Page 20 - 1955-05

Nr. 478
- «•
Pe marginea lucrărilor
conferinţei regionale A.R.L.U.S. constructorilor
Zilele trecute a avut loc conferinţa or­
ganizaţiei regionale A.R.L.U.S. Cei peste
200 de participanţi la conferinţă, delegaţi
şi invitaţi, au analizat ou spirit de răs­
pundere munca desfăşurată în ultimele
şase luni de către Comitetul regional
AiR.L.U.S. Prin felul cum s-au desfăşurat
lucrările* conferinţa a constituit o dovadă
/grăitoare a dragostei plină de recunoştin­
ţă şi prietenie caldă pe care oamenii
muncii din regiunea noastră o poartă ma­
relui popor sovietic, ziditor al Comunismu­
lui şi bastion neclintit al păcii şi securi­
tăţii popoarelor lumii.
Din darea de seamă, prezentată de că­
tre tovarăşul Moruş Hie, secretarul Co­
mitetului regional A.R.L.U.S., şi din dis­
cuţiile ce au fost purtate de un mare nu­
m ăr de delegaţi, a reieşit aportul pe care
A.R.L.U.S.-U1, în colaborare1 cu celelalte or­ lipsurile existente în munca comitetedor şi
ganizaţii de masă l-a adus în populariza­
rea realizărilor Uniunii Sovietice şi a po­
liticii sale consecvente de menţinerea pă­
cii în lume.
Sub îndrumarea Comitetului regional
de partid, organizaţia A.R.L.U.S. şi-a în­
dreptat atenţia în spre popularizarea ac­
ţiunilor Uniunii Sovietice de a rezolva pa
calea tratativelor problemele litigioase
dintre state. Astfel, lucrările conferinţei
de la Moscova e ţărilor europene, ini­
ţiativele Uniunii Sovietice îndreptate în­
spre restabilirea unităţii Germaniei, înspre
încheierea tratatului de pace cu Austria,
au fost dezbătute în majoritatea cercuri­
lor A.R.L.tJ.S. din regiunea noastră. Prin­
cipala preocupare pentru Comitetul regio­
nal A.R.L.U.S. a constituit-o dezbaterea
raportului tovarăşului V. M. Moiotov pre­
zentat la Sesiunea Sovietului Suprem al
U.R.S.S. de la începutul acestui an.
Un viu ecou a stîm it în rândul oame­
nilor muncii din regiunea noastră confe­
rinţele, simpozioanele şi convorbirile or­
ganizate de organizaţiile raionale şi cer­
curile A.R.L.U.S. în legătură cu folosirea
energiei nucleare de către Uniunea Sovie­
tică în scopuri paşnice, precum şi superio­
ritatea sa incontestabilă în domeniul cer­
cetărilor atomice.
Problema ce a stat în centrul dezbate­
rilor conferinţei, a fost modul cum orga­
nizaţiile A.R.L.U.S. s-au preocupat pentru
a populariza experienţa înaintată a Uniu­
nii Sovietice în toate domeniile de aati-
vitate. S-a relevat faptul că cercurile
A.R.L.U.S., sub conducerea organizaţiilor
de partid, în colaborare cu organizaţiile
sindicale şi ou A.S.I.T., au organizat ac­
ţiuni variate în scopul cunoaşterii meto­
delor de muncă sovietice. Astfel, au fost
organizate conferinţe, convorbiri, demon­
straţii practice, întâlniri ele inginerilor şi pentru pace a Uniunii Sovietice şi a ţări­
tehnicienilor cu muncitorii, etc. Ascultând
discuţiile însufleţite, ale delegaţiilor, rea­ rea organizaţiilor săteşti şi în ceea Ce
lizările pe cacre le-au raportat aceştia, s-a
putut vedea că străduinţele cercurilor
A.R.L.U.S. au dat roade frumoase. Exem­
plul muncitorilor sovietici a prins rădăoini
în conştiinţa muncitorilor din fabricile,
uzinele, şantierele şi ogoarele regiunii
Inginerul Niţă Gheorghe de la Combina­
tul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din
Hunedoara a vorbit cu multă căldură des­
pre realizările muncitorilor din combinat
în sporirea producţiei de m etal realizări
pe care muncitorii hunedoreni le datorea­
ză folosirii experienţei minunate a oţe-
larilor, laminatorilor şi fumalişfcilor so­
vietici. „Cunoaşterea şi aplicarea metode­
lor bravilor mineri ai Uniunii Sovietice i-a
făcut pe minerii Văii Jiului să fie disci­
plinaţi, sa mânuiască sculele mai bine şi
să-şi folosească timpul de muncă în mod
util“ — a spus tovarăşul Haidu Iuliu, Erou
al Muncii Socialiste de la mina Petrila.
Una dintre metodele de muncă sovietice,
cele mai larg răspîndite în Valea Jiului
este metoda Cotlear, de calificare la lo­
cul de muncă. „Urmînd indicaţiile parti-
^ <9*-<&--00<&0<L>0000>0000
din nou spre casă. Era tîrziu, întuneric
şi nici n-ajunsese la jumătatea drumului
cînd se porni şi o ploaie deasă şi măruntă
de te pătrundea pînă la os. Uzi şi necă­
jiţi, membrii brigăzii păşeau zorit spre
case, unii mai încercînd din cînd în cînd
cite o glumă, dar cei mai mulţi posomo­
riţi şi fără a scoate vreo vorbă.
— S-a dus pe copcă brigada noastră, se
gindea cu alean în suflet directorul de
cămin Mănase, văzîndu-i. Nu mai vin ei
la repetiţie...
,.,A doua ei seara însă, erau prezenţi cu
toţii şi care mai de care făcea haz pe so­
coteala păţaniilor din seara precedentă.
O chestiune greu de stabilit . . •
Auzindu-mă ce întrebare îi pun, tova­
răşul Nemeş rămase o clipă pe gînduri,
apoi începu a se socoti.
— Hm, sd-ţi spun eu care-i cel mai har­
nic din brigadă ?... Iacă acest lucru n-aş terial şi-l prelucrează. E fapt neîndoielnic
putea să-l fac tovarăşe, şt n-aş putea să-l
fac pentru că nu ştiu care anume e mai
bun. Aş putea să-ţi spun doar atît, toţi
sînt buni tovarăşi, toţi sînt harnici şi în­
sufleţiţi.
— Bine, bine dar trebuie să fie totuşi
(Aţiva mai harnici, insistai eu.
— Eu, tovarăşe, n-aş putea să spun,
n-aş putea să fac o asemenea deosebire.
Poftim să ne vezi muncind şi atunci vei
stabili poate singur.
M-am dus să-i văd şi într-adevăr am
ajuns şi eu la aceeaşi concluzie: în bri­
gada Qrtistică de agitaţie „Tot ce vede...
cîntă", toţi muncesc cu aceeaşi tragere de
inimă, nu se poate face nici o distincţie...
Ceva despre textieri . . . şi unele
planuri de viitor
In multe locuri am fost prin regiune şi
întrebînd, acolo unde nu era, de ce anu­
me nu se face brigadă artistică de agi­
taţie, mi se dădea aproape acelaşi r-ăt-s-
' -- - - ¦ ¦— „
dului — a continuat tovarăşul Haidu Iu­
liu, — am reuşit să calific, pe baza acestei
metode, 56 de mineri, dintre oare azi
mulţi sînt ingineri sau studenţi al Institu­
tului de Mine, maiştri, şi arţjjticieri, iar o
bună parte dintre aceştia, sînt buni bri­
gadieri care dau cărbune în contul ani­
lor viitori“.
Şi muncitorii ogoarelor au raportat con­
ferinţei realizări frumoase, datorită apli­
cării metodelor colhoznicilor sovietici. De
pildă tovarăşul Orşa Ioan, preşedintele
gospodăriei colective -din Ilia, a arătat că
datorită aplicării metodei însămînţării în
cuiburi dispuse în pătrat, gospodăria lor a
obţinut o producţie medie de 2.800 kg. po­
rumb boabe la hectar.
Conferinţa n-a trecut sub tăcere nici
cercurilor A.R.L.U.S.
„Comitetul regional A.R.L.U.S. — a a-
rătat tovarăşul Chlriţă Ioan — n-a dat
atenţia cuvenită întăririi muncii cercurilor
A.R.L.U.S. şi în special a Cercurilor să­
teşti. Nici comitetele raionale A.R.L.U.S.
n-au fost îndrumate şi controlate în di­
recţia îmbunătăţirii muncii în verigile de
bază. Instructajele făcute birourilor de cer­
curi, de multe ori sînt superficiale, iar
lipsa unui control sistematic, lipsa ajuto­
rului .şi îndrumării concrete, duce aColo,
că birourile multor cercuri săteşti se ori­
entează slab în munca practică de zi cu
Metoda conducerii „în general“ şi nu
concret, a fost imprimată chiar de mem­
brii şi activiştii Comitetului regional
A.R.L.U.S. Delegaţii Crainic Alexandru
(Haţeg), Coţ Vasile (Orăştle), Raţ Ioan
(Petroşani) şi alţii au arătat mai mult©
exemple din activitatea unor membri ai
Comitetului regional care i-au date prin
telefon, dau îndrumări generale c a : „daţi
bătaie cu alegerile, intensificaţi acţiunea
de creaţie de artă populară0, etc., fără a
da sfaturi practice comitetelor raionale şi
cercurilor A.R.L.U.S.
Alţi delegaţi ca tovarăşii Drăguţ Lu­
cian (Petroşani), Dobre Ldviu (Alba), au
ceruit comitetului regional să acorde a-
tenţie deosebită îndrumării muncii cuLtu-
ral-politice. Prea puţin au fost populari­
zate în cercurile A.R.L.U.S. literatura,
arta, cântecele şi dansurile sovietice. Prea
puţin s-a ocupat Comisia regională de
limba rusă, de îndrumarea şi conducerea
temeinică a cursurilor populare de limba
rusă.
In încheierea lucrărilor, conferinţa a
adoptat o hotărâre prin oare obligă noul
organ regional să lichideze* cu rămânerea
în urmă în direcţia popularizării luptei
lor de democraţie populară, în îndruma­
priveşte munca cuitural-politică. Confe­
rinţa a obligat noul comitet regional să
ajute comitetele raionale în organizarea pe
întreprinderi şi centre raionale a simpo­
zioanelor, conferinţelor şi jurnalelor vor­
bite. De asemenea comitetul regional are
datoria ca printr-o mai bună colaborare
ou organizaţiile şindioale, de U.T.M. şi co­
misiile de femei, să intensifice organizarea
convorbirilor pe tema metodelor sovietice
la sate, folosind pentru aceasta pe acei to­
varăşi oare au vizitat Uniunea Sovietică,
fruntaşii recoltelor bogate şi intelectualii
satelor legaţi de popor. Pentru îmbunătă­
ţirea muncii culturale, noul comitet va tre­
bui să introducă forme noi de muncă în
activitatea organizaţiilor raionale şi cer­
curilor săteşti
îndeplinind saroinile trasate de confe­
rinţă, printr-o muncă perseverentă şi exi­
gentă, Comitetul regional A.R.L.U.S. va
Contribui din plin la creşterea prestigiu­
lui organizaţiilor A.R.L.U.S., la întărirea
prieteniei dintre poporul nostru şi popoa­
rele marii Uniunii Sovietice.
p u n s: „nu-i cine să facă textul". Intr-a­
devăr, această problemă a dat puţin de
furcă şi celor din Simeria Veche. Pînă
la urmă însă, a fost totuşi rezolvată. Tex­
tele sînt făcute de toţi cei care se pricep
şi în special de către director. Trebuie
spus că nici unul dintre aceştia n-a fost
vreodată poet. Dorinţa de a scoate la iveală
adevărul însă, de a ajuta, le-a dat pu­
tere. Bogăţia folclorului le-a stat la în-
demînă şi ei au folosit-o, exprimxnd pe
măsura diferitor versuri cunoscute lucruri
şi probleme locale. Pe melodii de cîntece,
fredonate de către săteni, ei au aşezat cu­
vinte ce se potriveau diferitor situaţii. La
fel au procedat cu strigăturile, ghicitorile
şi alte asemenea mijloace de expresie ar­ i-1 „creeze“ conducerea P.T.T.R. Deva.
tistică, pe care le-au adaptat nevoilor lor.
Brigada artistică de agitaţie din acest
sat îşi pregăteşte acum un program orien­
tat spre munca de întreţinerea culturilor
agricole. Membrii ei, adună mereu la ma­
că din nou ea va contribui la mobilizarea
ţăranilor muncitori pentru ca aceştia să-şi
poată îndeplini în bune condiţiuni sarci­
nile ce le revin în această direcţie,
it
Brigada artistică de agitaţie din Simeria
Veche,*„Tot ce vede... cîntă", e deosebit
de apreciată de ţăranii muncitori din a-
cest sat şi chiar de către cel din satele
din jur. Prin mijloace simple, ea contri­
buie într-o măsură remarcabilă la com­
baterea lipsurilor, atacîndu-le cu curaj.
Această brigadă nu este singura in re­
giunea noastră. Mai sînt încă multe altele
ca ea, care, prin activitatea lor de fie­
care zi, ajută la îmbunătăţirea muncii, în
satele din regiune.
A avea brigadă artistică de agitaţie în
sat, înseamnă a avea treaz în permanenţă,
un ochi vigilent şi necruţător care nu va
îngădui niciodată să se greşească. Iată
pentru ce această formă artistică, trebuie
sprijinită şi extinsă mereu.
V. DAN
DRUMUL SOCIALISMULUI
Succesele
In ziua de 7 mai qjc., a avut loc în sala
de şedinţe a T.R.C.L.H. (Trustul regional
de construcţii locale Hunedoara-Deva), şe­
dinţa de producţie a colectivului trustului
cu ocazia căreia s-a înmînat drapelul roşii
de producţie grupului de constructori
fruntaşi. Toy. Măria Mihad, directorul
•trustului, dând citire raportului colectivu­
lui de conducere pe perioada luciii aprilie
1955 a scos în evidenţă realizările obţinute
pe această lună de către grupurile de şan­
tiere, precum şi realizările globale pe în-,
tregul trust.
Astfel producţia globală pe trust a
fost realizată în proporţie de 108,15%; pro­
ductivitatea muncii a crescut cu 41% faţă
de oît a fost planificat, preţui de cost a
fost redus cu 3%, iar câştigul mediu s-a
realizat în proporţie de 133%. S-au evi­
denţiat ca fruntaşe în producţie brigada
uteanistului Kovacs Nicolae, brigada ute-
mistulud Ştefănesou Aurel, dea condusă de
şeful de şantier Oprişa Ioan, brigada de
dulgheri a lui Gadedmaier Mihad şi altele.
După analiza muncii depusă de grupele de
şantiere, a fost înmînat grupului nr. 3
Orăştie drapelul de grup fruntaş pe trust.
Seara a avut loc un program artistic
urm at de dans, dat în cinstea grupului de
constructori fruntaşi.
PINTBCAN DION1SIB
corespondent j
Să colectăm cît mai multe
m etale
Creşterea producţiei de metal este o
problemă de mare însemnătate pentru
dezvoltarea economiei noastre naţionale.
Un loc important în rezolvarea acestei
probleme îl ocupă colectarea şi recupera­
rea metalelor.
Muncitorii şi colectivul de conducere a
acestei întreprinderi au răspuns cu entu­
ziasm la chemarea partidului şi guvernu­
lui în lupta pentru cit mai mult metal.
Astfel, pe luna aprilie a p l a n u l de co­
lectare a fost îndeplinit în proporţie de
132,7%. Tov. Lungesau Alexandru, care
răspunde de colectarea metalelor djjp ra­
ionul Petroşani şi-a îndeplinit planul pe
luna aprilie în proporţie de 132,6%. Acea­
stă depăşire se datoreşte faptului că tov.
Lungesou organizează ou pricepere mun­
ca de colectare şl foloseşte din plin mij­
loacele de transport. Nu la fel a procedat
tov. Suditu Gheorghe, şef al centrului de
Colectare în raionul Alba, care în luna a-
prilie nu şi-a îndeplinit planul, cdasîndu-se
ca centru codaş pe întreprindere.
Pilda tovarăşului Popoviei Eugen, şeful
Centrului de colectare Deva, care şi-a de­
păşit planul de colectare pe luna aprilie
ou 47%, trebuie să însufleţească întreg co­
lectivul de muncă al I.C.M.-ului.
POPESCU IOAN
corespondent
In loc de rest u n . . .
valin
La farmacia nr. 3 din oraşul Hunedoara,
Caseriţede Taloş Margareta şi Saloszi Mă­
ria dau cumpărătorilor în loc de rest un...
valin.
De obicei un valin costă 0,30 lei. Acest
lucru însă, pentru cele două oaseriţe nu
contează. Indiferent dacă cumpărătorului
îi rămîne 0,35 lei, 0,40 led, ori 0,50 lei, res­
tul se echivalează tot ou un valin.
De ce oare această practică la farmacia
nr. 3 ? Cu siguranţă că tovarăşul Hauer
Bartolan, responsabil La această farmacie,
ne poate da un răspuns precis. Cît des­
pre motive de justificare se „găsesc“ su­
ficiente... „Lipsă de... mărunţiş“.
GH. MARINOVICI
corespondent
O chestiune de timp . . .
Necazul aparatului de radio de la Şcoala
profesională de ucenicii Călan, a început
cam de prin ziua de 5 noiembrie 1954, de
cînd acesta a fost adus la Deva, la ate­
lierul regional pentru reparaţii. Da, cam
pe atunci a fost adus aici, pentru a-i fi
reparat tonul şi ...adus e şi în ziua de
azi. Inapod nici vorbă să se mal întoarcă.
Stau difuzoarele de la şcoală, lipsite de
grai, aşteptîndu-1, doar, doar va veni din
nou şi le va da iar viaţă pentru ca în acest
fel să-şi poată îndeplini rolul pentru oare
au fost instalate. Ei, dar dacă tovarăşul
responsabil al atelierului „nu are timp”, ce
poţi să faci, trebuie să aştepţi pînă va a-
vea. Şi, dacă totuşi şi totuşi nu va avea
acest timp, atunci poate se va îngriji să
ION MARINESCU
Pe urmele materialelor publicate
„Glumii „Fillmon Sîrbu" a rămas
in urmă"
Sub titlul de mai sus a apărut un arti­
col în ziarul „Drumul Socialismului“, prin.
care a fost aspru criticat comitetul de în­
treprindere I.C.S.H. şi colectivul duhului
„Filimon Sîrbu“ din Hunedoara, pentru că
a desfăşurat o muncă culturală superfi­
cială şi lipsită de viaţă. Răspunzător de
această stare de lucruri se face tovarăşul
Alexandru Dumitrescu, responsabilul clu­
bului, care a subapreciat această muncă.
Răspunzând criticii făcute de ziar, co­
mitetul de întreprindere I.C.S.H. ne face
cunoscut, printr-o scrisoare, dă analizînd
activitatea clubului, a constatat că a des­
făşurat o muncă necorespunzătoare, ceea
ce a făcut să se ia o serie de măsuri or­
ganizatorice şi să se treacă la schimbarea
tovarăşului Alexandru DumitresCu.
Comitetul de întreprindere I.C.S.H. asi­
gură colectivul ziarului că, atît în urma
măsurilor luate, cît şi prin munca ce o va
depune pe viitor, va da posibilitate zia­
rului ca în curind să poată populariza re­
zultatele frumoase ce le va obţine colec­
tivul clubului „Filimon Sîrbu“ în munca
de culturalizare a i^ şelşr.
Pag. 3
PROBLEME ECONOMICE
Ce sînt stocurile supranormative şi care sînt mijloacele
pentru lichidarea şi preîntâmpinarea ior
Organizarea aprovizionării tehndeo-ma-
teriale a întreprinderilor constituie o con­
diţie hotărâtoare pentru îndeplinirea şi de­ şi să plătească dobânzi, ceea ce are drept brie 1954. Colectivul acestei întreprinderi
păşirea ritm ică.a programului de produc­ consecinţă ridicarea preţului de cost el produce diverse articole, care nu au des­
ţie. produselor; pe de altă parte, o asemenea facerea asigurată. Conducerea întreprinde­
practică ore drept consecinţă sustragerea rii nu cere în anumite Consfătuiri şi pă­
O justă organizare a aprovizionării teh- din circuitul economic a unor resurse ma­ rerea consumatorilor.
nico-materiaie influenţează îndeplinirea teriale importante, necesare altor între­
programului de producţie nu numai în prinderi. Uneori stocurile supranormative. de pro­
ceea de priveşte volumul producţiei glo­ duse finite mai apar şi datorită faptului
bale şi al producţiei marfă, ci şi în ceea Una dintre principalele cauze ale for­ că anumite produse sînt refuzate la re­
ce priveşte îndeplinirea unor asemenea in­ mării stocurilor supranormative este aceea cepţie de către beneficiari, oa necores­
dici importanţi, cum sînt sortimentul şi că la întocmirea planurilor de aprovizio­ punzătoare din punct de vedere calitativ.
calitatea produselor. nare tehniCo-materială, unele conduceri de
¦întreprinderi, dovedind o-înţelegere îngu­ Conducătorii de întreprinderi, cadrele
stă a problemelor economice, au tendinţa din economie ştiu că prezenţa unor sto­
curi supranormative în întreprinderi oglin­
1
După cum se ştie, stocurile sînt de două de a cere materiale peste necesarul real, deşte existenţa unor slăbiciuni î n ' gospo­
feluri, stocuri curente şi de rezervă (de „aşa... ca să fie“, ca să se pună la adă­ dărirea chibzuită a resurselor materiale
siguranţă). Stocurile curente se consumă post de orice „surprize“. Baza comercială ale întreprinderii. Practica întreprinderi­
în mod suedesiv în procesul de producţie a cooperaţiei de consum din Deva de pil­ lor fruntaşe c a : I.AR.T., Fabrica de te­
şi sînt complectate sistematic prin intrări dă, acumulează stocuri depăşind norma­ racotă din Deva şi a altor întreprinderi
periodice de rhoferiale în depozit. Mări­ tivul din cauza recepţionărid greoaie şi din regiune, dovedeşte în mod convingător
mea acestor stocuri este variabilă, osci­ mult prelungite. că oriunde a existat preooupare pentru
lând între un maxim care apare în mo­ realizarea programului de producţie în
mentul intrării cantităţii de material şi un Redistribuirea operativă a stocurilor condiţia respectării stricte a normelor de
minim oare există In preajma consumării supranormative existente de materii prime consum şi a stocurilor .planificate, acolo
şi materiale, va uşura situaţia financiară a
complecte a acestor stocuri şi a intrării în multor întreprinderi şi va reda circuitului apariţia stocurilor supranormative a- fost
depozit a unor noi cantităţi de materiale. economic resurse materiale importante. cu neputinţă.
Stodul de rezervă (de siguranţă)’ este în
princdpiu invariabil ca mărime, şi are o O altă sursă de stocuri supranormative Lupta pentru lichidarea stocurilor su­
destinaţie specdală. El poate fi folosit nu­ o constituie oantităţile peste normativ de pranormative şi pentru preîntâmpinarea
mai atunci cînd apar unele întreruperi ne­ producţie netermdnată. La originea aces­ formării unor noi stocuri peste normativ,
prevăzute în livrările curente, sau atunci tor stocuri stă de cele mai multe ori în­ trebuie să devină o preooupare atentă nu
cînd există condiţiile depăşirii sarcini­ călcarea disciplinei de plan. Astfel, lan­ numai a cadrelor din conducere şi eco­
lor pHanuLui de producţie. Stocul de re­ sarea în fabricaţie a unor produse pen­ nomice din întreprinderi, ci şi a cadrelor
zervă, împreună cu stocul mediu curent, tru oare nu există contracte economice şi tehnice. Cadrele economice (contabili, sta­
formează oeea de se numeşte de obicei deci desfacerea asigurată, Creşterea pro­ tisticieni, planificatori) au un rol impor­
centului de rebuturi, depăşirea preţului de tant în prevenirea unor situaţii- necores­
stocul mediu permanent. cost planificat, toate acestea duc în cele punzătoare dacă, odată cu o temeinică şi
sistematică evidenţă a stocurilor de tot
Sarcina întreprinderilor este ca să ia a- din urm ă la Crearea stocurilor superanor- felul ei urmăresc şi justa planificare a
semenea măsuri ca stocurile reale să nu mative de producţie neterminată. acestora. Pe această bază va deveni po­
fie nici mod mici, !nici mai mari deoît sto- ' sibilă identificarea operativă a stocurilor
curile planificate. In cazurile cînd stocu­ Pentru preîntâmpinarea apariţiei aces­ care depăşesc normativul stabilit şi luarea
rile sânt mai mici, apar greutăţi în pro­ tui fel de supranormative, trebuie să se măsurilor necesare pentru lichidarea su-
ducţie. Astfel, de pildă, la Combinatul si­ pronormativelor.
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­ asigure inventarierea şi compararea peri­
doara, sectorul turnătorii, din lipsa sto-' odică (trimestrială de pildă) a stoourilor O deosebită atenţie trebuie acordată
oului necesar de mangal s-a utilizat praf de producţie neterminată cu normativul gospodăriei depozitelor. Personalul depozi­
de mangal, oare mu corespunde procesului stabilit, pentru a se analiza şi lichida e- telor trebuie să urmărească eliberarea ma­
tehnologic, ceea ce a determinat pentru ventualele depăşiri. terialelor în strictă conformitate cu nece­
un timp oarecare, o scădere a calităţii sitatea procesului de producţie, evitînd
In unele întreprinderi s-a constatat însă stocarea anumitor materii prim e' Sr ate­
pieselor turnate. şl prezenţa unor stocuri supranormative de liere şi secţii.
produse finite. Cauza existenţei acestor sto­
curi supranormative constă fie în neasigura- Ridicarea la un nivel mal mare a ‘ac­
tivităţii economice a întreprinderilor, prin
rea din timp a mijloacelor de transport pen­ îmbunătăţirea . planificării normelor de
Un mare neajuns îl crează, atît între­ tru expedierea produselor la beneficiari, consum şi a stocurilor planificate, poate
şi trebuie să devină o pîrghie puternică
prinderilor cît şi economiei naţionale în fie din neîntocmirea la timp a formelor a succeselor în lupta pentru îndeplinirea
ansamblul său, stocurile supranormative. ¦ de expediere, sau din alte cauze. Aseme­ sarcinilor primului nostru plan cincinal.
Crearea de stocuri peste normativ, are un nea lucruri se petrec la întreprinderea de
dublu rezultat negativ: pe de o parte ea interes looai „1 Mai“ din Deva şi la alte
duce la imobilizarea unor mijloace impor­ întreprinderi. Aici se crează stocuri supra­
tante din fondul de rulment al întreprin­ normative de produse finite din cauză că
derii, oare este nevoită să ceară credite nu se respectă H.C.M. 2.033 din 13 octom­
Cînd lipseşte colaborarea
De multă vreme se tot vorbeşte despre nu este aşa. Unii conducători de întreprin­ a respecta legile statului nostru democrat-
colaborarea ce trebuie să existe între Sfa­
tul popular ei oraşului Hunedoara şi în­ deri văd numai interesele întreprinderii .pe popuiar de către conducerea I. Ç. .Ş. H.
treprinderile din raza oraşului. S-au făcut
şedinţe şi para-şedinţe, s-a scris şi în pre­ care o au sub tutelă, neţinând seama de Aceste fapte lasă să se întrevadă lipsa de
sa locală şi Chior în presa centrală,, dar
de o colaborare în adevăratul înţeles el anumite reguli impuse de legile ţării. Pur respect a conducerii I.C.S.H. faţă de orga­
cuvântului, nu poate fi încă vorba. Sh-a
făcut ceva, dar prea !puţin pentru a se şi simplu se calcă legile în' modul cel mai nele locale ale puterii de stat, faţă de ne­
putea afirma oă între sfatul popular al
oraşului şi întreprinderi există o strânsă grosolan. Cine dă voie de pildă, Conducerii voile oamenilor muncii.
oolaborare. S-au făcut într-adevăr câţiva
paşi spre bine, în sensul că, conducerea I.C.S.H. (director tov. Cogan Alexandru) să Că s-a ajuns într-o asemenea situaţie
Combinatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-
Dej” (director tov. Cătană Nicolae) a dat depoziteze pământul escavat de pe diferite de a se încălca prevederile legii, este de
şi dă tot Concursul posibil întreţinerii dru­ şantiere, în spatele gării C.F.R., sau să vină atît comitetul executiv el sfatului po­
murilor, respectării legalităţii socialiste în
ceea ce priveşte demolarea diferitelor clă­ blocheze drumul, ce duce din Hunedoara pular orăşenesc (preşedinte tov. Adespi
diri pe locul cărora se ridică noi construc­ către Zlaşti, ou pământ şi zgură 7
ţii, etc. Mai mult chiar, sfatul popular Vasile) cît şi comitetul executiv al sfatului
orăşenesc a primit din partea combinatu­
lui 1.000 m.c. de zgură granulată, cu aju­ Un fapt foarte grav săvîrşit de unii con­ popular raional, (preşedinte tov, Mihuţ
torul căreia s-a pavat strada A Vlaicus,
economisindu-se în felul acesta peste ducători de utilaje, este şi călcarea cu Avram) care n-au aplicat celor vinovaţi
90.000 lei. De asemenea, combinatul exe­
cută diferite comenzi de lucrări pentru în­ autocamioanele a celor 4 hectare semă­ de asemenea fapte, sancţiunile légale.
frumuseţarea oraşului, iar pentru stropi­ nate ou grâu de toamnă, ale ţăranilor Conferinţa raională de partid, ţinută nu
rea străzilor a pus la dispoziţie o auto- muncitori din Buituri şi Ceangăi — subur­ de mult, a arătat limpede şi hotărît, că acei
bii ele Hunedoarei.
conducători de întreprinderi care nu ţin
In faţa propriilor birouri ale conducerii dont pe unde trec cu maşinile, nu cola­
I.C.S.H. predomină dezordinea: strada Mo- borează ou organele locale ale puterii de
lotov a fost spartă de lucrători ai I.C.S.H., stat, strică drumurile, nu le repară, să­
pentru construirea unor instalaţii de lumi­ vârşesc fapte nedemne, să- II se interzică
nă şi oanalizore. S-a împlinit anul de la circulaţia pe străzile Hunedoarei
începerea lucrării şi strada continuă să fie Proasta gospodărire a oraşului Hune­
neterminată, împiedecându-se astfel circu­ doara nu se datoreşte numai lipsei de co­
laţia şi oreindu-se un aspect urât al oraşu­ laborare dintre sfatul popular orăşenesc
lui în acel sector.
şi unele întreprinderi, ci şi din cauza de­
• In locul unde se. găseşte direcţiunea ad­ zinteresului manifestat de conducerea între­
ministrativă a I.C.S.H. (director admini­ prinderilor comunale regionale (director tov.
stropitoare. strativ tov. Moga Dumitru) era un parc de Abraham Laddslau), care nu se interesează
Exemplu bun de colaborare şi întraju­ toată frumuseţea, iar în mijloc un ştrand,
oare ar putea fi amenajat, constituind un câtuşi de puţin de această problemă. I s-a
torare tovărăşească dă şi conducerea Trus­ minunat loc de destindere pentru munci­
tului 4 construcţii, (director tov. Grigoraş torii hunedoreni., Conducerea I.C.S.H. a in­ propus să se îngrijească de procurarea uti­
Constantin), cu toate că nu posedă afcîtea trat acolo în' mod abuziv, construindu-şi
utilaje oa I.C.S.H. Numai într-o singură barăci şi instalîndu-şi direcţiunea sa ad­ lajelor necesare curăţeniei oraşului, să se
zi, Conducerea trustului a dat 30 autoca­ ministrativă. La materialele apărute în pre­
să, unde sus-numiţii au fost criticaţi pen­ ducă unde trebuie, să oaute, să se stră­
mioane şi oameni pentru deservirea lor, tru diferite lipsuri asemănătoare, nu s-au
pentru transportul unor mari cantităţi de prim it răspunsuri din partea organelor res­ duiască, ajungînd chiar pînă la. minister.
piatră pe străzile deteriorate de maşinile pective, în Care să fie indicate măsurile
grele ale diferitelor întreprinderi. luate. De fapt nici n-au fost Iute măsuri. Tov. Abraham însă nici nu s-a sinchisit
Bine a r fi dacă toate întreprinderile din Cele relatate mai sus sînt de fapt numai de toate aceste cereri îndreptăţite. r
Hunedoara ar da concursul cuvenit în cîterva aspecte ale felului de a înţelege şi
ceea ce priveşte respectarea legalităţii so­ Timpul pentru a se pune capăt lipsuri­
cialiste, întreţinerii drumurilor, etc. Dar însemnare critică
lor semnalate a sosit de mult. Organele în
drept au cuvântul. Ele nu trebuie 6ă mai
tolereze ca anumiţi Conducători de între­
prinderi să calce legile ţării, cd să fie obli­
gaţi să le respecte întocmai.
L DIACONU
După „perdeaua de protecţie“
Plantînd cît mai multe perdele de pro­ muncitorilor încă n-au primit carnete Ungureanu, şeful sectorului II, să treacă
tecţie asigurăm solului fertilitatea, ti a- de sindicat deşi plătesc regulat cotizaţia. pe lista „inovaţiilor" deja aplicate şi pe a-
tragem ploaia din norii ce se statornicesc Presa nu ajunge pe la barăcile muncito­ ceea a muncitorilor de aci, care au con­
vremelnic pe cer, gata s-o ia în altă par­ rilor forestieri. Umblînd mai mult pe la fecţionat burlane din seînduri la baracă?
te. Oamenii muncii de la I.F.E.T. Orăş­ I.F.E.T. Orăştie afli că în pădurile de Desigur că nu. Prima vină este aceea că
tie mai spun că perdeaua de protecţie, aci, zac stive mari de lemn, putrezit din tovarăşii din conducere nu prea merg
cîteodată mai ascunde şi altceva; de a- cauza ploilor şi timpului prea îndelungat pe teren.
ceea t se zice „de protecţie".
cît au stat neridicate. Mai sînt şl alte fapte ascunse după
Să trecem însă „la concret". De pildă, Cei de la serviciul de aprovizionare „perdea". De pildă, Ştefoni Avram, ca­
dacă ar veni cineva să controleze activi­ I.F.E.T. Orăştie nu vîhd mărfurile la pre­ sier la. Grădiştea de Munte, opreşte bani
tatea grupelor sindicale de la I.F.E.T. ţurile reduse stabilite de Hotărîrea Con­ de la muncitori pentru timbrele de sin­
Orăştie, ar da imediat peste multe re­ siliului de Miniştri al R.P.R. Ei nici n-au dicat. La unii le dă timbre, la alţii nu :.
gistre şi alte hîrtii care arată cit de nu­ citit poate hotărîrea şi de aceea lucrează Sînt multe de spus. Perdeaua încă nu-i
meroase sînt grupele sindicale de aici. tot cu preţurile vechi. E curios lucru la dată definitiv la o parte. Răspunsul con­
Dar în realitate ? După aceste „perdele ei şi faptul că tovarăşul director al ser­ ducerii întreprinderii va trebui să fie un
de protecţie" ce-o mai fi? Ia să vedem viciului de aprovizionare e unchiul... a- răspuns concret în care să se arate prac­
Vom găsi că procesele verbale ale con­ jutorului de magazioner, Dumitrescu Con­ tic ce măsuri s-au luat pentru îmbună­
sfătuirilor de producţie, privind între­ stantin, care şi el la rîndul lui, e văr tăţirea situaţiei de la acest I.F.E.T. Per­
cerea socialistă, s-au făcut în birou şi că cu ajutorul magazioner, Nica Gheorghe, sonal, aş mai avea o dorinţă: cînd. o să
multe din ele au fost semnate de aceiaşi care bineînţeles are şi acesta un frate mă mai duc pe la Grădiştea, să călăto­
oameni, ţ e a s t a se numeşte întrecere gestionar la magazinul central al secto­
formală, birocratică. Treaba aceasta a rului II, pe nume Nica Petru... „Fami- resc cu vagonul-clasă. Aceasta este de
altfel dorinţa tuturor. Noaptea e frig şi
devenit ceva obişnuit la I.F.E.T. Orăş­ liuţa" tovarăşului $tefănescu „funcţio­ mai la urma urmei de ce n-am călători
tie. Tovarăşul preşedinte al sindicatului nează" de minune. Parcă-i întreabă ci­
forestier, (Iezan Iosif), are create „per­ neva de lucrul acesta ? N-au „perdea de cu acest vagon, fiindcă şi aşa stă de­
geaba, neîntrebuinţat ? Conducerii IFET-
protecţie", manifestată în indolenţa to­
dele de protecţie". tărişor pe activiştii varăşilor de la conducerea I.F.E.T.-ului, ului îi convine cum stau lucrurile în
Scuturîndu-i mai care lasă ca aceste intolerabile lucruri prezent; tovarăşii de acolo se duc pe te­
sindicali de la acest I.F.E.T., se mai pot să meargă mai departe ?l ren cu drezină acoperită.
observa şi altele. De pildă, majoritatea S-a gîndit oare vreodată tovarăşul ¦•> [ - A. PĂDURARU $
^ Si >5O < 5 > ^