Page 19 - 1955-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI i'ír 4 7 3

Să plivim n eîn tîrziat b u ru ien ile Pentru q recoltă bogată de grîu şi porumb Cum ne comportăm în viaţă *)

din culturi Plivesc buruienile „Casa agronomului“ m-a ajutat să La redacţia ziarului nostru a sosit o schimba felul lor de a concepe viaţa. Numai
devin fruntaş şi de data aceasta scrisoare din partea tovarăşului Budur aşa se explică faptul că ei au apucat pe
In cea mai mare parte a regiunii noas­ lă, care nu cunosc încă importanţa dis­ După ce au term inat însămînţările de Radu de la uzina „Victoria” Călan, adre­ drumuri greşite, îndepărtindu-se de viaţa or­
tre însămînţările de primăvară au luat trugerii buruienilor, nu înţeleg că buruie­ primăvară, ţăranii muncitori din comuna Fiind fruntaş al recoltelor bogate, în sată tuturor tinerilor din regiunea Hu­ ganizaţiilor U.T.M. şi de cele mai elemen­
sfîrşit. Acum, ţăranii muncitori desfăşoară nile, lăsate să crească, mănîncă din hra­ Bala de Criş, raionul Brad, pentru a avea primăvara acestui an, cu ocazia înfiinţării nedoara.. Autorul scrisorii ne roagă s-o tare reguli de conduită.
o nouă etapă în lupta pentru asigurarea na lor, din hrana tuturor. Pentru a con­ asigurat succesul unei recolte bogate, au „Casei agronomului“ în comuna noastră, dăm publicităţii, cu scopul de a se crea
unei recolte bogate — etapa lucrărilor de început lucrările de întreţinere a culturi­ am fost recrutat împreună cu 8 ţărani o opinie muncitorească împotriva acelor Tinerii mal sus amintiţi, au o concepţie
întreţinere a culturilor de păioase. vinge pe aceşti ţărani muncitori de im­ lor de ¦păioase. Printre primii care au ie­ muncitori fruntaşi ai recoltelor bogate, în tineri care, in loc să înveţe şi să mun­ greşită şl despre dragoste. Acest lucru reî^e
şit la plivitul buruienilor, sînt ţăranii colectivul de colaboratori al acesteia. In cească cinstit, pentru a fi utili societăţii, din atitudinea lor necuviincioasă faţă ds
După mai multe săptămîni, în care vre­ portanţa distrugerii buruienilor din cul­ muncitori Belei Petru, Imedrea Pasoui, cadrul „Casei agronomului“, noi am în­ pentru viitorul lor, lipsesc nemotivat d,e unele fete muncitoare din cadrul întreprin­
mea s-a menţinut rece şi ploioasă, dintr-o turi, un rol deosebit îl au tehnicienii şi Ilieş Tiberiu şi Halda Vaier, care au şi văţat multe lucruri frumoase pe care nu la lucru, se dedau la tot felul de acte derii. Deseori au ieşiri care nu fac parte din
dată, vnînd parcă să cîştige zilele pier­ inginerii agronomi. Sarcina acestora este terminat de plivit suprafeţele însămânţate le cunoscusem pînă acum. De asemenea, huliganice, etc. formele de manifestare ale dragostei.
dute, primăvara s-a revărsat ou soare şi de a sta de vorbă cu fiecare ţăran mun­ cu grîu de toamnă. Pe întreaga comună, am stabilit împreună cu tehnicianul agro­
căldură din belşug. Această bruscă schim­ citor în parte şi de a-1 convinge în mod pînă acum a fost plivită o suprafaţă de nom, regulile agrotehnice ce trebuiesc a- Publicăm mai jos conţinutul scrisorii, Lazăr Leon, Rusu Constantin şî Simionescu
bare a timpului, a dat posibilitate cultu­ ştiinţific de necesitatea executării pdivi- peste 300 hectare însămînţate cu grîu de plicate La noi în comună, cît şi data în­ iar tineretul din oraşele şi satele regiunii Victor au apucat pe căi greşite. Ei nu se
rilor. de păioase şi în special griului de tului. Tehnicienii agronomi trebuie să dea toamnă şi alte culturi de păioase. Ţăranii ceperii însămânţărilor la toate culturile de noastre este chemai să-şi spună părerea străduiesc să înveţe cum trebuie să se com­
toamnă, să se dezvolte rapid şi viguros. dovadă de multă răbdare pentru înfăptu­ muncitori din această comună, au hotărât primăvară. în coloanele ziarului, cu privire la atitu­ porte tineretul nou al patriei noastre, nu pre­
irea acestei sarcini de răspundere. Un să repete plivitul ori de cîte ori vor ob­ dinea şi faptele celor în cauză, venind ţuiesc sfaturile vîrstnicilor, se cred atotştiu­
Dar, ploile abundente şi apoi timpul exemplu demn de urmat în această direc­ serva că buruienile încearcă să răsară. Data începerii însămînţării porumbu­ cu exemple pozitive şl negative de la lo­ tori. Faptele lor însă arată tocmai contra­
frumos ou multă căldură, a favorizat nu ţie, ni-1 oferă tehnicianul agronom Igna lui am fixat-o la 15 aprilie. Astfel, eu cul lor de muncă, precum şi cu sugestii, riul.
numai dezvoltarea rapidă a culturilor de Cornel de la punctul agricol din Turdaş, Fruntaşe în aplicarea agrominimului la 17 aprilie, am însămânţat ou porumb 3 pentru a elimina moravurile rele ale unor
păioase c.i şi dezvoltarea unuia dintre cei raionul Orăştie, care, în munca de convin­ iugăre de pămînt, fiind şi de data acea­ tineri şi a împiedica extinderea lor. Tineretul din uzina „Victoria“ Călan con­
mai. periculoşi duşmani ai acestora, bu­ gere a ţăranilor muncitori pentru aplica­ Gospodăriile colective şi întovărăşirile sta primul din sat la însămînţatuî po­ damnă purtările necuviincioase ale celor trei
ruienile. rea metodelor agrotehnice înaintate, do­ agricole din raionul Alba, sprijinite şi în­ rumbului. Unii ţărani de pe la noi, care tineri şi-i cheamă să se debaraseze de ase­
menea apucături urîte. De ce n-ar urma ei

Aceşti duşmanii înverşunaţi ai culturi­ vedeşte multă răbdare şi perseverenţă. drumate în permanenţă de către tehnicie­ nu dau ascultare sfaturilor tehnicienilor, Printre tinerii care muncesc în cadrul exemplul tînărului furnalist Păuceanu Gheor-
lor, buruienile, pot nu numai să reducă nii agronomi de la punctele agricole şi de mai au şi astăzi de semănat porumb, pe uzinei „Victoria“ Călan, se găsesc şl din ghe, care, datorită sîrguinţei sale in muncă,
bogăţia recoltei, dar, chiar s-o compromită Dar nu numai tehnicienii agronomi au la comune, aplică cu succes regulile agro­ cîtă vreme eu am început să fac prima aceia care pur şi simplu nu ne fac cinste. a fost decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa
pe suprafeţe însemnate dacă nu se iau sarcini în munca de convingere şi mobi­ tehnice la întreţinerea culturilor. Pină în praşiiă. Este vorba de Lazăr Leon de la secţia fur­ IlI-a, a tovarăşilor Herlea Teofil şi Andorca
din timp măsuri pentru distrugerea lor lizare a ţăranilor muncitori la executarea prezent, 10 gospodării colective şi înto­ nale, Rusu Constantin de la secţia electrică Ema de la turnătorie, care muncesc cu drag
piiv.itului. De mare importanţă este şi vărăşiri din raion, au plivit întreaga su­ Pe suprafaţa de 0,5 ha., fac un lot de­ şî Simlonescu Victor de la turnătorie. Aceştia şi-şi depăşesc sarcinile de plan cu 15-3S la
In regiunea noastră, sînt numeroase gos­ mure? agitatorilor organizaţiilor de bază prafaţă însămânţată cu grîu de toamnă, monstrativ, vreau să aplic îngrăşăminte constituie un exemplu rău, care nu trebuie sută- Cîte exemple minunate de vrednicie in
podării colective, întovărăşiri şi ţărani de partid şi U.T.M. Prin agitatori, orga­ dar o parte din ele, ca cele din Berghin, chimice plantelor de porumb în perioada urmat de nici un tînăr. Cît tîmp sînt în uzi­ muncă nu sînt în uzina noastră ! De ce oare
muncitori cu gospodărie individuală, oare nizaţiile de bază de partid trebuie să des­ Şard, Cetea, etc., au început plivitul griu­ de vegetaţie. Aceasta pentru a putea sta­ nă, nu respectă pe maiştri, le răspund obraz­ nu le-ar yrma şi ei? Cine îi împiedică să
atunci cînd a/u observat că în culturile de făşoare o largă muncă politică de îndru­ lui a doua oară. Pe suprafaţa de 310 hec­ bili la anul, de ce anume îngrăşăminte şi nic, umblă de colo, colo, trăgînd chiulul. De muncească cinstit, să înveţe ?
păioase au apărut buruienile, au început mare a ţăranilor muncitori spre executa­ tare însămânţate cu grîu de toamnă, 10 în ce cantităţi au nevoie plantele în dez­ foarte multe ori lipsesc nemotivat de la lu­
pilivdtuL De exemplu, colectiviştii din co­ rea neîntârziată şi ori de cîte ori este ne­ voltare. cru. Nouă tinerilor din uzîna „Victoria" Călan,
muna Cisted, raionul Alba, eu început pli- voie a plivituiud buruienilor din culturile gospodării colective şi 3 întovărăşiri agri­ nu ne este indiferent ce vor ajunge aceşti ti­
vltul buruienilor imediat ce a« observat de păioase. Folosind exemplul meşteriilor Ca în fiecare an, şi de data aceasta voi Cei trei tineri duc o viaţă nedemnă, se neri în viaţă. Noi vrem ca ei să devină ce­
că ele au apărut, şi, această lucrare o recoltelor bogate, antrenîndu-i şi pe aceş­ cole din raionul Alba, au împrăştiat can­ prăşi porumbul de trei ori şi fără muşuroi. îmbată adeseori şi fac scandaluri atrăglnd tăţeni harnici, cinstiţi şl culţi, nu oameni le­
repetă ori de oîte ori se simte nevoia. tia la munca de îndrumare şi convingere a asupra lor dispreţul celor din jur. neşi şi meschini. Cred că este necesar ca în­
Exemple pozitive în promptitudinea cu ţăranilor muncitori, fiecare membru de titatea de 46.500 kg. fosfat şi azotat de MARA SIMION lui CANDIN treg tineretul din regiunea Hunedoara să-şi
oare s-a pornit la distrugerea buruienilor partid are datoria să fie în fruntea aces­ ţăran muncitor din comuna Stremţ, Nimeni nu poate spune că organizaţiile spună părerea despre asemenea tineri, care,
ni le oferă şi ţăranii muncitori întovără­ tea munci şi să dea dovadă de exemplu amoniu. U.T.M. nu s-au ocupat de ei. LI s-a atras apucînd pe căi greşite, au devenit străini de
şiţi din comuna Vinţu! de Jos, raionul personal. raionul Alba atenţia în nenumărate rlnduri în cadrul or­ măreţele acţiuni pe care Ie întreprinde tine­
Alba, ţăranii munditori cu gospodărie in­ ganizaţiilor de bază U.T.M. şi în grupele retul cinstit din întreaga noastră patrie.
dividuală — meşteri ai recoltelor bogate Organizaţiile de bază U.T.M. săteşti au sindicale din care fac parte, au fost chemaţi
— Pracup Nicolae din comuna Blandiana, de asemenea sarcini însemnate în perioa­ şl în faţa comitetului U.T.M. pe uzină, mus­ BUDUR RADU
raionul Orăştie, Diou Vasile din comuna da de întreţinere a culturilor. Utemiştii traţi şl sfătuiţi să se îndrepte. Se vede trea­ uzina „Victoria“ Căfan
Out, raionul Sebeş şi alţii, care şi-au pli­ din gospodăriile agricole de stat. colective ba însă, că organizaţiile U.T.M. respective
vit în întregime de buruieni culturile de şi >întovărăşiri, trebuie să iniţieze acţiuni nu au reuşit ca să şî-l facă apropiaţi pe aceşti *). N.R. Materiale pe această temă vor
grîu sau alte păioase. de distrugere a buruienilor. Sub îndruma­ tineri pentru ca astfel să poată Interveni şi apare în ziarul nostru din două în două
rea permanentă a organizaţiilor de bază numere.

Se întîmplă însă ca în unele gospodării de partid, tinerii internişti şi neutemiştd, SFAT MEDICAL
colective şi întovărăşiri să se tărăgăneze pot forma echipe care să lucreze la plivit,
plivutul buruienilor. Acest -lucru este
echipe oare să-şi asume răspunderea pen- f C e sînt va ccin ările şi im portanfa va ccin ării
posibil datorită nepăsării unor tova­ tru plivirea unei anumite suprafeţe de k 1 antidifterice
grîu, orz, etc.
răşi preşedinţi şi brigadieri din gos­
In perioada însăminţărilor de primăva­
podăriile colective şi a unor preşedinţi ră, în fiecare comună din regiunea noastră
au luat fiinţă grupe de întrajutorare. Este
de întovărăşiri, -care în loc să treacă la bine ca aceste grupe să fie întărite în pe­ De foarte miuILt timp oamenii au obser- comandă vaccinarea e şi difteria. Difteria
rioada plivituiud-- şi a celorlalte lucrări de
distrugerea buruienilor imediat ce acestea întreţinere. s vait că, dacă cineva a suferit odată de o e şi ea produsă de un microb. Aceasta a-

apar, motivează că aşteaptă ca buruienile 10 milioane tone grîu şi porumb pe ţa­ l anumită boală, a doua oară nu se mai tacă în specia] copiii. Se răspîndeşte de
ră, nu pot fi obţinute fără o muncă per­
să crească mari şi să le smulgă o singură severentă şi de calitate superioară, fără . îmbolnăveşte de ea, chiar dacă vine In către copilul bolnav în aer prin tuse, prin
o mobilizare a tuturor forţelor la execu­
dată. Procedînd astfel dăm posibilitate bu­ tarea minimelor agrotehnice, fără aplica­ atingere sau cum se spune în contact cu strănut. Din aer pătrunde odată ou res­
rea in momentul de- faţă a - metodei pil-’
ruienilor să-şi înfigă adine in pămînt bolnavul. Acest lucru se explică în felul piraţia în gîtul copiilor sănătoşi pe arnig-
bVn&tâiir. Depuneţi tbate eforia
rădăcinile, să fure o mare parte din hra­ u rm ăto r: noi ştim că cea mai mare parte dale şi pe laringe (organul Cu oare vor­

na, apa şi lumina culturilor şi apoi si din boli sînt prioinuite de pătrunderea şi bim).

înăbuşe plantele cultivate De asemenea dezvoltarea în organismul omului a unor Aiai, microbul se înmulţeşte rapid şi

lăsînd buruienile să crească, favorizăm fiinţe foarte miei care poartă numele de formează un fel do ţesătură aibă-cenuşie.

întinderea11-tor1''şi"p ?csite terenuri. Orice microbL cAceştia, prin dezvoltarea şi în- Gâtul copilului se umflă, vocea se stinge

tărăgănare •-¦(Ic 1 'a-•¦‘buruienilor.* în mulţirea cţoţ>rîmbpln|l.v§sc.; prga-n&muU _dinrce în că pîriă nu mai poate vorbi de-
seamnS
rranismuilcdnşluR^ă^g©luhdîie3«niţ)îi5a'ţKc &c*otăsufia,cgreu aşisse :Mterdblt
duşman çuUvuafo da Mai sînt, in sa:««! ;-?•L
~^gd*5§m\lîp<$i &BUt®gt<mi2rx>&iE îşi rţrrHitn 5\prtn (ireciriL3)3r$ft-e $fttfidifi.3rica.
ţărani muncitori ou gospodărie Ir-Uvidua- -buruiană .si-n u trânţSnS I
ceste»" boala se vindecă. După boală însă, Această; conată-in-.w?ocin4c.,e&nau.anatoxină
atî-t în sînge cît şi în celulele organismu­ difterică (toxină cu puterea mult scăzută),
Reaii&ări în cadru? „Lunii p ădurii“ lui rămân acele elemente de apărare dare care se fade 1a virata de 6-8 luni şi trei
au distrus microbii. In cazul acesta se revaccinări care se fac la vîrsta de 12-14
<î>3c°tă(U/ rilvice şi direcţia silvică re- ajutorul elevilor şi pionierilor un număr
zice despre organism că este imun, adică luni, la 3 ani şi la 7 ani.
gior„vsS* r continuat să sprijine şi în tri­ de 1.700 cuiburi artificiale de păsărele întărit, apărat faţă de boala de care 0 Unii părinţi însă, nsînţelegînd rolul a-

mestrul îl acţiunile din c-adrul „Lunii pă­ pentru ocrotirea acestora, pentru folosirea suferit. cestora, refuză să aducă copiii la vacci­

durii“, «ntrenând din ce în ce mai mulţi lor în combaterea dăunătorilor şi pentru a- Această imunitate, aceasită rezistenţă, nări, văzînd în acestea numai efectul ime­

tineri, elevi, pionieri şi ţărani muncitori sigurarea profilaxiei pădurilor, livezilor împotriva diferitelor boli contagioase se diat adică durerea pe oare o provoacă o

la lucrările de refacere şi proteoţie a pă­ de pomi şi culturilor agricole. poate însă căpăta şi altfel decât prin îm­ injecţie.

durilor Numai in cursul lumii aprilie de O altă realizare însemnată a direcţiei bolnăvire şi anume prin vaccinare. In regiunea noastră ca şi în întreaga ţa­

exemplu, s-au realizat prin aceste luorări .mvice regionale, este aceea a organizării Vaccinarea constă în introducerea în ră personalul medico-sanitar efectuează în

economii in valoare de peste 10.000 lei. Se unei lucrări de plantaţie pe cetatea Devei organismul omului a unei cantităţi de mi­ perioada de faţă vaccinările antidifterice.
remarcă activitatea şi rezultatele bune ob­ crobi omorîţi în întregime sau numai în Este de datoria noastră, a tuturor, dar în
ţinute în special de ocoalele silvice din la Care au luat parte elevi ai şcolii peda­ parte care dau o foarte uşoară îmbolnă­ special a părinţilor, să sprijinim această

Dobra. Haţeg. Retezat, Teiuş, Alba-Iulia gogice, ai şcolilor medii de băieţi şi fete vire, atât de uşoară, că nici nu se simte, acţiune prin care nu facem altceva, de­
şl Sirncria, car« au executat lucrări de şi ai şcolii medii maghiare. Aceştia, au însă care lasă după ea organismul întă­ cât să contribuim la apărarea sănătăţii pro­

împăduriri prin muncă voluntară pe su­ plantat un număr de 7.000 puieţi din care rit sau imun faţă de boala pentru care priilor noştri copii.
prafeţe întinse. De asemenea, trebuie re­ 5.000 bucăţi pini şi restul de 2.000 puieţi GRIGORESCU NICOLAE
s-a făcut vaccinarea.
m arcat faptul că majoritatea ocoalelor sil­ de stejar. medic consultant, Spitalul uniiioat Deva
nice din regiunea noastră au instalat cu O boală contagioasă contra căreia se re-
Ing. silvic IACOB TRAIAN |
,«o-oo<
O <L» <Z>O O O <* O* O O O ’T ¦<L><
compartimentele activităţii satirizînd tot că făranit muncitori din satul Simeria Ve­ ce vede... cintă", au acest entuziasm şl
che şi-au terminat fără intirziere insă- el le-a fost verificat în special cu ocazia
drum ul unei imunei r-ô-dmee. ce era rău şi învechit şi lăudînd pe toţi mînţările de primăvară, se datoreşte fără deplasării lor la Sintandrei.
cei harnici. Brigada a dat o atenţie deo- îndoială într-o bună măsură şi muncii
Vorbiseră atunci cu conducerea C. F. R.
- brigăzii artistice de agitaţie.
Simeria să le dea un camion. Sintandre-

evs*d s-a întors din nou acasă era vesel, ca şi cînd ar fi vroit să împiedice orice In deplasare ienii îi aşteptau la orele 18. Iată însă că
din cale afară de vesel. Veriga de care ieşire... pe la orele 17 numai ce li se spune că nu
Satul Simeria Veche din raionul Hune­ trebuia să apuce cu toată nădejdea o di- De la cine anume a pornit această pro­ mai primesc camionul, deoarece acesta a
doara, este prea bine cunoscut. Aşezat îv buise, şi ea consta în formarea unei bri­ Cu cîteva luni mai tirzm’ plecat în altă parte. Ce era de făcut ? Să
apropiere de locul unde Streiul se împre­ găzi artistice de agitaţie. In noaptea aceea punere, nu s-ar putea spune precis; fapt renunţe, nu puteau, deoarece aşa după
ună cu Mureşul el îşi trăieşte viaţa plin nu a prea dormit. A citit tot felul de ma­ La căminul cultural din Simeria Veche cum am spus erau aşteptaţi de ţăranii
de încredere, răsărind sub mîna locuito­ teriale în legătura cu această chestiune şi lucrurile mergeau de-acum bine. Avea un cert însă. este că, s-a luat hotărîrea de a muncitori din Sintandrei. Să pornească pe
rilor săi harnici, mereu mai mîndru. Prin­ s-a pîndH la tof ceea ce brigada ar tre­ cor frumos, cu repertoriu bogat, dirijat de jos ajungeau cu întîrziere şi iar nu era
tre multe alte lucruri noi, ce s-au înfăp­ bui sa expună îv viitorul său program. tov. Bogaru, o echipă de dansuri, bine in­ merge şi prin satele uecine pentru a da bine. S-au aşezat atunci pe marginea şo­
tuit aici, se poate vorbi şi de căminul cul­ struită şi mai avea ceva, ceva care era selei şi au început a opri cînd un camion,
tural, casa în care se adună tineretul să De-abio se luminase de ziuă cînd el o cea mai îndrăgită de toţi, avea o brigadă programe cu brigada. Acest lucra nu prea cînd oftul, doar, doar vor găsi unul care
se cultive, în care vîrstnicii se strîng să şi lua pe la case. Se gîndea să poată a- artistică de agitaţie.
ţină sfat, să pună la cale chipul în care duce la cămin barem, 6 tineri, cu care să era uşor, mai ales că întimpinau greuta-
să muncească pentru a obţine recolte m e­ înceapă Restul se vo vedea pe urmă. Cînd aceasta a prezentat primul pro­
reu mai mari. Acest cămin trăieşte astăzi gram, în sală a fost o asemenea anima­ .... Vs, tea mijlocului de

locomoţie. Mem­

brii brigăzii nu

s-au lăsat însă bă­

tuţi. Au mers aşa

cu intensitate. Nu e seară în care încă­ Surpriza • • • ţie, cum rar poate fi întîlnită. Dezbătînd
perile lui să nu fiarbă de săteni, care vin problemele cele mai caracteristice ale sa­

aici dornici să afle lucruri noi, setoşi de Seara, cînd a pornit-o spre cămin, avea tului, atacînd acele laturi care exprimau

a-şi îmbunătăţi metodele de muncă în parcă în inimă o îndoială. II apăsa parcă cu putere nevoile locale, brigada artistică

lucrarea pămîntului. un fel de nelinişte, la gîndul ca s-ar pu­ de agitaţie nu a cruţat nimic, după cum 1 * %a m

Aici însă, nu a fost întotdeauna aşa. A tea ca cei chemaţi să nu fi venit. Nu-i nu a uitat pe nici unul din cei merituoşi.

fost şi timp în care munca culturală din vorbă, îi promiseseră ei toţi, dar ce poţi Un lucru asupra căruia, atunci cînd s-a iu ti# 4 J

Simeria Veche se desfăşura la întîmplare. şti pînă la urmă. Dacă s-au răzgîndit... înfiinţat aceasta brigadă, s-au purtat

Lucrurile s-au îmbunătăţit de-abia prin De cum coti însă după colţul unei uliţe, multe discuţii, a^fost acela al numelui pe ! ¦ ! ! ! iii

luna ianuarie a acestui an. de unde se vedea clădirea căminului, băgă care ea avea să-l poarte Pînă la urmă,

Începutul de seamă că geamurile acestuia erau lu­ i s-a spus şi i se spune brigada artistică
minate. Va să zică, cei anunţaţi veniseră, de agitaţie „Tot ce vede... cîntă".

Cam pe atunci, a fost numit director de poate nu toţi, dar totuşi veniseră. Mare Pe vremea cînd brigada şi-a prezentat

cămin cultural tovarăşul Nemeş Manase. i-a fost mirarea cînd, deschizînd uşa a primul program, uliţele satului Simeria

Chiar de la început, acesta a înţeles că văzut înăuntru o mulţime de oameni. Ne­ Veche, deşi cu fir electric. erau nelumi­

singur nu va putea face prea mare lucru. dumerit, întrebă ce anume s-a întîmplat? nate, lipsite de becuri. In faţa acestei si­ mm mm
Aşa dar, cu ajutorul comuniştilor, a reu­ El vorbise doar cu şase, şi în sală erau tuaţii, brigada, folosindu-se de cintecul:
şit să adune în jurul său utemiştii cu care peste 40. /„Străzile sînt fără tină, /nopţile sînt cu ¦

apoi a pornit la drum. Problema care i-a — Nu s-a întîmplat nimic tovarăşe di­ lumină“/, a cîntat sfatului popular comu­

dat cel mai mult de lucru, era aceea a rector, îi răspunse un flăcăiandru. Iacă nal cam a şa : /„Străzile sint cu lumină,/ In clişeu, stingă sus : tinerii Nemeş Mircea şi Medrea Luca, satirizînd cu mult talent pe cei din pricina cărora mai există
începutului: cu ce anume trebuia făcut vrem să activăm la cămin, asta-i. oînd pe cer e lună plină“/, etc. Comite­ unele lipsuri în comuna lor, cît şi pe cei care au rămas în urmă cu muncile agricole de primăvară. Stînga jos: membrii brigă­
acest început ? In cămin nu exista nici q. tul executiv al sfatului popular comunal zii, interpretând în cinstea fruntaşilor din sat, cîntccul coasei. Dreapta jos: echipa de dansuri a brigăzii. In medalion: tovarăşul Nemeş
activitate şi noul director ştia prea bine — Păi, toţi, fraţilor ? Adică, staţi... a înţeles cîntecul şi pentru a nu i se mai Manase, directorul căminului cultural.
acest lucru. Cu toate deodată însă, nrz se — Da, toţi şiii... dacă nu te bucuri, iacă r„dedica” asemenea „romanţe”, s-a stră­
putea începe. Trebuia aleasă veriga cea plecăm — grăi flăcăiandrul cu un zîmbet duit să pună becuri pe străzi, mulţumind sebită muncilor agricole de primăvară. Tn cum au putut, dar au mers. S-au dus să-i ducă. Şi într-adevăr au găsit un şo­
mai importantă, care să fie în stare de a discret. în acelaşi timp brigăzii pentru ajutorul acest fel ea a satirizai pe codaşi şi a şi în Săuleşti, şi în Sîntuhalm şi în multe fer care, înţelegîndu-le păsul, i-a îmbar­
trage după sine şi pe celelalte. Care a- — Staţi fraţilor, staţi, cine zice că nu dat popularizat pe acei ţărani n&uncitori har­ alte comune. Entuziasmul e nespus de cat şi i-a dus la locul destinat. Pleca­
nume era această verigă, nu prea putea se bucură ?... Mă bucur, din toată inima, nici, cum a fost Popovici Nicolae şi alţii, puternic şi cînd el exista nu poate fi nici rea deci a fost ea cum a fost, mult mai
să-şi dea cu socoteala. S-a dus la raion, Acesta e doar un singur caz în care care şi-au muncit bine şi în timp pă- un obstacol care să-l oprească. Iar mem­ grea a fost însă întoarcerea.
unde, a întrebat şi pe unul şi pe altul şi mă bucur... brigada artistică de agitaţie a avităt. Ea mînlul, popularizîndu-le metodele. Faptul brii din biigaâa artistică de agitaţie, „Tot
Rostind aceste cuvinte, tovarăşul Ne­ a ajutat peste lot. S a interesat de toate Imediat după program au plecat pe jos

meş îşi propti cu nădejde spatele de uşă,