Page 13 - 1955-05

Zece ani de la victoria asupra Germ aniei hitieriste Scrisoarea guvernului Şedinţa comună a comisiilor pentru afaceri
R. P. Ungare adresată
Învăţămintele istoriei Consiliului de Miniştri ai externe ale Sovietului Uniunii şi Sovietului
Naţionalităţilor aie Sovietului Suprem
Prin ocuparea Berlinului, acum zece ani, de BORIS LEONTIEV rii şi pentru că ele arată viitorul. Aceste în­ y. r. s. s. al ii. I. S. S.
de către trupele sovietice a fost desăvîrşită ziarist sovietic văţăminte, trase din războaiele crîncene din
zdrobirea maşinii de război hitieriste care secolul XX, 'sînt elocvente chiar şi pentru BUDAPESTA (Agerpres). — M.TI. MOSCOVA (Agerpres). — TASS Franţa după eliberarea ei şi care a re­
timp de mulţi ani a constituit un coşmar xîstente în ţările lor, s-au dovedit incapa­ actualii promotori ai politicii de pe „pozi­ Zdlarele au publicat la 4 mai scrisoarea
pentru popoarele din întreaga lume. Ace­ bile de a apăra mdependenţa popoarelor, ba ţii de forţă". Dominaţia S.U.A. asupra u- guvernului Republicii Populare Ungare Da 4 mai a avut loc la Kremlin, sub pus-o în situaţia de mare putere.
stea au fost zilele emoţionante, pline de mă­ mai mult decît attt, au contribuit la înrobi­ nei serii de ţări din Europa occidentală, către Consiliul de Miniştri ai Uniunii So­
reţie ale victoriei repurtate de întreaga o- rea ţărilor lor, au fost cauza slăbiciunii lor. asupra acelor ţări care au pus la dispozi­ vietice, semnată de Andras Hegediiş, pre­ preşedinţia deputatului M. A. Susiov, o Uniunea Sovietică a înfăptuit în mod
menire progresistă asupra celor mai întu­ Iată de ce într-o serie de ţări din Europa ţie teritoriul ior garnizoanelor militare a- şedintele Consiliului de Miniştri al R. P.
necate forţe ale răului şi violenţei care a- răsăriteană, în China cu o populaţie de multe mericane, şi au subordonat economia lor Ungare. şedinţă comună a comisiei pentru afaceri . consecvent o politică care a deschis în
meninţau să întoarcă cu un veac înapoi sute de milioane, într-o serie de ţări colo­ intereselor monopolurilor americane — acea­ Poporul ungar, guvernul Republicii
roata istoriei planetei noastre. Oswiecym şi niale şi dependente au avut loc transfor­ stă dominaţie este la fel de şubredă ca şi Populare Ungare au primit cu recunoş­ externe a Sovietului Uniunii şi Comisiei faţa Franţei posibilităţi pentru consolida­
Maidanele, Babii, Iar, Lidice şi Oradour, mări interne profunde. dominaţia Germaniei, Italiei şi Japoniei tinţă sinceră şi însufleţire uriaşă hotă-
Coventry-ul ruinat şi Varşovia distrusă — asupra ţărilor vremelnic înrobite de ele. rirea guvernului Uniunii Sovietice de a pentru afaceri externe a Sovietului Naţio­ rea poziţiei ei internaţionale. In opoziţie
toate acestea nu reprezentau numai simbo­ Dar, dacă în primele zile după victoria Noul război, dacă miiitariştii americani şi acorda ajutor Republicii Populare Ungare,
lul barbariilor şi crimelor de război. Toate din 1945 voinţa şi hotărîrea popoarelor de <Uh Germania occidentală vor Izbuti să-l ca şi altor ţări, în opera de dezvoltare a nalităţilor ale Sovietului Suprem al au aceasta, cercurile guvernante ale
acestea erau rezultatul practic al înfăptuirii a trage învăţăminte din cele două războaie dezlănţuie, nu se poate termina decît cu un cercetărilor pentru folosirea energiei ato­
politicii de pe poziţii de forţă, politică ce mondiale şi mai ale6 din ultimul război fiasco şî mal grav decît cel suferit de Ger­ mice în scopuri paşnice şi de a-i trans­ U.R.S.S. In cadrul şedinţei a fost discu­ S.U.A. au căutat în ultimii ani să coboare
nu ţine seama de interesele şi voinţa popoa­ şi-au exercitat influenţa asupra unor hotă- mania hitlerîstă în mai 1945. Şl trebuie mite bogata sa experienţă înaintată în
relor. rîri adoptate de statele învingătoare — cu spus că nu „civilizaţia mondială" va pieri, acest domeniu. tată propunerea prezentată de Consiliul Franţa la rangul de putere de mina a
privire la crearea O. N.U., la soarta viitoa­ orlcît ar avea ea de suferit de pe urma u- Hotărîrea Consiliului de Miniştri al
Din întreaga şi îndelungata epopee a cu­ re a Germaniei, la dezarmare, — foarte neî noi agresiuni, oi va pieri sistemul ca­ Uniunii Sovietice este o nouă dovadă a de Miniştri al U.R.S.S. spre examinare doua, atrăgiînd-o prin ameninţări şi pre­
ceririlor barbare ale Germaniei, Japoniei şi curînd cercurile guvernante din ţările oc­ pitalist de pe acum putred, care generează faptului că Uniunea Sovietică năzuieşte
Italiei, care a început ca planul Bowes, cu cidentale au început să acţioneze contrar necontenit vărsări de sînge. ou fermitate spre coexistenţa paşnică în­ Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., siuni directe' într-un bloc cu miiitariştii
tolerarea ag-reshirili japoneze împotriva voinţei popoarelor. Aceste cercuri nu au vrut tre popoare, în opoziţie cu cercurile impe­
Chinei, urmată apoi de München, popoare­ să recunoască că multe ţări s-au eliberat de Popoarele ştiu acum că războiul la care rialiste, care se străduiesc să ppnă ener­ cu privire la anularea „Tratatului de germani.
le Europei şi ASîei au tras învăţăminte sub vechile regimuri şl de sub dependenţa visează unii generali şl amirali americani gia atomică în slujba distrugerii. Acest
va fi o crimă, că pacea este posibilă, că deo­ ajutor mărinimos va permite ca ţara noa­ alianţă şi asistenţă mutuală dintre Uniu­ A. N. Şalepdn, membru al comisiei pen­
multilaterale şi variate. In domeniul relaţii­ străină. Unele cercuri din Washington, Lon­ sebirea de ideologii şl de sisteme sociale nu stră să poată folosi în viitorul cei mai
lor dintre state, aceste învăţăminte se rezu­ dra şi Paris au încercat să întoarcă înapoi poate constitui nicidecum un motiv pentru apropiat uriaşa energie cuprinsă în atom nea Republicilor Sovietice Socialiste şi tru afaceri externe a Sovietului Naţiona­
mă la aceea că o pace trainică în lumea în­ roata istoriei. Aceasta a fost orientarea în­ dezlănţuirea unui război şi nu constituie o pentru dezvoltarea rapidă a ec'onomiei na­
treagă poate fi asigurată numai prin cola­ tregii politici de după război a puterilor oc­ piedică în calea coexistenţei şi colaborării ţionale, pentru ridicarea bunei stări a po­ Republica Franceză", încheiat la 10 de­ lităţilor, a subliniat în cuvântarea sa că
borarea dintre state cu sisteme sociale dife­ cidentale. paşnice. porului.
rite. S-a hotărît crearea Organizaţiei Na­ cembrie 1944. Această problemă a fost accentuarea primejdiei unui nou război
ţiunilor Unite al cărei principiu fundamen­ Cercurile guvernante din S. U. A., Anglia După ce au încălcat angajamentele so­ Peste 7 milioane semnături
tal este unanimitatea celor cinci mari puteri şî Franţa au hotărît să renunţe la alianţa lemne asumate în timpul războiului şi la strînse în R. P. Ungară remisă spre avizare comisiilor de afaceri nu va găsi nepregătite statele europene
în adoptarea celor mai importante hotărîri. cu Uniunea Sovietică, să trădeze această Potsdam, statele occidentale reîncep o nouă pe Apelul de la Viena
Statele capitaliste — Anglia şi S.U.A. — alianţă, s-o dea uitării. Ele au hotărît să înarmare a militariştilor vest-germani. A- externe de către Prezidiul Sovietului Su­ iubitoare de pace. In legătură cu faptul
au colaborat cu statul socialist — Uniunea reînvie blestemata şi dispreţuita politică cordurile de la Paris costituie un act în­ BUDAPESTA (Agerpres). — M.T.I.
Sovietică în anii războiului. Ele şi-au luat „4? pe poziţii de forţă'1, care a stat la baza dreptat împotriva păcii în Europa şi în în­ La 3 mai Istvan Dobi, preşedintele Pre­ prem al U.R.S.S. că puterile occidentale au hotărît înarma­
obligaţia să oolaboreze şl în anii de pace. crimelor de război ale statelor „axei” Ro­ treaga lume. Dar, nici popoarele Europei, zidiului Republicii Populare Ungare, a
După cum a arătat experienţa, deosebirile ma—Berlin—Tokio. Gercurile guvernante nici toate celelalte popoare nu trebuie să primit o delegaţie a Consiliului Păcii din V. A. Zorin, locţiitor al ministrului Afa­ rea Germaniei occidentale şi crearea unei
dintre sistemele sociale nu au putut constitui ale acestor state au început să creeze „axe" admită repetarea crimelor sîngeroase ale Ungaria, în frunte cu Erzsebet Andics, cerilor Externe al U.R.SJS., a prezentat nod grupări agresive ou participarea aces­
o piedică în calea acestei colaborări. similare avînd drept unic ţel de a împiedi­ fascismului. însuşi poporul german respin­ preşedinta consiliului păcii. Erzsebet raportul cu privire la anularea tratatului teia, U.R.S.S. şi alte state iubitoare de
ca popoarele care au păşit pe calea socia­ ge calea dezmembrării şi războiului, fu­ Andics a prezentat un raport în legătură sus-menţionat. pace din Europa au hotărit în mod just să
Alte învăţăminte pe care le-au tras po­ lismului şl democraţiei să-şi construiască nestă pentru el, impusă lui de duşmanii ou rezultatele campaniei pentru strângerea desfăşoare pregătiri în vederea încheierii
poarele şi oamenii de stat au constat în a- viaţa după bunul lor plac. In acest scop ele au păcii. de semnături pe Apelul Biroului Consiliu­ Da discutarea raportului au luat parte între participanţii la conferinţa de la
ceea că în niciun caz nu trebuie să se ad­ creat blocul agresiv NATO, au creat SEATO — lui Mondial al Păcii şi a relevat că în deputaţi membri ai comisiei pentru afa­ MosCova a unui tratat de prietenie, cola­
mită reînarmarea militariştilor .germani şi „alianţa sfîntă“ a colonialiştilor din Asia, După terminarea celui de al doilea răz­ cursul acestei campanii în Ungaria au fost ceri externe a Sovietului Uniunii şi co­ borare şi asistenţă mutuală, precum şi să
japonezi, care în repetate rînduri au vio­ au încercuit U. R. S. S., China populară, ţă­ boi mondial, a spus nu de mult Viaceslav strânse 7.146.480 semnături. misiei pentru afaceri externe a Sovietului creeze un comandament militar unic.
lat pacea. Germania — în Europa, şi Ja­ rile de democraţie populară cu baze milita­ Molotov, ministrul Afacerilor Externe al Naţionalităţilor ale Sovietului Suprem al
ponia — în Asia trebuiau să devină state re. La baza politicii „de pe poziţii de forţă" U.R.S.S. — în centrul tuturor problemelor Un dar sovietic U.R.S.S. M. A. Susiov, preşedintele comisiei pen­
democrate, iubitoare de pace, în car.e mîli- a fost pusă bomba atomică — noua armă de postbelice din Europa s-a găsit problema pentru o cooperativă tru afaceri externe a Sovietului Uniunii
tariştii agresori să nu mai poată niciodată exterminare în masă, care după cum se cre­ germană. S-ar părea că cel 10 ani care au D. V. Skobelţîn, membru al comisiei al Sovietului Suprem al U.R.S.S., a con­
ajunge la putere. Această lecţie a istoriei dea la Washington, ar putea să asigure Sta­ trecut de la terminarea războiului ar fi o pe­ agricolă poloneză pentru afaceri externe a Sovietului statat că vorbitorii care au luat cuvântul
şi-a găsit de asemenea expresie în unul din telor Unite ale Amerkli rolul de stăpîni ai rioadă suficientă ca să se fi găsit căi şî mij­ l Uniunii, a sprijinit propunerea Consiliu­ au sprijinit în unanimitate propunerea
cele mai importante acorduri internaţionale întregii lumi, rol pe cere nu l-au putut do- loace concrete pentru rezolvarea problemei lui de Miniştri al U.R.S.S. El a Amintit Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. ou pri­
după război — hoţărîrile adoptate la Pots- bîndi nici Hltlar, nici Mussolini, nici mill- germane. Cu toate acestea, lucrurile nu se VARŞOVIA (Agerpres). — P.A.P. că acordurile de la Paris prevăd crea­ vire la anularea tratatului fnanco-sovietic
dam de către cele trei mari puteri. tarîştii japonezL.. prezintă aşa. Zilele acestea, 3a Cooperativa agricolă de rea unui bloc militar agresiv îndreptat îm­ din 1944, dată fiind încălcarea flagrantă
producţie diin Jackowice (raionul Dowicz, potriva U.R.S.S. şi ţărilor de democraţie de către Franţa a obligaţiilor asumate.
In sfîrşlt, războiul a arătat multor po­ învăţămintele Istoriei nu pot fi date uită­ Uniunea Sovietică este pentru îndeplinirea voevodatui Lodz), care a fost vizitată acum populară, ou participarea Franţei şi Ger­
necondiţionată a hotărîrilor de la Yalta şî două săptămânii de N. S. Hruşoiov, prim- maniei occidentale. In felul acesta, dintr-o Comisia pentru afaceri externe a Sovie­
poare din Europa şl Asia că regimurile feu­ Potsdam cu privire la transformarea între­ secretar al C.C. al P.C.U.S., a avut loc o aliată a U.R.S.S., Franţa se transformă tului Uniunii şi comisia pentru afaceri ex ­
gii Germanii într-un stat unit, democra­ ceremonie cu totul deosebită. In confor­ într-o aliată a militariştilor vest-germani. terne a Sovietului Naţionalităţilor ale So­
dale, coloniale, fasciste, antidemocratice, e- tic şi iubitor de pace. Uniunea Sovietică mitate cu promisiunea făcută de N. S. Prin aceasta Franţa încalcă tratatul fran- vietului Suprem al U. R. S. S. ou aprobat
este pentru crearea în Europa a unui si­ Hruşoiov, Cooperativa a primit un dar pre­ co-sovietic. In încheiere tov. Skobelţîn propunerea Consiliului de Miniştri al
stem închegat şi sigur de securitate co- ţios, adus ou avionul de la Moscova. Au a spus că el cunoaşte poporul francez şi U.R.S.S. şi au hotărît să recomande Pre­
lecţivă la care să participe toate statele, fost trimise seminţe selecţionate diin varie­ are o profundă încredere în voinţa lui ne­ zidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. să
indiferent de sistemele lor sociale. Uniu­ tăţile „Partizanfca“ şi „Krasn.odarska.ia“, clintită de a-şi salvgarda independenţa anuleze tratatul franco-sovietic din 1944,
nea Sovietică luptă în mod consecvent şl prăşitoare „Planet“ de mimă şi chimicale şi de a apăra clauza păcii. Prietenia fran- care şi-a pierdut valabilitatea, înfruoît
cu perseverenţă pentru reducerea cît mal pentru tratarea seminţelor. oo-sovietică cimentată cu sînge va birui ratificarea de către Franţa a acordurilor
grabnică a tuturor armamentelor şî pentru toate obstacolele şi îşi va croi drumul. de la Paris care prevăd remilibarizarea
Interzicerea armelor de exterminare în nla- in legăiură cu lucrările de pregătire Germaniei occidentale şi atragerea ei în
să, pentru folo$r5şa energiei atomice în sco­ a tratatului de Stai cu Austria A» A. Surkov, membru al comisiei pen­ grupări militare îndreptate împotriva
puri paşnice, pentru construcţie şi progres.
VIENA (Agerpres). — TASS tru afaceri externe a Sovietului Naţiona­ Uniunii Sovietice Constituie o încălcare
Popoarele doresc pacea. Ele au obţinut La Viena a fost dat publicităţii următo­
ca în Coreea şi Vietnam să fie stinsă vîl- rul comunicat: lităţilor, a amintit că tratatul fnanco-so- directă a obligaţiilor asumate de Franţa
vătala războiului. Popoarele din Epropa nu In cursul săptămânii trecute, conferinţa
vor înceta lupta împotriva înarmării ace­ ambasadorilor U.R.S.S., S.U.A., Regatului vietdc a fost primul tratat încheiat de pe baza sus-menţionatutui tratat.
lor care au tîrît omenirea în două războaie Unit şi Franţei, la oare participă şi repre­
mondiale. Popoarele din Asia nu vor per­ zentanţii Austriei, a realizat un progres Armata populară — chezăşie a cuceririlor
mite o agresiune americană împotriva marii deosebit în lucrările sale de pregătire a revoluţionare ale oamenilor muncii
Chine, vor respinge toate tentativele de a tratatului de pace ou Austria.
Se exprimă speranţa că lucrările con­ Noua armată cehoslovacă este chezăşia cadre de tehnicieni, pentru ca ea să fie
reînvia sub o formă sau alta regimul co­ ferinţei se vor încheia curînd. succeselor oamenilor xnunoii din ţara un cât mai înzestrat apărător al păcii, îm­
Următoarea şedinţă va avea loc luni 9 noastră şi garanţia integrităţii statului potriva acelora ce se năpustesc asupra
lonialist. Iată dece planurile acelora care mai 1955. cehoslovac. Poporul cehoslovac îşi făureşte celor mai slabi, dar se răzgândesc atunci
cu dragoste armata sa populară, deoarece cînd este vorba de un adversar puternic.
nu vor să tragă învăţăminte din istorie, el ştie ciă ea este o armată a păcii, oare Armata cehoslovacă este construită pe
alături de armatele Uniunii Sovietice, temeliile prieteniei şi alianţei ou Uniunea
sînt condamnate eşecului. Chinei Populare şi ale celorlalte ţări de Sovietică şi pe tradiţia glorioaselor oşti
democraţie populară este gata să zădăr­ husite oara au zguduit, la vremea lor,
Omenirea vrea pace şî va trăi în pace. nicească încercările agresive ale aţâţăto­ întreaga orânduire feudală din Europa.
(Agerpres). rilor la război imperMişti. De aceea po­ (Din Buletinul de informaţii al ambasadei
porul asigură armata cu cele mai bune
republicii Cehoslovace)

încheierea conferiniei de la Londra a elenilor S.U.A., Angliei şi Frame]

DONDRA (Agerpres). — TASS In comunicatul dat publicităţii se arată
In seara zalei de 5 mai s-a încheiat con­ că la această conferinţă au fost exami­
ferinţa experţilor S. U. A., Angliei şi nate măsurile pregătitoare în vederea tra­
Franţei oare a înc'eput la Dondra la 27 tativelor cu Uniunea Sovietică şi că „după
aprilie. Da discutarea problemelor privind un schimb rodnic de păreri cu privire la
Germania, în cadrul acestei conferinţe an toate aspeotele problemei, delegaţii au
participat şi reprezentanţi ai Germaniei întocmit un raport pe oare îl vor prezen­
occidentale. ta miniştrilor lor respectivi".

R. D. Germană — reazim al poporului german treprinderile sovietice aflate pe teritoriul ci şi din alte ţări de unde aiu fugit de litice din Germania, să-şi pună în apli­
ei, Uniunea Sovietică ajută Republica mânia popoarelor. Demilitarizarea şi dena- care planurile lor de Cotropire a Uniunii
Democrată Germană prin credite, livrări zifidarea în aceste zone au fost o simplă Sovietice şi a ţărilor de democraţie popu­
farsă. Bazele puterii marelui capital ger­ lară, de dominaţie a întregii lumi.
în lupta sa pentru unitate şi pace de materii prime şi mărfuri industriale şi man dublu, generatorul militarismului şi
alimentare. al nazismului au rămas neatinse. Faţă de pericolul pe care îl prezintă a-
cordiurile de la Paris pentru pacea lumii,
Ga şi altor state, guvernul sovietic a ho- Creat prin contopirea celor trei zone de popoarele nu pot rămâne indiferente. Ele
ocupaţie, statul vest-german a devenit o
La 8 mai se împlinesc 10 ani de când vînt a poporului, a făcut ca în scurta pe­ Participarea R. D. Germane la comerţul tărit să acorde şi R. D. Germane un a- unealtă docilă în mâinile aţâţătorilor 1a nu pot uita că în decursul unei singure
gtarioasa Armată Sovietică a eliberat po­ rioadă a existenţei sale R. D. Germană să internaţional creşte din an în an. Deosebit jutor multilateral în-Ceea ce priveşte fo­ război din S.U.A. şi Anglia. Ţelul suprem generaţii pământul atâtor ţări a fost pân­
porul german de sub dominaţia hitleristă, înregistreze succese remarcabile. de intense sînt legăturile economice din­ losirea energiei atomice în scopuri paş­ al politicii guvernului vest-german este de gărit d© cizmele militariştilor prusaci.
deseMznndu-i calea spre un viitor nou. tre R. D .Germană, U.R.S.S., R. P. Chi­ nice. a transforma din nou Germania în ar­ Dorinţa fierbinte de pace a lagărului so­
In 1954 volumul producţiei industriale neză şi toate celelalte ţări din lagărul de­ senal de război, iar poporul german — în cialismului şi democraţiei izvorăşte nu din
Evenimentele oare au urmat după zdro­ reprezenta 177 la sută faţă de 1836, iar mocratic. Cu toate piedicile puse de Cer­ Succesele obţinute de R. D. Germană came de tun. slăbiciune; dimpotrivă ea este expresia
birea hitlerlsmului şi ocuparea Germaniei în ramurile de bază ale economiei naţio­ curile guvernante din S.U.A,, comerţul fac din ea un factor activ în lupta pentru hotărâtă a unei forţe demne şi Calme, a
de către forţele armate ale coaliţiei anti­ nale — industria energetică, extracţia de R. D. Germane ou ţările capitaliste ca de pace. Politica externă a R. D. Germane In statul vest-german frânele puterii se conştiinţei dreptăţii cauzei sale.
hitleriste din Cel de al doilea război mon­ cărbune, industriile metalurgică, chimică pildă Finlanda, Norvegia, Suedia, Belgia, este orientată spre unificarea pe cale paş­ găsesc din nou în mâinile acelora care au
dial, au dus la împărţirea Germaniei în şi constructoare de maşini, producţia a Franţa, Austria, ţările din Orientul Apro­ împins poporul german în catastrofa celui Pentru Republica Democrată Germană,
două state, avînd două linii de dezvoltare crescut de peste două ori. Planul produc­ nică a întregii Germanii, ca stat demo­ de al doilea război mondial. Oamenii oare politica miitanistă şi revanşardă a gu­
pîriă mai ieri erau sfetnicii şi discipolii vernanţilor de la Bonn constituie un pe­
cratic şi iubitor de pace, în spre coexis­ c'ei mai devotaţi ai lud Hitter deţin astăzi ricol imediat. De aceea la conferinţa de la
posturi de comandă în „republica“ de la Moscova din 2 decembrie 1954, reprezen­
fundamental diferite. La răsărit de Elba, ţiei globale a întregii industrii a R. D. piat şi Mijlociu, se dezvoltă tot mai mult. tenţa şi colaborarea paşnică ou toate ţă­ Bonn. tanţii guvernului R. D. Germane s-au ală­
turat cu hotărâre măsurilor preconizate în
în zona de ocupaţie sovietică a fost apli­ Germane a fost îndeplinit în 1954 în pro­ ‘ ' “ '¦ ¦ V 1 y '" , , , Această politică aduce de pe acum ne­ vederea întăririi capacităţii de apărare
cată în mod conseovent o politică izvo­ porţie de 100,2 la sută. Producţia globală numărate suferinţe poporului german. Dez­ a ţărilor din lagărul democratic de creare
a unui comandament unic al acestor ţări,
râtă din hoţărîrile adoptate la conferinţa industrială a crescut cu 10 la sută în voltarea industriei de război în detrimen­ precum şi tuturor celorlalte măsuri me­
tul acelor ramuri industriale oare lucrea­ nite să creeze o situaţie în care adepţii
de la Potsdam, adică o politică de de­ comparaţie ou 1953 şi cu 76 la sută faţă ză pentru satisfacerea nevoilor de consum politicii „de pe poziţii de forţă" să, nu
ale populaţiei, face să scadă mereu nive­ poată surprinde ţările iubitoare de pace
militarizare şi denazificare, de lichidare a de nivelul anului 1950. A orestiut consi­ nepregătite. Ţările iubitoare de pace au
lul de trai al oamenilor muncii. Chiar po­ hotărît să ţină o nouă consfătuire la Var­
trusturilor şi monopolurilor, s-a efectuat derabil producţia de mărfuri de larg con­ trivit statisticilor oficiale în Germania şovia la 11 mai.
occidentală se numără 1.500.000—2.000.000
o . largă reformă agrară. Această politică sum care în 1954 era ou 16 la sută mai şomeri. Politica de aţîţare la război atrage „împreună cu întreaga omenire iubitoare
după sine o creştere a reaoţiunii în inte­
a avut drept urmare firească distrugerea mare faţă de 1953. riorul ţării şi a valului de persecuţie îm­ de pace — se spune în tezele secţiei de
potriva tuturor elementelor democratice.
bazelor economice ale militarismului şi na­ După înfăptuirea reformei agrare demo­ ştiinţă şi propagandă a C.C. al P.C..U.S. în
Politica de atragere a Germaniei occi­
zismului, democratizarea din ce în ce mai crate în R. D. Germană a fost înlăturată dentali© în planurile lor războinice urmată legătură ou ziua de 8 mai, poporul ger­
de imperialiştii din S.U.A. şi Anglia a cul­
adîncă a întregii orînduiri de stat. Suc­ dominaţia de secole a ju/nkerilor şi marilor minat prin ratificarea acordurilor de la man sărbătoreşte ziua de 8 mai ca zi de
Paris. Aceste acorduri consfinţesc remili-
cesele obţinute de dasa muncitoare şi de moşieri putîndu-se pune astfel bazele unei tarizarea Germaniei occidentale, acordîn- luptă împ'otriva acordurilor militariste de
du-i pentru început dreptul de a avea o
intelectualitatea progresistă din Germania dezvoltări rapide a agriculturii; 559.089 armată regulată în timp de pace ou un la Paris, care duc la reînvierea militaris­
efectiv de 500.000 de soldaţi. Acordurile de
răsăriteană sub conducerea Partidului So­ ţărani şi muncitori agricoli săraci au pri­ la Paris prevăd includerea Germaniei oc­ mului german, provoacă primejdia unui
cidentale în pactul agresiv ai Atlanticului
cialist Unit din Germania au fost înou- mit 3.298.082 hectare de pământ oare altă dd nord. Astfel, Germania occidentală de­ nou război şi barează Calea spre resta­
vine un cap de pod al unui nou război în­
numate prin crearea, la 7 octombrie 1949, dată erau în stăpânirea a 7.160 mari mo­ dreptat împotriva U.R.S.S. şi a ţărilor de bilirea paşnică a uiîităţii democratice a
democraţie populară. Imperialiştii ameri­ Germaniei“.
a Republicii Democrate Germane. şieri. Au fost create gospodării agricole de cani şi englezi îşi propun să înfăptuiască
nebunescul vis secular *„Drang nach Os- Gu prilejul celei de a 10-a aniversări
Pentru întîia oară în istoria vieţii sale stat — proprietatea poporului — şi coopera­ ten" al celor mai reacţionare cercuri po­
a eliberării poporului german de către
® politice, poporul german a creat un stat tive agricole de producţie. In 1954 în R. D.
glorioasa Armată Sovietică, poporul nos­
pus în slujba intereselor maselor munci­ Germană existau 5.000 cooperative agri­
tru urează poporului german noi succese
toare şi nu în a unui .pumn de mari mo- cole de producţie oare grupau peste
în lupta sa pentru unitate naţională, pen­
napoliiştd şi moşieri. Pentru întîia oară în 138.000 gospodării ou o suprafaţă arabilă
tru făurirea unei Germanii iubitoare de
istoria atât de agitată a Europei, s-a creat de peste 770.000 hectare. Agricultura R. D. r ’m m m
în inima continentului nostru un stat German© a realizat încă în 1954 o pro­ Uzina de maşini grele din Magdeburg, care a fost redată la 1 ianuarie po­ pace şi democrate.
german oare nu mai constituie un coşmar ducţie dublă faţă de anul 1946.
porului german de către Un iunea Sovietică (vedere parţială)

pentru vecinii săi, o ameninţare perma­ Paralel ou dezvoltarea producţiei indus­

nentă a independenţei şi integrităţii teri­ triale şi agricole a aresdut şi nivelul de Uniunea Sovietică a acordat şi continuă rile indiferent de orânduirile lor sociale.
toriilor lor. Dimpotrivă, Republica Demo­ trai el populaţiei. Şomajul a fost complect să acorde R. D. Germane un important a- Gu totul diferit este tabloul pe care ni-!
crată Germană reprezintă în Europa un lichidat, învăţământul este astăzi accesi­ jutor tehndo, economic şi politic. Astfel,
bil tuturor celor care vor să studieze, alo­ începând de la 1 ianuarie 1954 U.R.S.S. a prezintă situaţia din Germania occidentală.
factor de pace, de destindere a relaţiilor Chiar din primele zile după terminarea

internaţionale, un factor de stabilitate po­ cările pentru construcţia de locuinţe şi încetat să perceapă plata reparaţiilor de războiului, zonele de ooupaţie americană,
litică şi de propăşire economică. construcţiile du caracter social cresc an război datorate de Germania, a scutit engleză şi franceză au devenit centre de
de am. Numai în 1954 din bugetul repu­ R. D. Germană de plata datoriilor prove­
Harnicul şi talentatul popor gerinlan a refugiu şi regrupare a tuturor forţelor re­

pus în slujba noii sale republici multilate­ blicii s-a alocat suma de 388 milioane nind din cheltuielile de ocupaţie, a tran­ vanşarde, a criminalilor de război, a huli­

ralele sale aptitudini. Munca plină de a- mărci pentru asigurările sociale. sferat R. D. Germane, fără plată, toate în­ ganilor fascişti nu numai din Germania

Bgdaotjţa ai Adm, Sfr. 6 nj\ L>, Tetafon: 188-Ţ89. Taxa gătită în numerap eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr, 236,3$) 6 noiembrie 1949 - Tipăriţi Intrepr, Poligrafică de Stat DEVA.