Page 11 - 1955-05

Pag. 2
învingă
Soldatul sovietic în Berlin
de Siman Cicovani
Ca a lumii vie -ntruchipare
După război aici s-a înălţat.
El nu-i un monument ca orişicare :
Victoria-i în haină de soldat.
El a trecut prin sate şi oraşe
Cu cizmele — ostăşeşti de şapte poşti —
Şi a zdrobit cu spada-i uriaşe
Cătuşe vechi şi-ntunecate oşti.
Eroii dorm în jurul lui, aproape.
El strînge-n mînă spada-i de tem ut;
N-are puteri să-nvie a lor pleoape
Dar celor vii mereu le va fi scut.
El nu-i un simplu monument de-aramă,
Un uriaş cu mantia de-oţel.
El libertatea peste lume cheamă
Şi pacea -ntre popoare cheamă el.
El sub zăpezi ghicea capcane -n pîndă —
Ghimpate sîrme puse de vrăjmaşi;
Dar de-atingea mlădiţa cea plăpîndă
Trezea la viaţă mugurii gingaşi.
Şi ca un cîntec paşii îi sunară
Un cîntec viu al vieţii,- necurmat: ~
El a secat durerea cea amară
Şi patria şi maica şi-a salvat.
El, apa Volgăi a purtat-o aproape;
Intr-un bidon de fier — comoara sa —
Şi nu-n zadar dulceaţa-acestei ape
Ca laptele de mamă îi părea.
El neclintit şi mîndru stă de pază
Cu inima -ncălzeşte-un copilaş.
Grădini îi creşte, holde-nsămînţează
Şi cîntece îi cîntă — acest ostaş.
Acest copil, speranţa lumii -ncearcă -
Soldatul simte răsuflarea sa.
Şi apa Volgăi şi Cazbecul, parcă
In urmă sînt, rămase undeva.
De strajă stă soldatul. Coapte grine
In ochii săi răsfrînte sînt uşor.
Şi pe copil, cu mîinile blajine
II transplantează mîndru-n viitor.
El a sosit aici în primăvară...
Şi-aici s-a cimentat, nemuritor...
Şi apa Volgăi parcă-l înconjoară
Sclipind în soare — albastru-1 ei covor
El stă aici pe marmora înaltă.
Ca luna mai, ne-nvins şi luminos.
Şi pe copilul lumii-ntregi îl saltă
Şi-l apără cu pieptul, curajos...
Sub scrîşnetul obuzelor
Intîmplarea despre care e vorba nu e
singură de acest fel şi ea s-a petrecut cu
10 ani în urmă, undeva printre crestele
pleşuve şi ascuţite ale munţilor Tatra.
...Era o noapte pîcloasă, cu nori groşi
care se foiau de colo, colo, în lungul şi
latul cerului, negăsindu-şi parcă loc. In
această noapte, pe muchea acoperită de
muşchi a unei stînci despicate de cine
ştie ce trăznet, stătea nemişcat un om, un
singur om îmbrăcat într-o manta lungă,
în cizme şi cu o şapcă turtită ce îi aco­
perea întreaga frunte. Sub braţul drept ţi­
nea o armă. Acest om, era caporalul Chi-
rilă Botez şi făcea de gardă. Postul în­
credinţat lui pentru pază, era cel mai îna­
intat spre poziţiile vrăjmaşe şi de aceea,
ciulea urechea la cea mai mică mişcare,
iar ochii-i sfredeleau noaptea silindu-se
să pătrundă pînă în adîncime, îngrămă­
deala de umbre ce-l înconjurau dese şi
neclintite .din toate părţile, asemeni unei
mări fără de capăt. In spatele său, spre
o vale grunţuroasă, cu bolovani rostogoliţi
la ' întîmplare şi spălaţi de ploi, se lăsa
aripa unei păduri de pini, prin crengile
căreia vîntul sufla neostoit, scoţînd un şu­
ier sinistru şi prelung. Aici, în această a- coti Chirilă...
ripă a pădurii, erau aşezaţi pe poziţie to­
varăşii din batalionul său. In dreapta, se
căsca o prăpastie, iar în stînga, o deschi-
zătură ce se lărgea treptat, dădea impre- cum s-au uitat în clipa in care s-au des-
sia că acolo se aşternea un platou. ...Aşa părţit; zîmbind printre lacrimi. Şoaptele
era. Pe acesta se găsea instalată o uni- calţle njL jţftphijj flcgsjor jlsJ}}/ LL
DRUMUL SOC-.AUSMULU! N. 476
o n tÔ 9 r A zecea aniversare a eliberării Cehoslovaciei
NEMUR I R E ffia fia , C sâ& seom deu
— ALEXANDRU MATROSOV — Cehoslovacia nouă. In lungul şi în latul republicii noastre, aceste cuvinte, Cehoslo­ Se rid ic ă oraşe
vacia nouă, pot fi întîlnite, pot fi citite şi auzite la orice pas. Cehoslovacia democrat-
de Nikolai Mazakov populară de "astăzi se deosebeşte fundamental de statul capitalist de dinaintea celui de şi sate noi
al doilea război mondial. Ea este intr-adevăr nouă, pentru că puterea se află în între­
Linişte... îşi trece în revistă gime în mîinile poporului ei, popor care înaintea războiului guverna doar în vorbe, Călătorul care străbate, chiar şi nuimai
Efectivu-un brav sergent major. pentru că în realitate întreaga putere se afla în mîinile reprezentanţilor monopolurilor in­ în treacăt, ţinuturile Cehoslovaciei noi, '
Strigă-acum pe -ntîiul de pe listă: dustriale şi a marilor moşieri, politicieni trădători care au împins ţara. spre tragicele nu se poate să nu-şi oprească privirile a-
Un viteaz erou mitralior. evenimente ale anului 1938 — spre /Viunchen. Cehoslovacia nouă, aceste două cuvinte, cu­ jsuipra străzilor, cartierelor, satelor şi ora­
Neclintită-i trupa pe cîmpie prind bucuria şl mîndria poporului nostru care în doar cîţiva ani şi-a schimbat din te­ lelor recent construite, aşezări omeneşti
Şi-i privirea aspră ca-n război; melii viaţa şi a văzut prefăcindu-se fundamental faţa ţării. Cehoslovacia de astăzi, faţă cu totul noi, răsărite oa din pămînt, în
Spre stindardul sfînt de bătălie de Cehoslovacia de ieri, este de nerecunoscut. Ea este într-adevăr nouă. Transformările re­ mşi toate regiunile ţării. Oamenii mun­
Ochii ard cuprinşi de vîlvătăi. voluţionare, înfăptuite de( poporul miţncitor sub conducerea înţeleaptă a gloriosului Par­ cii ^Jn ţara noastră doresc să locuia©'*i
Strînge arma, parcă să n-o scape, tid Comunist, au prefăcut ţara într-un stat înfloritor şi în plin progres. în coşe modeme şi confortabile. Astfel,
Cel din flancul drept — lîngă drapel, vechil^ colonii de barăci şi căsuţe pe ju­
Niciodată n-a fost mai aproape Oamenii muncii din ţara noastră îşi dau bine seama că dacă trăiesc astăzi într-o mătate dărăpănate, aflate la periferia ora­
Ca acuma Matrosov, de el. nouă Cehoslovacie, aceasta se datoreşte în primul rînd, ajutorului prietenesc al marelui şelor saii în preajma fabricilor şi a mi­
popor de la răsărit. Ei ştiu foarte bine că numai ajutorul sovietic le-a îngăduit să con­ nelor de ^ărbuni au început să dispară.
? struiască în zece ani o nouă istorie tot aşa după cum ştiu că se află totuşi abia la în­ O dată ou ploile întreprinderi industriale,
ceputul unei vieţi noi, în patria lor care se îndreaptă nestăvilită spre socialism. se construiesc ^i respectivele locuinţe .pen­
Creşte zvon de-aprinsă canonadă... tru majoritatea' salariaţilor lor. In apro­
Depărtat e satul Cernuskii... In cei zece ani care s-au scurs de la eliberarea ţării de către glorioasa Armată So­
Doarme-n şubă-albastră de zăpadă pierea vechilor ora^e industriale, oa de
Staniţa pierdută în cîmpii. vietică, poporul nostru a obţinut rezultate care lasă să se întrevadă de pe acum viitorul
De la a pădurii lizieră pildă Ostrava, iau fiinţă oraşe n o i; de-a
Pînă-aici sînt numai cîţiva paşi. apropiat al Cehoslovaciei.
Ţăcăne turbat o mitralieră lungul minunatelor văi $le apelor sau la
Undeva aproape, la vrăjmaşi.
Şi în ceaţa parcă tremurîndă, poalele munţilor, odată pu întemeierea
Dincolo de ziduri mari de nea
Ca un lup sălbatec stă la pîndă, Temelia bunei stări unor noi centre industriale, se ridică şi
Cazemata( gata foc să dea. nod oraşe şi orăşele. In aceşti zece ani de
Industria grea cehoslovacă a cunoscut acumulare, inexistente pe orice hartă, au viaţă liberă, au fost construite peste
Pe costişe viscolul se zbate — în anii primului plan cincinal (1949-1953) luat naştere şi în Cehia şi în Slovacia. 250.000 de apartamente, cea mai mare
Promoroacă stă pe armă-acum : o dezvoltare fără precedent în istoria ţă­ Munca pentru construirea giganticului parte du fonduri puse la dispoziţie de
— Unde te gîndeşti Matrosov, frate rii. Ea este astăzi mîndria întregului nos­ combinat siderurgic de la Kuncice, regi­ stat, şi zeci de mii de locuinţe particu­
Spune Saşa, tu prieten b u n ! ? tru popor. Punând accentul asupra indus- unea Ostrava, continuă fără răgaz. în ­ lare, cu ajutorul creditelor pe care le-a a-
De ce-ţi bate inima-aşa tare J triei grele, Partidul Comunist din Ceho- treaga Slovacie, rămasă în trecut mult în cordat şi le acordă în continuare statui.
Groază ţi-e de-acest imens pîrjol ?... i slovacia şi guvernul republicii au pus de urmă, se află astăzi într-un proces de Chiriile apartamentelor puse la dispoziţie
De-ai să-ntrebi, ţi-o spune fiecare: fapt temelia dezvoltării economiei ceho­ industrializare necontenită. de stat sînt minime; de altfel, în general,
„N-avem teamă, cei din comsomol “ l slovace şi a creşterii nivelului de trai al chiriile ce se plătesc astăzi în. Cehoslo­
Nimeni nu-şi astîmpără avîntul — poporului. Mărirea extracţiei de cărbune E cu neputinţă să cuprinzi în câteva vacia sânt de câteva ori mai mici decât
Şi grenade peste duşmani cad; şi minereu, sporirea producţiei de fier şi rânduri toate aceste realizări. Ceea ce le înainte de război.
Apoi se fac una cu pămîntul i Oţel, dezvoltarea industriei producătoare caracterizează, este iuţeala fără precedent
Cînd explozii urlă ca în iad. 1 de maşini şi a industriei chimice, pre- ou care au fost şi sînt aduse la îndepli­ M aşinile împânzesc
Cazemata tremură şi geme — ! cum şi creşterea producţiei de energie nire. In numai cinci ani, producţia de ogoarele
Toţi dintr-însa pare că-au pierit. electrică, au înlesnit dezvoltarea indus­ oţel a Cehoslovaciei a depăşit, pe cap de
La comandă, după-o scurtă vreme, triei uşoare şi asigurarea agriculturii ou locuitor, producţia Suediei şi Franţei —
In atac ostaşii au pornit. şi a ajuns aproape de nivelul producţiei
Strigăte de luptă se revarsă — utilaje mecanice şi îngrăşăminte chimice
Fumuri trec ca nişte vulturi suri — din Marea Britanie. Cehoslovacia ocupă
Cînd, din nou suflarea este arsă
Foc duşman ţîşnind din ambrazuri. necesare. Poporul cehoslovac beneficiază astăzi locul al doilea în producţia mon­ înfăţişarea satelor dehe şi 9lovace a în­
astăzi în întregime de rodul acestei în­ dială a cărbunelui brun şi locul al nouă­ căput să se schimbe cu totul. Satele noa­
Iţi mai aminteşti de-o înserare ţelepte .politici. lea în producţia cărbunelui de piatră, — stre nu mai siînt caracterizate astăzi prin
De pe Volga, Saşa-al meu iubit, ambele socotite pe cap de locuitor. In pro­ îngustele fîşii de pământ ce se îmbucă
Cînd sclipeau lumini în depărtare ?... In anii primului plan cincinal, produc­ ducţia de energie electrică, proporţional cu una cu alta, ci prin ogoarele întinse ale
Nu-i uşor să uiţi ce-ai îndrăgit, ţia industriei cehoslovace a crescut, — numărul de locuitori, Cehoslovacia a în­ cooperativelor agricole unice. In perioada
Nu-i uşor să te desparţi de viaţă, faţă de producţia antebelică, — mai bine cînd muncile agricole sânt în toi, pe vre­
Cînd de viaţă-atît de dornic eşti, mea secerişului, nu se mai văd pe cîmp
Cînd te-aşteaptă să te strîngă-n braţă grupurile de oameni cu coasa şi grebla
Maica blîndă, fata ce-o iubeşti. pe umăr, ci în primul rînd tractoarele şi
...N-au fost clipe ca acestea încă combinele. Ţăranul muncitor a început să
Niciodată-n nouspre’ce ani.
Patrie iubită, dă poruncă se descătuşeze de vechea trudă a prelu­
Şi izbi-voi aprig în duşmani. crării pământului, legată de nevoile gos­
Credincios ţi-am fost pînă la moarte —
Tu izvorul vieţii fi mereu... podăriei individuale, pentru a trece la
Şi Matrosov simte mai departe prelucrarea colectivă în cadrul cooperati­
Clipele sunînd în pieptul său.
Cazemata ca o fiară învie; velor agricole unice. In momentul de fa­
Spre Apus să-naintez nu-i loc. ţă, sectorul socialist în agricultură — co­
Şi în jur, ca-n cruntă vijelie, operativele agricole unice şi fermele de
Ţăcăne mitralieri de foc. stat, — deţin 44 la sută din suprafaţa to­
Pentru patrie ! ’nainte ! Ura!
Combinatul siderurgic „Nova Hui Klement Gottwald" —cea mai mare operă a planului tală arabilă a ţării. Sistemul de gospodă­
Pătrunzînd prin flăcări şi prin fum cincinal rire în comun este mai productiv, iar ve­
El cu pieptu- acoperă -ambrazura niturile ţăranilor cooperatori sînt incom­
Cazematei, amuţltă-acum. parabil mai mari decit acelea ale ţăra­
nilor cu gospodărie individuală. Trecerea
...Liniştea s-a coborît deodată, de la mica, la marea producţie socialistă
Pentru-o clipă toate-au amorţit; în agricultură, înlesneşte extinderea me­
canizării, pe scară largă a tuturor mun­
Dar din nou, ca marea -nspumegată, ’ cilor agricole. In anii primului plan cin­
La atac compania-a ţîşnit.
cinal, agricultura cehoslovacă a fost în­
k
de două ori. In această scurtă perioadă trecut state dezvoltate ca Italia şi Fran­ zestrată cu 14.000 tractoare, la care s-au
Sub drapel, cînd trece să revadă
Efectivul — comandantul lor — de timp au fost ridicate zeci de uzine noi, ţa. Construirea noilor hidrocentrale şi ter­ mai adăugat, numai în anul 1954, alte
In ostaşi mai luminos se-arată
Chipul lui rămas nemuritor. au fost construite noi furnale înalte şi mocentrale în ţara noastră, a permis oreş- 14.000. Agricultura a mai fost înzestrată
Patriei să-i fie scut fierbinte
Forţa noastră -nfrînge orice greu. cuptoare Martin, şi a fost începută con­ terea de peste trei ori a producţiei de cu 2.000 de combine cerealiere, sute de
Duşmanii pe veci să ia am inte:
El, Matrosov stă la post m ereu!... struirea de utilaje şi maşini grele, pe oare energie electrică faţă de indicele produc­ combine destinate altor categorii de munci
In româneşte de Ioan Meiţoiu înainte vreme industria cehoslovacă nu ţiei de dinainte de război. şi zeci de* mii din cele mal variate ma­
le-a construit niciodată. In urma mecani­ Şomajul, care înaintea războiului deve­ şini.
zării minelor, extracţia anuală de cărbune nise o ameninţătoare plagă socială, a dis­ Agricultura cehoslovacă ţinteşte să spo­
părut cu totul. In Cehoslovacia democrat- rească producţia vegetală şi animală în
depăşeşte cu zeci de milioane de tone populară, numărul persoanelor angajate în aşa fel, încât nevoile mereu crescînde ale
producţia de dinainte de război, iar pro­ economia naţională în anii planului cin­ oamenilor muncii să poată fi satisfăcute
ducţia de fier şi oţel întrece şi ea ou câ­ cinal, a crescut ou o treime şi continuă pe de-a-ntregut.
teva milioane de tone indicele vechei pro­ să crească. In aceeaşi perioadă, venitul na­
ducţii. ţional a crescut ou aproape două treimi. Cercetările ştiinţifice în domeniul a-
Toate acestea se resimt în viaţa întregului grioultuiril sînt permanent orientate spre
Uzine şi fabrici noi, aparţinând atît in­ nostru popor; şi se resimt mai ou seamă rezolvarea celor mai importante proble­
dustriei grele cît şi celei uşoare, au fost în Slovacia, care se ridică astăzi, din îna­ me practice, legate de creşterea produc­
ridicate chiar şi în acele regiuni unde îna­ poierea economică a trecutului, la nive­ ţiei, aşa fel înoît ţărănimea muncitoare
inte vreme industria era aproape inexis­ lul ţinuturilor cehe. să poată primi un ajutor efectiv, pentru
tentă. In Ceskomoravska vysocina, pe a putea înfăptui în cele mai bune con­
valea Vachuiui şi a Moravei, în Slovacia, Este limpede că acest uriaş progres diţii sarcinile trasate de partid şi guvern.
sau în Slovacia răsăriteană, de pildă, fu­ n-ar fi putut fi obţinut fără ajutorul prie­
tenesc şi dezinteresat al Uniunii Sovie­ (Din Buletinul de informaţii al ambasadei
megă astăzi coşurile înalte ale noilor uzi­ tice. Experienţa, tehnioienii, materiile pri­ republicii Cehoslovace)
me şi utilajul sovietic, au îngăduit po­
ne ridicate în anii puterii populare. Pe porului nostru să facă un pas uriaş în viitor.
cursul rîurilor se înalţă zidurile albe ale
barajelor hidrocentralelor; lacuri noi de
dărîmă la pămînt şi apoi încă una venită răsări un gînd, un gînd neaşteptat care-l el, fluturînd cu aripi de foc şi spărgîn-
de jos îi străpunse bărbia şi limba înţe- făcu să tresară. Se căută înfrigurat prin- du-se apoi scrîşnind în văile şi crestele
1 S C H 1T Ă - penindu-i graiul. Cu toată strînsoarea cu tr-un buzunar şi găsi un chibrit Smulse unde duşmanul să cuibărise. Caporalul le
care ţinea de armă, totuşi cineva i-o smulse de prin jur un smoc de iarbă uscată şi urmărea cu priviri lacome, ca şi cum ar
tate militară sovietică, iar în faţă, se a- nespus de scumpi, li răsunară distinct. şi auzi un glas răguşit, ce, parcă, chema aşezînd-o la tulpina rugului îi dădu foc. fi vrut să le adauge toată ura lui, toată
lungau pînă departe creste ascuţite şi văi — Să te întorci cu bine dragul meu. pe cineva din urmă. Răsunară cîţiva paşi, Limbile flăcării verzui, şovăiră o clipă, setea nemărginită pe care o avea de a
adinei. Acolo, printre crestele şi văile a- apoi totul se stinse. Noaptea reintră în apoi se întinseră de-a lungul mlădiţelor nimici cît mai curînd pe acei care se por­
cestea era aciuit duşmanul. Chirilă ştia Să ai grijă, dar să nu ierţi... să nu iarţi aceeaşi uriaşă neclintire. uscate, arzînd ca o făclie ce sporea ne­ niseră să răscolească lumea, s-o învrăj­
prea bine acest lucru şi de aceea nu scăpa pe cei care ne-au cotropit şi să nu-i cruţi... contenit. Chirilă se rostogoli la o parte şi bească şi s-o robească.
nici o clipă de sub ochi această parte. Caporalul Chirilă rămase lăţit în iarba ochii lui lacomi se uitau la pălălaia fo­
Chirilă s-a ţinut de vorbă. Nu i-a cru­ uscată ce începu a se năclăi de sîngele cului aprins, aşteptînd cu sufletul la gură Paşii îndesaţi ai celor care porniseră la
Trecuse aproape două ceasuri de cînd ţat, s-a bătut vrăjmaş cu toţi pe care i-a ce-i curgea din tăieturi, fără de ostoire. un semn de undeva. Ai lui nu puteau vedea atac, începură a trece pe lîngă el în goa­
făcea de pîndă şi începu a crede că îl va întîlnit în calea lui. Ii era ciudă numai Simţea o apăsare grea în piept şi o epui­ focul. Intre el şi unitatea se interpuneau nă. Cineva se împiedică de dînsul şi, mor-
trece schimbul fără ceva neobişnuit. Chiar uneori că— după părerea s a — pînă acu­ zare fără de margini. încercă totuşi să se nişte stînci. Putea fi văzut însă foarte măind cîteva cuvinte neînţelese, se aplecă
în clipa aceasta însă, nu departe de el, ma, nu întîlnise o ocazie în care să se poa­ scoale, dar, deabia se ridică într-un ge­ bine de sovietici. peste el. Caporalul văzu limpede că era
răsună ascuţit un ţipăt de cucuvaie. Chi­ tă răcori aşa cum vroia el, în care să nunchi că se şi prăbuşi din nou sleit. Ii un sovietic, iar sovieticul văzu de ase­
rilă se încordă... A trecut. Pe cînd se aş­ poată plăti aşa cum trebuia pentru toate veni în minte să strige. încercarea i se — Au să vină... II vor vedea şi au să menea tot limpede că jos era un romin.
ternu iar liniştea, noaptea fu străbătută de cîte îndurase el, cîte îndurase ai lui, sa­ stinse însă într-un borborosit slab, neîn­ vină, începu a-şi spune caporalul. Repede, fără nici un cuvînt, cel care se
un al doilea ţipăt, tot de cucuvaie, care tul şi ţara lui întreagă. semnat. Rămase o clipă neştiind ce să oprise, se opinti odată cu nădejde şi Chi­
însă venea din altă parte, ca şi cum ar facă, apoi în minte îi apăru clar întregul Intr-adevăr, nu după mult timp, dins­ rilă se trezi atîmat sus pe umerii lui laţi.
fi dat un răspuns celui dintîi . ...Undeva, prin apropiere ,se auzi ceva pericol al situaţiei. Ai lui, ştiau că sînt pre partea aceea, se auziră paşi grăbiţi ce II văzu cum acesta o porneşte încet îna­
nedesluşit. Chirilă se întoarse fulgerător păziţi de el şi acum. ei vor fi surprinşi, se apropiau. Caporalul vru să strige, dar poi, spre brancarde, făcîndu-şi cu băgare
— Aha, murmură caporalul. Cîntă nu­ într-acolo şi i se păru că zăreşte ceva nepregătiţi. încercă din nou să se ridice nu mai avu puteri. Se lăţi cu faţa în jos de seamă loc printre pietre şi jnepi. Sim­
mai cîntă tu, că te-oi cîntă şi eu numai mişeîndu-se. Totul însă nu dură mai mult şi din nou se lăţi pe pămîntul ud de nă­ muşcînd ţărîna de neputinţă. Mai trecură ţind sub bătaia inimii sale slăbită de sin-
decît... decît o scăpărare de amnar. Caporalul, se vala sîngelui cald. îşi duse o mînă sub cîteva clipe, apoi dinspre partea de unde gele pierdut, umărul lat şi pasul sigur al
lăsă la pămînt şi cu băgare de seamă în­ coaste înăbuşindu-şi una din răni care era aşezat batalionul săii, se auzi un ro­ prietenului ce-l purta în spate, Chirilă
Desfăcu piedica de la armă şi se aşeză cepu a se tîrî spre locul unde văzuse gîlgîia mai tare. Rupse apoi o fîşie din pot de focuri de arme. ropot ce se în­ simţi deodată o nestăvilită dorinţă de a-l
gata de luptă. Stătu aşa o bună bucată mişcarea. Nu înaintă prea mult şi din nou cămaşe, încercînd să se bandajeze. Tot teţea tot mai mult, apropiindu-se. îmbrăţişa, de ai mulţumi — nu numai
de vreme, dar totul rămase in aceeaşi ne­ auzi un zgomot, de rîndul acesta însă, timpul gîndurile îi umblau grăbit, preci- pentru că l-a salvat pe el, ci pentru că el
mişcare de piatră. venea din spate. Cu băgare de seamă, ca pitîndu-se Deasupra tuturor însă, stăpâ­ — Vin, borborosi Chirilă, vin... I-au des­ şi ai lui au salvat încăodată pe tovarăşii
să nu calce pe ceva ce ar fi trosnit de- nea unui singur: cum să-şi anunţe tova­ săi, aşa după cum au salvat mereu
— Poate m-am înşelat, începu a se so­ mascîndu-l, el se întoarse cu faţa spre lo­ răşii, cum să-i prevină ?... coperit... Sovieticii au sosit la timp... pe toţi cei din drumul lor, care tăbdaseră
cul de unde pornise. Prin întunericul atît de cumplit şi atît de mult jugul duş­
opac, întrezări totuşi conturul unui om. Cu greu, prinzîndu-se de fiecare piatră, In aceeaşi clipă, văzduhul fu brăzdat de man. Puterile însă nu-l ajutară. Reuşi
Pe nesimţite, începură a-l fura gîndurile. începu a se tîrî spre muchea de cîmp gol, o rachetă. doar să-şi întoarcă faţa spre el şl adunîn-
Prin învălmăşagul a(nintirilor, de undeva — S ta i! strigă Chirilă, întinzînd arma pe care-l ştia în apropiere. înainta încet, du-şi ultima energie, îşi lipi buzele de
dintr-un colţ ascuns cu grijă şi numai de înainte. anevoie, şi se simţea din ce în ce mai — Atacul... începe atacul!... obrazul lui bărbos.
el ştiut, răsăriră pe neaşteptate doi ochi istovit. Ajunse lîngă un rug uscat în care Chirilă cunoştea limpede bubuitul scurt
limpezi, calzi şi adînci, ce parcă-l che­ Nu mai avu vreme să continue. Chiar se încurcă. Spinii i se înfigeau în carnea al tunurilor tovarăşilor săi. Cu ochii scă­ — N-o haraşo! Făcu acesta oprindu se
mau. Erau ai Anuţei. Se uitau la el aşa în clipa aceea, cineva îi sări în spate şi părători de bucurie, se uita la cer urmă­
de pe faţă şi de pe mîini. Luptîndu-se me- rind cum obuzele se reped în noapte spre o clipă. Nieevo tavarăşci — nicevo...
simţi o împunsătură dureroasă sub omo­ inamic, cum gloanţele catiuşelor zboară
spre poziţiile acestuia Curînd, pămîntul V. AFLOAREI
plat. Dădu să se întoarcă, dar o nouă îm­ durdui frămîntat de bocunci şi cizme ce se
apropiau,, Qbuzele treceqiţ necontenit peste
punsătură cţe rtn$ul acesta in coaste îl