Page 14 - 1955-05

1 N ACEST NUMĂR:

Keţţ Q'>r. y Sfat zooveferinar — Importanţa tria grea (pag. 2-a) tetelor de întreprindere
vaccinării animalelor (pag. 2-a) (pag. 3-a)]
H unedudra-u«^ însemnări, oultaral-spontive Să ridicăm la un nivel mai înalt
— Introducerea şi extinderea sus­
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! V A ! (pag. 2-a) munca organizaţiilor U.T.M.
ţinerii metalice în abataje k ex­
mulSocialismului Din ţara constructorilor comu­ (pag. 3-a) ploatările miniere carbonifere
nismului— Căile de ridicare a
productivităţii muncii în indus­ Discuţii — „Ce propuneţi pen­ (pag. 3-a)’

!M I "jm tru reducerea preţului de cost — De la Prezidiul Sovietului Su­
prem al U.R.S.S. (pag. 4-a)'
al cărbunelui şi minereului ?“

— Guvfatul preşedinţilor comi­

Anul VII. nr. 477 Joi 12 mai 1955 4 pagini 20 bani

Toată grija pentru buna difuzare DIN REGIUNEA
, a cărţii la sate
Sărbătorirea zilei de 9 Mai Realizări ale furnaliştilor Să grăbim terminarea
E un !Lucru bdne ştiut că în !Lumea sate­ L u c r u r i ca acestea dovedesc limpede că
în oraşul Deva
lor noastre cartea a înaintat cu greu şi munca pentru aprovizionarea cu cărţi a încă de La începutul anului, fumaliştii de La Combinatul însămînţăriior de primăvară
In ziua de 9 Mal locuitorii oraşului Deva, alături de întregul sîderugic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara au obţinut re­
aceasta pentru că burghezia şi moşieri- satelor şi cătunelor din regiunea noastră popor romîn, au sărbătorit împlinirea unul deceniu de la măreaţa zultate bune în ceea ce priveşte sporirea productivităţii muncii Ultimele zile au adus o Îmbunătăţire se­
zi a victoriei asupra fascismului german. şi îmbunătăţirea oaliftăţii fontei. Atât la furnalele vechi cît şi La rioasă în ceea ce priveşte accelerarea ritmu­
mea au avut tot interesul ca masele de este o muncă de mare importanţă şi de furnalul nr. 6, procentajul admis al fontei declasate a fost re­ lui însămînţăriior de primăvară. In majori­
In dimineaţa acestei zile, sute de locuitori din întreprinderile dus simţitor de La 18% La numai 7,5%. Aceste rezultate se da- tatea raioanelor, ţăranii muncitori au ieşit
oameni ai muncii să fie ţinute în întu­ aceea trebuie făcută ou toată răspunderea. şi instituţiile oraşului, purtînd pe braţe coroane de flori, s-au îndreptat toresc unei munci bine organizate, precum şi respectării întoc­ în masă la însămînţarea porumbului şi a
spre cimitirul eroilor sovietici. In faţa monumentului ridicat în me­ mai a prescripţiunnlor tehnologice. sfeclei de zahăr, reuşind să ridice simţitor
neric şi incultură. In felul acesta, ele erau Faptele au dovedit că acolo unde ţăra­ moria eroilor sovietici care şi-au dat viaţa pentru dezrobirea ome­ procenţul suprafeţelor Insămînţate faţă de
nirii de sub Jugul fascist, tovarăşul Stoica Vasile, a vorbit despre La furnalele vechi s-au realizat o serie de economii care au suprafeţele planificate. Astfel, în raionul
mai uşor de exploatat. nii muncitori au primit La timp îndruma­ vitejia forţelor armate sovietice care au avut rolul hotărîtor în zdro­ influenţat mult la reducerea preţului de cost al fontei. Numai Brad, Ia data de 10 mai lucrările de insă­
birea maşinii de război a militarismului german. în luna aprilie a.c. s-au realizat economii de 47,52 led la fiecare mînţări au fost terminate, în raionul Alba
Nu e mult de oînd poporul nostru har­ rea şi sfatul preţios al cărţii, Lucrtriie a- tonă de fontă obţinută la furnalele vechi. La aceste economii s-a atins procentul de 95,96o/0, iar în raio­
După conferinţa ţinută, a urmat depunerea coroanelor pe mo­ s-^a ajuns datorită faptului că în centrul preocupării fumaiişti- nul Sebeş 94,450/0. Progrese însemnate au
nic şi-a sărbătorit plin de bucurie cea de grdoode au fost efectuate la timp şi în con- numentul şi mormintele ostaşilor sovietici căzuţi în luptă pe pă- lor au stat anumiţi factori importanţi, cum ar fi de exem plu: făcut şi raioanele Ilia şl Haţeg, care, Ia
niînlul patriei noastre. alegerea sterilului, recuperarea uleiului de La dispozitivele hi­ aceeaşi dată aveau însămînţate 93,550/q şl
a 10-a aniversare a eliberării sale. In a- diţiiund supeţioare. draulice de la gâtul furnalelor şi refdorirea acestuia, folosirea respectiv 92,490/o din suprafaţa planificată.
Reprezentanţi ai comitetului regional PMR, sfatului popular regional zgurei Siemens-Martin, etc.
ceşti 10 ani de muncă liberă şi entuziastă, Din păcate însă, nu peste tot lucrurile şi comitetului regional UTM, pionierii oraşului Deva, delegaţii colecti­ Cu toate aceste succese, unele raioane din
a ieşit ou putere la iveală setea de învă­ s-au desfăşurat la fel de bine. Trebuie să velor de la secţia L. 7 CFR, Trustul 4 construcţii, PTTR, de la Banca In luna aprilie, indicii de utilizare ai furnalelor au Crescut. regiunea noastră au rămas În urmă. De e-
ţătură şi cultură* a oamenilor muncii din arătăm că mai sînt încă şi cazuri în oare agricolă şi de investiţii şi alţi delegaţi ai întreprinderilor şl insti­ Cei mai buni indici de utilizare au fost obţinuţi de cei care xemplu, în raionul Orăştie pînă la data do
s-a dovedit lipsă de preocupare şi dezin­ tuţiilor, au depus frumoase coroane de flori, ca semn al recunoş­ deservesc furnalul nr. 3.‘ Ei au realizat procentul de 0,765 faţă 10 mai se însămînţase numai 90,77o/0f în
satele şi oraşele noastre. teres în aprovizionarea satelor ou cărţi şi tinţei şi amintirii ce o poartă eroilor sovietici care s-au jertfit pen­ de 0,736 cît era planificat. raionul Hunedoara 83,060/0, iar în raionul
In regiunea Hunedoara, oa peste tot de broşuri. In această direcţie poate fi ară­ tru dezrobirea patriei noastre şi a întregii omeniri de sub sînge- Petroşani abia 72,330/ 0. Din cauza rămînerii
tată Uniunea raională a cooperativelor de rosul fascism german. Printre muncitorii care au contribuit la obţinerea Importan­ în urmă a acestor raioane situaţia însămîn-
altfel în Republica Populară Română, se consum din Hunedoara, unde atât şeful ser­ telor depăşiri de plan se află şi echipele tovarăşilor: Jurca Si- ţărilor pe regiune la 10 mal arăta 93,460/0.
petrec astăzi schimbări uriaşe. Trăgând viciului comercial, tovarăşul Capelani, cît ------- * ? * -------- irion, cu o depăşire de 107,27%, Mîtcă Ilie Cu 105,51%, Bistrian
brazdă adâncă peste haturi, ţăranii mun­ şi directorul comraicoopului, tovarăşul Mo- Nicolae cu 107,17%, Munteanu Lăpăduţ cu 101,38%, etc. In raioanele rămase în urmă trebuie să se
citori au pornit să lupte pentru alunga­ ţu, nu au acordat atenţia cuvenită muncii Lucrează în contul anului 1956 grăbească însămînţarea porumbului. De ase­
rea sărăciei, pentru clădirea unei vieţi fe­ ou cartea, nu s-au interesat de modul în Fumaliştii hunedoreni şi-au întrecut ou mult angajamen­ menea, trebuie dată bătălie serioasă pentru
ricite, îmbelşugate şi luminoase. In lumea care gestionarii şi-au ridicat ori nu şi-au Printre muncitorii de la Filatura Lupeni, oare ou făouit oa tul ce şi l-au luat în cinstea lui 1 Mai. terminarea însămînţării sfeclei de zahăr. Or­
satelor pătrunde astăzi tot mai adine lu­ ridicat stocul repartizat. Iar dacă ei au planul pe luna aprilie să fie depăşit în toate secţiile, lucrează ganele de partid şi ds stat, sînt datoare să
mina culturii. Regimul democrat-popular făcut acest luciru, e lesne de înţeles de şi depănătoarea Gîrlea Ioana. Folosind din plin capacitatea ma­ GHEORGHE MARINOVICI ia măsuri urgente de accelerarea ritmului
a organizat o stăruitoare muncă de lichi­ ce anumite cooperative, cum e de pildă şinilor la oare a lucrat, ea a reuşit să îndeplinească sarcinile corespondent însămînţăriior şl de terminarea lucrărilor
dare a analfabetismului, de ridicare neîn­ cea din Căilan, au refuzat pur şi simplu planului oincinal, în prezent lucrând în contul anului 1956, luna agricole de primăvară. In raionul Hunedoa­
cetată a nivelului cultural al ţăranilor să-<şi ridice cărţile, călcând în acest fel octombrie. Ca ea sânt multe lucrătoare la filatură. Astfel, Sută Colectiv fruntaş pe ţară ra, bătălia trebuie dată în special în comu­
muncitori. Numărul căminelor culturale, a contractul încheiat între ele şi librărie. Anuţa, răsuoitoare, lucrează în contul lunii aprilie, Belovan nele Călan şl Strei Sîngeorgiu, care sînt ră­
reţelelor cinematografice, a bibliotecilor Olivia şi Lisoa Maria, depanatoare, în contul lunii ianuarie 1956. In rina de 4 mal a.c., o delegaţie formată din cadre ale Mi­ mase în urmă cu însămînţarea porumbului.
săteşti, cît şi a altor asemănătoare .m ij­ Nici U.R.C.C. Sebeş nu a abordat o a- nisterului Căilor Ferate, ale sindicatelor C.F.R., P.T.T.R. Bucu­
loace de cultură, a crescut nespus de mult PĂUN NICOLAE reşti, reprezentanţi ai Direoţiei regionale C.F.R. Timişoara, ai Trebuiesc mobilizate toate forţele în urgen­
corespondent S.F.C.F. Simeria, trimişi ai muncitorilor de la reviziile de va­ tarea terminării acestor lucrări. Este nece­
în anii puterii populare. tenţie mai mare acestei probleme. Numai goane Simeria-Trlaj şi Simeria-Călători au felicitat colectivul sar să se folosească întreaga capacitate de
E un lucru bine cunoscut că răspândirea aşa se poate explica faptul că în libră­ Succese grăitoare de muncitori de 1a revizia de vagoane Hunedoara, cu ocazia în-
ria raională de aici stau de săptămâni în­ mînării diplomei pentru realizarea planului de siguranţa circu­ lucru a atelajelor, grupele de întrajutorare
largă a cărţii la sate, are o importanţă co­ tregi stocuri de cărţi facturate şi neridi- In fruntea întrecerii socialiste Ia Praparaţia Petrila este co­ laţiei în cele mai bune condiţiuni. Această unitate s-a situat
vârşitoare ân desăvârşirea operei de cons­ oaite de către cooperative. lectivul de muncitori din secţia de carbonizare, care şi-a depăşit prima pe ţară în categoria reviziilor de vagoane de gradul III. să lucreze maî planificat, Iar organele sfa­
truire a socialismului în ţara noastră. Ea planul de producţie pe luna aprilie cu 127o/0. S-au evidenţiat în în­
constituie o nepreţuită pîrghie în lupta O situaţie asemănătoare se găseşte şi la trecere maiştrii secţiei Moldoveanu Traian şi Ţîrle Dumitru, care Ceea ce a dus La obţinerea titlului de unitate fruntaşă pe turilor populare să controleze zilnic pe cîmp,
pentru transformarea socialistă a agricul­ cooperativa „Mureşul“ din Eia, în oare au dat colectivului de la secţia de carbonizare un sprijin serios în ţară, a fost depăşirea piLanuliii osiilor revizuite cu 37%, disci­
turii, în acţiunea de ajutorare a ţăranilor stau nedifuzate, de multă vreme cărţi în muncă. Realizări deosebite au obţinut şi colectivele de muncitori plina Conştientă în muncă, eliminarea defectărilor şi regularita­ realizările la însămînţarea porumbului, a sfe­
muncitori cu gospodării mici şi mijlocii valoare de peste 2.500 lei, îngrămădite pe din secţiile spălătorie, separaţie, haldă, încărcare şi uscătorie, care tea circulaţiei pe intervalul ianuiarie-martie 1955, toate la v x f clei de zahăr.
să înţeleagă mai uşor foloasele muncii în sub tejghele şi prin unghere, cărţi dare şi-au depăşit planul cu 22-56o/0. loc, oglindind munca plină de dragoste a lăcătuşilor de revizie,
comun, în călăuzirea permanentă a colec­ sînt aşteptate de filiale şi oare ar fi pu­ rolul conducătorului de unitate, aportul organele«: politice şi sin­ Ţărani muncitorii să grăbim terminarea
tiviştilor spre o muncă de calitate supe­ tut ajuta într-o serioasă măsură munca Frumoase sînt şi realizările obţinute de echipele conduse de dicale, colaborarea cu restul de unităţi ce concură la siguranţa
rioară, prin dare să poată obţine recolte lucrătorilor de .pe ogoare. Atitudini nejuste fruntaşii de Ia Preparaţia Petrila în cursul lunii mai. Astfel bri­ circulaţiei şl în specia! ajutorul serviciului de mişcare din sta­ însămînţăriior de primăvară — chezăşia u-
se pot constata şi la cooperativele din găzile tovarăşilor Alaizenbach Mihai, Tudoran Ştefan, Dumbravă ţia Hunedoara.
din ce în ce mai bogate. Cioara, Beriu, Mărtineşti, BLandiana, Sar- loachim, Toth Iuliu şi alţii, îşi depăşesc normele cu 42-660/0. nel recolte bogate in anul acestal
Aşa stând lucrurile, trebuie dată o bătă­ misegetuza şi altele, care nu merg să-şi BALAN MIRCEA
ridice stocii! de cărţi, sau dacă-1 ridică to­ MORARU MARIA corespondent Cu planul de producţie
lie susţinută pentru a face ca această nea­ tuşi uneori, atunci îl ţin nedifuzat. corespondentă .
semuită sfătuitoare — cartea — să pă­ pe anul 1955 îndeplinit
trundă pînă în cel mai îndepărtat sat, până Cartea este o marfă preţioasă, deosebit
în cel mai periferic cătun. de scumpă nouă tuturor şi pentru acest Şi-au îndeplinii plănui însămîniărilor de primăvară Colectivul de muncitori, tehnicieni şi ingi­
luciru difuzarea ei trebuie privită cu toată neri de la Ocolul silvic Baia de Criş, raionul
Realizările obţinute în acest sens în re­ atenţia, cu tot spiritul de răspundere. Un Intovărăşiţii din satul Sîntuhalm, au de­ Tot mai mulţi ţărani muncitori ou gos­ Tămăşeştâ, aparţinătoare comunii Zam, Brad, aflaţi în întrecere socialistă, de curînd
giunea noastră sânt frumoase şi ele con­ bun vânzător de carte, care are dragoste pus multă străduinţă pentru executarea la podării individuale din oraşul Sebeş, se ânsămânţările să fie terminate. a reuşit să realizeze planul de producţie
stituie un motiv de mândrie pentru noi faţă de munca sa, nu trebuie să se Mul­ timp şi în condiţiuni agrotehnice înaintate mândresc cu îndeplinirea în întregime a la materialul lemnos de construcţii şi bu­
toţi. Exemple de responsabili da librării ţumească numai cu a aduce cărţile de la lucrările agricole de primăvară. Şi, rezul­ lucrărilor agricole de primăvară. Zilele BREBU VASILICA nuri de larg consum pe anul 1955.
harnici, cum e de pildă tov. Bercovuoi de la librăria raională şi a le aşeza în rafturi. tatele muncii lor, sînt cît se poâte de fru­ trecute, încă un număr de 21 ţărani mun­ corespondentă
Haţeg, Marinoiu Titus de la Orăştie sau El trebuie să fie mereu stăpânit de dorinţa moase. Pe ziua de 9 mai, ei au terminat citori, au anunţat organele sfatului popu­ Pe lingă îndeplinirea planului, colectivul
alţii ca aceştia, care se preocupă în per­ de a servi cît mai bine pe cititorii săi, de însămînţarea tuturor culturilor. Au semă­ lar că au terminat lucrările de însămln- ? de muncitori a reuşit ca la unele produse
manenţă pentru găsirea celor mai accesi­ a le dezvolta gustul pentru citit. Trebuie nat 3,40 hectare ou cartofi, 5,44 hectare cu ţări. Printre aceştia, se numără şi Vintilă să realizeze frumoase depăşiri. Astfel, la
bile căi prin oare cartea să poată fi răs­ combătută cu tărie practica dăunătoare c'e sfeclă de zahăr, 2 hectare cu diferite le­ Daniel, Opriţa Nicolae, Pidişan Ioan, Tuâ- încă din primele zile ale acestei primă­ lemn de mină esenţă tare, planul a fost în­
pândită, demonstrează cu tărie că acolo mai există încă în atitudinea unor ges­ gume şi zarzavaturi şi 46 hectare cu po­ cu Petru şi alţii, toţi de pe strada Avram veri, sfatul popular al comunii Romos, deplinit cu 166%, la traverse normale cu
unde există interes şi dragoste pentru a- tionari,- aceea oa din lene ori comoditate rumb. lanou. îndrumat şi ajutat de organizaţiile de ba­ 104%, şi la traverse înguste cu 121%, iar
ceastă problemă, se pot obţine remarcabile să renunţa -La munca politică pe oare tre­ ză, a luat măsuri concrete, în vederea des­ la doage de butoaie cu 110%. De asemenea,
succese. buie s-o desfăşoare în difuzarea cărţii şi Prin hărnicia lor, s-au remarcat îndeo­ Realizările acestor ţărani muncitori, au făşurării la timp şi în bune condiţiuni a la secţia de bunuri de larg consum, planul
să caute „a scăpa“ de cărţi folosindu-se de sebi ţăranii muncitori întovărăşiţi: Şer- făcut ca planul lucrărilor agricole de pri­ muncilor agricole de primăvară. Formân- a fost depăşit după cum urmează: la spiţe
Aşa după cum se ştie, reparbizarea căr­ felurite mijioade nejuste, cum ar fi acela ban P. CăLuţiu, Igna Adam Racănă, Fî- măvară din oraşul Sebeş să fie îndeplinit du-şi un activ Larg de popularizare a re­ pentru roate cu 169%, la butuci pentru roţi
ţilor pentru sate se face prin uniunile ra­ de a da cărţile drept „rest“ La vânzarea nuţa Ion, Toader Gheorghe, Drăgan Ioan, aproape sută La sută. gulilor agrotehnice, s-a reuşit ca în co­ cu 112%, la cozi pentru coase cu 102%, la
ionale ale cooperativelor, care la rândul diferitelor produse. Un asemenea procedeu Mddovan I. Liţă şi alţii, care n-au iipsit muna Romos 3A din locuitorii comunei să balii şi coveţi cu 100%. Depăşiri de plan
lor, îşi îndeplinesc această sarcină prin diminuează valoarea cărţii. de la lucru şi au folosit cu pricepere ate­ DAMIAN PARASCHIVA facă iarovizarea cartofilor, iar selecţiona­ s-au realizat şi la alte bunuri de larg consum
cooperativele săteşti. Modul cum condu­ lajele. corespondentă rea şi tratarea seminţelor s-a făcut 100%. ca araci pentru legume, oişti pentru căruţe,
cerile acestor uniuni au înţeles să mun­ Nu trebuie uitat nici o clipă că pentru maturi de nuiele, etc.
cească pentru răspândirea cărţii, modul oa sătenii să considere cartea ca pe un lu­ ? ? Regulile agrotehnice au fost aplicate şi
cum ele au ştiut mobiliza gestionarii de cru trebuincios, este nevoie s-o cunoască La executarea însămânţărilor, însămînţîn- La aceste realizări o contribuţie serioasă
cooperative pentru a acorda atenţia cuve­ şi s-o îndrăgească. Spre adeşt scop trebuie Şi ţăranii muncitori întovărăşiţi din Organizându-se în grupe de întrajuto­ du-se toate culturile în epocile stabilite. au adus muncitorii Rusu Nicolae, Budugan
nită ridicării şi difuzării stocului de bro­ să îndreptăm întreaga noastră atenţie. In Viile Noi, suburbie a oraşului Deva, au rare, numeroşi ţărani muncitori din comu­ Ovăzul şi orzul de primăvară, cartofii tim- Gheorghe, Faur Sabin, Vîrdea Dumitru şi
şuri ori volume ce li se cuveneau, a de­ munca de difuzare a cărţii e necesar 6ă terminat zilele trecute lucrările agricole na Zam, raionul Ilia, şi-au executat în în­ prii şi de toamnă, cît şi legumele au fost alţi muncitori şi maiştri din sectorul silvi­
terminat într-o măsură hotărâtoare, ajun­ folosim toate mijloacele ce ne stau la în­ de primăvară. Ei au însămânţat suprafaţa tregime lucrările agricole de primăvară. însămânţate pînă la data de 15 aprilie, iar culturii.
gerea sau neajungerea La timp, a acestora demână, cum ar fi de pildă ştanduri de de 2,66 hectare cu sfeclă de zahăr, 2,60 Astfel, ţăranii munoitori Petruş Dumitru, pînă La 25 aprilie, s-a însămânţat sfecla
în mâna ţăranilor muncitori. Metode bune cărţi, amenajate în locurile cele mai frec­ hectare cu cartofi, 0,50 hectare cu sfeclă Trif Alexandru, Antone Iosif şi Petruţ furajeră, borceagul, fasolea, trifoiul şi lu­ TRAIAN MICLUŢEA
în această privinţă a întrebuinţat „Li­ ventate de săteni, vitrine de doperte false, furajeră şi 18,1^, hectare cu porumb. Pen­ Eva, care au ajutat în cadrul grupei de cerna. corespondent
brăria Noastră“ — baza raională Orăştie, gazetele de perete, staţiile de nadioficare, tru succesul acestor lucrări, au muncit ou întrajutorare pe Petruş Ştefan, Jurca Au­
care, printr-o justă colaborare cu gestio­ ©tc. multă tragere de inimă intovărăşiţii La- relia, Groşan Leontina şi pe alţii, au ter­ Sfatul popular, formând pe circumscrip­ In contul anului 1956
narii cooperativelor din radon, a reuşit să zăr Gheorghe, preşedintele întovărăşirii, minat cu toţii însăminţările de primă­ ţii, grupe de întrajutorare, a reuşit ca pînă
Creeze aproape în majoritatea comunelor Un serios rol în ducerea cu succes La Pardas Petru, Crişan Loghin, Breazu Cor­ vară. La data de 10 mai, să termine şi ou însă­ Colectivul de muncitori şi tehnicieni de
cercuri de prieteni ai cărţii. In acest fel îndeplinire a acestei munci, revine şi în­ nel şi alţii, oare au fost prezenţi la lucru mînţarea celor 937 ha., planificate ou po­ La moara „Nicolae Bălcescu“ din Alba-
prin responsabilul de cerc din comuna Ro- drumătorilor librăriilor raionale, cît şi tu­ în fiecare zi şi au folosit pentru însămân- Datorită ajutorului reciproc şi ţăranii rumb. In fruntea executării însămînţări-
mos, tovarăşul Răduţiu Aurel, s-a reuşit turor organelor de partid şi de stat, care ţări fiecare zi şi ceas bun de lucru. muncitori Biriş Minior, Burza Bujor, Tripa lor la timp şi la respectarea regulilor a- Iulia şi-a realizat sarcinile întreprinderii
să se difuzeze la ţăranii muncitori un nu­ au datoria să înveţe pe gestionari cum Iancu, Mareş Alexandru, Popovici Andrei grotehnice, au fost comuniştii şi deputaţii prevăzute în planul cincinal în numai 4 ani
măr de peste 120 cărţi, iar prin responsa­ Intovărăşiţii din Viile Noi, se pregătesc şi alţii din satul Almăşel,.au terminat lu­ sfatului popular ca, Oproiescu Gheorghe,
bilul de cerc, Ţîriea Gheorghe, din Vine­ acum pentru executarea luorărilor de în­ crările de insămînţări Munca organizată Lădaru Ioan, Stroia Crişan, Silvestru Con­ şi 3 luni. Productivitatea muncii, planificată
treţinere în culturile de griu, sfeclă, po­ pe grupe de întrajutorare a făcut oa şi in stantin şi alţii. pe 5 ani, a crescut cu 1,8%, iar preţul de
rea s-au difuzat 1.500 de cărţi cu carac­ trebuie să lucreze cu cartea, cum trebuie rumb. etc. satele Brăieşu, Almaş Sălişte, Micăneşti şi cost a fost redus cu 1,5%
ter agrozootehnic. Rezultate frumoase s-au să muncească pentru ca aceasta să fie OLARU ANTONE
obţinut şi în comuna Şibot. Aici spre e- cumpărată şi iubită de către ţăranii mun­ corespondent In prezent acest colectiv lucrează în
xemplu, pe lunile ianuarie şi februarie, pe citori. contul lunii februarie a anului 1956.

vremea cînd era vechiul preşedinte de coo­ De asemenea, secretarii organizaţiilor de

perativă, nu s-a difuzat nici o carte, iar bază a partidului şi preşedinţii cooperati­

după ce acesta a fost schimbat ou tova­ velor săteşti au datoria de a se interesa

răşul Haţeganu, s-au difuzat în niumai o îndeaproape de felul in care gestionarii se

lună şi ceva, peste 850 volume. Ce dove­ ocupă de problema difuzării cărţii. Ei tre­
deşte acest lucru ? El dovedeşte dă acolo buie să vegheze în permanenţă şi să com­

unde munca merge slab, nu există nici o bată cu tărie ori ce tendinţă de tărăgănare
altă motivare decât aceea a dezinteresu­ sau subapreciere a acestei importante sar­
lui şi a lipsei de preocupare. ^ 0000<><><><><>0<><>0<^ ^ <>ooooo<xxxxxxxKxxxx>o<xxxxxx>ooo<xxxxxxxxx>ooooooooooooooec

cini. După încheierea cu sudees a munci­

Succese în difuzarea cărţii au obţinut şi lor agricole de primăvară, în faţa noastră

„Librăria Noastră“ — baza raională Ilia şi se deschide perioada întreţinerii culturi­
Alba. Colectivele acestor baze au reuşit lor. Să depunem întregul nostru interes

să atragă în jurul lor gestionarii de Coo­ pentru a face oa să ajungă în mâna ţăra­

perative şi să-i mobilizeze în acţiunea de nului muncitor cele mai actuale cărţi, din
răspîndire a cărţii. Gestionari ca tovară­ oare el să poată învăţa cum să-şi lucreze
şul Popa Ioan de la cooperativa „Pluga­ pământul, dum să zmulgă acestuia recolte

rul“ Zam şi alţii ca acesta, oare s-au preo­ din ce în ce mai bogate. Făoînd aşa, vom d -A l>
cupat în permanenţă de problema răspân­ aduce o preţioasă contribuţie în lupta pen­ ...a f i P i r
dirii cărţii, care au venit în mod regulat tru continua îmbunătăţire a condiţiilor de
la librărie pentru a se interesa de cele viaţă materială şi culturală a întregului y!§.
mai noi şi mai actuale broşuri, merită toa­

tă Lauda şi consideraţia. nostru popor muncitor.

O nouă întovărăşire zootehnică

„1 Mai” şi-au numit ţăranii muncitori din lalţi ţărani muncitori care vor mai porni pe 2' ,3 # .
drumul acesta.
comuna Săsoiori, raionul Sebeş, noua lor . Acum întovărăşirea are 300 de oi. Peste ?specie cíe la depunerea « io a n e lor la m onum entul eroilor sovietici din 0 rafii! Deva, Cit prilej«! tile! He o Mol.
realizare pe drumul socializării agriculturii cîţiva ani va avea 500, sau poate şi mai
- întovărăşirea zootehnică. multe, iar traiul întovărăşitilor va fi mereu
mai bun. Se va face mai tîrziu o gospodărie
Inaugurarea a avut loc nu de mult. Se colectivă. Viitorii colectivişti, meşteri în cre­
strînsese aproape tot satul. După ce s-au şterea animalelor, se vor mîndri şi-şi vor a-
citit documentele de constituire, mulţi au duce aminte cu plăcere de ziua cînd au por­
cerul cuvîntul. Ei au vorbit despre viata nit pe drumul bunei stări. BAROI IOAN
lor din trecui, despre viata din anii de după
eliberare şi despre viitor. Despre viitorul •corespondent .
celor 74 de familii întovărăşite, şi al celor­