Page 21 - 1955-05
P. 21
• *f :y, f i" • >"
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 478
3
Conferinţa de ia Varşovia a statelor europene Plenara Comitetului Central
pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa al Partidului Comunist
Francez
Declaraţia l rghiu-Dej
PARIS (Agerpres). — TASS.
VARŞOVIA (Agenpres). — siv arme de distrugere în masă, să trans ai Germaniei occidentale, Belgia, Olanda, nlene. In această privinţă este caracteris revin pentru traducerea în viaţă a trata Plenara Comitetului Central al Partidului
forme Germania ocoidemtaiă într-un stat Danemarca ş.a. Pentru aceste ţări perico tic faptul că în odtombrie 1938, după tului oare exprimă măreaţa noastră alianţă Comunist Francez, consacrată problemei cre
Luând cuvântul la şedinţa din 12 mjad militarist. In aceste condiţii, politica „de lul agresiunii din partea mlitariştilor acordul de la München şi după invada şd »prietenie, puse în slujba păcii şi pro ării frontului unic al clasei muncitoare în
a conferinţei de la Varşovia a statelor pe poziţii de forţă“ se va bizui în Europa germani a crescut. Cât priveşte aşa-zisele rea unei părţi a Cehoslovaciei de către gresului omenirii. lupta pentru pace şi pentru apărarea reven
europene pentru asigurarea păcii şi se direct şi deschis pe militarismul german „garanţii" ale S.U.A. şi Angliei, expe Germania hitleristă, guvernul român de dicărilor economice, şi-a încheiat lucrările.
curităţii în Europa, Gh, Gheorghiu-Daj, — provocatorul a două războaie mondiale. rienţa istorică a arătat cât se poate conta atunci a fost felicitat eitât de guvernul IV. La şedinţa de închidere a plenarei a luat
conducătorul delegaţiei române, preşedin pe ele francez cât şi de cel englez penitru trăda cuvîntul Maurice Thorez, secretarul general
tele ConsEiiului de Miniştri al RjP.R-, a O asemenea situaţie nu poate să nu rea obligaţiilor sale faţă de Cehoslovacia Tovarăşi, al C.C. al P.C. Francez. El a subliniat că
făouit următoairea declaraţie: ducă la intensificarea continuă a cursei Toate acestea determină popoarele Eu şi supunerea faţă de acest act tîLhăiresc partidul comunist este ca şi pînă acum pri
înanrnărakxr, la sporirea efectivelor arma ropei, conştiente de pericolul ce ameninţă al imperialismului german, Tratatul de »asistenţă mutuală între ţă mul partid politic al Franţei, el bucurîndu-
Tovarăşi, telor şi bugetelor militare ale statelor pacea şi securitatea lor, să desfăşoare şi rile noastre, coordonarea eforturilor n e u se de o mare încredere din partea clasei
europene, ceea Ce va mări considerabil po mai departe lupta împotriva realizării Lucrurile au fost puse la punct şi în tre militare, aduc o Contribuţie însemnată muncitoare şi a tuturor oamenilor muncii.
Conferinţa noastră întruneşte ţări care vara impozdteflor şi va impune noi greu acordurilor de la Paris şi să se ridice îm ce priveşte afacerile. Odată cu începerea la opera de menţinere a păcii în Europa. Thorez a citat cîteva cazuri ilustrînd nă
au dus şi diuc o politică consecventă de tăţi popoarelor Europei. potriva remilitarizării Germaniei occiden ostilităţilor (ocuparea Austriei, Cehoslova Această contribuţie este cu atât mai zuinţa oamenilor muncii spre unitatea de
pace şi colaborare internaţională, dove tale, pentru zădărnicirea planurilor cer ciei) între marile concerne Standard OE, eficace ou cât ţările noastre continuă şi acţiune. In 38 de departamente Confederaţia
dind prin fapte că apără cauza păcii, se Popoarele europene, care au suferit dis curilor agresive din Occident. ou capital american, şi I. G. Farbenindus- pe maâ departe, cu mai multă perseve Generală a Muncii a ajuns la o înţelegere
curităţii şi independenţei popoarelor. trugeri incalculabile şi colosale pierderi trie, cu capital german, a intervenit în renţă, lupta pentru apărarea păcii, pen cu sindicatele afiliate organizaţiei „Force
de vieţi omeneşti, provocate de invada II. 1839 o convenţie pentru împărţirea zone tru preîntâmpinarea unui nou război. Ouvriere”, Confederaţiei franceze a munci
Noi ne-am întâlnit aici, la Varşovia, torii hitlerişti aiu socotit şl sânt îndrep lor de influenţă. Convenţia prevedea că torilor creştini şi altor organizaţii. La cel
deoarece cu toate eforturile Uniunii So tăţite să socotească şi în prezent că la Tovarăşi, în caz de război fiecare din aceste con Republica Populară Română este gata de-al doilea scrutin al alegerilor cantonale
vietice şi ale celorlalte ţări iubitoare de baza refacerii lor după război, la baza cerne va prelua interesele partenerului în să sprijine orice acţiune internaţională înţelegerea dintre comunişti şi socialişti a
pace de a reglementa problema germană relaţiilor lor internaţionale şi a garantă Guvernanţii occidentali se străduiesc acele zone în care acesta ar fi împiedicat care are oa scop destinderea încordării barat în multe cazuri drumul candidaţilor
pe calea înţelegerii paşnice şi de a pro rii păcii în Europa trebuie să stea în pri sâ asdundă caracterul agresiv al acordu prin natura împrejurărilor să-şi conducă internaţionale. reacţiunii.
mova în Europa un sistem general de mul rând respectarea necondiţionată a rilor de la Paris, îndreptate în mod vă întreprinderile şi să-şi încaseze benefi Thorez a subliniat apoi importanţa unită
sejeUritete colectivă, Statele Unite ale obligaţiei asumate prin acordul de la dit împotriva U.R.S.S. şi a ţărilor demo- ciile. Puţin timp după aceea, trusturile In această ondine de idei, noii spriji ţii de acţiune a clasei muncitoare în lupta
America!, Anglia şi Franţa şi alte ţări Potsdam de către marile puteri—U.R.S.S., orat-populare, împotriva păcii şi securi germane au preluat interesele americane nim cu căldură noEe propuneri ale Uniu pentru satisfacerea revendicărilor economice,
au ratificat acordurile de la Paris care S.U.A., Anglia şi Franţa — de a stârpi tăţii popoarelor europene. Ei pretind că şi engleze în Romînia. La rândul lor, mo- nii Sovietice privitoare la reducerea ar pentru abrogarea legii cu privire la starea
deschid calea refacerii militarismului ger militarismul şi fascismul german, pentru „politica de pe poziţii de forţă“ ar fi des nopoliiştii anglo-amenioani au avut grijă mamentelor şi a forţelor armate, interzi excepţională, pentru încetarea politicii de
man şi ameninţă pacea şi securitatea în oa Germania să nu mai ameninţe nicio tinată, chipurile, să servească „interesele ca aviaţia lor să nu bombardeze exploa cerea armei atomice şi înlăturarea peri război şi a pregătirilor în vederea unui răz
Europa. dată pacea şi securitatea popoarelor. păcii“ şi că acordurile de la Paris, ex tările petrolifere din România întrucât ele colului unui nou război. Considerăm că boi atomic. Comuniştii, a spus el, trebuie să
presia acestei politici, ar avea un carac alimentau maşina de război hitleristă. aceste propuneri au o însemnătate cu to lupte cu toată energia împotriva a tot ceea'
Guvernul român constată că în felul Să reamintim în legătură cu aceasta cu ter „defensiv“. Toate acestea amintesc tul deosebită pentru cauza păcii şi creea ce ar putea să frîneze unirea pe scară largă
acesta s-a creat în Europa acea situaţie vântarea pe care a rostit-o la posturile de formula vestită a lui Talleyrand: cuvân Având mină liberă şi găsind complici ză ou adevărat condiţii pentru stabEirea a forţelor populare şi, în special, împotriva
care ne obligă să luăm în comun contra- radio, puţin timp după semnarea acordu tul a fost creat pentru a ascunde gândul. Credincioşi în persoana tasciştEor români, între state — şi în primul rând între ma a tot ceea ce ar putea aduce prejudicii uni
măsurile prevăzute în dedamţia de la rilor de la Potsdam, generalul Eisenho- miilitariiştii germani s-au instalat în Ro rile puteri — a încrederii şi înţelegerii tăţii clasei muncitoare şi împiedica reali
Moscova şi în discuţiile ulterioare în ve wer, pe atunci comandant ai trupelor de Să ne oprim de pildă asupra modului mânia oa adevăraţi stăpâni, au supus ţara reciproce necesare. zarea unei înţelegeri între oamenii mun
derea apărării munCii paşnice şi a secu ocupaţie americane în Germania. După cum se exprimă politica „de foiţă“ în unul jaf banditesc şi au instaurat o te cii socialişti şi comunişti.
rităţii popoarelor noastre. ce sublinia intenţia S.U.A. de a împiedica relaţiile S. U. A. cu Republica Populară roare crâncenă. In numai patru ani au Luarea unor măsuri radicale în vede Plenara C.C. al P.C. Francez a adop
Gerînania să ameninţe din nou pacea lu Română. fost trimise în Germania aproape 1.500.000 rea creării încrederii elementare necesa tat o rezoluţie care conţine o analiză pro
I. mii, de a extirpa nazismul şi militaris de vagoane de diferite produse româneşti, re în relaţiile intemaţionaie şi în primul fundă a situaţiei internationale şi a situa
mul sub toata formele, Eisenhower în De ani de zile, sfidîind cele mai elemen rînd curmarea „războiului ajece“, a pro ţiei interne a Franţei. In rezoluţie se sub
Tovarăşi, cheia astfel apelul său către germani: tare reguli ale vieţii internaţionale, stator Atragerea României în războiul crimi pagandei şi aţîţărilor la război, retrage liniază că în Franţa s-au creat condiţii
nicite de-a lungul vremurilor, S.U.A. des nal anitiisovâetâc a avut drept rezultat sa- rea de către U.R.S.S., S.U.A., -Anglia şi favorabile pentru lărgirea unităţii de ac
Evenimentele internaţionale evidenţiază „Trebuie să dovediţi că aţi părăsit pen făşoară tot felul de, acţiuni provocatoare or^ioarea a sute de mii de solda.ţi pen Franţa a armatelor lor de ocupaţie de pe ţiune a clasei muncitoare.
cu o deosebită forţă contrastul între pre tru totdeauna militarismul şi agresiunea împotriva ţăaâi noastre, alocă în flecare tru cauza lui HMer, tîrîrea a mii de oa teritoriul Germaniei, lichidarea bazelor
gătirile militare febrile ale S.U.A., graba şi că aţi adoptat un mod paşnic de an milioane de dolari în vederea finan meni ai muncii în Germania să robească militare pe teritorii străine, adoptarea O greşeală semnificativă
şi presiunea cu oare împing la crearea de viaţă“. ţării activităţii de subminare în ţara noas la uzinele de armament, pogromuri bes măsurilor pentru reducerea armamente
blocuri agresive şi de baze militare pe te tră şi în celelalte ţări demodrat-popu- tiale şi distrugeri nenumărate săvârşite în lor şi interzicerea armei »atomâcie, înlătu In seara zilei de 5 mai, comentatorul
ritorii străine, la înveninarea relaţiilor in Oare astfel de prevederi conţin acordu lare, trimit avioane oare violează spaţiul retragere, bombardarea populaţiei civile. rarea oricărui fel de discriminare din ca postului francez de televiziune, informând
ternaţionale şi politica de pace şi colabo rile de la Paris, în realizarea cărora gu aerian al României şi paraşutează pe te lea dezvoltării schimburilor comerciale şi despre ratificarea oficială a acordurilor de
rare internaţională dusă de U.R.S.S., R.P. vernul american a jucat rolul principal? ritoriul ţării agenţi diversionişti. Acestea Poporul nostru îi cunoaşte bine pe mii- culturale — iată un program practic, rea la Paris, a anunţat : „D-l Pinay a trans
Chineză şi celelalte ţări ale lagărului so sînt acţiuni fără precedent în isrtoria re liitariştii germani; el ştie ce fel de sco list şi întru totul realizabil, menit a în mis felicitări cancelarului Hitler”.
cialist, care militează pentru micşorarea Acordurile de la Paris vin în contra laţiilor dintre state. puri „defensive“ sînt în stare să urmă lătura pericolul unui nou război şi a crea
încordării internaţionale. dicţie flagrantă cu angajamentele luate rească aceştia. condiţiile pentru o viaţă .paşnică şi li După cum s-a aflat, d-l Pinay l-a feli
cu 10 ani în urmă de S.U.A., Anglia şi Cercurile agresive din S.U.A. se bazează ni,ştită a popoarelor. citat pe cancelarul Adenauer. Celuilalt
Una din caracteristicile aotualed situa Franţa şi încalcă principiul fundamental în aceste acţiuni pe grupuri de fascişti Minaţi de pornirile lor revanşarde, în cancelar i-a transmis pe vremuri felici
ţii internaţionale constă în aceea că un al dreptului internaţional: respectarea oare au fugit din România, îndeosebi în şişi conducătorii militari din Germania oc Guvernul romîn împărtăşeşte pe deplin tări Laval. („l’Humanité”, 6 mai 1955).
număr tot mai mare de state cu orânduiri pactelor semnate. perioada retragerii trupelor geimano- cidentală dezvăluie planurile agresive as punctul de vedere al guvernului sovietic,
sociale diferite din Europa, Asia şi alte fasci&te, şi s-au aciuit în Germania occi cunse în acordurile de la Paris. Generalul exprimat aid de tovarăşul Bulgaciiin, cu Ciocniri între grevişti
continente resping politica „de pe poziţii Acordurile de la Paris, constituie prin dentală şi în alte ţări din apus. Heusinger, şeful de stat major al regimu privire la eforturile ce trebuie făcute pen şi poliţie la Singapore
de forţă“ şi îşi manifestă hotărârea de a-şi cipalul obstacol în calea rezolvării pro Fugarii fascişti se bucură de spri lui de la Bonn, a caracterizat nu de mult tru crearea unei situaţii normale în re-
construi relaţiile internaţionale pa baza blemei atât de vitale pentru pacea Eu jinul fostului Oficiu pentru Răsărit al lui strategia „Uniunii vest-europen©“ în felul laţiEe între state, pentru întâlniri, pen S1NGAPORE (Agerpres). — Dupa cum
principiilor coexistenţei paşnice. ropei şi pentru însuşi poporul german; Alfred Rosamberg, oare s-a transformat următor: „A ataca oriunde se oferă o tru dezvoltarea pe toate căile a comer anunţă corespondentul agenţiei Reuter, la
unificarea Germaniei pe baze paşnice şi aoum în „secţia pentru Răsărit“ a Mi şansă. Gu această metodă ar trebui să ţului, pentru schimb de delegaţii cultu Singapore a avut loc o ciocnire serioasă
Este un fapt incontestabil că în timp ce democratice. nisterului de Externe de la Bonn, şi al stea Apusul în faţa Răsăritului“. rale, într-un cuvânt, pentru tot ce poate între muncitorii de la parcul de autobuse
politica agresivă a S.U.A. şi a ţărilor care lui Theodor Oberlander, ministru pentru contribui la slăbirea încordării interna care sînt de cîteva zile în grevă şi poiiţie.
le urmează stârneşte împotrivirea tot mai Politica mereu afirmată a guvernelor problemele refugiaţilor. La întrunirile După cum se vede, strategul hitlerist, ţionale.
hotărâtă a popoarelor, politica statelor iu occidentale şi a guvernului de la Bonn de fugarilor fasoişti din Germania occiden păstrând intacte chiar acele dogme ale mi- Incercînd să zădărnicească greva, socie
bitoare de pace se bucură de sprijinul ac a pune mai presus de orice ratificarea tală, reprezentanţi oficiali guvernamentali litariiştEor germaoid care, in treacăt fi© zis, Republica Populară Română acar,dă o tatea a recurs la ajutorul poliţiei. Împo
tiv al maselor populare şi al celor mai şi aplicarea acordurilor de la Paris nu şi ofiţeri hitlerişti ca generalul Wemer au dat rezultate atât de neprevăzute pen atenţie deosebită relaţiEor de colaborare triva pichetelor de muncitori, postate la
largi cercuri politice din lumea întreagă. poate fi considerată altfel decât ca un Ehrenfurt, rostesc fugarilor fasoişti cu tru ei, nu se încurcă în palavre despre şi prietenie cu ţările din vecinătatea eâ, în intrarea în parcul de autobuse, poliţia a
refuz de a reglementa problema germană vinte de „îmbărbătare“, oa şi cum adeş- caracterul „defensiv“ al acordurilor de la interesul securităţii mutuale şi ai dezvol făcut uz de gaze lacrimogene ; poliţiştii au
Tocmai datorită acestor împrejurări, pe cale paşnică. Aceasta creează poporu tia nu le-ar fi fost parteneri în cursul Paris, aşa cum fac politicienii accidentali. tării lor paşnice. bătut pe grevişti cu bastoane de cauciuc.
s-au conturat şi se conturează şi în pre lui german o situaţie deosebit de grea. „replierilor 'strategice“ spre Berlin. Doi grevişti au fost grav răniţi.
zent, ca urmare a iniţiativelor de pace ale Iată de ce poporul romîn este profund In acest cadru, guvernul român consi
Uniunii Sovietice, R. P. Chineze şi ale Drumul nrilitarismuiui, pe care Ade- fată cine sîait cavalerii fără prihană convins că reînvierea militarismului ger deră necesar să sublinieze îmbunătăţirea SINGAPORE (Agerpres). — După
altor state iubitoare de pace, posibilităţi nauer duce Germania occidentală, este predestinaţi de imperialiştii americani să man creează o primejdie serioasă pentru relaţiilor de bună vecinătate cu R. P. F. cum transmite France Presse, pentru a
reale de micşorare a încordării interna drumul dare a dus în repetate rânduri pună în practică „doctrina“ aşa-zisei „eli securitatea, libertatea şi independenţa sa Iugoslavia. Acordurile încheiate în ultima protesta împotriva măsurilor luate reeent
ţionale. poporul german la dezastre naţionale, berări“ a ţărEor democrat-populare ! şi a tuturor popoarelor din Europa şi că vreme între ţara noastră şi Iugoslavia au de către poliţie împotriva pichetelor de
este drumul transformării tineretului deci, în noile condiţii create, sînt nece lărgit domeniile de colaborare între ţările grevă ale unei companii de autobuse din
In această ordine de idei trebuie să ne vesit-german în carne de tun la dispozi Pe drept cuvânt se pune întrebarea: sare contramasumi care să asigure securi noastre. Noi considerăm că prin înţelegere Singapore, toţi cei 1.500 de şoferi ai com
referim din nou la importantele confe ţia imperialiştilor americani, drumul ca despre ce fel de „eliberare“ este vorba ? tatea acestor popoare. din ambele părţi este loc pentru dezvol paniei care deservesc împrejurimile ora
rinţe internaţionale care au reuşit să re tastrofei. tarea şi pe maâ departe a acestor relaţii. şului au declarat la 12 mai o grevă de
glementeze pe aalea tratativelor »paşnice Doar este ştiut că poporul român s-a III. 48 de ore.
chestiuni litigioase atât de ascuţite ca De aceea, orioîtă zarvă ar face puterile eliberat pentru totdeauna din lanţurile In ceea ce priveşte relaţiile dintre Ro
războaiele din Coreea şi Indochina. occidentale în jurul aşa-zisei proclamări imperialismului şi a devenit pentru prima Tovarăşi, mânia şi Turcia, acestea au de suferit toc SINGAPORE (Agerpres). — In semn
a suveranităţii Republicii Federale de la dată, în zbuciumata sa istorie, un popor mai pentru că Turcia dă curs politicii de de solidaritate cu greviştii de la parcul
Un eveniment oare marchează cu o nouă Bonn, aceasta nu poate să inducă în du adevărat liber şi stăpân »pe soarta sa. încheierea tratatului de prietenie, cola încordare internaţională duse de Statele de autobuse din Singapore, 1.000 de stu
forţă posibilităţile de slăbire a încordării eroare poporul german şl să-l facă să uite In august 1944, în condiţiile create de borare şi asistenţă mutuală între ţările Unite în această regiune. denţi din oraş s-au alăturat grevei.
existente pe arena internaţională l-a con oă aplicarea acordurilor de la Paris Con ofensiva victorioasă a armatei sovietice noastre, întărirea şi lărgirea colaborării
stituit conferinţa de la Bandung a state sfinţeşte pe multă vreme scindarea Ger eliberatoare, poporul român a răsturnat şi asistenţei mutuale între ele, organiza Nici un diferend izvorînd din relaţiile 0 nouă provocare a S.U.A.
lor din Asia şi Africa. Chiar şi adversarii maniei şi că deai aceste acorduri sînt vă dictatura fascistă, armata română a în rea unui comandament unificat, creează între ţările noastre nu desparte de fapt împoînva 1?. P. Chineze
Colaborării intemiaţianale trebuie să recu dit potrivnice intereselor sale naţionale tors armele împotriva cotropitorilor hitle- conddţiEe ¦necesare pentru a ţine la res Republica Populară Română de Turcia.
noască faptul oă în oiuda deosebirilor de fundamentale. rişti şi a luptat cot la cot cu armata so pect pe' eventualii agresori. Acest tratat, Noi credem oă aceste reiaţii se pot îm PEKIN (Agerpres). — China Nouă
ideologie, cele 29 state participante la con vietică pentru zdrobirea trupelor gerrna- la baza căruia stau principiile respectării bunătăţi în interesul ambelor ţări cit şi transmite :
ferinţa de la Bandung au căzut de acord Despre cei fel de „suveranitate” poate no-fasciste. suveranităţii de stat, neamestecului în în interesul păcii în această parte a Eu
în unanimitate în chestiunile vitale ale fi vorba când Germaniei occidentale îi afacerile interne şi colaborării în con« ropei. Violarea spaţiului aerian al R. P. Chineze
apărării păcii şi colaborării intemaţionaie, este răpită orice posibilitate de a acţiona Poporul român a izgonit de la putere diţiuni de egalitate, este expresia elocventă de către avioane americane, la 10 mai, scrie
ale asdgurăaâi libertăţii şi independenţei în mod independent în direcţia rezolvă pe jefuitorii săi de veacuri şi şi-a con a noilor condiţiuni din Europa, în care Guvernul romîn consideră de asemenea ziarul „Jenminjibao”, constitue o nouă pro
popoarelor. rii principalei probleme care interesează stituit regimul de stat oare dorespunde in popoare cuprinzând aproape jumătate din că este de dorit şi este posiibEă norma vocare a S.U.A. împotriva poporului chinez.
poporul german — unMica»rea Germaniei tereselor sale — regimul democrat- populaţia acestui coaitinent sînt ferm unite lizarea relaţiilor dintre România şi Gre Statul major principal al forţelor militare
lin ceea ce priveşte posibilităţile exis pe baze paşnice şi democratice. popular. în cadrul măreţului lagăr al democraţiei cia, restabilirea relaţiilor diplomatice, dez aeriene americane din Japonia a dat publi
tente pentru reglementarea problemelor şi socialismului, întreţin între ele relaţii voltarea vechilor lor legături economice cităţii o declaraţie în care încearcă să do
msrezoflvate din Europa, acestea sânt do Ih aceste împrejurări, de o deosebită Pretendenţii la dominaţia mondială în de Colaborare frăţească şi se ajută reci şi culturale. vedească că avioanele militare americane au
vedite în mod convingător de rezultatele importanţă pentru pacea în Euiropa şi ţeleg prin „eliberare“ restaurarea vechii proc în mod dezinteresat în scopul pro fost atacate de avioane militare ale R. P.
pozitive ale tratativelor dintre guvernul pentru destinele poporului german este orânduiri capitalisto - moşiereşti odioasă gresului comun. Desfăşurarea situaţiei internaţionale, Chineze în largul mării la vest de paralela
sovietic şi guvernul austriac, ceea ce face faptul că forţele democratice şi paşnice poporului, readucerea României în robia evenimentele oare au loc în Europa şi în 38, în Coreea.
posibilă semnarea tratatului de stat cu ale poporului german dispun de un pu imperialistă, care o fi însemnat libertate Ideea care stă la baza acestui tratat Asia arată că cu toate obstrucţiile puse
Austria. Aceasta arată odată mai mult po ternic bastion — R. D. Germană. pentru Standard Oii, I. G. Farbenindus- este ideea nobEă a apărării păcii. Aceasta de cercurile agresive în calea reglemen Este absolut limpede, scrie ziarul „Jenmin-
sibilitatea reglementării problemelor liti trie şi alte concerne străine de a porunca exprimă năzuinţa fundamentală a poporu tării problemelor internaţionale, Cu toate jibao" că această declaraţie a autorităţilor
gioase p>e calea tratativelor paşnice. Este evident oă poziţia R. D. Germane, şi jefui în Romînia, dar pentru oamenii lui român, ale cărui eforturi sînt îndrep planurile lor ca,re urmăresc aruncarea lu militare americane urmăreşte^bă justifice pă
care militează pentru unificarea Germa muncii n-a însemnat niciodată altceva tate spre construirea vieţii sale noi, so mii într-un nou război mondial, forţele trunderea avioanelor militare americane în
Ou toate acestea, sâmtem nevoiţi să niei pe baze paşnice şi democratice, are decît exploatare sângeroasă, viaţă de mi cialiste. păcii cresc şi se întăresc şi că în situaţia spaţiul aerian al R. P. Chineze. Guvernul
constatăm oă într-o serie de regiuni ale un profund ecou în rândurile întregului zerie, şomaj şi umilinţă. internaţională există posibilităţi efective S.U.A., scrie în continuare „Jenminjibao?,
lumii s-a creat o situaţie care pune în pri popor german. Acesta vede tot mai clar Trebuie să subliniem adeziunea Repu de slăbire a încordării între state. sprijinind clica trădătoare ciankaişistă, se
mejdie pacea. Aşa stau lucrurile în regiu că unificarea Germaniei pe baze paşnice Poporul nostru cunoaşte astăzi adevărata blicii Populare Române la faptul că în dedă sistematic în ultimii ani la provocări
nea Taivan, unde S.U.A. continuă acţiu şi democratice deschide posibilităţi de libertate, ştie s-o preţuiască şi La nevoie proiectul de tratat îşi găseşte expresia ho Alături de toate ţările iubitoare de pace, împotriva R.P. Chineze. După încheierea
nile ostile împotriva Republicii Populare dezvoltare multilaterală ţării sale, de ri s-o apere. tărârea ţărilor noastre de a tinde şi de Republica Populară Romînă va desfăşura conferinţei de la Geneva, avioanele militare
Chineze, în Orientul apropiat şi mijlociu, dicare a economiei ei de pace, de resta acum înainte spre crearea unui sistem ge şi în viitor lupta sa pentru micşorarea în americane au violat în 316 rînduri spaţiul
unde se exercită presiuni» asupra unui şir bilire a unui larg comerţ mondial. In c'eea ce priveşte militarismul ger neral european de securitate Colectivă. cordării în reiaţi,Ee internaţionale cu şi aerian al R. P. Chineze. Poporul chinez a-
de ţări în vederea atragerii lor în blocuri man, poporul român are o amară expe mai mare stăruinţă şi cu energie Cres- vertizează că teritoriul şi spaţiul aerian al
militare agresive. Aşa stau lucrurile în Republica Populară Română este profund rienţă încă din anii primului război mon Faptul că tratatul rămâne deschis ade cîndă. R. P. Chineze sînt inviolabile şi că răspyn-
Europa, unde ratificarea acordurilor de la interesată în restabilirea unei Germanii dial, când armatele kaiserului au pustiit ziunii altor ţări interesate în apărarea derea pentru toate aceste provocări revine în
Paris permite refacerea Wehrmachtuilui unite, democratice şi paşnice. Poporul oraşele şi satele ţării noastre, au instaurat Poporul român este plin de încredere că întregime guvernului S.U.A.
şi includerea Germaniei occidentale în nostru salută lupta patriotică pe care o duc un regim de teroare şi de jaf tâlhăresc păcii în Europa constituie o dovadă a po- lupta popoarelor şi ţărEor iubitoare de
blocul agresiv al Atlanticului de nord, cu R. D. Germană şi toate forţele patriotice pace are toate posibilităţile şi este în Situaţia clin Vietnamul
scopul de a face din aceasta forţa de şoc în regiunile ooupate. ( stare să bareze drumul războiului, să izo de sud
principală a politicii agresive îndreptate din Germania occidentală pentru unifica leze şi să reducă la neputinţă planurile
împotriva Uniunii Sovietice şi a ţărilor Politica puterilor occidentale din pe liticii consecvente duse de ţările noastre duşmanilor păcii şi libertăţii omenirii. La PARIS (Agerpres). — După o perioadă
demoorat-populare. rea paşnică şi democratică a Germaniei, aceasta vor contribui în mod deosebit de acalmie, în Vietnamul de sud au reînce
rioada premergătoare celui de-ai doilea în conformitate cu prinoipiEe Cartei Or put din nou; luptele între trupele guverna
Planurile de refacere a militarismului împotriva remilitarizării, împotriva planu mentale şi forţele armate ale sectei religi
german au trezit alarma legitimă a po război mondial a avut drept obiectiv prin ganizaţiei Naţiunilor Unite şi cu intere oase Hoa Hao. Agenţia France Presse, care
poarelor europene şi împotrivirea mase rilor forţelor agresive. ănunţă această ştire, relatează că în urma
lor populare şi a cercurilor politice celor cipal organizarea războiului antiisovietic, sele vitale ele popoarelor. luptelor situaţia în regiunea oraşelor Sadee,
mai largi. Dar, împotriva voinţei popoare Promotorii politicii „de forţă“ nici nu Mytho şi Longxuyen din sudul Cochinchinei
lor, S.U.A., Anglia, Franţa şi celelalte rezervând în acest scop un loc de frunte Poporul român va primi tratatul de prie măsurile prevăzute de conferinţa noastră. devine tot mai gravă. Generalii Bacut şi
ţări vest-europene au ratificat acordurile mai ascund oă au intenţia să facă din Ger Tran Van Soai comandanţii trupelor Hoa
militariste de la Paris. militarismului german. Puterile occiden tenie, colaborare şi asistenţă mutuală, încheierea trateiului de prietenie, cola Hao, sînt hotărîţi să desfăşoare lupte de ma
mania occidentală forţa militară predomi re amploare împotriva forţelor armate ale
Ratificarea acordurilor de la Paris dă tale au dat artunCi mână liberă Germaniei precum şi măsurile pentru organizarea borare şi asistenţă mutuală între ţările guvernului din Vietnamul de Sud.
frâu liber revanşarzilor vest-genmani să nantă în Uniunea vest-europeană. In ceea
refacă Wehrmachtul şi să pună în frun să înrobească toate ţările din răsăritul comandamentului unificat, cu o aprobare prezente la această conferinţă şi organi- La 10 mai, artileria trupelor Hoa Hao a
ce îi priveşte, monopoiiştdi vest-genmani bombardat intens oraşul Mytho, situai la 50
tea lui pe generalii hitlerişti, să treacă Europei. vie şi profundă. , zarea comandamentului unificat adâncesc km. sud-est de Saigon.
au şi început să se plângă de „îngusti
economia pe picior de război, să fabrice Chiar şi Mica înţelegere, în măsura în HotărîrEe enunţate prin declaraţia co colaborarea multEaterailă între cele opt Ultimele ştiri din Saigon, relatate de agen
mea pieţelor“, de „lipsa de colonii“, dîn- ţia France Presse, .relevă că luptele dintre
toate tipurile de armament modern, inclu care putea fi un obstacol în calea expan mună de la Moscova au trezit în rîndurile state, întăresc poziţia lor internaţională, trupele Hoa Hao şi forţele guvernamentale
du-şi frâu liber poftelor lor expansioniste. iau o amploare toi mai mare.
siunii germane spre Răsărit, în primul poporului rom,în un ecou puternic şi a»u creează siguranţa că nu vom fi surprinşi
Lucaurile se vor complica considerabil
rînd în calea cotropirii Cehoslovaciei, a fost aprobate în unanimitate de masele nepregătiţi de eventualul agresor. Aceste
în momentul când revanşarzii vest-germani
fost în mod treptat destrămată sub pre largi ale poporului nostru. măsuri vor mări în mod considerabE ca
vor dispune de o armată mai puternică
siunea Angliei şi Franţei conjugată ou cea Din partea sa, Republica Populară Ro pacitatea de apărare a ţărilor noastre,
deoît cea a Franţei sau Angliei a Germaniei hitleriste şi Italiei mussoli-
mână va face tot ce este necesar pentru vor crea forţa necesară capabEă să asi
Şi mai periclitaţi sînt vecinii miai mici
a-şi îndeplini cu cinste obligaţiile ce-i gure pacea şi sec'uritatea în Europa.
Redacţia şi Adm, ziarului Str, 6 Martie, xvp, 9, Telefon: 168*189, Taxa plătită în nurnerar con|. aprobării Direcţiunii Generale P.Ţ.T. nr, 236,320 gin 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.