Page 23 - 1955-05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULU! Nr. 479

Să îm bunătăţim activitatea 9) Caravana Păcii“ Q iiîen iiiă i'f auttuira l-ip o r fia c
„Caselor agronom ului44
Cu scopul de a informa oamenii muncii împotriva războiului, de către popoarele întreceri sportive oase la radio, conferinţe şi alte lucruri
de La oraşe şi sate asupra mersului eve­ lumii. De asem enea, tov. Bocskai Ştefan de folos.
nimentelor internaţionale, precum şi a
luptei popoarelor panbru pace, comitetul a vorbit ţăranilor muncitori despre Adu­ De curînd în oraşul Haţeg a fost orga­ Cum eu cunoşteam acest obicei al lor,
raional de luptă pentru pace a organizat narea Mondială a reprezentanţilor foiţe­
Sarcinile deosebit de importante trasate au trecut de îndată la folosirea îngrăşă­ o „Caravană a păcii“. lor păcii care va avea loc în cursul lunii nizat de către colectivul sportiv „Pro­ tare am rămas nedumerit, cînd, acum in­
iunie la Helsinki.
de partid şi guvern pentru ridicarea pro­ mintelor chimice, la iaroviaarea seminţelor, „Caravana Păcii” a fost primită pretu- gresul¦" din această localitate, un concurs tr-o duminică, trecînd din nou prin a-
¦tindeni de oamenii muncii de pe ogoare Cu „Caravana Păcii“ a acordat o atenţie
ducţiei agricole şi în primul rînd pentru La semănatul în cuiburi aşezate în pătrat, mult entuziasm şi însufleţire. deosebită rezultatelor conferinţei de la pe diferite ramuri sportive. cest sat, am văzut oamenii — ce -i drept
Varşovia a ţărilor europene pentru asi­
realizarea unei recolte de 10 milioane tone îngrijirea raţională a pomilor fructiferi, In satul Ardeu, cu prilejul deplasării gurarea păcii şi securităţii ' în Europa. La concursul de şah, au luat parte un adunaţi tot la cămin — numai că nu
caravanei, a vorbit tovarăşul Dărvărescu Membrii comitetului raional de luptă pen­
grîu şi porumb, cer tehnicienilor din agri­ ebc. De exemplu, ţăranii muncitori Lupu/ţ Ioan despre importanţa conferinţei de la tru pace au vorbit ţăranilor muncitori din număr de 20 participanţi, membrii ai co­ înăuntru acestuia, ci la intrarea lui, a-
Bandung. El a arătat că popoarele Asiei mai multe sate şi comune c a : Aurel Vlai-
cultură să-şi îmbunătăţească necontenit Gheorghe din comuna Cugir, Herlea, Iacob şi Africii, întrunite pentru prima dată în cu, Şibot, Cioara, Tărtăria, etc., despere lectivului „Progresul". Pe primele locuri fară. Mă apropiai de ei şi începui a-i
istorie într-o conferinţă comună, au gă­ istoricele hotărâri ale conferinţei de la
şi oît mai de grabă, munca de îndrumare din comuna Vinerea, Şuvaina Ioan din sit un limbaj comun pentru rezolvarea Varşovia pentru întărirea păcii .popoare­ s-au clasat tovarăşii Lazarovici Wilhelm, iscodi, vroind să aflu pricina. De-abia
problemelor economice şi politice. lor. In cuvinte pline de înflăcărare, ei au
tehnică şi de organizare a producţiei a- Cioara, Cosma Ioan din Homorod, Girjob scos în evidenţă că Tratatul de prietenie, Stănescu Constantin, Slotchi Iosif şi Po- intrai în vorbă, că şi sări un ţăran, ceva
In încheierea expunerii sale, tov. Dăr- colaborare şi asistenţă mutuală încheiat
gricole. Inginerii, medicii şi tehnicienii din Ioan din Gecagiu şi alţii, folosesc îngră- văresou Ioan a scos în evidenţă că con­ între cele opt state europene, reprezintă pescu Maniu. mai în vîrstă, cu grai domol de felul
ferinţa de la Bandung a arătat că pacea dorinţa de pace a tuturor popoarelor care
agricultură;, trebuie să găsească şi să fo­ şămintele chimice; Pătruşeă Ioan din Cu­ nu este o cauză a guvernelor, ea este cau­ vor să muncească pentru făurirea unui Cu deosebită atenţie şi interes a fost lui, dar care de rindul acesta era tare
za popoarelor care singure sînt în măsură viitor fericit.
losească metodele cele mai potrivite de a gir, Iancu Avram din Şibot, Precup Nico- să hotărască asupra soartei şi vieţii lor. urmărit de către publicul spectator con­ cătrănit.
FOGHEL H.
lucra în strînsă legătură cu ţăranii mun- iae din Blandiana, Popa Ioan din Geoagiu- Tov. BocSkai Ştefan, conferenţiind în co­ secretarul comitetului de luptă cursul de tenis de masă. In urma unor — Ne întrebi ce facem tovarăşe ?...
muna Balşa, a arătat ţăranilor muncitori pentru pace — raionul Orăştie
oitori pentru introducerea şi generalizarea Băi şi alţii, au înisămînţat porumbul şi importanţa semnării Apelului de la Vdena jocuri vii, pline de faze interesante, vic­ Noi am face bine, numai aparatul de

în practică a măsurilor agrotehnice şi zo­ cartofii în cuiburi aşezate în pătrat. toria a revenit tovarăşilor Zbuchea Ni­ radio face mai rău.

otehnice raţionale. Trebuie remarcată şi străduinţa unor coiae, Gît Constantin, Cătănlci Radu şi — Aparatul de radio ?... Păi cum vine

„Casa agronomului“, este una din for­ tehnicieni de la punctele agricole ca ingi­ Szabo Richard pentru bărbaţi, iar la fe­ asta tovarăşe ? întrebai fără a mă du­

mele de muncă ale tehnicienilor prin Care nerul HondoLa AndroniC de la punctul mei, primele, locuri au fost cucerite de miri.

se realizează o strânsă legătură între ca­ agricol din Geoagiu, tehnicianul Igna Cor­ către tovarăşele Purece Ana, Labin Sil­ — Iacă aşa, el face rău, adică ar face

drele tehnice şi muncitorii de pe ogoare. nel de la Turda?, tehnicianul Indrieş de la via şi Veisner Tamara. bine, dacă n-ar fi făcut rău tovarăşul

Ea constituie o minunată şcoală, unde se Băcăiniţl inginerul Mărăsdu de la Daia, In ceea ce priveşte întrecerea de vo­ Moraru Aurel împuternicitul C.S.C.P.A.

îmbină cunoştinţele tehnice şi bogata ex­ inginerul Bioa Vasiie de la Oarda şi al­ lei, care s-a ţinut între echipa feminină al .raionului nostru Orăştie!

perienţă a ţăranilor muncitori izvorâtă din ţii, oare au muncit cu multă perseverenţă a colectivului sportiv „Progresul" şl e- — Ia staţi puţin tovarăşi. Să luăm lu­

realitatea de pe .teren. La „Casa agrono­ pentru organizarea caselor agronomului şi chipa masculină a acestui colectiv, tre­ crurile de la capăt, pentru ca să putem

mului“, trebuie să se constituie active de pentru a desfăşura în acestea o activitate buie să spunem că echipa feminină a do­ ajunge la lămurirea cuvenită pentru că

colaboratori ai .tehnicienilor pe sectoare: bogată. Un nou cenaclu literar vedit o mai bună stăpînlre a jocului, o eu vă spun drept, nu înţeleg nimic.

agricol, zootehnic, viticol, pomicol — ac­ Nu în toate raioanele însă, se acordă mai mare voinţă de a birui. Datorită a- — Parcă noi înţelegem ceva tovarăşe,

tive care stabilesc măsurile tehnice ce ur­ importanţa cuvenită înfiinţării şi activi­ In scopul descoperirii de noi talente de brigăzile artistice de agitaţie. In acest cestui fapt ea a reuşit să iasă învingă­ îmi răspunse din nou ţăranul care in­
şi a stimulării creaţiei literare populare, sens s-a luat legătura cu un şir de brigă­
mează a fi puse in practică. Tot la „Casa tăţii oaselor agronomului. Aceasta se ma­ sub îndrumarea comitetului raional de zi artistice de agitaţie din raion cum ar toare cu scorul de 2-1. trase în vorbă cu mine. Adică la drept
partid, în oraşul Haţeg a luat fiinţă zile­ fi cele de la „Ceramica“ Baru Mare,
agronomului“, ţăranii muncitori trebuie să nifestă îndeosebi în raioanele Sebeş, Ilia le acestea pe lingă secţiunea culturală a IFET, Pui, SubCefate, Berthelot şi altele. Aceste frumoase competiţiuni care au vorbind înţelegem noi totuşi un lucru,
sfatului popular raional, un cenaclu lite­ Membrii cenaclului, pe baza materialului
găsească diferite materiale intuitive c a : şi Haţeg care, deşi au posibilităţi de orga­ rar, cenaclu oare,.va purba numele mare­ cules din localităţile amintite, vor scrie avut loc sînt un început promiţător care înţelegem cum că nu mal avem radio la
lui nostru dramaturg clasic I.L. Oaragiale. diferite monoloage, scenete, poezii, etic.,
planşe, probe din solurile aflate în comu­ nizare şi cadre tehnice suficiente, nu se In conducerea ac'estuda, au fost aleşi 15 care, vor fi apoi reprezentate pe scenele demonstrează frumoasele posibilităţi ce cămin.
tovarăşi, ce au dovedit aptitudini şi în­ diferitelor cămine culturale.
nă, diferite seminţe şi plante, diferite mu­ străduiesc să treacă efectiv la muncă de clinaţii spre literatură. In mod deosebit există în Haţeg pentru practicarea pe o — Şi de ce nu mal aveţi ?...
cenaclul înfiinţat şi-a propus ca în munca
laje, fotografii ale fruntaşilor din comuna organizare a oaselor agronomului, la mun­ sa să se preocupe — pe lingă problemele scară din ce în ce mai largă a sportului. ¦— Păi l-am avea noi şi acuma, ba chiar
de formare şi dezvoltare a tinerelor talen­ PAŞCA GHEORGHE îl avem, numai că nu-l putem auzi din
respectivă, cărţi şi broşuri, grafice repre- ca nemijlocită ou ţăranii muncitori. Vina te — şi de antrenarea acestora, pentru
a scrie materiale oare, să fie folosite apoi
zentînd realizarle obţinute de diferiţi pentru această lipsă o poartă nu numai Necazul almaşenilor... cauză, că s-a meşterit într-o zi la el to­
varăşul Moraru Aurel, cel de care-ţi spu­
ţărani muncitori prin aplicarea măsurilor tehnicienii secţiilor agricole raionale, oi şi

agrozootehnice. La „Casa agronomului“ comitetele executive ale sfaturilor popu­ In felul acesta, programul brigăzilor ar­ Din satul Almaşul de Mijloc raionul neam mai adineaori, şi s-a meşterit dum­

trebuie să existe un registru, în oare să lare respective, oare, subapreoiază impor­ Orăştie şi pînă la Almaşul Mare, raionul nealui in aşa fel îneît l-a redus la com­

fie introduse studiile ce trebuiesc între­ tanţa oaselor agronomului în extinderea tistice de agitaţie din raionul Haţeg va Alba, nu-i o distanţă prea lunga şi mai plectă tăcere, i-a ars toate lămpile.

prinse de ingineri şi tehnicieni asupra con­ aplicării metodelor agrotehnice avansate. fi mereu variat şi de o calitate din ce în ales acum, cînd afară e o primăvară atît — Bine tovarăşi şi dumneavoastră nu

diţiilor locale privind solul comunii, asu­ Activitatea în cadrul caselor agronomu­ ce mai bună. de frumoasă; e o plăcere să o străbaţi. i-a ţi zis nimic ?...

pra cnuturilor existente, a felului de apli­ lui este încă în faza de început, dar s-a PETRU FĂRCAŞIU Da, e o plăcere zic, dar totuşi de o stră­ — Ba da, noi i-arn zis, dar dumnealui

care a măsurilor agrotehnice, zootehnice, dovedit că acolo unde se apreciază acea­ baţi de prea multe ori, atunci această n-a mai vrut să zică. A luat-o frumuşel

viticole, pomicole, asupra problemelor de stă muncă în primul rînd de către tehni­ plăcere se transformă într-o plăcere de din loc şi de .atunci... stăm aşa cum vezi

viitor, precum şi propunerile ţăranilor cieni şi este sprijinită de către comitetele Succese în munca de alfabetizare care parcă ai vrea să te lipseşti. Acest Ba cîteodată, cînd cei de la Almaşul

muncitori .pentru îmbunătăţirea cultivării executive ale sfaturilor populare, aduce o lucru, îl poate spune în mod special di­ Mare n-au trebuinţă, atunci ne dau lăm­

unor plante şi a răspândirii metodelor a- contribuţie importantă în răspândirea Grija partidului şi a guvernului pentru frunte ou tovarăşii Faiter Livia, Sicoie rectoarea căminului cultural, care, de pile de la aparatul lor de radio cu îm­
lichidarea neştiinţei de carte în rânduirile Elena, Păunescu D., Surcel Ioan, Picu
vansate. ştiinţei şi practicii înaintate în masa ţă­ oamenilor muncii se materializează din Niţu, Lorinoz Francase şi alţii. cînd cu istoria lămpilor de la radioul prumut, pe care însă le ducem înapoi
plin prin faptul că această ruşinoasă moş­
In regiunea noastră, încă din luna fe­ ranilor muncitori. tenire, lăsată nouă de vechiul regim, este Printre cei care şi-au însuşit mai bine căminului din Almaşul de Mijloc, stră­ imediat după ce facem cîte o audiţie.
pe cale de a fi complect lichidată. Mereu slova cărţii, pot fi amintiţi tovarăşii Sco-
bruarie s-a pornit acţiunea de constituire Inginerii şi tehnicienii agronomi, pen­ sosesc în redacţia noastră scrisori de la robete Vasiie, Marghit Martin, Boli Si­ bate această distanţă destul de des. De­ Numai săraca directoarea noastră de că­
corespondenţii voluntari de prin toate mian de la preparaţia Lupeni, cît şi to­
a unor dase ale agronomului în cele mai tru a folosi din plin activitatea casei a- părţile regiunii noastre oare ne informea­ varăşele Costinaş Rozalia, Faur Domnioa sigur că dumneavoastră nu ştiţi de ce min, ştie de cîte ori a bătut drumul pînă
ză despre noi şi noi succese obţinute .pe şi lanculescu Maria de la filatura Lu­
multe comune. Un număr însemnat de in­ gronomului, este necesar să studieze şi să peni. face ea o asemenea „navetă". Nici eu nu acolo şi înapoi... Aşa dar tovarăşe, vezi
drumul luptei pentru stîrpirea neştiinţei
gineri şi tehnicieni au apreciat importanţa cunoască condiţiile reale ale mediului unde de carte. O asemenea veste am primit şi In mod cu totul deosebit s-au distins în am ştiut pînă mai acum, dar fiindcă am şi dumneata...
munca de alfabetizare a oamenilor muncii
acestei acţiuni şi au depus multă muncă lucrează, să îndrăgească meseria de agro­ de la Lupeni, veste pe care ne-o trimite aflat de ce să nu spun şi altora. Iacă ...Eu am văzut, am văzut şi m-am in­
din acest oraş, învăţătorii şi profesorii
pentru înfiinţarea lor. nom şi oamenii în mijlocul cărora muncesc, tovarăşul Emil Tetileanu. spun: dignat. Trebuie să mai „vadă" acum
de la şcoala de 7 ani nr. 1. Pentru rezul­
Astfel, în raionul Alba au fost înfiin­ să pornească la treabă cu mai multă ho­ Ou justificată mândrie acesta ne anunţă ...Să tot fie o lună de-atunci. Pe vre­ doar C.S.C.P.A. regional de urma tova­
tatele frumoase pe care le-au obţinut, Mi­
ţate 18 oase ale agronomului cu 18 active tărâre şi simţ de răspundere. Ei trebuie că în urma examenelor de alfabetizare ce mea aceea, ţăranii muncitori din Alma­ răşului Moraru şi, găsindu-l, să-l „scu­
nisterul Invăţămîntului a acordat acestei
de colaboratori, formate de 414 ţărani să ceară comitetelor executive ale sfaturi­ s-au ţinut în aprilie, în Lupeni au fost şul de Mijloc aveau şi ei un radio la ture" pe dumnealui, pivă ce va vedea din
şcoli diplomă de merit, pentru participarea
muncitori. La aceste case ale agronomului, lor populare, raionale şi comunale, spri­ promovaţi un număr de 203 neştiutori de căminul cultural; radio nou, nouţ, pri­ nou aprinzîndu-se lămpile la aparatul
activă a cadrelor didaotice de aici, la răs­
s-au ţinut pină acum 22 de consfătuiri, jinul necesar pentru înfiinţarea în fiecare carte. La acest succes, contribuţia cea mai pândirea culturii în rîndurile poporului mit de la secţiunea culturală drept răs­ de radio de la căminul cultural din sa­

unde un număr însemnat de ţărani mun­ comună a caselor agronomului şi pentru de seamă au adus-o cadrele didactice, în muncitor. plată pentru rodnica activitate pe care tul Almaşul de Mijloc şi se va învăţa

oitori au participat la discuţii şi au făcut ca activitatea acestora să se desfăşoare au desfăşurat-o. Pe atunci, nu era dumi­ minte ca să nu-şi mai bage nasul acolo

o serie de propuneri bune în legătură cu la im nivel oît mai înalt. nică sau zi de odihnă în care ei să nu se unde nu-i fierbe oala...

aplicarea metodelor agrotehnice avansate, Tovarăşi ingineri, medici veterinari şi adune la cămin, ascultind sfaturi preţi­ ION ALHION

folosirea îngrăşămintelor chimice şi altele. tehnicieni din agricultură, organizaţi cit

Printre ţăranii muncitori oare au ridicat mai multe oase ale agronomului, cit mai

probleme interesante la aceste consfătuiri, multe !loturi demonstrative, stringeţi în Cantonierul Indreica Gheorghe

se numără Medrea Vasiie şi Cîmpeanu jurul lor oît mai mulţi Colaboratori pentru

Pamfii din comuna Galda de Jos, Dră- îndeplinirea sarcinii ce o aveţi. In mă­ Coborîsem de la mina Ţebea spre halta rată. Harnic om. Totul în jurul hălţii
ou acelaşi nume. In drum, trecui pe la străluceşte de curăţenie. Buna rînduială
ghici I. din comuna Vinţul de Jos şi alţii. sura în oare vom contribui, prin îndru­ In vederea examenelor de la sfîrşitul anului şcolar străvechiul gorun a lui Horia, vlzita-i se vede peste to t : cantonul e văruit proas­
mormântul lud Avram Iancu, iar duipă a- păt ; grădiniţa de flori din faţa hălţii este
De asemenea, în raionul Orăştie, au mările noastre, prin exemplul demn de în­ ce9a, socotii că nu mai am altceva de fă­ frumoasă şi bine întreţinută. Ţi-e mai
cut deocamdată, decît să aştept trenul mare draguil să priveşti. Şi toată această
luat fiinţă un număr de 12 oase ale agro­ credere îrf faţa ţăranilor muncitori, la Examenele şcolare de la sfârşitul aces­ comun cu elevii care au lacune în cunoş­ care trebuia să vină dinspre Arad. treabă este făcută de cantonierul Indreica
tui an, examene de care nu ne mai des­ tinţe, pentru ca în acest fel, să-i poată Gheorghe, oare a primit de curînd titlul
nomului şi sînt în cura de organizare alte sporirea .producţiei agricole, în aceeaşi mă­ parte decît puţin timp, sînt aşteptate cu ajuta în munca de lichidare a acestora. ...Stăm şi aşteptam trenul. In grădiniţa de cantonier fruntaş pe regionala C.F.R.
multă bucurie atît de către elevii şcolilor de flori din faţa hălţii trebăluiau un om
14 cu 38 aotive de colaboratori, formate sură vom fi respeotaţi şi dubiţi. elementare şi medii din oraşul Lupeni, cît Activitate intensă desfăşoară şi profeso­ trecut de virata mijlocie. Tundea iarba de ...In timp ce trenul se apropia de halta
şi de către cadrele didactice de aici. In pe brazda verde, care înconjura un fru­ Ţebea şi tov. Indreica îi ieşea în întâm­
din 660 ţărani muncitori. Datorită activi­ Ing. LASOU IOAN vederea întâmpinării acestora ou o Cît rii. Astfel, pentru reuşita examenelor, to­ mos oîmp cu lalele galbene şi roşii. Pe pinare ou fanionul lui cel roşu, mă gîn-
mai-bună pregătire din partea elevilor, au varăşii Surcel Maria, Manta Maria, Nis- mijloc se aflau plantaţi trandafiri altoiţi
tăţii acestor oase ale agronomului, nume­ directorul Direcţiei agricole fost luate o serie de măsuri organizatorice. tor Anghel şi LorinCz Ana şi-au întocmit „în ochi”, de mina iscusită a cantonieru­ deam : „iată un lucru mărunt în aparenţă,
Aşa de pildă, recapitularea materiei cît şi lui. Acest lucru îl aflai chiar de la el, de
roşi ţărani muncitori din raionul Orăştie .... regionale lecţiile de sinteză la chimie, fizică şi geo­ la tovarăşul Indreica Gheorghe, vechi ce­ dar foarte important în fond: cantonier
grafie se face numai în laboratoare, atît ferist Are 33 de ani lucraţi la calea fe­
a <S»oomţ«-—>..r. fruntaş pe regională“.
în orele de studiu, olt şi în acelea de con­
Insăm înfaful sfeclei de zahăr trebuie grăbit planuri de recapitulare şi ţin în mod re­ I. TUFARU
sultaţie.
gulat consultaţii cu elevii, reamintind şi
Pregătiri însufleţite se fac şi în ceea ce
In situaţia primită de la Direcţia agri­ însămînţarea sfeclei de zahăr le-a obţinut priveşte întâmpinarea examenului de ma­ sistematizînd acestora cunoştinţele ce le-au
colă a sfatului popular regional, din ziua raionul Orăştie, care a realizat abia 58%
de 18 mai, se arată că din suprafeţele pla­ din suprafaţa planificată. turitate. In această privinţă, elevii mai fost predate în cursul anului şcolar.
nificate pentru această cultură s-au însă­
mânţat numai 85,27% pe regiune. Organele de partid şi de stat din raio­ buni, cum sînt de exemplu Nicolau Au­ Acordând şi pe mai depaTte aceeaşi a-
nul Orăştie, oît şi cele din raioanele Hu­
Printre raioanele înaintate la însămîn- nedoara, Haţeg. Ilia şi oraşul Deva, vor rora, Paveliu Ruxanda, Nicolăescu I. şi tenţie muncii de pregătire în vederea exa­
ţatui sfeclei de zahăr se numără raionul trebui să ia toate măsurile şi să îndrume
Alba, Care a realizat $3% din plan şi ra­ alţii ca aceştia, au organizat ore de studiu menelor, elevii de La şcolile oraşului Lu­
ionul Sebeş 90%. Raioanele Hunedoara, ţăranii muncitori care au încheiat contrac­
Haţeg, Ilia şi oraşul Deva, şi-au realizat peni, se vor putea prezenta în faţa comi­ Fruntaşi la întreţinerea culturilor
planul la însămînţarea sfeclei de zahăr în­ te cu fabrica de zahăr, astfel, ca în cel
tre 72-88%. Cele mai slabe rezultate la siei de verificare a cunoştinţelor, cu ma­ întovărăşiţi! şi ţăranii muncitori din co­ lui, iar pe comună s-a plivit’ o suprafaţă de
mult 2-3 zile de la această dată să termi­ muna Filimon Sîrbu, raionul Ilia, luptă cu 86 hectare de grîu de toamnă.
terialul bine însuşit, gata de a da cele însufleţire pentru întreţinerea culturilor de
ne cu însămînţatul sfeclei de zahăr. toamnă. Printre primii întovărăşiţi la plivitul griu­
mai bune răspunsuri. lui sînt tovarăşii: Bucur Margareta, Pădu-
EMIL TETILEANU îndată după terminarea însămîntărîlor de rean Romolus, Boancă Aron din Filimon Sîr­
primăvară, organizaţiile de bază săteşti şi bu şi tovarăşul Toma Sebastian, Mot Octa­
>¦0o o ¦*®*-OO <8 comitetul executiv al sfatului popular comu­ vian din întovărăşirea din Leşnic. Ţăranii
nal a mobilizat întovărăşiţi! şi ţăranii muncitori: Gaşpar Tudor, Popa Aurel, Şta-
Prin grija permanentă a partidului şi Despre activitatea punctului agricol majoritatea ţăranilor muncitori din comu­ muncitori la plivitul griului de toamnă. ier Augustin din Filimon Sîrbu, Blaj Gheor­
guvernului, pentru răspândirea şi aplica­ din comuna 7 eiuş nă terminaseră însămânţările. Tot din lipsă Astfel, pînă în ziua de 9 mai 1955 cele două ghe din Leşnic sînt fruntaşi pe comună Ia
rea pe scară oît mai largă a regulilor a- de preocupare a tovarăşei zootehniste, in întovărăşiri din Filimon Sîrbu şi Leşnic au întreţinerea culturilor de toamnă.
grotehnice, în primăvara aceasba, pe cen^- grîu de toamnă, executînd totodată şi pli­ şefă la punct, munoa se desfăşoară în con- comuna Stremţ, a rămas negrăpată, timp terminal aproape în întregime plivitul grîu-
tre de comune, au fost create puncte a- vitul buruienilor. diţiuni cu totul nesatisfăcătoare. Pe lîngă de peste două săptămâni, suprafaţa de 52 R. Ican
gricole unde-şi desfăşoară activitatea teh­ faptul că tovarăşa Stroia neglijează în hectare, teren desţelenit şi însămânţat cu
nicieni şi ingineri agronomi bine pregă­ Exemplul acestor unităţi socialiste a fost mod nepermis sprijinul tehnic ce trebuie diferite ierburi. Lăsînd terenul însămânţat nota
tiţi. urmat de un număr însemnat de ţărani să-l dea ţăranilor muncitori pentru a creşte negrăpat, o mare parte din sămânţă a fost
muncitori ou gospodării individuale din vite de rasă, susnumita, neglijează să dea culeasă de păsări, iar o parte distrusă ul­ Urmările nepăsării
Şi în comuna Teiuş, din raionul Alba, comunele respective. Pentru aplicarea re­ sfaturi tehnice însăşi îngrijitorilor de ani­ terior prin grăpare, după ce sămânţa a în­
a fost creat un punct agricol, încadrat cu gulilor agrotehnice stabilite de tehnicieni male de la staţiunile de montă. Lipsit de Fe strada „Vasiie Roaită“, lîngă servi­ Popescu Maria, directoarea căminului, caro
tehnicieni de specialitate, care răspund di­ şi de comun acord cu colaboratorii case­ îndrumare tehnică, ciobanul care îngri­ colţit. ciul P.T.T.R. Hunedoara se află instalat a venit cu încredere sezisîndu-i manifes­
rect de mărirea producţiei agricole la lor agronomului, o muncă susţinută au jeşte cei 250 berbeci de la staţiunea de Pentru asigurarea unei puternice baze un cămin de zi, de cartier, în oare sînt tările de nepăsare ale preşedintelui sfatu­
hectar. Dacă analizăm activitatea tehni­ desfăşurat colaboratorii Domşa Gheorghe montă din Teiuş, nu aplică la întreţine­ educaţi copii, ai căror părinţi se află am­ lui popular orăşenesc — tovarăşul Adespi
cienilor agronomi din' cadrul acestui punct, (Birăuiţ), Popa Petru, Ciontea Ioan lud rea şi îngrijirea lor. nici cele mai elemen­ furajere, tehnicienii zootehnişti au oa sar- bii în cîmpul muncii. Vasiie.
vom vedea că au obţinut suCcese deosebite Mihăilă, Tirtu Teodor, Radu Saxson.şi al­ tare reguli zootehnice. Acest lucru a făcut oină principală să îndrume gospodăriile
în popularizarea regulilor agrotehnice. ţii din comuna Peţelca, Munteanu Zaharie, oa berbecii staţiunii să fie slabi şi bolnavi, colective, întovărăşirile şi ţăranii munci­ Părinţii acestor copii sînt foarte mulţu­ Care sînt urmările acestei crase nepă-
Crişan Gavrilă şi Timiş Gligor din Te­ cauză pentru care o parte din ei şi-au pier­ tori cu gospodării individuale, să cultive miţi de felul cum corpul didactic şi îngri­ sări, ce se manifestă de mai bine de doi
Ou ajutorul activelor de colaboratori, iuş, cît şi Mara Simion lui Candin, Flo- dut mai mult de jumătate din cantitatea porumb furajer pentru siloz. Ş l în acea­ jitoarele poartă de grijă micuţilor lor. ani?
formate pe lingă casele agronomului, din rea Traian, Păitrănjan Ioan, Coman Ioan de lînă. stă direcţie, tehnicienii zootehnişti de la Hrana este îndestulătoare şi bine pregă­
rîndul colectiviştilor, întovărăşiţilor şi ale lui Nicoiae şi alţii din comuna Stremţ. acest punct în frunte cu tovarăşa Stroia, tită ; copiii primesc o educaţie aleasă. Locatarii care ocupă ilegal o parte a
ţăranilor fruntaşi ai recoltelor bogate, Fiecare crescător ştie că animale bune, nu au făcut nimic. Acest lucru se reflectă clădirii căminului, aruncă prin curte şi în
tehnicienii agronomi din comunele Teiuş, In urma muncii de popularizare a regu­ nu se pot creşte fără a avea furajele ne­ pe deplin, prin faptul că pe întreaga rază Din partea organelor lodale ale puterii grădină, resturi alterate, o mare parte din
Stremţ şi Peţelca, au reuşit să stabilească lilor agrotehnice, îm aceste comune, pen­ cesare şi de bună calitate. Ori, acest lucru de activitate a punctului agricol nu se de stat însă — datoare să acorde tot spri­ mobilierul căminului este depozitat prin
unele măsuri tehnice legate de condiţiile tru prima dată s-au introdus în agricul­ tovarăşa Stroia Maria, ingineră zootehnis- găseşte însămânţată nici cea mai mică jinul acestui cămdn — nu se dă nici cea pod şi prin magazia de alimente, în loc să
climaterice lodale şi de sdul respectiv. tură unele măsuri noi agrotehnice oa : ia- tă, nu vrea să-l ştie. Iată ce ne face să suprafaţă cu această plantă, atît de nece­ mad mică atenţie. De 2 ani şi mai bine se fie folosit spre nevoile copiilor.
xovizarea seminţei de grîu de primăvară şi credem acest lucru. La staţiunile de mon­ sară în hrănirea animalelor pe timpul ier­ tot tărăgănează eliberarea căminului şi
In 'cadrul ultimelor consfătuiri, ce au a seminţei de cartofi. tă stă gunoiul netransportat pe loturile orearea de posibilităţi acestuia, să-şi des­ Atît faţă de sezisările conducerii cămi­
avut loc în aceste comune şi sate, la în­ zootehnice, iar la saivanul berbecilor gu­ nii. făşoare activitatea conform cerinţelor.
ceputul lunii curente, s-au discutat şi Astfel, gospodăria colectivă din Teiuş noiul nu este aşezat în platformă, ci este Clădirea aparţine Ministerului învăţămân­ nului oît şi faţă de cererile îndreptăţite
stabilit regulile agrotehnice ce trebuiesc a însămânţat în primăvara aceasta 580 kg. împrăştiat în jurul saivanului în grămă- Faţă de lipsurile manifestate în activi­ tului. Sfatul popular orăşenesc (preşedinte
aplicate la întreţinerea culturilor da : pli- griu de primăvară iarovizat, iar un mare jioare mici expus vântului şi soarelui. Prin tatea tovarăşei Stroia Maria, secţia agri­ tov. Adespd Vasiie) a permis însă ca a- ale părinţilor copiilor, comitetele execu­
vitul griului, aplicarea îngrăşămintelor număr de ţărani muncitori au făcut iaro- grija secţiei agricole a sfatului popular ra­ colă a sfatului popular raional, respectiv
chimice în timpul vegetaţiei plantelor, vizarea la cartofi ional, au fost trimise în comuna Teiuş, cu tovarăşul inginer Bărăbănţan Nicoiae, zo­ ceastă clădire să fie utilizată şi în alte tive ale sfaturilor populare orăşenesc şi
combaterea dăunătorilor culturilor şi pră­ săptămâni în urmă, cantitatea de 15.000 otehnistul raionului va trebui să ia cele raional au rămas pasive. Este o ruşine
şitul porumbului. In cadrul punctului agricol dan Teiuş, kg. îngrăşăminte chimice, pentru a fi îm­ mai severe măsuri. Să fie făcută răspun­ scopuri. O aripă a clădirii a fost dată
realizări frumoase s-au obţinut şi în sec­ prăştiate pe păşunea berbecilor, însă, to­ zătoare pentru lipsurile manifestate în pentru Conducătorii acestor organe locale
După stabilirea acestor măsuri, fruntaşe torul sanitar-veterinar şi în sectorul zoo­ varăşa Stroia, din nepăsare, nici nu a problema loturilor zootehnice, a pagube­ P.T.T.R.-ului şi combinatului, care au in­ ale puterii de stat, să afirme că n-au gă­
în aplicarea regulilor agrotehnice au fost tehnic. In seotorul sanitar-veterinar s-au ştiut ale cui sînt şi care este scopul în­ lor pricinuite pe terenurile desţelenite din sit soluţia rezolvării unei asemenea pro­
gospodăriile colective şi întovărăşirile a- făcut pînă în prezent malienările la cai şi grăşămintelor, ele fiind lăsate sL stea şi comuna Stremţ, şi pentru slaba activitate trodus acolo nişte oameni certaţi cu cură­ bleme !
gricole. Astfel, gospodăria colectivă din vaccinarea bovinelor. In sectorul zootehnic astăzi într-o magazie. ce o desfăşoară în vederea popularizării
Căpud, a plivit întreaga suprafaţă de grîu s-au curăţit şi désinfectât grajdurile la regulilor zootehnice. ţenia. Intr-o altă parte a căminului se a- Părinţii copiilor de la căminul de zi de
şi a aplicat îngrăşăminte chimice pe supra­ toate staţiunile de montă. Lipsuri serioase s-au manifestat şi în
faţa de 40 hectare, gospodăria colectivă ce priveşte însămînţarea loturilor zooteh­ Tovarăşa Stroia Maria, ingineră zooteh- flă locuinţa tovarăşului Nariţa Ioan de la cartier cer cu hotărâre organelor locale ale
„30 Decembrie“ din Teiuş, a aplicat în­ Spre deosebire de realizările frumoase nice. Astfel, pînă în ziua de 13 mai, pe nistă împreună cu tehnicienii zootehnişti puterii de stat să-şi facă datoria, rezol­
grăşăminte superfosfatice pe suprafaţa de obţinute de către tehnicienii agronomi, de lotul zootehnic al comunii Teiuş. încă nu de la comune, în munca lor. vor trebui să secţia organizatorică a sfatului popular ra­
22 hectare grîu de toamnă, şi a început la punctul agricoh în frunte cu tovarăşul era însămânţat porumbul, pe cită vreme înveţe din metodele bune de muncă pe vând în mod favorabil cererea lor îndrep­
plivitul griului a doua oară. L3 fel înto- Nicoară Ioan, şeful punctului, în sectorul care le folosesc tehnicienii agronomi din ional căruia nu i se pune la dispoziţie altă
vărăşiţii din comuna Stremţ şi Teiuş, au zootehnic unde-şi desfăşoară activitatea cadrul aceluiaşi punct şi să lupte cu mai tăţită de a primi tot concursul pentru
aplicat îngrăşăminte azotoase şi superios­ tovarăşa inginer Slroia Maria, zootehnistă multă perseverenţă-pentru a le aplica în locuinţă.
tatice pe toate suprafeţele însămânţate cu practică. buna activitate a căminului de zi, care,
Tovarăşul Mihuţ Avram, preşedintele (culmea !) mai este şi patronat de sfatul
D. DEMEA
comitetului executiv ad sfatului popular popular orăşenesc.

raional, a mers pînă acolo încât a recurs I. DUNA

la ameninţări făcute la adresa tovarăşei