Page 16 - 1955-05
P. 16
Nr- 4 7 7 [ DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Să ridicăm la un nivel mai înalt Extinderea susţinerii metalice în abataje la exploatările miniere carbonifere
munca organizaţiilor U.T.M. Ne propunem să expunem în lină mari a exploatării. Pentru a se satisface se In orice caz avantajele aplicării stâlpi Gheorghiu-Dej“ din Petroşani, un stîlp
posibilitatea de introducere şi extindere curitatea maximă a muncii, costul minim lor metalici în abatajele din Valea Jiului metalic ou grindă telescopică, pentru în
— Conferinţa raională U.T.M. Haţeg — a armăturilor metalice în abatajele de la al unei tone extras© de zăcământ, pentru sînt evidente. locuirea lemnului de mină din abatajele
exploatările carbonifere. a s© face aît mai puţine pierderi ale ză straturilor subţiri pînă la 1,5 m. grosime
Zilele trecute a avut loc conferinţa ra Participanţii la conferinţă, ca tovarăşul cământului, lemnul nu poate fi acceptat Ca (C) S-a pus în studiu şi proiectat de şi eventual pentru straturi şi peste 1,5 m.
Abatajele — locurile de muncă de bază singur mijloc de susţinere în abataje. Lem către un colectiv de la catedra de exploa In figura nr. 3 se arată un asemenea stîlp,
ională a organizaţiei U.T.M. din Haţeg. Dan Vaier, membru al Comitetului raional din oare se extrage grosul producţiei — nul are o rezistenţă mai mică şi se dis tări miniere a Institutului do Mine „Gh.
prezintă suprafeţe importante de susţinere truge în timp scurt şi are posibilităţi re care are următoarele
Din darea de seamă şi discuţiile purtate P.M.R, Haţeg şi delegaţii Giigor Gheor- a acoperişului natural sau. a tavanului ar dus© d© recuperare. D© aceea se impune caracteristici tehnice:
tificial, ceea ce impune măsuri atente de studierea grabnică a diferitelor tipuri de
in jurul acesteia, a reieşit că tineretul să ghe, Giurea Tiberiu, Constantinescu Va- asigurare a spaţiidor din abataje cu mij armături metalice, oare ar satisfac® toate
loace sigure. Asigurarea abatajelor se face cerinţele tehnico-economice ale exploată
tesc din raionul Haţeg luptă pentru reali- sile şi alţii, au arătat că lipsurile consta prin armăturile de lemn sub diferite for rilor de CărbunL — rezistenţa cores
me. Consumurile specifice de lemn din a- punzătoare unei pre
earea lozincii partidului du privire la ob tate în munca organizaţiilor U. T. M. în bataje variază de la 0,045—0,80 m.c. pe Stadiul actual al introducerii armătu siuni a rodlor de coa.
tona extrasă de cărbune. Progresul tehnic 20 ton e/m p .;
ţinerea unei recolte de 10 milioane tone mumele de primăvară, se datoresc în pri realizat în domeniul sistemelor de exploa
cereale pe întreaga ţară şi de cel puţin mul rând lipsurilor existente în -munca tare, îndeosebi în dezvoltarea abatajelor — greutatea stâlpului
2.000 kg. porumb boabe la hectar. Confe membrilor biroului Comitetului raional frontale, a ridicat probleme importante de de coa. 45 k g .;
rinţa a apreciat că multe organizaţii de U.T.M. înlocuirea lemnului de mină ou alte mij
tineret din comunele şi satele raionului au loace de susţinere ale abatajelor. Diferite rilor metalice în abataje — deschiderea maxi
contribuit la traducerea în viaţă a sarci Delegaţii au oriticat pe tovarăşul Polae produse industriale ale fierului ou rezis mă a grinzii de 2,1 m .;
nilor trasate de către partid. De pildă or Vasale, prim-ssoretor al Comitetului raio tenţele necesare şi în forme şi Construcţii (A) In întreprinderile carbonifere din
ganizaţiile de bază U.T.M. din Sarmisage- nal U.T.M. Haţeg, pentru că n-a stimulat variate, de la stâlpii simpli până la dispo Valea Jduiiui s-au făcut încercări de a se — permite aplicarea
iuza, G.A.C. Peşteniţa, Cîmeştl, Ocolişul în cadrul biroului raional spiritul critic zitive mecanizate — înlocuiesc lemnul de folosi în abataje stâlpi metalici de fabri havezdor şl a combi
Mare şi Râu de Mori, sub conducerea de şi autocritic. Nefolosiraa criticii şi auto mină pentru a satisfac® cerinţele d® bază caţi© străină. Aplicarea acestor stâlpi însă nelor în condiţiuni op
zi du zi a organizaţiilor de bază ale par criticii în biroul raional a făcut ca tova a fost timidă şi nestetematică. Numai după time ;
tidului, au adus o contribuţie însemnată ia răşii din birou să nu-şi vadă lipsurile pro cate, ou fost introduse şi experimen măreţul act al naţionalizării, din 11 iunie
îndeplinirea muncilor agricole de toamnă prii şi să nu lupte pentru eliminarea lor. tate la minele Petrila şi Lonea ou rezultate 1948, industria catdboniferă a păşit pe noi — asigură o produc-
şi la pregătirea şi desfăşurarea celor de Sînt unii membri ai biroului raional satisfăcătoare, obţinîndu-se următorii in mărită cu cel puţin
primăvară. U.T.M. Haţeg oa tovarăşii Fărcaşdu Ioanşi dici tehnico-economid: 40% ;
Brăniştean Măria care în loc să stimuleze
Au dat roade şi învăţămintele acumulate critica de jos, o înăbuşă, oare muncesc — creşterea productivităţii muncii cu căi progresiste de dezvoltare. In condiţiile — reiduOe consumul de
de tineri în cercurile agrotehnice. Pe o- sectar, iau hotărâri de unul singur, lucru coa. 40-50%. noi al© vieţii social-po- lemn cu coa. 50—55%.
goareie satelor Nalaţi-Vad, Rîui Alb, Oha ce a dăunat activităţii organizaţiilor de litic®, oamenii muncii
ba de sub Piatră, Toteşti, etc., mulţi ti bază. Munca sectară a mers până acolo — reducerea consumului de lemn ou dea. dîin ţara noastră, fiind In următoarele 3 luni
60% ; inspiraţi de ştiinţa şi se vor face experimen
neri au aplicat la porumb şi cartofii me încât activiştii seoţiei organizatorice schim experienţa sovietică, au Concluzii
toda însămînţatuiui în cuiburi dispuse în bau din muncă instructorii de pionieri — creşterea şi continuitatea producţiei manifestat şi manifestă tările respective,
pătrat. Printre propagatorii neobosiţi ai pentru a-i pune secretari, iar activiştii din abatajele susţinute cu scuturi meta dim ce în Ce mai multă In perspectiva extinderii abatajelor condiţiunilor geologice şl miniere ale ex
metodelor înaintate de muncă în agricul secţiei şcolii medii şi pionieri schimbau lice; iniţiativă creatoare în frontale în Valea Jiului, oît şi la minele de ploatărilor carbonifere, atât în regiunea
tură se numără şi utemişti oa tehnicianul secretarii de organizaţie şi-i puneau in găsirea noilor mijloace Lignit, importanta introducerii şi extinderii noastră cât şi din alte regiuni.
Mi-şchel Francisc, învăţătoarele Ţuprea structori de pionieri fără ştirea biroului — posibilitatea de respectare a muncii metalice de susţinere în susţinerii metalice peste tot, acolo unde
Cornelia.şi Bucşa Eieonora şi alţii. raional U.T.M. ridice: condiţiile geologice şi miniere permit a- Este însă absolut necesar ca inginerii
abataje. Aşa s-a proiec ceasta, este foarte mare. şi tehnicienii să studieze condiţiuralle mi
In vederea îmbunătăţirii legăturii din Lipsa spiritului critic s-a manifestat şl nelor unde lucrează, pentru oa, corespun
tre oraş şi sat, organizaţiile de tineret au la organizaţiile de bază săteşti. Conferinţa tat de către un colectiv In U.R.S.S., problema înlocuirii lem zător situaţiei respective, să introducă un
antrenat sute de tineri la contractarea de a scos în evidenţă faptul că organizaţiile nului de mină a fost atât de actuală, iar număr oît mai mare de abataje frontale,
animale ou statul. Fruntaşe în această ac de bază de la Olopotiva şl Galaţi au ma de tehnicieni şi ingineri rezolvarea tehnică atât de complicată din adaptînd La acestea şi armăturile meta
ţiune au fost organizaţiile din Băieşti, nifestat chiar împăciuitorism faţă de chia chuza chestiunilor legate de mecanizarea lice, Care asigură realizarea maximă a in
Păucineşti, Ldvadia şi Rîui Alb. buri. Această gravă lipsă se datoreşte şi de la mina Petrila, — susţinerii şi dirij'area coperişulni, înoît Mi dicilor tehnico-economici.
slabei munci de educaţie a tinerilor din nisterul Cărbunelui împreună cu Asociaţia
In oinstea conferinţei raionale U. T. M. sate. Comitetul raional U.T.M. a neglijat metalic — de- Unională a inginerilor şi tehnicienilor a Introducerea şi extinderea susţinerii me
organizaţia din Păucineşti a mobilizat ti îndrumarea de zi cu zi a muncii de edu declarat în anul 1949, un concurs de pro talice în abatajele frontale ne va d a :
nerii din sat la curăţirea şi amenajarea caţie politică a utemiştilor, iar tovarăşul ,uxs“. iecte pentru cea mai bună armătură me-
a 45 hectare de păşune şi la împrăiştierea Fărcaşiu Ioan, secretarul comitetului ra ' talică necesară abatajelor. — gradul ridicat de utilizare a maşini
unei cantităţi de 15.000 kg. îngrăşăminte ional, oare răspunde de ac'eastă muncă, s-a In figura nr. 1 se vede lor de tăiat cărbune, adică al havezelor şi
chimice pe 80 hectare păşune. Curăţirea mulţumit cu date ireale prezentate de unii Conceperea armăturilor metalice se dez combinelor;
şi văruirea a peste 70.000' pomi fructiferi activişti ai comitetului, cu privire la des construcţia unui ase voltă în două direcţii:
•pe raion este de asemenea un succes în făşurarea anului de învăţământ politic. — îndeplinirea graficului ciclic ;
munca organizaţiilor de tineret şi în spe- menea scut, asemănător a) una pentru armătură de susţinere cu — dirijarea sigură a Coperişului după
oial a celor din Tuştea, Fărcădim, Brea- Fără îndoială, că pentru lipsurile exis o rezistenţă suficientă de a Corespunde planul stabilit în condiţiuni de securitate
zcva, Steiu, etc. tente în munoa Comitetului raional U.T.M. scutului Juuaviev Ac’e- presiunii miniere, fiind adaptabilă la si perfectă a muncii;
Haţeg, se face vinovat şi Comitetul raional tuaţia c^perişului sau tavanului; — realizarea unei producţii şi produc
In preajma alegerii organelor conducă de partid Haţeg care a neglijat îndruma ste scuturi metalice tivităţi sporite;
toare, Comitetul raional U.T.M. a obţinut rea de zi cu zi a ac'estei organizaţii. To b) a doua, pentru armături de protecţie — se va reduce consumul de lemn ou
unele succese şi în direcţia primirii de noi varăşii de la Comitetul raional de partid care au oca. 300 kg. bu- asigurând în mod complect frontul de lu 50-60%.
membri în organizaţie şi în privinţa mo se mulţumesc de cele mai multe ori să — reducerea preţului de cost ia lucră Odată cu obţinerea indioilor arătaţi, se
bilizării tineretului la acţiunile iniţiate de traseze sarcini organizaţiei raionale U.T.M. rile de abataj precum şl La cota de re cru (ca la scutul din Valea Jiului) fiind vor crea posibilităţi de realizare mai ra
către organizaţiile de partid şi U. T. M. fără să controleze în mod sistematic şi a- venire a cheltuielilor de pregătire pe tona prevăzută cu posibilităţi tehnice de meca pidă a planului de producţie, se va înre
Organizaţia U.T.M. se poate mândri ou ti mămunţif felul cum se realizează sarcinile, extrasă. nizare a deplasării odată cu avansarea a- gistra o mare ridicare a productivităţii
nerii muncitori de la „Fabrica de marme fără să-i ajute pe aceştia să-şi îmbunătă Scuturile metalice tip Petrila au trecut batajuiuii. După cum am mai arătat, La mi muncii şi o reală scădere a preţului de
ladă“ din Haţeg şi „Ceramica“ Bariu Mlare, ţească metodele de munCă, prin faze de perfecţionare,şi au încă lip cost al cărbunelui, faţă de preţui realizat
a căror muncă în producţie, plină de elan, suri oare trebui© eliminate mai ales în nele noastre de cărbuni se experimentează pînă în prezent.
a asigurat îndeplinirea pianului cincinal Conferinţa raională U.T.M. a arătat că ceea c© priveşte mutarea lor. Rămân© ca arabele tipuri de armături. Sînt încă mari
cu mult înainte de termen. este necesar oa noul organ de conducere să în viitor, în condiţii adecvate, să se Con posibilităţi de perfecţionare ale acestor ar Ing. MELENC.IUC VLADIMIR,
tragă învăţăminte din lipsurile vechiului tinue cu experimentarea acestei inovaţii mături şi de Crearea a noi tipuri, potrivit Conferenţiar ia Institutul de Mine
In acelaşi timp conferinţa a scos la comitet, să muncească cu mai multă per utile şi preţioase pentru minele din Va
iveală şi lipsurile Ce au existat în activi severenţă. în direcţia îmbunătăţirii vieţii lea Jiului. „Gh. Gheorghiu-Dej” Petroşani
tatea vechiului comitet raional U. T. M. de organizaţie a U.T.M., să aibă, atitu
Conferinţa a apreciat că Comitetul raio dine justă faţă de critică şi autocritică, să (B) O altă iniţiativă valoroasă o pre 0 importantă consfătuire de presă la Deva
nal U.T.M. Haţeg s-a preocupat, insuficient lupte pentru antrenarea cu sarcini con zintă construcţia unul stâlp metalic pen
de pregătirea şi desfăşurarea campaniei crete a fiecărui utemist şi să mobilizeze Duminică, 15 mai a.c., orele 9 diminea zică şi sport de La sate şi oraşe. Consfă
agricole de primăvară, de organizarea unei tineretul pentru a-şi însuşi comorile cul tru abatajele din stra
temeinice munci politice în vederea mo turii, ştiinţei şi tehnicii. In încheierea lu turile 3 şi 5 din Valea ţa, va avea loc în sala festivă a Şcolii tuirea are ea scop discutarea activităţii
bilizării tinerilor ţărani muncitori de a crărilor, conferinţa a adoptat o hotărâre Jiului — construcţie
folosi fiecare zi prielnică pentru însămîn- menită să ducă la ridicarea nivelului ce a fost începută şi mediii de băieţi din Deva o consfătuire sportive în regiunea noastră, cât şi îmbu-
ţăxi. Adoptând un stil de muncă birocra muncii organizaţiilor de tineret din raio executată de U.R.U.M.P.
tic, Comitetul raional U.T.M. s-a preocupat Stâlpul U.R.U.M.P. este de presă organizată de ziarul „Sportul * nătăţirea materialelor ce se publică pe
prea puţin de munca de teren, de ajuto nul Haţeg. analizat şi înregistrat în
rarea organizaţiilor de bază ou activitate STAS R.P.R. sub numă Popular“ Organ al Comitetului pentru linie de cultură fizică şi sport în coloa
rul 4080. In figura nr. 2 Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Con nele celor două ziare.
prezentăm acest stâlp,
siliul de Miniştri şi a Consiliului Central Sîntem siguri că toţi cei care vor par
oare are următoarele
al Sindicatelor din R.P.R. în colaborare cu ticipa la consfătuire prin aprecierile, pro
caracteristici:
slabă. S. GHENCEA ziarul „Drumul Socialismului“. La lucră punerile şi observaţiile pe care le vor
înălţimea maximă 2.800; rile ac’estei consfătuiri sînt invitaţi toţi face asupra muncii de cultură fizică şi
Activul financiar înălţimea minimă 1.600; sport din regiunea Hunedoara, vor aduce
corespondenţii de presă sportivă din re
greutatea totală cca. 80 o serioasă contribuţie la îmbunătăţirea
giunea Hunedoara, cei mai buni aobivişti
k g .; rezistenţa 1a pre sportivi, salariaţi şi voluntari, oît şi cele muncii în ceea ce priveşte publicarea de
siune 50 tone. mai capabile cadre tehnice de cultură fii- materiale sportive în presă.
In satul Nucşoara raionul Haţeg, s-a să se vadă. Mobilizînd ţărănimea munci Aplicarea stâlpului me
organizat nu de multă vreme un activ toare pentru a-şi plăti impozitele, agentul
financiar format din deputaţi şi ţărani fiscal Gabor Sigismund, a încasat îrntr-o taliic se face cu benzi Oreşte mereu productivitatea muncii
muncitori fruntaşi al recoltelor bogate. Din singură zi suma de lei 3.275, eliberând metalice. Experimenta
acest activ fac parte deputaţii Gogâţă Şte peste 50 de chitanţe ţăranilor muncitori. rea în decurs de câţiva Colectivul staţiunii nr. 7 utilaj greu din la sută. Preţui de cost în aceeaşi perioadă
fan, Moş Vaier, Herţeg Trandafir şi alţii, ani a unei asemenea Hunedoara, care şi-a îndeplinit cu o lună a scăzut ou 11%.
care au primit sarcina să sprijine munca Printre ţăranii muncitori oare au plătit susţineri a dovedit o re
de încasare a impozitelor financiare. impozitul la zi sîn t: Daj Pantele Tilucă, ducere a preţului de înainte angajamentul luat în cinstea zilei Dar cea mai de seamă realizare a mun
Costea Ioan Lazăr Nicuiiţă, Alb Dărnilă şi cost la consumul de
Imediat după ce au fost recrutaţi în alţii. lemn de 58,8%, iar la de 1 Mai, a continuat cu succes întrecerea citorilor de la staţiunea nr. 7 utilaj greu,
acest activ, membrii au şi început să preţul total de 27,02%. socialistă. rămâne oreşterea continuă a productivită
muncească, Roadele muncii lor au început NĂSTASE ANDREI ţii muncii. In cele 6 zile, productivitatea
corespondent voluntar Astfel, în ziua de 7 mai, pe grafic se muncii pe cap de muncitor a crescut cu
putea vedea în dreptul producţiei globale, 40%.
în numai cele 6 zile o depăşire de 60
o o o o -rx
DISCUŢII tulul după grafic va soluţiona multe din am trimis o delegaţie de muncitori şi teh ©a depinde cunoaşterea şi însuşirea tehni
nicieni la Hunedoara, pentru a vedea fe cii noi. In şc’oliie de calificare putem să-i
Ce pr_opuneţi deficienţele actuale de la mine. Trans lul cum se alege limonita de decarburare, învăţăm pe muncitori cum să lupte pentru
precum şi a vedea cum se prezintă sdde- calitatea minereului, cum să respecte gra
p e ntrureducereaportul după grafic va asigura necondiţio rita trimisă de noi pentru furnale. In ur nulaţi® minereului, etc. Numai astfel vom
nat o creştere a producţiei de cărbune şi ma acestui schimb de experienţă făcut putea îndeplini dorinţa furnaliştilor de
a productivităţii muncii. pe linie sindicală la toate grupele s-a vor la Hunedoara, care ne cer minereu mai
de cost al cărbunelui şi minereului?“ LACOB p e t r u bit despre ridicarea calităţii minereului mult, şi de calitate superioară.
de fier, una din sarcinile de seamă im
preşedinte al comitetului de între puse luptei pentru reducerea preţului de Să îmbunătăţim transportul în
prindere al minei Petrila cost. In aceste discuţii purtate la loou! de
muncă, minerii s-au angajat că vor selec subteran şi ia suprafaţă
Roadele aplicării metodei graficului ciclic, şi în special la abatajele frontale trila îmbunătăţirea transportului la su Să aplicăm cu curaj metoda graficului ţiona minereul mai bine. Pe linie adminis
şi cameră, ştiind că prin introducerea a- prafaţă şi în mină în trimestrul I 1955. trativă s-au luat următoarele m ăsuri: Anul trecut la mina Teliuc transportul
ciclic cestei metode, vom putea asigura îhtr-o Dacă în anul trecut, cărucioarele cu lemn ciclic mergea tare greu. Aoum am putea spune
mai mare măsură obţinerea unei produc erau transportate cu ajutorul cailor, iar — La staţia de sortare de la banda de că lipsurile s-au remediat aproape Com
Aplicarea metodei graficului ciclic la mi tivităţi mai înalte, se va asigura o mai vagonetele ou steril erau împinse cu mina Aplicarea metodei graficului ciiciic este caublaj s-a dublat personalul de la 2 la plect în problemele transportului. S-au in
na Petrila a fost o preocupare de seamă a bună calificare a cadrelor de mineri, vom pînă la haldă, în trimestrul I 1955 s-a problema cea mai arzătoare care se pune 4 tovarăşi. trodus locomotive Diesel în subteran la
comitetului sindical de întreprindere. Mem contribui la întărirea disciplinei în mun uşurat transportul, în sensul că acum se în momentul de faţă şl la mina Teliuc, mina centrală. La sectorul III al minei cen
brii comitetului au stat de vorbă cu mai că şi la schimbul la faţa Iodului de muncă. folosesc două locomotive Diesel numai Discuţia din ziarul regional a dezvăluit — la staţia de sortare, la oare înainte trale pînă acum lirei luni, transportul se fă
mulţi mineri, tehnicieni şi ingineri, cărora pentru această treabă. pînă acum că aplicarea pe o scară tot mai mergea mult minereu mărunt şi chiar cea pe o distanţă de 200 m. de către mun
li s-a cerut părerea pentru aplicarea ace Sprijinind calificarea muncitorilor largă a metodelor înaintate de muncă so praf în silozuri, a fost schimbat ciurul şi citori. , De curând, problema aceasta a fost
stei metode pe o scară tot mai largă. Me S-a introdus o locomotivă cu acumula vietice contribuie simţitor la ridicarea înlocuit cu altul mai mare. rezolvată prin introducerea unei locomotive
toda graficului ciclic a dat putinţă grupe Fiind şi membru în comitetul de partid tori, de patru tone, la orizontul XI, de productivităţii muncii. Deosebit de inte Cu aburi. In general, situaţia transportu
lor conduse de tovarăşii Szabo Caro!, Gir- al minei Petrila am antrenat în munca de oarece locomotivele de două tone nu pu resante mi s-au părut scrisorile tovarăşilor — materialul (siderita) ce iese din ga lui în luna aprilie a fost mult îmbunătă
eu Nicolae, Cenuşă Cornel, Mihai Ştefan creştere şi promovare a cadrelor mai teau satisface necesităţile de transport ale Iancu Octevian şi Mihai Ştefan, mineri lerii, se cerne prin staţia de sortare. ţită faţă de februarie şi martie şi mai a-
şi alţii să obţină lună de lună depăşiri de mulţi tovarăşi membri de partid. Ei ou sectorului. La sectorul III s-au pus în din Valea Jiului, care, aplicând metoda les în urma unui studiu amănunţit în ca
normă de peste 40%. primit sarcini concrete de a îndruma spre funcţiune locomotivele cu acumulatori, de graficului ciclic în mod creator, au ajuns Calificarea muncitorilor în atenţia drul şedinţelor A.S.I.T., cînd tov. ing. Da-
şcolile de calificare oît mai mulţi munci două tone, iar pînă la 15 mai 1955 se va să lucreze în cantul anului 1958. vid Osfear a propus oa transportul de mi
Noi am controlat întotdeauna ca rezulta tori şi maiştri, de a face propuneri pentru pune în funcţiune locomotiva electrică ou noastră nereu să se facă la ore potrivite pen
tele frumoase obţinute în urma aplicării promovarea celor mai buni dintre ei. Per troley. S-a amenajat suitorul de vest, pen Studiind posibilităţile pe oare le ou tru ca vagonetele goale să fie introduse la
metodei graficului ciclic să fie continuu sonal stau de vorbă cu toţi acei oare ur tru transportul lemnului la orizonturile sectoarele miniere de la noi, împreună'cu Ceea ce nu s-a dezbătut pînă acum în fronturile de lucru, făcînd ca minerii să
popularizate. Prin panouri, lozincii, grafice, mează a fi promovaţi şi dau multe sfaturi X. A şi XI, descongestionând puţurile oar conducerea întreprinderii, s-a ajuns la cadrul discuţiei din ziar, decît într-un mod
prin gazete de perete sau staţia de radio de felul cum trebuie să muncească şi să be nr. 7 şi 5, care numai astfel pat face părerea că şi la mina Teliuc se poate a- destul de neînsemnat, a fost problema ca nu mai sufere din cauza lipsei vagonetelor.
amplificare, s-a vorbit despre succesele re ajute la rîndul lor şl pe alţii. Personal faţă necesităţilor în producţie. plica1 metoda graficului ciclic. Astfel, lificării muncitorilor. La mina Teliuc avem
purtate de grupele conduse de tovarăşii sprijin şcolile de calificare profesionale în cadrul minei centrale — în galeria două cercuri de învăţământ. Un curs de îmbunătăţind astfel situaţia, mina noastră
Kibedy Adaibert, Haidu Iuiliu, Mihai Şte dînd îndrumări practice tovarăşilor lectori ¦ Dar ceea ce ne preocupă pe nod mai „1 Mai“ — se aplică această metodă de la
fan, Szabo Carol, Croitoiu Gheorghe şi al de acolo şi asist la predarea lecţiilor. In mult în momentul de faţă este pregătirea data de 1 aprilie 1955. iar rezultatele ob frânări cu 17 tovarăşi (anul I) şi un curs a reuşit oa în cursul lunii aprilie să-şi de
ţii oare cu regularitate şi-au depăşit sar- prezent avem 160 muncitori dare urmea terenului necesar pentru introducerea gra ţinute au arătat un real progres în lu de ridicarea calificării (anul II) cu 24 to
oiniile de ciclu cu cel puţin 8%. De un ză şcoala de calificare profesională de la ficului de transport şi eşalonarea puşcării, varăşi, iar pentru ridicarea şi împrospă păşească planul ou 7,8%. Prinbr-o mai
real ajutor ne-am bucurat din partea pre vagonetari la ajutori mineri, 125 de la a- care va aduce o îmbunătăţire considerabilă crările de înaintare. Astfel, grupele de mi tarea cunoştinţelor maiştrilor şi tehni
sei centrale şi mai ales din partea ziare jutori mineri la mineri, 30 mecanici pen în procesul de producţie. Se cere a se face neri au ajuns aproape la 60 metri liniari cienilor, în luna aceasta, se va deschide mare precauţie în transport, precum şi da
lor din regiunea noastră oa „Drumul So tru locomotive din care 28 sînt femei. De o seamă de lucrări ce trebuie efectuate înaintare, ceea ce dovedeşte că aplidairea un curs cu maiştri şi tehnicieni. Tot în
cialismului“ şi „Steagul Roşu“ care au calificarea cadrelor noastre depinde foarte pe căile de transport din mină pentru a metodei graficului ciclic, prin creşterea problema calificării aş mai arăta încă o torită faptului că aceste operaţii se fac
popularizat la timp, succesele în muncă mult oreşterea producţiei de cărbune. De. se putea introduce graficul de transport şi productivităţii muncii şi randamentul chestiune: tovarăşul inginer şef, Humă
dobîndiite de grupele ce aplică metoda aceea, pe viitor ne propunem să avem o eşalonarea puşcării în abataje. Transportul înalt pe care îl asigură, contribuie direct după grafic, s-a reuşit oa orele de defec
graficului ciclic. Aplicarea acestei metode şi mai atentă grijă faţă de ac’eastă pro după grafic nu poate da rezultate în con la reducerea preţului de cost al minereu Ioan, a dat dispoziţii ca din şcoala de ca
a hotărît succ'esul oa mina Petrila în tri blemă. diţiile când nu există o eşalonare a lucră lui. ţiuni tehnice să fie reduse în mod simţi
mestrul I al anului curent, să dea peste Sii introducem graficul de transport rilor miniere. Printr-o justă conducere a lificare să se facă magazie. Pentru aceasta tor. Iată dar ce importanţă mare are
plan mii de tone de cărbune. acestor lucrări de către personalul teh îmbunătăţind calitatea minereului
şi eşalonarea puşcării in abataje nic de la sectoare şi în primul rând de sîntem siliţi ca acteste cursuri de calificare transportul în subteran şi suprafaţă, cum
In cadrul discuţiei din ziarul regional către maiştrii mineri prin respectarea mo- Fumaliştii de la Hunedoara şi Călan ne
eu propun oa să se studieze necontenit po Comitetul sindical de la mina Petrila a n'ografiilor de armare, se poate obţine o Cer mereu minereu de calitate. Noi tre şi în special cele de alfabetizare, să le ţinem şi faptul că el contribuie direct la - mări
sibilitatea' de a se introduce la cît mai sprijinit şi a propus cpn,du,cerii ruinei Pe producţie ritmică. Organizarea transpor- buie să le satisfacem cerinţa lor, ca ast pe unde putem. Eu propun ca în cadrul
multe locuri de muncă metoda graficului fel ajutîndu-ne unii pe alţii, să contribuim acestor discuţii să se adîncească tot mai rea producţiei de minereu.
la întărirea scumpei noastre patrii, Noi mult problema qalifţcării muniCitorilor. De
PUS NICOLAE
preşedinte al comitetului de în-
ireprin,dere al minei Teliuc
