Page 15 - 1955-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 477

Slaî zooveîerinar d liisiin siă ri eidta^aL-sjţiartiae

Importanta m o in ă rii animalelor In cinstea marii sărbători cum cîteva zile, în sala ,progresul" din
Deva, echipa „Voinţa" din Tg. Mureş şi

Fiecare crescător trebuie să ştie că ani­ spus mai sus, face ca, chiax dacă microbul a tineretului reprezentativa regiunii Hunedoara.
malele, in tâmpul iernii, fiind ţinute în a intrat în corpul animalului, să nu poată Jocul desfăşurat a fost de un înalt ni­

grajd şi hrănite numai cu nutreţuri uscate, produce boala, deoarece, în sîngele ani­ Cel de al V-lea Festival Mondial al Ti­ vel, dovedind o bună pregătire a celor

devin mai slabe şi-şi pierd din rezistenţa malelor, după vaccinare, se produce un neretului, ce se va desfăşura in acest an care au participat. Cele patru partide
lor La îmbolnăvire. Pentru a preveni acest mare număr de substanţe care au pro­ în capitala R. P. Polone, Varşovia, este disputate înainte de masă, care s-au ter­

!pericol, animalele trebuiesc vaccinate. prietatea ca atunci cînd vin în contact cu aşteptat cu mult interes şi dragoste de minat remiză, au stîrnit curiozitatea şi
Sub regimurile trecute, cînd nimeni nu microbul, să-l distrugă. Aceste substanţe, către tinerii lumii. Cu fiecare festival interesul publicului spectator, care pe tot
sînt ca o armată bine pregătită care stă nou ei se întîlnesc în număr din ce în timpul pauzei de prînz a comentat cu
se interesa de soarta ţăranilor muncitori,

erau sate şi comune unde ravagiile produ­ de strajă în corpul animalelor, avînd mi- ce mai mare, legînd prietenii scumpe, înflăcărare întîlnirea şahiştilor celor

se de bolile molipsitoare, ajungeau atât vsiynea de a distruge microbii care, prin unindu-se într-un uriaş front împotriva două regiuni, făcînd diferite pronosti­

de departe, încît uneori rămâneau în viaţă diferite căi, au pătruns în organism. asupririi şi a războiului. curi.

de abia jumătate din numărul animalelor Vaccinurile sînt de mai multe feluri, Tineretul nostru liber şi fericit a par­ După masă lupta a început din nou şi

scoase la păşune, iar porci şi păsări, dacă variind după specia animalului şi după ticipat întotdeauna la festivalurile ce au ea s-a desfăşurat în aceeaşi atmosferă

mai rămîneau 10% din numărul lor. Tot natura microbului. Astfel, sînt vaccinuri avut loc pînă acum, afirmîndu-şi dra­ de încordare şi interes general. Pînă la
primăvara, erau cele mai multe caşuri de contra „dalacului“ ce se manifestă la ca­ gostea lui pentru pace, pentru colaborare urmă reprezentanţii echipei „Voinţa" din

turbare; aceasta datorită faptului că în baline şi bovine, contra „cărbunelui em- internaţională. El a arătat prietenilor de Tg. Mureş, au reuşit să încline rezulta­

acest anotimp cîinil umblă în cârduri şi fizematos“ (armurarea) la bovine, contra peste hotare, cu aceste prilejuri, minu­ tele în favoarea lor şi astfel întîlnirea

deci au prilejul de a se bate mai des şi a pestei şi rujebului la porci, contra pestei natele calităţi ale poporului nostru, ta­ s-a terminat cu 4i/2—3l/ 2 puncte pen­

se muşca, răspândind astfel turbarea. şi holerei la păsări, etc. Toate aceste vac­ IN EDITURA A G R O SILVICĂ DE STAT lentul acestuia, exprimînd prin jocuri şi tru echipa oaspete.
cîntece bogăţia folclorului romînesc. A- Participanţii la concura, atît cei din
Astăzi, prin grija partidului şi guvernu­ cinuri se fac odată cu venirea primăverii

lui a fost adoptată legea privitoare !>a mă- şi în special după ce animalele sînt scoase A A P Ă R U T: nul acesta, tinerii patriei noastre se pre­ regiunea Autonomă Maghiară cît şi cei
f şurile pentru dezvoltarea creşterii anima­ la păşunat. gătesc din nou, ca iarăşi să arate prin din regiunea noastră, au avut tot timpul

lelor în anii 1954-1956, care acordă un marePentru ca vaednările să aibă efectulDr. CONSTANTIN D. CHIRIŢA : Pedolo­ Din experienţa fruntaşilor în agricul­ jocurile şi cîntecele lor frumuseţea ta­ o ţinută demnă şi corectă, ţinută de a-
ajutor ţăranilor muncitori pentru a-şi spo­dorit de noi, adică de a face ca să nu mai tură — 32 pag. — 0,30 lei.
ri numărul de animale. De asemenea seapară boli molipsitoare, trebuie ca ele să gie generală — 960 pag. plus 221 figuri SUSCO GRIGORE şi PlSLARU C. : Din lentului nostru popular. Cel de al V-lea devăraţi sportivi. Măiestria cu care e-
pune un accent deosebit şi pe starea sănă­se facă absolut la toate animalele din sa­ — 51,50 lei. experienţa noastră în creşterea porci­
tăţii animalelor, căreia trebuie să i se deatele unde boala apare în fiecare an. AcestDr. D. CONTESCU şi Dr I. R. DAN : In- lor — Colecţia : Din experienţa frun­ Festival Mondial al Tineretului este în- chipa oaspete a ştiut lupta, cît şi rezis­
toata atenţia. lucru este foarte important şi iată pentru grăşarea taurinelor — 168 pag. plus taşilor în creşterea animalelor — 48
ce. S-a arătat mai sus că microbii sînt 41 fig. — 4,85 lei. pag. plus 5 fig. — 0,55 lei. tîmpinat peste tot cu un avînt crescînd tenţa îndîrjltă pe care a depus-o repre­
Deoarece este necesar ca fiecare ţăranrăspîndiţi pe păşuni de către animaleleProf. Dr. TH NICA şi Ing. B. DERMENGI: GHEORGHE MIHAIUUC : Cum am ob­
muncitor să ştie oare sînt Cauzele îmbol­bolnave, sau de cîini. Dacă aceşti microbi Oaia ţigaie de munte — 120 pag. plus ţinut recolta de 1.851 kg. de bumbac în producţie, cu pregătiri de noi şi noi zentativa regiunii noastre, au scos la
năvirii animalelor şi cum se pot ele feriau căzut în locuri care le convine, pot trăi36 fig. — 4,70 lei. la hectar — Colecţia : Din experienţa
de îmbolnăvire, vom arăta mal jos cumacolo timp îndelungat — ani de zile. De M. A. S. : Analele Institutului de Cerce­ fruntaşilor în agricultură — 32 pag. cîntece, de noi şi noi dansuri naţionale. iveală stăruinţa pe care participanţii au
trebuie ele ferite de aceste boliaceea, cei puţin 5-6 ani la rînd, toate ani­ tări Zootehnice voi. XIII — 792 pag. — 0,30 lei.
malele din localităţile unde au fost boli Dr. V. CREŢEA : Cum putem creşte ani­ In cinstea acestui măreţ eveniment din depus-o în vederea obţinerii unul re­
Cauzele tuturor bolilor molipsitoare sântmolipsitoare, trebuie vacoinate, deoarece,33,70 lei. male mai productive — Colecţia: Bi­ viaţa tineretului lumii, între 15-20 iunie zultat cît mai bun.
nişte vieţuitoare foarte mici, numite mi­numai atunci nu se va mai produce boalaI.C.A.R. Dr. D. ANDRONICESCU : Ghive- blioteca Agricolă — 84 pag. plus 9 fi­
crobi. Aceşti microbi sînt răspândiţi în na­sau moarte printre animale şi decd nici alţi guri — 1,10 lei. se va ţine la Timişoara un concurs de Partida cea mai interesantă, mai tare
tură de animalele bolnave oare împrăştiemicrobi nu se vor mai împrăştia pe pă­ cele nutritive — 52 pag. plus 9 figuri Ing. V. DOBRESCU: Semănatul şi plan­
microbii pe păşuni şi pe alte locuri peşuni. In plus de aceasta, după un interval — 1,75 lei. tatul în cuiburi aşezate în pătrat — solişti vocali, dansatori şl instrumentişti, şi cu mutările cele mai precise, a fost
unde umblă, cit şi ds către animalele să­de mai mulţi ani, miorobii care se aflăIng. CRISTACHE C. AVRAM : Pădurea, 64 pag. plus 36 fig. — 0,90 led.
nătoase care umblă prin balegă, urină, sa­în pământ sau pa diferite obiecte murdă­ mijloc de luptă împotriva eroziunii ANA GOLDNER : Cum am reuşit să depă­ concurs la care vor participa şi tinerii aceea dintre Pali Gydrgy din Tg. Mureş
livă şi pe alte locuri pline de aceşti mi­rite, vor muri. solului — 44 pag. plus 12 fig. — fără şim planul la prod. de ouă — Colec­
crobi. ţia : Din experienţa fruntaşilor în creş­ din regiunea noastră. şi Pentec Alexandru din regiunea noa­
Fiecare crescător de animale, trebuie ca • Preţ. terea animalelor — 32 pag. plus 6 fi­
Insă, printre animalele oare răspîndescatunci cînd se anunţă vaccinarea, să se guri — 0,35 lei. Nici nu a pătruns bine această veste stră. Şi unul şi altul au dovedit o fru­
mai mult bolile molipsitoare, sînt dineiprezinte cu toate animalele pe care le po­M.A.S.: Cum putem obţine recolte bogate CRISTEA I. NICOLAE : Cum am obţinut în satele regiunii şi deja la secţia cultu­ moasă pregătire în acest domeniu. Cel
şi în special cîinii ciobăneşti, a măcelari­sedă, păzind astfel sănătatea lor, ferindde porumb — 16 pag. plus 9 fig. — 5.000 kg. porumb boabe la hectar — rală de pe lîngă sfatul popular regional care a ieşit învingător a fost reprezen­
lor, a vînătorilor şi cîinii vagabonzi. A-totodată de îmbolnăvire şi animalele ce­ fără preţ (gratuit). Colecţia: Din experienţa fruntaşilor au şi sosit peste 113 cereri trimise de tantul echipei „Voinţa" din Tg. Mureş.
ceşti dini, răspîndesc bolile prin tîrîrealorlalţi cetăţeni. în agricultură — 16 pag. — 0,20 led. către artiştii amatori, prin care aceştia îşi O întîlnire care de asemenea a oferit
pe păşuni, fineţe, grădini şi pe alte locuri, S. A. GHERASIMOV şi COLECTIV : Ma­ Ing. D. .DINCĂ : Lucrările solulud în preaj­ exprimă dorinţa de a participa la con­ spectatorilor un joc viu şi bine stăpînit
a cadavrelor de la animalele care au fostIn vederea înlăturării pericolului de îm­ şina de plantat cartofi în cuiburi dis­ ma semănatului — Colecţia: Biblio­ curs. Printre cei care au cerut acest lu­ a fost şi aceea dintre Szabo Adalbert
bolnave de boli contagioase şi oare nu aubolnăvire a animalelor, statul nostru de- puse în pătrat SKG-4 — 116 pag. plus teca Agricolă — 40 pag. plus 4 fig. — cru, pot fi întîlniţi vestiţii solişti dansa­ din Tg. Mureş şi Gheca Teofil din re­
iest îngropate sau arse în puţurile sed,mocnat-populor, acordă şi în această di­ 43 fig. — 1,60 lei. 0,45 lei. tori de la Peţelca, colectivistul Popa Ba- giunea noastră. Aici, victoria a revenit
cit şi prin excrementele pline de microbirecţie un mare sprijin ţărănimii munci­ Ing. PERJU TH. şi Ing. POPESCU V.: zil şi cu Munteanu Sîna din Obreja, ra­ sportivului Gheca Teofil, reprezentant al
ale clinilor care le împrăştie pe locuriletoare, punîndu-i la dispoziţie în mod gra­Ing. C. BĂLĂCI—Ing. M. POPA: Praful, Dăunătorii şi bolile legumelor. Com­ ionul Alba, care vor juca „Hăidăul" şi regiunii noastre.
unde păşunează sau beau apă animalele.tuit, vaccinurile necesare pentru combate­ baterea lor — Colecţia: Biblioteca
rea bolilor. duşmanul principal al tractorului — Agricolă — 76 pag. plus 16 fig. — „Invîrtita", de asemenea poate fi întîl- Pe lîngă cei arătaţi aici, s-au mai re­
Pentru a apăra animalele de diferite boli 68 pag. plus 6 fig. — 0,75 lei. 0,80 lei. nită solista vocală Ordeanu Ellsabeta din marcat şahiştii Fablan Iozef, Murguş
văzând pericolul pe oare-1 prezintă cîiniiDeci, scopul vaccinărilor este, de a păziM.A.S. Direcţia Generală a Pomicultura şi Ing. ROGOJANU V., Ing. BABEŞ IOAN : Lancrăm, raionul Sebeş, care va cînta Eugen şi Orban Laslo din Tg. Mureş, cit
în răspândirea bolilor — fiecare gospodaranimalele noastre pentru a nu cădea pra­ Viticulturii: Reguli agrotehnice pomi­ Bolile şi dăunătorii viţei de vie, com­ „Dute dor cu dorurile" şi „De la noi de şi Biro Augustin, Diaconu Mihai şi Pen­
trebuie să-şi ţină cîinii legaţi, iar diniidă diferitelor boli molipsitoare. Trebuie cole — pepiniera — 40 pag., — 0,45 lei baterea lor. — Colecţia: Biblioteca la fereastră", pot fi întîlnite solistele vo­ tec Sofia din reprezentativa regiunii Hu­
vagabonzi trebuie să fie stirpdţi. De ase­ M.A.S. Direcţia Generală a Pomicultura şi Agricolă — 48 pag. plus 14 fig. — cale germane Wagner Ma-ria şi Ber lize nedoara.
ştiut de asemenea că este mai uşor de a Silviculturii: Reguli agrotehnice pomi­ 0,55 lei.
Expresia unei sincere,menea, pentru a preveni animalele de boli,preveni o boală decât de a o trata. Inteli­cole — livada — 68 pag. — 0,60 lei. din Apoldul de Sus, echipa germană de Această întîlnire de şah, prin frumosul
genţa de nesecat a poporului nostru a con­ Idem : Reguli agrotehnice viticole — 104
oamenii de ştiinţă, în laboratoare, au des­cretizat bine acest lucru prin cunoscutul pag. plus 37 figuri — 2 lei.
proverb „Paza bună, trece primejdia rea". M.A.S. — GH. BEURAN : Colaborarea din­
prieteniicoperit mijloace prin care se poate opri tre brigada de tractoare şi brigada de
Dr. veterinar RĂDULESCU RADU
apariţia bolilor. Aceste mijloace* jn ştiinţă câmp.
se numesc vaccinuri. ION MARCU: Cum am obţinut recolte

r Vaccinarea animalelor, după cum am bogate la griul de toamnă — colecţia:
dansuri din Cîlnic, solista vocală Borza nivel la care s-a desfăşurat, cît mal ales

Ana din Homorod, raionul Orăştie, care prin corectitudinea şi sincera apreciere

va cînta „Mi-a fost aseară dor de tine", reciprocă ce s-a observat la cei care au
cît şi alţi mulţi solişti, dansatori, vocali
şi instrumen 'işti, participat, a constituit o minunată măr­

turie a prieteniei frăţeşti ce există între

poporul nostru şi minorităţile naţionale

din ţara noastră, prietenie care sub în­

ţeleaptă îndrumare a partidului, se dez­

In cadrul campionatului de şah pe e- voltă şi creşte mereu.

chipe, faza interregională, s-au întîlnlt a- SIMION TOAN

l> o O S Din sala tribunalului

Pentru cei care nu răspund ziarului Cîteva sezisări Recent, Tribunalul regional Hunedoara corecţională şi 4 ani interdicţie corecţic-

La magazinul alimentar al cooperativei a condamnat definitiv pa Piso Romu Olim­ nală, iar al doilea la un an şi 11 luni în­
Cu ajutorul preţios al corespondenţilor de primejdioase, iar cei ce le practică tre­ de partid Brad, Orăştie, Alba, Hune­ „Plugarul" din comuna Pud, raionul Ha­ piu' din Deva, în calitate de administrator chisoare corecţională.
voluntari ziarul „Drumul Socialismului'' buiesc la fel de aspru traşi la răspundere; doara, Comitetul orăşenesc Deva, întârzie ţeg, sînt peste 1.400 butii cu oonserve de al morii din comuna Ilia, la 5 ani închi­ Aceşti condamnaţi au fost obligaţi şi
dezvăluie o serie de lipsuri ale unor tova­ lucru care se şi face de majoritatea orga­ să răspundă ziarului, deşi majoritatea răs­ legume oare stau mai bine de 9 luni şi nu soare corecţională pentru delapidarea să- la repararea prejudiciului cauzat prin in­
punsurilor trebuiau să ne sosească încă se vînd, deoarece nu sînt solicitate de con­ virşită de comun acord cu codnculpaţii: fracţiune.
răşi sau organe care pricinuiesc piedici nelor în drept

în calea desfăşurării muncii entuziaste şi Firesc ar fi să facă acest lucru toate or­ în prima jumătate a lunii martie. sumatori. Karlicek Andrei, Hbltzly Ioslf, din Do- ?

creatoare în diferite sectoare de muncă. ganele. Din păcate însă sînt şi din acelea Aceste organe care nu numai că nu răs­ Probabil că U.R.C.C. Haţeg le-a trimis bra, Florea Ironim şi Beroar Samson, toţi Hoţii şi delapidatorii, de la baza de re­

Scopul scrisorilor oritice trimise de co­ care privesc cu uşurinţă această sarcină şi pund La timp ziarului, ci tind să nu mai aici sub denumirea „Conserve pentru con­ angajaţi ca morari la această moară, oare cepţie din Sebeş care au furat, prin fal­
răspundă de loc, trebuie să-şi revizuiască servat". (Paşca Gheorghe, corespondent).
respondenţi şi publicate în ziarul nostru, nu răspund la timp ziarului, ceea ce de­ această atitudine şi, ca foruri superioare, au sustras cantitatea de 3.250 kg. grîu. suri, numeroase oantităţi de cereale au
nu e9te de a „trece în revistă" lipsurile, notă că nu fac nimic pentru remedierea ? Din această cantitate Piso Romu Olim­ fost condamnaţi de justiţia populară după

ci de a le descoperi rădăcinile, pentru a lipsurilor semnalate. să analizeze împreună cu cei criticaţi, po­ Şoseaua care leagă oraşul Haţeg de sa­ piu a luat 1.250 kg. grîu pe oare a vîndu- cum urmează : Crăciun Viorica şi Irimie

putea fi cît mai de grabă şi definitiv stîr- Organe c a : Direcţia Generală a Cărbu­ sibilităţile înlăturării lipsurilor şi să răs­ tul Subceţate este numai gropi, iar pie­ t-o, iar banii şi i-a însuşit personal. Cei­ Stela, foste salariate la această bază, la
pite, de a ajuta pe cei în cauză, cît şi pe nelui Petroşani, U.R.C.C. Sebeş, Direcţia pundă ziarului de măsurile luate. trişul ce a fost adus în scopul reparării lalţi inculpaţi au luat cîte 500 kg. grîu, câte 5 ani închisoare corecţională şi 3 ani

coi competeLiţi, să le înlăture şi să se fe­ agricolă regională Deva, I.S.P.L. Deva, In această direcţie le recomandăm să drumului stă de multă vreme pe margi­ care de asemenea l-eu vândut iar banii interdicţie corecţională ; Maxim Mihai,
rească de ele. Acest scop însă nu poate fi T.R.C.L. Deva, Direcţia întreprinderii de recitească Hotărîrea Biroului Politic al nea acestuia. Salariaţii secţiei gospodării i-au folosit în interese personale.
funcţionar, şi Cojocaru Gheorghe, fostul
atins atunci cînd cei oriticaţi sau cei în construcţii nr. 2 Alba, Direcţia Generală C.C. al P.M.R. - cu privire la activitatea a Sfatului popular raional Haţeg stau şi Karlicek Andrei a fost pedepsit cu 3 ani şef al bazei de recepţie din Sebeş, la cîte
drept de a-i trage pe aceştia la răspundere I.C.S.H., trebuiau să răspundă ziarului ziarului „Soînteia" care prevede că „...toate ei... nepăsători. (Cehan Marin, corespon­ închisoare corecţională şi 3 ani interdicţie 3 ani închisoare corecţională şl la 3 ani
nu-1 urmăresc. O parte din ei, temîndu-se nostru înainte de 25 martie a.c., dar nu organele de partid şi de stat, precum şi dent).
corecţională. HSltzly Iosif, Florea Ironim interdicţie corecţională ; Kartman Emest,
de propriile lipsuri, în loc să analizeze po­ s-au grăbit s-o facă nici pînă acum. De instituţiile de orice fel, vizate de mate­
sibilităţile înlăturării lor, le cocoloşesc cu o astfel de comoditate exagerată suferă rialele critice apărute fie în „Scînteia” fie şi Bercar Samson au fost pedepsiţi ou câte morar, a fost condamnat la 3 ani închi­
Gestionarul Murgu loan de la coopera­ un an şi 10 luni închisoare corecţională. soare corecţională. Gruia Nicolae şi Co-
în alte organe de presă, sînt datoare să tiva din satul Mada, raionul Orăştie, în
dibăcie, alţii, certaţi fiind cu critica, se şi sfaturile populare raionale: Ilia, Ha­ discute criticile aduse şi să răspundă zia­ ziua de 3 aprilie s-a prezentat la servi­ Inculpaţii Webăr Ioan şi Webăr Eugen, tîrlea Ilie la cîte 2 ani închisoare corec­
încăpăţînează făcînd-o să ricoşeze, iar ţeg, (Secţia agricolă). Orăştie, etc. Chiar şi rului în termen de 10 zile de la publica­ ciu în stare necorespunzătoare şi natural ţională, Moga Vasile la un an închisoare
unii, „familiarizaţi" cu ea, o privesc cu o unele comitete de partid dau dovadă de în această situaţie n-a putut face decît o care au cumpărat griul de la inculpaţii de corecţională iar Munteanu Nicolae şi He-
totală linişte şi indiferenţă. puţină străduinţă în această -direcţie. Aşa rea materialului respectiv, arătind starea treabă proastă : a spart 300 de ouă achi­ mai sus şi care au uşurat şi ajutat pe negaru Zevedei la cîte 6 luni închisoare
se explică faptul că comitetele raionale de lucruri şi măsurile luate". ziţionate. (Stanca Simion, corespondent). morari la sustragerea griului din moară, corecţională.
Oricare din aceste atitudini sînt la fel au fost de asemenea şi ei condamnaţi. Pri­
T. BULBUCANU mul a fost condamnat la 4 ani închisoare M. CIOROBÎTCĂ

Din fa ra consirucioriior comunismului lizări, chemată să acorde ajutor tehnic ne­ la combinatul metalurgic din Magnitogorsk In 1955 — ultimul an al planului cinci­
cesar inovatorilor. Comisia este alcătuită a economisit pînă acum 3.500.000 ruble
Căile de ridicare a productivităţii din constructori, mecanici, ingineri de la peste prevederile planului prin reducerea nal — colectivul de la secţia furnale lu­
m uncii în industria grea diferite sectoare de producţie. Comisia preţului de cost la producţia de fontă. crează la perfecţionarea continuă a tehno­
este condusă de inginerul-şef al uzinei.' logiei, pentru a îndeplini cu o lună înainte
Inovatorii de la uzina metalurgică din de N. KOŞELEV feotua pină încă nu de mult manual. Pen­ Fonta produsă de combinatul uzinei din de termen planul cincinal şi pentru a da
tru această operaţie erau necesari trei întreprinderea acordă şi alt fel de aju­ Magnitogorsk este cea mai ieftină din Uni­ ţării mii de tone de metal ieftin peste
Dnepropetrovsk vagonetul greu este aşezat pe placa tur­ muncitori. Nicd eforturile fizice ale mun­ tor inovatorilor. La nevoie, administraţia unea Sovietică. Aceasta se explică nu nu­ plan.
nantă, aceasta se întoarce automat şi îm­ citorilor, nici înalta lor calificare nu le uzinei trimite în delegaţie muncitori la în­ mai prin faptul că uzina este situată în a-
Metalurgiştli de la uzina „Lenin" din pinge vagonetul fără a mai fi nevoie de permiteau să-şi ridice simţitor productivi­ treprinderile înrudite pentru a studia ex­ propierea zăcămintelor de minereu (aici Elaborarea de şarje rapide de oţel.
Dnepropetrovsk sporesc în mod sistematic ajutorul muncitorilor. tatea muncii. Părea că pentru sporirea perienţa într-un anumit sector de produc­ furnalele sînt situate la poalele muntelui
producţia de ţevi şi alte laminate. In com­ producţiei de flanşe există o singură cale ţie, acordă concedii pentru cercetări Magnitnaia, care conţin zăcăminte de mi­ Metalurgiştii de la combinatul din Mag­
paraţie cu anul antebelic 1940 la această Iată încă o inovaţie : pe linia laminoru­ şi anume de a spori numărul muncitori­ ş.a.m.d. Toate acestea se fac în baza legii nereu) ci şi prin abundenţa zăcămintelor nitogorsk (Ural) —• elaborat anul acesta
întreprindere producţia a crescut de 3,5 lui, la care se efectuează laminarea ţevi­ lor necesari pentru această operaţie. Dar, cu privire la protecţia drepturilor inovato­ de minereu. peste 2.000 de şarje rapide de oţel.
ori. lor, existau patru pupitre de comandă, ca­ ajustorul Sapoşnikov şi maistrul Gotlean- rilor şi la stimularea cercetărilor lor crea­
re erau deservite de patru lucrători. In ski au propus o altă soluţie: ei au cons­ toare. Inginerii din Magnitogorsk, în colaborare S-au împlinit cind ani de cînd, din ini­
In această uzină nu au fost instalate noi prezent însă, la acest laminor a rămas un truit. un dispozitiv automat special pen­ cu muncitorii şi maiştrii de la uzină, au ţiativa cunoscuţilor oţelari sovietici, Vla-
utilaje. Se lucrează cu aceleaşi agregate, singur pupitru. A fost simplificată şi uşu­ La uzină se organizează în mod siste­ schimbat în mod radical în ultimii ani teh­ dimir Zaharov, Muhamed Zinurov şi Ivan
cu care s-a lucrat şi acum zece ani, în rată comanda întregului laminor. Un sin­ tru confecţionarea flanşelor ou o capaci­ matic conferinţe ale inovatorilor şi raţio- nologia producţiei de fontă. Fiecare furnal Semenov, a început la acest combinat în­
schimb însă aici s-au schimbat multe în gur muncitor dirijează uşor şi cu siguran­ tate de pînă la 5.000 flanşe pe schimb. A- nalizatorilor. Adeseori, ele sînt consacrate e fost reconstruit, iar procesele de pro­ trecerea pentru elaborarea de şarje ra­
ce priveşte organizarea muncii, tehnologia ţă întregul proces de laminare, dirijînd cest dispozitiv automat este deservit de unor probleme de producţie — protecţia ducţie au fost intensificate. Trecerea fur­ pide de oţel. Iniţiatorii acestei întreceri
producţiei, funcţionarea agregatelor în­ funcţionarea dispozitivelor automate prin- un singur om. Gu ajutorul inovatorilor la muncii şi tehnica securităţii, economia de nalelor la funcţionarea cu o presiune mai au Introdus numeroase inovaţii în tehno­
seşi Progresul tehnic poate fi observat la tr-o simplă apăsare pe buton. uzină au fost rezolvate numeroase proble­ materii prime si materiale, economia de înaltă a gazelor în partea superioară a logia producţiei de oţel, pentru oare au
fiecare pas. Aceasta a permis colectivului me ale automatizării multor procese de combustibil şi energie electrică etc. Ul­ furnalului şi mărirea temperaturii vântului fost distinşi cu Premiul Stalin.
Inovaţii asemănătoare sînt numeroase în producţie la cuptoarele Martin, la lami­ tima conferinţă a fost consacrată partici­ cu 200° au sporit producţia de fontă cu
uzinei oa ou ajutorul aceloraşi capacităţi secţiile uzinei. Numeroase procese au fost noare, a fost îmbunătăţită comanda agre­ pării comsomoliştllor şi a întregului tine­ Elaborarea rapidă a oţelului — această
de producţie să livreze mult mai multe automatizate iar mecanizarea a uşurat ret al uzined la mişcarea de raţionalizări 10-12% şi au redus consumul de cocs în importantă rezervă a sporirii producţiei
munoa oamenilor, făcînd-o mai producti­ gatelor etc. la aceleaşi agregate — a necesitat modifi­
produse. vă. Aceste inovaţii au fost elaborate şi în­ Direcţia şi organizaţiile obşteşti ale uzi­ şi invenţii. Tinerii muncitori şl specialişti medie cu 8%. Pe lîngă aceasta, la minele carea organizării mundi în secţiile com­
Să luăm de pildă, secţia de cuptoare făptuite la întreprindere de muncitori, binatului, perfecţionarea tehnicii, mecani­
ingineri şi tehnicieni însîşi. nei orientează cercetările creatoare ale i- au prezentat peste 100 propuneri de ra­ din Magnitogorsk a fost introdusă cea mai zarea şi automatizarea numeroaselor ope­
Martin. Inversarea ventilelor oare reglea­ raţii. La început, la cuptorul Martin nr. 3,
Anul trecut, de pildă, au participat ac­ novatorilor spre rezolvarea problemelor ţionalizare, din care majoritatea au şi fost modernă tehnologi© de extracţie şi prelu­ unde a fost iniţiată această întrecere, iar
ză alimentarea cu gaz a cuptorului, se e- tiv la raţionalizarea producţiei 318 per­ urgente ale producţiei. Lucrările inovato­ apoi la alte cuptoare, a fost modificată
fectua înainte manual. In prezent, prin- soane, dintre care 213 simpli muncitori — rilor şi raţionalizatorilor sînt popularizate realizate sau sînt pe oale de a fi aplicate crare a minereului şi a fost organizată
tr-o simplă apăsare pe buton, intră în ajustori, electricieni, oţelari, laminatori, în producţie. construcţia unor cuptoare. In prezent du­
funcţiune un dispozitiv automat oare exe­ etc. Ei au elaborat 725 propuneri de ra­ pe larg cu ajutorul gazetelor de perete şi producţia concentratului de minereu de rata unei şarje la cuptorul nr. 3 a fost re­
cută întreaga operaţiune' rapid şi precis. ţionalizare şi inovaţii diferite din care ma­ Creaţia inovatorilor a ridicat nivelul dusă cu două ore în comparaţie cu anul
Munca manyală a fost ou desăvârşire în­ joritatea acestora au fost introduse în pro­ al gazetei tipărite a uzined precum şi prin muncii în întreaga întreprindere. Totodată calitate superioară, ceea ce a îmbunătăţit 1950.
locuită. Vagonetele grele cu troacele um­ ducţie.
plute cu încărcătură de cuptor erau îm­ panouri şi pancarte. La uzină se organi­ ea a permis colectivului să realizeze mari considerabil toţi indicii tehnico-economici. Actualmente, la combinatul din Magni­
Inovatorii rezolvă probleme complicate zează conferinţe tehnice, la care iau parte economii de fonduri. Numai anul trecut Metalurgiştii din Magnitogorsk au chel­ togorsk nu există nid o brigadă care să
pinse manual spre cuptoarele incandes­ ale producţiei. De pildă, la secţia ţevi, activă muncitori, ingineri şi tehnicieni.
cente. In acest scop pe placa turnantă se confecţionarea flanşelor pentru ţevi se e- prin introducerea în producţie a propune­ tuit pentru reconstruirea furnalelor., cons­ nu folosească metodele rapide de elaborare
postau 3-4 muncitori care întorceau cu Specialişti cu înaltă calificare dau con­ a oţelului. Două treimi din toate şarjele
greu vagonetele încărcate pentru a le în­ rilor prezentate de raţionaLizatori şi inven­ truirea fabricilor de aglomerare şi pentru
sultaţii raţionalizatorilor şi inovatorilor. In tatori, uzina a economisit peste 2.000.000 se efectuează cu depăşirea. graficului. In
drepta în direcţi© cerută. Apum, după ce ruble. alte inovaţii tehnice aproximativ 37 mi­
acest scop, la uzină a fost constituită o ultimele două luni, producţia de oţel de
La combinatul metalurgic din lioane ruble. In schimb, ei economisesc a-
comisie specială pentru inovaţii şi raţiona­ pe fiecare metru pătrat, de vatră a cupto­
Magnitogorsk nual la producţia de fontă materii prime
rului a sporit în medie pe întreg combi­
Fonta cea mai ieftină din U.R S.S. şi combustibil în valoare de aproximativ
natul cu aproximativ trei sute tone, în
Anul acesta colectivul secţiei furnale de 216 milioane ruble. A fost redus în mod comparaţie cu anul trecut

deosebit consumul de cocs. Fumaliştii con­

sumă o cantitate atît de mică de cocs, în­
cît fonta a devenit pentru prima dată mai
ieftină decât cocsul

\