Page 12 - 1955-05

Nr. 476
Să terminăm grabnic
însămînţarea porumbului
In ultimele zile, în comuna Sîntămăria
Orlea, raionul Haţeg, ritmul însămânţări-
lor de primăvară s-a intensificat simţitor.
S-au obţinut succese în ultimul timp la
însămînţarea orzului, cvăzului şi a carto­
fului, unde planul a fost şi depăşit. La
data de 5 mai erau însămânţate pe în­
treaga comună 633 ha. Numeroşi ţărani
muncitori au şi terminat complect lucră­
rile de însămînţări. Aceştia sîn\ Purece
Ioan, Mozeş Francise, Rusuroi Cornel şi
alţii, care s-au constituit în grupe de în­
trajutorare şi s-au folosit raţional atela­
jele.
Cu toate acestea, comuna Sîntămăria
Orlea nu este încă la înălţimea posibilită­
ţilor ei. Capacitatea de lucru a celor a-
proape 500 de atelaje, ar fi trebuit să a-
ducă realizări mai importante. Ţăranii
muncitori din Sîntămăria Orlea au rămas
în urmă în special ou însămînţarea po­
rumbului. La aceeaşi dată, ei însămânţa­
seră abia 202 ha. cu porumb din cele 436
planificate, adică nici jumătate. Cum a
fost pasibil să se rămână în urmă cu în­
sămînţarea porumbului ?
In primul rxnd sînt vinovaţi lucrătorii
l^e la sfatul popular comunal în frunte cu
fcpvaraşul Luchini Oarol, preşedintele. A-
ceştia s-au culcat pe laurii viotoriei şi
au ,/uitat“ că şi porumbul trebuie însă­
mânţat. Deputaţii sfatului popular, n-au
îndrumat pe ţăranii muncitori să însă­
mânţeze grabnic porumbul şi nu le-au ex­
plicat. că '^cestuia îi trebuie o perioadă de
vegetaţie niţilt mal lungă decît colturilor
păioaşe. De altfel, această sarcină o avea
şi tovarăşa teftţn^ciană Bdstraia Eugenia,
dar se vede că a uitat şi ea că porumbul
are nevoie de aproape 150 de zile pentru
vegetaţie, că trebuie ^ă fie deja însămân­
ţat la începutul lunii unai.
O altă cauză a rămânerii în urmă ou în­
sămînţarea porumbului, ^constă în aceea,
că organizaţiile de bază şi instructorul
comitetului raional de partid tovarăşul
UiheM Ioan, n-au mobilizat p e toţi mem­
Munea de achiziţii la cooperativa
„Filimon Sîrbu“ Orăştie
Pentru a contribui şi mai mult ţa redu­
cerea preţurilor la produsele alimentare
şi industriale, sarcini de mare răspundere
revin cooperativelor de consum în înde­
plinirea cu succes a planului de o c h iţii.
Succesul îndeplinirii planului de achiziţii,
depinde însă în mare măsură de felul drap
conducerile cooperativelor îşi desfăşoară
activitatea în rândul ţărjfriimii muncitoare.
Ţărănimea noastră muncitoare, trebuie să
fie convinsă că valorificîndu-şi surplusul
de produse prin cooperativă, contribuie la
buna aprovizionare cu produsele necesare
a centrelor muncitoreşti. Pentru adeasta,
so coro însă ca flecare cooperativă să
pună un accent deosebit pe îndeplinirea
planului de achiziţii la fiecare sortiment
în parte.
Unităţile cooperatiste de la sate, în ur­
ma alegerii noilor consilii săteşti şi-au
îmbunătăţit activitatea în mod simţitor
în domeniul achiziţiilor de cereale. Să
luăm de pildă filiala din Sibişel, a doope-
rativei „Filimon Sdrbu“ din Orăştie. La
această filială, în urma instruirii consiliu­
lui sătesc în problema achiziţiilor şi în
urma repartizării fiecărui membru din
consiliu pe sectoare, filiala din Sibişel —
deşi este într-un sat de munte — a reuşit
ca în luna aprilie să achiziţioneze fără a
avea plan de achiziţii, cantitatea de 202
kg. griu, 473 kg. porumb şi alte produse
agricole. In desfăşurarea muncii de lămu­
rire în rîndul ţăranilor muncitori pentru
a-şi valorifica surplusul de produse prin
cooperativă, a muncit ou tragere de ini­
mă tovarăşul Ionaşou Hie, preşedintele
consiliului sătesc şi tovarăşul Obrejan Mi-
hai, gestionarul filialei.
Din păcate însă, la multe din filialele
cooperativei „Filimon Sîrbu“ din Orăştie,
plănui de achiziţii pe sortimente nu este
Îndeplinit. Analizând situaţia existentă la
filialele din satele Turdaş, Spini, Prioaz
şi Căstău — unde ţăranii muncitori au o
putere economică mai mare ca cei din
Sibişel vom vedea că la achiziţiile de
bOOOOOOOO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 >00 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <C>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 '0 0 0 0 000 00 000 00 00 <XX>00000 ooooooooooooooo<xxxxxx><>
îm i aduc aminte, cum într-o seară, în
timp ce mă găseam la un film în care
se reprezenta viaţa dintr-o creşă de co­
pii şi mă uitam emoţionat şi mîndru,
bucurîndu-mă de minunatele condiţii, de
confortul în care fiii celor ce muncesc
stnt crescuţi şi îngrijiţi în patria noas­
tră, în stînga mea la un moment dat, un
individ se mişcă zgomotos mormăind.
— Eh, propagandă, cunoaştem noi cum
stă treaba...
Mă întorsei spre el gata de a-i da un
răspuns, aşa cum de altfel i se şi cuve­
nea. Totuşi, tăcui. Mă gîndeam la faptul
că omul de lîngă mine, mi-ar putea răs­
punde cine ştie în ce fel şi lucrurile ar
putea ajunge în aşa fel îneît să se ter­
mine prin ceartă. Or, nicidecum nu era
un loc potrivit pentru aşa ceva. Amînai
deci intenţia de a-i spune ceea ce aveam
de gînd, după terminarea filmului. Din
păcate insă, împrejurările nu m-au ser­
vit nici atunci. Din cauza înghesuielii ce
s-a iscat, imediat după terminarea fil­
mului, m-am trezit distanţat de cel cu
care vroiam să stau de vorbă şi oricît
m-am străduit, nu l-am mai putut ajun­
ge. Peste capetele celor care se inter-
puseră între noi, încercai să-i văd figu­
ra. Era roşcovan, cu nişte ochi înguşti ce
deabia se zăreau de sub borurile largi
ale unei pălării demodate şi cu o băr­
bie ascuţită, obraznică.
— Nu ştii cine-i ăsta ? — întrebai pe
un prieten de lîngă mine arătîndu-l. Prie­
tenul îl măsură o clipă apoi îmi răspun­
se.
— Ba da, îl cunosc prea bine, nu l-aşi mai hai. Aflînd că vrem să vizităm creşa, to­ îmbrace halate curate.
cunoaşte. Dumnealui, e un mare „fost”. ..
> şi „Vineri 13“.
brii de partid în munca de lămurire a ţă­
ranilor muncitori şi pentru a fi exemplu
personal.
Timpul nu aşteaptă şi porumbul trebuie
însămânţat fără nici o întârziere.
Având în vedere că la celelalte culturi
lucrările de însămînţări au fost termi­
nate, nu va fi greu să se termine şi cu
însămînţarea porumbului. Pentru aceasta,
este necesar să se folosească în întregime
şi raţional, toate atelajele existente în co­
mună, iar în cadrul grupelor de întraju­
torare să se lucreze mai planificat. De
asemenea, este necesară o mai activă mun­
că politică din partea organizaţiilor de
bază din comună. Agitatorii au datoria
ca împreună cu deputaţii sfatului popu­
lar să treacă pe la toţi ţăranii muncitori
dare nu şi-au însămînţat încă porumbul,
şl să-i îndrume neîntârziat în munca
câmpului. Agitatorilor, organizaţiilor de
bază precum şi tovarăşei Bistnaia Euge­
nia, le revine sarcina de a sfătui şi a con­
vinge pe ţăranii muncitori să însămânţeze
porumbul după metoda cuiburilor aşezate
în pătrat. Pentru extinderea metodelor a-
grotehnice înaintate trebuie folosiţi şi
maiştrii recoltelor bogate. Ţăranul mun­
citor Purece Ioan care a însămînţat şi a-
nui trecut porumbul în cuiburi aşezate în
pătrat, şi a ctules peste 2.000 kg. boabe la
hectar, poate să convingă mal uşor pe ţă­
ranii muncitori despre avantajele ce le
aduce această metodă. Pînă la 5 mai se
însămânţaseră în întreaga comună numai
8,75 hă. porumb în cuiburi aşezate în pă­
trat. Este bine să se ducă o muncă susţi­
nută pentru ca pe o suprafaţă cât mai
mare din cea care a mai rămas pentru în­
sămînţarea porumbului, să fie aplicată a-
deastă metodă.
însămînţarea porumbului trebuie termi­
nată urgent! Aceasta este sarcina cea mai
importantă a organizaţiilor de partid şi
de stat, în momentul de faţă.
cereale ac'este filiale nu au realizat aproa­
pe nimic din sarcina de plan. Filiala din
Turdaş, pe luna aprilie, a avut sarcina să
achiziţioneze 250 kg. griu, 3.000 kg. porumb
şi 1.000 buc. ouă. Din toate acestea, n-a
realizat decît 82 kg. porumb. Filiala Pri­
oaz, din cele 250 kg. griu, 2.000 kg. po­
rumb, 1.000 kg. cartofi şi 1.000 buc. ouă
cât a avut sarcina de plan pe luna apri-
liş, nu a achiziţionat decît 44 kg. griu şi
88 k g porumb. La fel se prezintă lucru­
rile şi la filialele din satele Spini şi Căs­
tău.
Această situaţie se datoreşte slabei ac­
tivităţi desfăşurată în rîndul ţăranilor
muncitori de către gestionarii Istrate
loan, Bolder Ilde şi Grosu Grigore şi de
către membrii consiliilor săteşti de pe
lingă fiecare filială, deşi aceştia, în ma­
joritatea lor, cu ocazia instructajelor ce
li s-au făcut, şi-au luat angajamente că
vor munci pentru realizarea planului de
achiziţii. Insă, angajamentele lor au fost
formale prin faptul că în această direcţie
n-au făcut nimic.
Slaba activitate ce se desfăşoară la fi­
lialele cooperativei „Filimon Sîrbu“ din
Orăştie, în problema achiziţiilor, se da­
toreşte în mare măsură consiliului de
Conducere al cooperativei, în frunte ou
tovarăşul Goldştein Gheorghe, preşedin­
tele cooperativei. Acesta nu controlea­
ză şi nu îndrumă activitatea ges­
tionarilor şi a consiliilor săteşti de pe
lângă filiale. întreg consiliul de conducere
al cooperativei, se ooupă mai mult de ma­
gazinele glin Orăştie, lipsind astfel de a-
jutor filialele de la sate.
Consiliul de conducere al acestei coope­
rative, trebuie să se trezească din amor­
ţeală şi să analizeze temeinic' munca de­
pusă pînă In prezent în această direcţie, să
dezvăluie toate lipsurile existente şi să ia
grabnice măsuri pentru îndeplinirea şi de­
păşirea planului de achiziţii, sarcină prin­
cipală a cooperativelor săteşti.
D. DEMEA
In fata unei noi realizări
De la întîmplarea aceasta a trecut
destulă vreme şi nu mi-am adus aminte
de ea decît acum cîteva zile, în timp ce
mă găseam la Hunedoara. Vroiam să vi­
zitez creşa de copii a I.C.S.H. De mult
timp, tovarăşul Moga, director adminis­
trativ la I.C.S.H. şi cu tovarăşul Noja,
îmi propuseseră să fac acest lucru. Luat
insă de alte sarcini, am tot amînat me­
reu. Acum, întîlnindu-mă din nou cu ei
nu mă mai slăbiră pînă ce nu o porni­
răm împreună pe locul unde se găsea a-
cesta. Vizitarea creşei, mi-a adus aminte tul. Cei care se întîmplă să se simtă rău, — Uite, aceasta este micuţa Lizelote a ită şi flămîndă. Pe vremea ei, doar bas­
iar de seara filmului cu pricina şi mi-a sînt transportaţi apoi în cămăruţe sepa­ muncitorului Schiler Amold, ne lămuri mele mă mai puteau îndemna spre în­
adus aminte mai ales faptul că, între tot rate. Trebuie să vă spunem că, atît vi­ tovarăşa doctor.
ce am văzut eu la această creşă şi în­ zita părinţilor, copiilor, cît şi a medicilor Aşa am străbătut toate încăperile cre­ să-ml pot imagina tot ceea ce astăzi văd
tre ceea ce văzusem atunci la film, era din afara creşei se face comunicînd doar şei de jos şi pînă sus. Peste tot o stră­ atît de real. Pe vremea acelei copilării
o identitate.
încă de la uşă mă luă în primire o scară, scară ce duce de-apreptul în stradă. şi confort. Cu cît mă uitam mai mult la învăţau să-şi înjure servitorii şi să-i lo­
soră, care, după ce ne obligă să ne şter­ Mamele care vin să-şi alăpteze copiii, tot ce vedeam în jurul meu, cu atît îmi vească, pentru că nu se conformă cu
gem bine pantofii şi să ne scuturăm de înainte de a intra la ei, trebuie să se apărea parcă mai conturat in minte sea­ destulă grabă toanelor lor, străin i de tot
praf, ne introduse la tovarăşa dr. Mi­ supună diferitor reguli de igienă şi să-şi ra în care la film am. auzit pe domnul ce-i suferinţă şi greu. Cîte mii şi sute
varăşa dr. amintită, se arătă, dispusă să Trecînd printr-o nouă sală de jucă­ propagandă...
ne însoţească. In acest fel, am început rii, dădurăm peste ştrengara Elida, nu­ Mai sînt, mai sînt într-adevăr „foşti" siţi nu numai de jucării, ci şi de pline?...
a trece din cameră în cameră.
încă de la bun început vreau să măr­
turisesc că oricît m-aş strădui, nu cred
că a-şi reuşi să descriu cu amănuntul
tot ce am văzut aici, toate stările sufle­
teşti ce m-au încercat, în timpul cît tre­ Am ajuns la o nouă uşă. In faţa a- moi. Iată, filmul se desfăşura aici sub mult, înfrumuşeţindu-ne viaţa.. îmbogă­
ceam prin micile salonaşe, strălucitoare cesteia tovarăşa doctor şi surorile care ochii mei, real şi viu şi oricît s-ar stră­ ţind-o zi de zi împotriva şi spre veninul
de eurăţenie, prin sălile de „recreaţie", o însoţeau ne opriră.
9 9 0 9 0 0 0 0 0 0 0 0 9 0 9 9 0 * ^ C^>9 MQO<X><XXXXXXXX>OQOOOOOQVOOQ<>QQ0QQQ9<>VQ<XX><XX>0<>eQ<><><><»V<,0<>Q<><XX><XX>0Q0Q$<
DRUMUL SOCiALiSMULUI
tmimoLywiiNiBuuuaiiuiAfiunflA
IN EDITURA DE STAT PENTRU
LITERATURĂ POLITICĂ
au apărut;
V. I. LENIN : Despre alianţa dintre clasa
muncitoare şi ţărănime — 716 pag.,
20,10 lei.
V. I. LENIN : 1 Mai. 1 Mai al proletaria­
tului revoluţionar (Culegere de arti­
cole) — 32 pag., 50 bani.
V. I. LENIN : Scrisoare muncitorilor ame­
ricani.
Despre „democraţie” şi dictatură (Cu­
legere de articole) —48 pag., 80 bani
V. I. LENIN : Despre planul economic unic
— 16 pag., 20 bani.
1 MAI sub steagul păcii şi socialismului
40 pag., 50 bani.
In colecţia: „In ajutorul celor ce studiază
în învăţămîntul de partid"
Probleme de tehnică, economie şi orga­
nizare a producţiei industriale
— Organizarea conducerii industriei socia­
liste in R-P-R- — 48 pag., 65 bani.
Fondurile de producţie ale întreprinde­
rii industriale — 48 pag., 65 bani.
— Planul tehnic, industrial şi financiar al
întreprinderii socialiste — 40 pag., 55
bani.
— îndeplinirea ritmică a planului de pro­
ducţie în întreprinderile industriale —
32 pag., 35 bani.
Probleme de tehnică, economie şi organi­
zare a producţiei agricole.
— Planificarea şi organizarea muncii în
staţiunile de maşini şi tractoare şi în
gospodăriile agricole colective — 64
pag., 85 bani.
-r- Planificarea, organizarea şi retribuirea
# muncii în gospodăriile agricole de stat
— 40 pag., 50 bani.
ERNST THALMAN: In lupta împotriva
imperialismului german şi american
— Trei cuvântări rostite în Reichstag—
128 pag., 2,40 lei.
JOSUE DE CASTRO : Geografia foamei
- - 352 pag., 7,80 lei.
V. IO SIF: Calea luminoasă — din viaţa
de ieri şi de azi a unui colectivist
fruntaş 56 pag., 60 bani.
Un sim pozion bine
organizat
Comitetul raional A.R.LUB. din Brad,
în colaborare au Comitetul raional de
luptă pentru pace, a organizat în seara zi­
lei de 4 mai a.c., un frumos simpozion.
Sala festivă a dubiului muncitoresc „7
Noiembrie“ era plină până la refuz. Audi­
toriul era format din oameni ai muncii
din toate întreprinderile şi instituţiile ora­
şului Brad. Participanţii au urmărit şi
ascultat cu deosebit interes referate şi
diafilme axate pe tema folosirii energiei
atomice în scopuri paşnice. De pildă, to­
varăşa Baculea Lidia, profesoară la Şcoa­
la medie tehnică din Brad, a ţinut refe­
ratul „Importanţa istorică a folosirii în
U.R.S.S. a energiei atomice în scopuri
paşnice“ ; tov. Luţă Dragoş, profesor la
Şcoala medie de 10 ani a vorbit despre
folosirea energiei atomice în transporturi,
iar tovarăşa Bertea Maria, profesoară la
aceeaşi şcoală, a vorbit despre „Unele
probleme ale folosirii energiei atomice în
industria chimică“.
Simpozionul a fost urmat de un pro­
gram muzical.
încărcate cu un atît de bogat sortiment
de jucării, cum numai în bazmele co­
pilăriei mi l-am putut imagina. Mă ui­
tam cu băgare de seamă la toi ce în-
tîlneam şi ascultam plin de luare aminte
la tot ce tovarăşa doctor îmi spunea.
— Iată, aici, arăta aceasta, este maga­
zia. Fiecare copil din creşă are în aceste
rafturi cîte 2 pijamale, schimburi, pan­
tofi, papuci de casă ca şi diferite aite
lucruri trebuincioase lor.
...Intrarăm în altă încăpere.
— In această cameră se face consul­
pe uşa aceasta din stînga, care dă pe o lucitoare curăţenie, o admirabilă ordine „fostul“ de la film şi alţi „foşti" ca el,
mai de trei ani, fiica tovarăşei zidărlţe
betoniere Martin Ioana. Aceasta, tocmai
se „chinuia", să-şi adoarmă păpuşa ce
era aproape tot atît de mare ca şi ea.
Gravă şi plină de importanţă îi dinţa
„nani, nani”.
Să permanentizăm întrecerea socialistă
pornită în cinstea zilei de 1 Mai
Oa în fiecare an ziua de 1 Mai a fost
întâmpinată de oamenii muncii cu reali­
zări de seamă în întrecerea socialistă. Fă­
când bilanţul succeselor obţinute, colecti­
vele întreprinderilor din regiunea noastră
se pot mândri pe bună dreptate. Angaja­
mentele luate în întrecere, prin stăruinţa
şi activitatea fiecărui om al muncii au fost
duse la îndeplinire şi chiar depăşite.
Ridicînd avântul întrecerii sooialiste, o
serie de colective ale întreprinderilor au
reuşit ca în lunile martie şi aprilie să-şi
îndeplinească sarcinile ce le reveneau .hi
cadrul pianului olncinal. Printre acestea sfe
numără moara „Nicolae Bălcescu“, „Ce­
ramica“ Baru Miare, fabrica de marmeladă
Haţeg şi sectorul de vagoane din cadrul
atelierelor de vagoane C.F.R. Simeria. De
asemenea, la o seamă de sortimente oa
plăci, piese mecanice, cazane de încălzire
centrală, cochile, etc., din cadrul turnăto­
riei uzinei „Victoria“ Călan, planul cinci­
nal a fost depăşit.
Aotivitatea plină de roade a colectivelor
de muncă de la oţelăria Siemens-Martin
a Combinatului siderurgic „Gh. Gheor-
ghiu-Dej” Hunedoara, s-a soldat cu re­
zultate de seamă. In primele 28 de zile din
luna aprilie, echipa de oţelari condusă de
prim-topitorud Brînzei Dumitru a elabo­
rat 28 şarje rapide.
La obţinerea acestor rezultate un aport
de seamă l-a adus organizarea temeinică
a întrecerii socialiste. Chemarea la între­
cere adresată de către fumaliştii de la
Călan, fumaliştidor hunedoreni, a dus la
îndeplinirea planului pe luna aprilie la
furnalele din Călan încă din ziua de 28
aprilie. Rezultate însemnate în realiza­
rea angajamentelor au dobîndit şi fuima-
liştii hunedoreni.
Muncitorii, în cadrul consfătuirilor pe
grupe sindicale şi-au luat angajamente
concrete, posibile de realizat Crearea con-r
diţiilor necesare bunei desfăşurări a în­
trecerii sooialiste, prin aprovizionarea rit­
mică a locurilor de muncă cu materii pri­
me, materiale şi scule, a făcut ca timpul
de lucru să fie folosit din plin, Iar maşi­
nile şi agregatele să fie utilizate la ma­
ximum. In urma acestui fapt şi rezulta­
tele au crescut faţă de perioadele ante­
rioare.
Activitatea plină de roade a celor ce
muncesc în uzine, fabrici şi pe ogoarele
patriei noastre, a făcut Ca la numai patru
luni de la hotărârea C.C. al P.M.R. şi a
guvernului ou privire -la desfiinţarea sis­
temului de aprovizionare pe bază de car­
tele şi raţii, să fie elaborată o nouă hotă-
Mai multă încălţăminte pentru oamenii muncii
Rezultatele obţinute de colectivul coope­
rativei de încălţăminte „Progresul“ din
Alba-Iulia, în primele zile ale lunii mai,
sînt rodul întrecerii ce se desfăşoară în
această cooperativă. Astfel, în zdele de, 3-4
Cum trebuie combătut viermele bălos din culturile atacate
In câteva comune din regiunea noastră,
au fost semnalate atacuri ale viermeOir
bălos în culturile de ovăz, orz şi grâu.
Datoria tuturor ţăranilor muncitori, este
să pornească imediat la distrugerea ace­
stuia. Viermele bălos, provine din gîndaoui
ovăzului, care are o culoare verde-albastră,
cu picioarele galbene-roşid şi o lungime
de 4-5 mm. Gândacul ovăzului apare pe
culturi pe la sfînşitul lunii aprilie şi înce­ rea culturilor atacate cu verde de Paris
putul lunii mai. Femela gândacului, depune
ouăle pe culturile de cereale, iar după 10-
12 zile apar larvele (vţermele bălos), care
sânt acoperite cu un mucilagiu de culoare
cenuşie-închis, asemănîndu-se întrucâtva
cu o lipitoare. Terminîndu-şi dezvoltarea
larvele (viermele bălos) pătrund în pământ
şi apoi se transformă în pupe. După 10-15
zile, din pupe ies gîndaoli care rămîn pen­
tru iemare în pământ
Aceşti gîndaci provoacă pagube însemna­
—Nu vă supăraţi, dar aici trebuie să
vă descălţaţi.
Fără a cere prea multe explicaţii ne-am
supus. Am luat în picioare papucii de
casă ce ne-au fost oferiţi.
— Aici, îi camera sugacilor, ne dumeri
însoţitoarea văzîndu-ne că ne uităm unul
la altul încurcaţi.
Intrarăm cu băgare de seamă. înfun­
daţi în perinl moi şi înveliţi cu grijă,
micuţii sugaci dormeau mîngăiaţi de
fluturarea celor mai nevinovate şi mi­
nunate visuri.
„fost", spunînd cum că totul e cică — de mii de copiii aşa ca mine, nu au
pe la noi şi ce-ar mai vrea dumnealor să
fie din nou. Nu se mai poate însă şi nu
se va mai puteţ niciodată. Cît de mic
cît de şters mi-a apărut „fostul" de la
film în faţa zîmbetului senin al micu­
ţilor ce dormeau în pătucene curate şi
dui mai ştiu eu cine, nu va putea dovedi tuturor „foştilor"... V. D.
rîre privind reducerea de preţuri cu amă­
nuntul la unele mărfuri industriale şi ali­
mentare şi a tarifelor de spectacole. Prin
aceasta, oamenii muncii s-au putut con-r
vinge încă odată că, crearea unei vieţi
înfloritoare depinde numai şi numai de ei,
de felul cum muncesc la locurile de pro­
ducţie şi cum luptă pentru a-şi îmbună­
tăţi necontenit calitatea muncii lor.
întrecerea socialistă pornită în cinstea
zilei de 1 Mai a dovedit cu prisosinţă ho­
tărârea fiecărui muncitor de aşi aduce con­
tribuţia la dezvoltarea economiei noastre
naţionale. Depăşirile de plan înregistrate
în întrecere de brigăzile conduse de Haidu
Iuliu Erou al Muncii Socialiste şi Mihai
Ştefan de la mina Petrila, Kopetin Geza
de la Lonea, Căţinean Simion de la Lu­
pani, Şerban Ioan de La Ţebea şi alţii, au
făcut oa aceştia s-o ia cu mult înaintea
timpului, dând producţie în contul anilor
viitori.
Pentru a permanentiza realizările do­
bândite în întrecerea socialistă în cinstea
marii sărbători, este necesar oa organele
de partid, sindicale şi conducerile între­
prinderilor să asigure şi pe mai departe
creşterea neîncetată a avintulud întrece­
rii, să impulsioneze continuu desfăşurarea
ei, în scopul obţinerii unor indici din ce
în ce mai mari.
In consfătuirile de producţie trebuie
scos la iveală ceea ce a apărut nou în
întrecerea socialistă, combătându-se în a-
celaşl timp unele metode înveohite, ce nu
mai corespund condiţiilor actuale. Princi­
palele obiective ce trebuie urmărite în
întrecere sînit creşterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de cost. In
această direcţie, în consfătuirile de pro­
ducţie trebuie, să se dezbată pe larg po­
sibilităţile ce sînt la fiecare loc de muncă dicat în organizarea şl conducerea între­
de a îmbunătăţi utilizarea capacităţii de
producţie a maşinilor, economisirea ma­
terialelor, Combustibilului, energiei, etc.
Aici, fiecare om al muncii poate să-şi a-
ducă contribuţia sa la ridicarea producti­
vităţii muncii şi reducerea preţului de
cost.
Consfătuirile trebuie să reprezinte un
mijloc de popularizare a metodelor noi
apărute în întrecere, o tribună de ge­
neralizare a experienţei înaintate.
întrecerea socialistă, mijloc important
al dezvoltării economiei noastre naţionale,
trebuie să cuprindă în sinul ei pe toţi
membrii colectivului ce lucrează în cadrul
întreprinderilor. Organele sindicale tre­
buie să atragă în întrecere, pe lîngă ma­
rea masă de muncitori, şi pe tehnicieni şi
ingineri. Aceştia au posibilitatea să ajute
şi 5 mai, au fost Confecţionate 75 perechi
de pantofi bărbăteşti cu talpă de bovină,
75 perechi pantofi pentru copii, 24 perechi
pantofi pentru femei şi 25 perechi san­
dale din deşeuri.
b e s e s s > o <S
SFAT AGRICOL
te culturilor de ovăz, de orz şi de griu.
Gîndaoid rod în limbul frunzelor găuri a-
lungite, iar larvele lor răzudesc epiderma
superioară a frunzelor
Pentru .combaterea acestui periculos duş­
man al oulturilor de ovăz, orz şi griu, se
pot lua măsuri chimice şi măsuri mecanice.
Oa măsuri chimice se recomandă stropi­
(20 gr. verde de Paris şi 40 gr. var, la 10
litri apă) sau cu arsenit de sodiu (20 gr.
substanţă toxică şi 40 gr. var, la 10 litri
apă). Tot pe oale chimică combaterea gîn-
dacuiui ce atacă ovăzul, orzul şi griul se
poate face prin prăfuirea culturilor cu ar-
seniat sau arsenit de calciu. De asemenea
combaterea acestui gîndac se poate face
cu D.D.T. sau nitroxan, dînd 20 kg la un
hectar.
Oa măsuri mecanice, cea mai eficace es­
te aceea a trecerii peste cultura atacată
în fiecare zi dimineaţa, cu o funie pariată
nimănui că asemenea lucruri sînt ilu­
zorii. Ele sînt concrete, cît se poate de
concrete şi de minunate.
— Frumoase lucruri, exclamai mai
mult fără voie.
— Intr-adevăr, confirmă tovarăşa doc­
tor, frumoase şi 77iari.
Am plecat de acolo urmărit de tot
ce am văzut şi am auzit. In mod deose­
bit îmi stăruia în gînd zîmbetul fericit
al micuţilor ce dormeau fără grijă su-
praveghiaţi şi îngrijiţi şi aşa pe neaş­
teptate, în afundul unor gînduri uitate,
mi-a răsărit imaginea unei alte copilă­
rii, a copilăriei mele şi a altor mulţi ca
mine. Copilărie seacă, murdară, chinu­
drăzneala unor asemenea visuri, în care
plîhs atunci zilnic pe sub pereţii lor, lip­
Acum, altfel sînt vremurile. Copiii ce­
lor mulţi şi harnici, zîmbesc fericiţi. In
faţa lor, se deschide larg şi însorit un
viitor luminos, splendid. Pentru ei şi
pentru acest viitor al lor vom lupta me­
reu mai dîrz şi vom munci mereu mai
Pag. 3
mult pe muncitorii din cadrul întreprinde--
rii respective, în ceea ce priveşte folosirea
mai justă a utilajului, realizarea de eco-,
nomii, reducerea procentajului de rebu­
turi, etc. De asemenea, fiind antrenaţi în
întrecere, tehnicienii şi inginerii vor fi mai
interesaţi în crearea condiţiilor corespun­
zătoare bunei desfăşurări a întrecerii.
Organele sindicale trebuie să insiste mai
mult la organizarea întrecerii pe profesii
şi la generalizarea metodelor noi apărute *
în întrecere. In centrul atenţiei comite­
telor de secţii şi întreprinderi trebuie să
stea popularizarea metodelor înaintate de
muncă sovietice şi a experienţei fruntaşi­
lor noştri. Pentru atingerea acestui scop,
este necesar să fie antrenate cercurile
A.S.I.T. şi colectivele cabinetelor tehnice,
în vederea explicării clare şi pe înţelesul
tuturor în ce constă metoda respectivă
şi care sînt posibilităţile concrete de apli­
carea ei la locurile de muncă.
Organizaţiile de partid au datoria să
îndrume şi să sprijine organele sindicale
în organizarea şi desfăşurarea întrecerii.
Ele trebuie să mobilizeze pe toţi comuniş­
tii şi pa cel fără de partid la îndeplini­
rea angajamentelor luate.
Fără îndoială că nu se poate vorbi nioi
de obţinerea unor succese dJn ce în ce
mai mari în întrecere, dacă nu se acordă
o atenţie deosebită ridicării calificării
muncitorilor. Organele de partid şi sânr
dicale trebuie să îndrume membrii de
partid şi sindicat în direcţia ridicării ni/=
veluiui lor profesional, pentru a nu exista
nici un muncitor care să nu-şi îndeplinea*?
scă planul de producţie.
Cu fiecare zi se îmbogăţeşte experienţa
şi priceperea activiştilor de partid şi sin­
cerii socialiste. Folosind experienţa aou-
mulată până aoum şi perseverând neînce--
tat în cunoaşterea Celor mad bune metode
de lichidare a tendinţelor de formalism
ce se mai fac uneori simţite, întrecerea va
constituí o puternică armă de promovare
a noului, un mijloc eficace de ridicare a
productivităţii muncii şi reducerii-preţului
de cost.
Dezvoltând şi pe mai departe întrecerea
socialistă şi Insistând pentru ridicarea con­
tinuă a productivităţii muncii, îmbunătă­
ţirea calităţii produselor şi reducerea pre­
ţului de cost, oamenii muncii Îşi vor putea
aduce din plin contribuţia la realizarea
sarcinilor măreţe ce le stau în faţă, ace­
lea de a asigura îndeplinirea planului de
stat pe 1955, ultimul an al cincinalului,
înainte de termen.
A. CIBIAN
In fruntea întrecerii se situează coope­
ratorii Pleşa Wilhelm, Volbergher Ludo­
vic şi Magda Gheorghe, oare de pe acum
lucrază în contul zilei de 12 mai.
de dci oameni. In felul acesta, larvele
(viermele bălos) se scutură de pe plante
pe pămint, unde, neavînd ce mînca mor.
Repetând în cîteva dimineţi această ope­
raţie, distrugem complect larva gîndaour
lui ovăzului şi salvăm o mare parte a re­
coltei de la pietre. Acest sistem de com­
batere a viermelui bălos este ieftin şi la
îndemîna oricărui ţăran muncitor.
Măsurile pentru combaterea gîndacului
ovăzului şi a larvei lui (viermele bălos),
trebuie luate de urgenţă în toate locurile
unde s-au semnalat atacuri ale culturi­
lor de ovăz, orz şi griu. Tehnicienii agro*
nomi de la punctele agricole şi cei de la
sfaturile populare comunale, au datoria să
îndrume ţăranii munoitori spre combate­
rea acestor dăunători, la timp şi efioaCe. ’
Sfaturile populare şi cooperativele săteşti,
trebuie să asigure ţăranilor muncitori can­
tităţile de chimicale necesare pentru com­
baterea viermelui bălos.
Programul filmelor
Pînă la 18 mai pe ecranele cinematogra­
felor din regiunea noastră vor rula urmă­
toarele film e:
DEVA: 7-11 „Expresul de Nürnberg“
(film ceh), 12-17 „Circul Slavia“ (film ceh
culorat).
ALBA-IULIA: 9-11 „1 Mai“ (film so­
vietic), „Pe urmele urşilor din Carpaţi“
şi „Nuntaşii lui Exel“, 12-15 „Poemul dra­
gostei“ (film sovietic), 16-18 „Răzbunarea“
(film sovietic).
BRAD: 9-11 „Compozitorul Glinoa“
(film sovietic culorat), 12-15 „Suflete zbu­
ciumate“ (film italian), 16-18 „Pumnul de
fier“ (film sovietic).
HAŢEG: 9-12 „Soldatul victoriei I“
(film polonez), 13-15 „Soldatul victoriei II“
(film polonez), 16-19 „Un caz în Taigă“
(film sovietic).
ORĂŞTIE : 9-11 „Nunta lui Krecinschi“
(film sovietic), 12-15 „Ordinul Anna“ (film
sovietic culorat), „Pe drumul celor trei re­
publici“. 16-18 „Fiul Mării (film suedez).
PETROŞANI : 10-16 „Desfăşurarea“ şi
„...Şi Hie face sport“ (film românesc).
SIMERIA : 9-11 „Sub vechea monarhie“
(film ceh), „Nicolae Bălcescu“ (film ro­
mânesc), 12-15 „Corăbiile atacă fortăre­
ţele“ (film sovietic culorat), 16-18 „Cu
Marincea e ceva...”, „Din viaţa marinari­
lor“, „Freamătul pădurilor“ şi „Fluiera-
şul fermecat” (filme româneşti).
SEBEŞ : 9-11 „Maeştrii baletului rus“»
(film sovietic culorat) şi „Nicolae Băl­
cescu“ (film romînesc), 12-15 „Prieteni
credincioşi'* (film sovietic culorat), 16-18
„întrecere veselă“ (film maghiar culorat)