Page 18 - 1955-05
P. 18
Biblioteca Centrală IN A C E S T N U M Ă R
Regională Să plivim neîntîrzfot buruienile din Spart în regiune — Cînd lipseşte colaborarea
Hunedoara-Deva (pag. 3-a)
culturi (pag. 2-a) (pag. 2-a)
“ — ---------Pfi€H-'ETARI D IN T O A T F T A fîlL E U N IT I-V A I — însemnare critică — După „per
Pe drumul unei munci rodnice Pe marginea lucrărilor conferinţei
Socialismului deaua de protecţie” (pag. 3-a)
(pag. 2-a) regionale A.R.L.U.S. (pag. 3-a) — Conferinţa de la Varşovia a state-
Pentru o recoltă bogată de grîu şi Probleme economice — Ce sînt lor europene pentru asigurarea pă
cii şi securităţii în Europa
porumb (pag. 2-a) stocurile supranonmative şi care
(pag. 4-a)
Cum ne comportăm in viaţă sînt mijloacele pentru lichidarea
jAnul VII. nr. 478 (pag. 2-a) şi preîntâmpinarea lor (pag. 3-a)
Duminică 15 mai 1955 4 pagini 20 bani
U. R„ S. S. — adevăratei apărător Conferinţa de Sa Varşovia a statelor europene
pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa
al păcii popoarelor
i
•’'' De câteva zile, atenţia tuturor oameni mul rfnd să se pună capăt ^războiului menitelor 6ă nu folosească arma atomică, Comunicatul şedinfei din 11 mai
lor iubitori de pace din lumea întreagă rece“. In acest scop, Adunării Generale a fiind socotită interzisă. Numai în cazul VARŞOVIA (Agerpres). — TASS transmite comuni Populare Polone, care a prezidat prima şedinţă a confe
este îndreptată spre lucrările conferinţei OJsT.U. îi revine sarcina să recomande tu unei apărări. împotriva agresiunii, şi dacă catul şedinţei din 11 mai 1955 a conferinţei de la Var rinţei.
' de la Varşovia a statelor europene pentru turor statelor să ia măsurile necesare pen Consiliul de Securitate va accepta, se va şovia a statelor europene pentru asigurarea păcii şi secu
asigurarea păcii şi securităţii în Europa, tru respectarea hotărârilor sale oare con putea face o excepţie de la această obli rităţii in Europa. După aprobarea regulamentului, conferinţa şi-a înce
la oare iau parte delegaţiile guvernamen damnă orice formă de propagandă a unul gaţie. put lucrările. Au făcut declaraţii N. A. Bulganin, condu
tale ale Uniunii Sovietice, Republicii Ce război. Propunerea sovietică în această di La 11 mai 1955, la ora 10 dimineaţa, s-a deschis la cătorul delegaţiei U.R.S.S., preşedintele Consiliului de
hoslovace, Republicii Populare Polone, Re recţie, precizează că nerespectarea acestei Una din măsurile importante propuse de Varşovia in clădirea Consiliului de Miniştri conferinţa Miniştri al U.R.S.S.; Viliam Siroki, conducătorul dele
publicii Democrate Germane, Republicii recomandări trebuie considerată oa o în UJt.S.S. în vederea reducerii generale a statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii gaţiei cehoslovace, primul ministru ai Republicii Ceho
Populare Române, Republicii Populare Al călcare de către statul respectiv a dato armamentelor şi stabilirii proporţionale a in Europa. slovace ; Josef Cyrankiewicz, conducătorul delegaţiei po
bania, Republicii Populare Ungare şi Re riei sale internaţionale şi a obligaţiilor reducerii armamentelor şi a forţelor a r lone, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii
publicii Populare Bulgaria. Da lucrările sale faţă de Organizaţia Naţiunilor Unite. mate a celorlalte state, este convocarea La conferinţă participă delegaţiile Republicii Populare
acestei conferinţe participă de asemenea cel mai tîrziu în prima jumătate a anu Albania, Republicii Populare Bulgaria, Republicii Popu Populare Polone.
un reprezentant al Republicii Populare Sincer interesată în micşorarea cât mai lui 1956 a unei conferinţe mondiale. Acea lare Ungare, Republicii Democrate Germane, Republicii Şedinţa de după-amiază a conferinţei a fost prezidată
urgentă a încordării internaţionale şi în stă conferinţă va avea drept sarcină să Populare Polone, Republicii Populare Romine, Uniunii
Chineze în calitate de observator. reglementarea relaţiilor dintre state, Uni stabilească ion efectiv de forţe armate Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Cehoslo de Gh. Gheorghiu-Dej, conducătorul delegaţiei romine,
Această atenţie îndreptăţită de oare se unea Sovietică prin declaraţia sa propune pentru Celelalte state cu mult mai mici vace. preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu
oa într-un timp cît mal scurt să aibă loc decât cel stabilit pentru cale cinci state lare Romine.
bucură conferinţa ţărilor europene de la retragerea de către Uniunea Sovietică, Sta membre permanente ale Consiliului de La conferinţă ia parte de asemenea reprezentantul Re-
Varşovia, se datoreşte faptului că ea are tele Unite ale Americii, Anglia şi Franţa, Securitate. publicjj Populare Chineze in calitate de observator. In cadrul acestei şedinţe au făcut declaraţii Otto Grote-
drept scop să zădărnicească planurile răz a trupelor lor de ocupaţie de pe teritoriul
boinice ale imperialiştilor apuseni oare Germaniei, cu excepţia numai a unor Interesul pe care Uniunea Sovietică îl Conferinţa a fost deschisă printr-o cuvîntare de salut wohl, conducătorul delegaţiei Republicii Democrate Ger
prin ratificarea acordurilor de la Paris a- contigente strict limitate de trupe care să rostită de Josef Cyrankiewicz, conducătorul delegaţiei mane, preşedintele Consiliului de Miniştri al R. D. Ger
meninţă Europa cu un nou război, şi să mane, şi Andrâs Hegediis, conducătorul delegaţiei un
Concilirini de Miniştri al Republicii
gare, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii
Populare Ungare.
ia măsuri în comiun pentru asigurarea pă rămînă pe teritoriul Germaniei pînă la în ir,unicatul şedinfei din 12 mai
cii şi securităţii în Europa. cheierea acordului cu privire la retrage-’
Ţările iubitoare de pace din Europa rea lor complectă. Uniunea Sovietică pro ;S transmite comu- tele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Ro-
încă înainte de ratificarea acordurilor de pune de asemenea, că, pentru încetarea -tţei de la Varşovia mîne, Vîlco Cervenkov, conducătorul delegaţiei bulgare,
la Paris, la conferinţa de la Moscova, oare cursei înarmărilor este necesar oa statele I ţ păcii şi securităţii preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Popu
a avut loc la sfîrşitul anului trecut, au ho- membre permanente în Consiliul de Secu i' lare Bulgaria.
tărît ca în cazul ratificării acestor acor ritate să realizeze un acord în ceea ce şedinţă a conferin-
duri să nu rămână indiferente, ci în co priveşte lichidarea bazelor militare şi e pentru asigurarea In cadrul conferinţei, Pin De-huai, observatorul Repu
mun să ia măsurile necesare pentru în străine pe teritoriul altor ţări. blicii Populare Chineze, vicepremier al Consiliului de
tărirea capacităţii lor de apărare, pentru ş Hegediis, condu- Stat şi ministrul Apărării al Republicii Populare Chineze,
' slăbirea încordării internaţionale. O atenţie deosebită acordă noile propu Consiliului de Mi— a făcut o declaraţie.
neri sovietice cu privire la slăbirea în- , i
Această încordare a situaţiei internaţio cordării situaţiei internaţionale, reglemen La 12 mai a avut loc de asemenea o şedinţă închisă
nale se datoreşte numai puterilor impe tării problemelor nerezolvate din Extre hţii Mehmet Shehu, a conferinţei în cadrul căreia generalul de armată A. I.
rialiste oare, prin ratificarea acordurilor mul Orient, precum şi problemei înlătu -Şedinţele Consiliu- Antonov a făcut o comunicare in problemele legate de
de la Paris, dau frîu liber militarismului rării discriminărilor dintre state care îm Albania, Gheorghe
german, de pe urma căruia omenirea a piedică dezvoltarea unei largi colaborări ei romine, preşedin crearea forţelor armate unite.
suferit nenumărate nenorociri în cele două economice între ele, şi în special în do- . După-amiază au avut loc şedinţe ale comisiilor create
războaie mondiale, să treacă în mod fă meniul comerţului.
ţiş la crearea unei armate regulate oare de conferinţă.
să aibă la dispoziţie toate tipurile de arme In lupta sa hotărîtă de a împiedica cu
modeme şi chiar armele atomice, chimice orice preţ dezlănţuirea unui nou război, munîcaful şedintei din 13 mai
şi bacteriologice. Puterile imperialiste care de a contribui la slăbirea încordării inter
se străduiesc astăzi să provoac’e un nou naţionale şi la încetarea cursei înarmări transmite comu- Republica Cehoslovacă, Republica Democrată Germană,
război, nu se pot împăca ou frumoasele lor, Declaraţia Uniunii Sovietice propune nţei de Ia Varşovia Republica Populară Polonă, Republica Populară Romî-
realizări ale U.R.S.S. şi celorlalte ţări ale ca Comisia O.N.U: pentru dezarmare să a păcii şi securită- nă, Republica Populară Ungară şi Uniunea Republicilor
lagărului păcii şi democraţiei. Anglia şi elaboreze şi să prezinte spre aprobare Sovietice Socialiste.
Franţa care în focul luptei împotriva mi Consiliului de Securitate proiectul unei şedinţă a conferin-
litarismului german, au încheiat tratate de „Convenţii internaţionale (tratat) în pro ; pentru asigurarea Toate delegaţiile statelor reprezentate la conferinţă
alianţă cu U.R.S.S., au trecut peste ele şi blema reducerii armamentelor şi interzi au declarat că sînt de acord cu textul tratatului.
au devenit aliate ale clicii revanşarde de cerii armelor atomice, cu hidrogen şi a Bulganin, conducă-
la Bonn. celorlalte tipuri de arme de exterminare ele Consiliului de S-a convenit ca semnarea tratatului să aibe loc la
în masă“. 14 mai ora 10 dimineaţa în clădirea Consiliului de Stat
Uniunea Sovietică, oare întotdeauna a re capitole Tratatul al Republicii Populare Polone.
dus o Consecventă politică de pace, s-a „O asemenea convenţie avînd drept scop mutuală dintre Re
văzut nevoită oa în urma ratificării acor întărirea păcii şi securităţii internaţionale populară Bulgaria, La conferinţă s-a adoptat hotărîrea de a se crea co
trebuie să prevadă următoarele :
mandamentul unificat al forţelor armate ale statelor —
participante la tratat.
durilor de La Paris de către Anglia şi Fran a) Interzicerea totală a folosirii şi pro lctlci_dejnejtalj^- obiec t principal
ţa, să anuleze tratatele încheiate cu aceste ducţiei atît a armelor nucleare cît şi a
două ţări. tuturor celorlalte tipuri de arme de ex
Consecvenţa U.R.S.S. în lupta pentru terminare în masă, precum şi folosirea n întrecerea socialistă Toii lurnalisiil s-an angajai
asigurarea păcii popoarelor şi pentru slă stocurilor de arme nucleare existente în
birea încordării internaţionale este şi mai scopuri paşnice; Ojelarii elaborează şarje rapide
mult concretizată prin Declaraţia tovară
b) Reducerea considerabilă a tuturor
şului N. A. Bulganin, Preşedintele *Consi forţelor armate şi a tuturor armamentelor nenorocirile celor două războaie mondiale peninru' patne; 'pefrtsht ' jrecerea socialistă organizată la oţelărie pe bază de în marea dăiăiis
liului de Miniştri al U.R.S.S., pe oare a clasice ; pricinuite de militarismul germen, priveşte ve Concrete se desfăşoară cu intensitate. Succesele ante-
făcut-o în prima zi a conferinţei de la cu simpatie şi încredere în viitor desfă depinde de felul cum fumaliş- dobîndite de oţelari constituie puncte de plecare spre noi Intr-o consfătuire de pro
Varşovia, cît şi prin propunerile Uniunii c) înfiinţarea unui organ de control in şurarea lucrărilor conferinţei de la Varşo . în producţie. Noile realizări pe care le obţin, se da- ducţie, ce a avut loc de cu
Sovietice cu privire la dezarmare prezen vestit cu drepturile, împuternicirile şi via a ţărilor europene şi propunerile Uni tii asigură pe oţelari ou canti ounoaşterii şi aplicării metodelor de muncă ale oţelariior rând, muncitorii, inginerii, teh
tate spre examinare Adunării Generale a funcţiile corespunzătoare care să garan unii Sovietice cu privire la reducerea ar â şi ale oţelurilor noştri fruntaşi. nicienii şi funcţionarii de la
O.N.U. teze respectarea deopotrivă de efectivă de mamentelor, interzicerea armei atomice şi tăţi sporite de fontă lichidă de furnalele vechi ale Combina
către toate statele a interzicerilor şi redu înlăturarea primejdiei unui nou război. perioada 1-11 mai ac., cei ce deservesc cuptparele Sie- tului siderurgic „Gh. Gheor
Aceste două documente, oare se bucură cerilor asupra cărora s-a căzut de acord". bună calitate. liartin au elaborat 66 de şarje rapide. Cele mai nume ghiu-Dej” din Hunedoara, du
de un larg răsunet în întreaga lume, cu Glasul poporului nostru a fost făout să au fost elaborate de cunoscuţii oţelari Costache Vasile, pă ce şi-au analizat posibili
prind o profundă analiză a situaţiei inter Un nou pas important îl face U.R.S.S. răsune la conferinţa oare se desfăşoară a- Analizând posibilităţile exis 4 Vaier şi Brinzed Dumitru. La cuptorul nr. 2, oţedarii tăţile în consfătuirile de produc
naţionale, în care se scoate în evidenţă pentru micşorarea cursei înarmărilor prin ouim la Varşovia, prin cuvîntarea tova tente La furnal, brigada şi-a upa lud Forţu Petre au dat în ziua de 11 mai ou 29,2 la ţie pe grupe sindicale, au dat
care sînt adevăratele cauze ale încordării .propunerea ou privire la stabilirea efec răşului Gh. Gheorghiu-Dej, Preşedintele .ai mult oţel deoît prevedea graficul, iar pe perioada de următorul răspuns La chema
internaţionale, arătîndu-se totodată care tivelor maxime ale forţelor armate pen Consiliului de Miniştri al R. P. R., oare luat frumoase angajamente, la 1-11 m ai graficul lor arăta o depăşire de 5,9 la sută. rea oţelariior, pentru a se în
sînt căile prin care popoarele pot înlă tru fiecare din cele cinci mari putori. printre altele a arătat dă poporul nostru chemând la întrecere socialis trece în vederea sporirii pro
tura izbucnirea unui al treilea război mon Astfel, propunerea 'prevede ca S. U. A., este ferm hotărît oa alături de celelalte Locul intîi în întrecerea socialistă pe prima decadă a aces ducţiei de m etal:
U.R.S.S. şi China să nu depăşească un popoare iubitoare de pace să depună toate tă toate brigăzile de fumalişti tei luni îl deţine echipa de oţelari de sub conducerea prim-to-
dial. efectiv de 1.000.000—1.500.000 oarri&ii iar eforturile ca primejdia unui nou război să pitorului Bîrlea T raian'care şi-a depăşit planul pe această pe - s a va da o cantitate
N. A. Bulganin, şeful delegaţiei U.R.S.S. Anglia şi Franţa un efectiv de 650.000 oa fie înlăturată. din ţară. Printre angajamen rioadă cu 15,6 la sută. însemnată de fontă pest<
meni. prevederile planului de pro
la Conferinţa de la Varşovia, arată în de „Poporul romîn — a arătat în încheie tele luate sînt şi acestea : Oţel laminai, pesfe plan ducţie pe lima m a i;
claraţia sa că reînvierea militarismului Pentru a se ajunge cu adevărat la o rea cuvântării sale tovarăşul Gh. Gheor-
micşorare a încordării internaţionale, Uni ghiu-rDej — este plin de încredere că — depăşirea cu 2% a indi Cine intră pentru prima dată în uriaşa hală a sectorului la — se vor face economii d<
german este o adevărată primejdie pentru unea Sovietică propune printre altele ca lupta popoarelor şi ţărilor iubitoare de minoare a Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din cca. 20 lei la fiecare tonă d<
pacea popoarelor şi subliniază atitudinea reducerea armamentelor şi interzicerea fo pace are toate posibilităţile şi este în stare celui de utilizare a volumului Hunedoara, nu se poate să nu rămînă adânc impresionat. Pri fontă ;
fermă a Uniunii Sovietice faţă de această losirii armei atomice să fie efectuate în- să bareze drumul războiului, să izoleze şi virea îi va fi atrasă în primul rind de blocurile masive de oţel,
tr-o perioadă de 2 ani şi în două etape să reducă la neputinţă planurile duşmani util al furnalului; care sînt scoase unul cîte unul din cuptoarele adânci de încăl — declasatele la fontă albi
problemă. „Uniunea Sovietică — spune (1956-1957). In prima etapă, statele sem lor păcii şi libertăţii omenirii. La aceasta zire, de către o puternică macara cu cleşte şi duse la „bloc vailţ“ vor fi reduse Cu 2% faţă d
vor contribui în mod deosebit măsurile — reducerea consumului (prima fază de laminare a oţelului). De aici, blocurile încep procentajul adm is;
N. A. Bulganin în declamaţie — a fost şi natare de Convenţie să-şi reducă forţele prevăzute de conferinţa noastră“. să-şi schimbe aspectul lor, fiindcă trec prin mai multe opera
rămîne un adversar hotărît şi consecvent lor armate şi armamentele în proporţie de specific la cocs cu 5%, iar la ţii, pînă devin subţiri, căpătând forma unor bare, la dimensiu — productivitatea muncii vi
al remilitarizării Germaniei occidentale 50 La sută pînă la nivelul stabilit, iar res nile Cerute de S.T.A.S. Cînd iese de la ultima fază de laminare, creşte cu 1% faţă de cifn
tul de 50 la sută să-l reducă în următoa celelalte consumuri cu 2% ; blocul de oţel — transformat într-o bară lungă de metal — planificată.
După ce face o analiză a situaţiei poli rea etapă (1957). pare o uriaşă panglică roşie, care aleargă pe role spre foarfecă
— reducerea declasatelor de dimensionat. Pentru oa aceste obiectivi
tice existente în ţările Europei, Asiei şi Uniunea Sovietică, pentru a asigura în să fie atinse, fumaliştii şi-ai
a celor din Orientul apropiat şi mijlociu, făptuirea programului de reducere a ar dimensionale cu 50%, faţă de Aceste „minuni“ cum le-ar numi, poate, acei ce nu cunosc propus ca să dea tot concur
mamentelor şi de interzicere a folosirii procesul de laminare, sînt săvârşite de oameni, de laminatori sul echipelor care lucrează 1
care sînt supuse „războiului rece“, N. A. armei atomice, vine Cu propunerea oa să media trimestrului I ; ca Ioneseu Ioan, de pe macaraua de şarjare, Andrăşescu Ioan, schimbarea gâturilor de la fur
Bulganin arată că „sînt necesare măsuri înceteze experimentările armei atomice prim-laminator, Băidan Petru, manevrant, şi alţii din schim nalele nr. 2 şi 3, reducînd tim
şi ou hidrogen. Referitor la această pro Pentru realizarea acestor o- bul fruntaş pe sector, condus de maistrul Trifu Iosif. pul de oprire a acestora, 1
radicale pentru micşorarea încordării in blemă, în propunerea Uniunii Sovietice se jumătate faţă de cît au fos
bieotive, tinerii fumalişti şi- întreg colectivul sectorului laminoare luptă în întrecerea oprite mai înainte pentru a
ternaţionale, pentru crearea încrederii ele menţionează de asemenea oa statele să-şi socialistă, aplicând metodele sovietice Turtanov şi Moruzov, ceeaşi operaţie, să intensific
ia obligaţia solemnă ca odată cu înfăp au propus să ia unele măsuri pentru sporirea producţiei de oţel laminat La data de 11 mai, alegerea sterilului din siderit
mentare necesare în relaţiile internaţio tuirea programului de reducere a arma- planul de producţie era realizat în proporţie de 110 la sută. prăjită şi să menţină o ordin
nale, pentru înlăturarea primejdiei unui ca: şi o curăţenie perfectă în sec
nou război şi crearea de condiţii pentru Echipe de furnalişii fruntaşe ţie.
o viaţă paşnică şi liniştită a popoarelor“. — instruirea întregii brigă
„Patriei — mai mult metal“. Sub această lozincă, echipele Aceste angajarhente al
Pentru ca norii războiului care apasă a- zi pentru cunoaşterea şi apli de fumalişti de la uzina „Victoria“ Călan desfăşoară o vie fum aiiutilor hunedoreni, dc
întrecere socialistă. Şi, pentru a fi tradusă în fapte această lo vedesc hotărîrea lor ferm
supra popoarelor să fie înlăturaţi, propu carea Corectă a metodei A. Fi- zincă, fumalişti.i aplică în munca lor cele mai înaintate meto de a munci din Ce în ce mc
nerile Uniunii Sovietice prevăd ca în pri de, cu oare reuşesc să folosească la maximum volumul util al bine, pentru a da patriei rru
lipov ; furnalelor. Aplicarea din ce în ce mai Coreotă a metodei Fili- mult metal, adueîndu-şi pe a
pov, de pildă, a făout ca în perioada 1-11 mai, să se producă ceastă cale contribuţia la de2
RS > O -4 — folosirea integrală a zgu- mai multă fontă şi de mai bună calitate. Astfel, echipele condu voltarea industriei metalurgi
se de tovarăşii Bîra Gheorghe şi Bîrlea Iosif şi-au depăşit pla ce la întărirea capacităţii d
S ă terminăm grabnic însămîriţarea porumbului şi a plantelor tehnice rei „Siemens-Martin“ în locul nul cu H la sută şi respectiv cu 4 ia sută. De asemenea, fur- apărare a patriei noastre dra
m !Liştii din echipa lui Ştefănescu Iosif tot de la furnalul nr. 1, gi — Republica Populară Ro
minereului de m angan; au depăşit sarcinile de plan la zi, cu l la sută. Pe întreg fur mână.
nalul nr. 1., în perioada 1-11 mai, planul de producţie fizic a
Pentru a contribui din plin la obţinerea In truntea muncilor agricole la însămîn- lei de zahăr şi a porumbului, plante ce au — prezentarea la locul de fost realizat în proporţie de 105,8 la sută.
ţările de primăvară pe regiune, se situea o importantă deosebită în economia noastră muncă ou cel puţin 30 de
în medie pe tară a cel puţin 2000 kg. porumb ză raionul Brad, care a realizat planul de naţională. De aceea, organele de partid şi minute mai devreme, pentru De La furnalul nr. 2, în această perioadă, cel mai frumos
însămîntări în procentaj de sută la sută la de stat din aceste raioane trebuie să-şi în cunoaşterea mersului furna rezultat a fost realizat de fuimaliştii. din echipa tovarăşului
boabe la hectar, este necesar ca în 2-3 zile toate culturile, raionul Alba a realizat drepte atenţia spre aceste culturi şi să mo Mor-aru Ioan* care au dat cu 7t46 la sută mai multă fontă,
98,20% din planul de însămîntări, iar ra bilizeze ţărănimea muncitoare la executa-
de la această dată să se termine cu însămîn- ioanele Ilia şi Sebeş, au realizat primul tarea neîntîrziată a insămînţărilor.
97,13%, iar al doilea 97,9%.
tările de primăvară. Deoarece timpul este destul de înaintat, lului ;
Raioane rămase în urmă cu însămînţă- ţăranii munoitori care încă nu şi-au însă-
In ultima situaţie din ziua de 14 mai, rile sînt raionul Orăştie care pînă la aceeaşi mîntaî toate suprafeţele de teren, vor tre — predarea furnalului
bui ca în 2-3 zile, să însămînţeze toate cul
primită de la Direcţia agricolă a sfatului dată abia a realizat 91,64% din planul în- turile. Numai aşa vor putea aştepta o re schimbului următor, în cele
coltă boga_tă.
popular regional, se arată că planul la prin sârnînţărilor, raionul Haţeg 96,4%, iar ra mai bune condiţiuni.
cipalele culturi a fost realizat după cum ionul Hunedoara 96,91%. Aceste raioane au — calificarea . • membrilor
urmează: la orz şi ovăz 98,36%, la floarea rămas mult în urmă cu însămînţarea sfeo- brigăzii în aşa fel, încât fie
soarelui 105%, la sfeclă de zahăr 84,54%,
la borceag 137%, la cartofi 97,51% Şi la po care membru al ei să poată
rumb 94.33%. Total pc regiune planul însă- îndeplini orice funcţie în oa-
mîn{ărilor de ptimăvară este realizat în drul brigăzii, inclusiv atribu-
procent de 94,43%. .. - ţiunile unui apaduotier.