Page 26 - 1955-05

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT! V A !

mulSocialismului IN A C E S T N U M Ă R :
- „Cum ne comportăm în viaţă“ — tatea mea de instructor al comi­ — Inovatorii — minuitori ai tehnicii

discuţii (pag. 2-a) tetului regional (pag. 2-a) noi (pag. 3-a)

In jurul unui „eveniment“ — Pentru o cît mai justă colaborare — Amestecul imperialist în afacerile,

0RGÄNALCOMITETULUI REGIONALPMR.HUNEDOARA$1ÄLSFATULUI PDPÜtÄEGiOHAEi (pag. 2-a) între instructorii de pionieri şi con­ interne ale ţărilor Orientului apro­

VIAŢA DE PARTID — Din activi­ ducerea şcolilor (pag- 2-a) piat şi mijlociu (pag. 4-a)

Anul VII. nr. 480 j Duminică 22 mai 1955 j 4 pagini 20 bani

BiraHjBjgjCTaroagagBBB

Tot sprijinul activităţii Oamenii muncii din regiunea noastră
creatoare a maselor! sprijină Hotărîrile Conferinţei de la Varşovia

Desfăşurarea întrecerii socialiste pen­ din care 9 sînt deja acceptate, precum şi

tru îndeplinirea ou succes a primului nos­ altoie. Exemple de inovatori vestiţi sînt Tratatul de la Varşovia Documentele Conferinţei de la Varşovia un nou Vom contribui şi mai mu t
tru plan .cincinal, precum şi etapa actuală multe. Inovatorul Teodorescu Aurei de la un pas important pe calea îndemn pentru întărirea păcii popoarelor la întărirea păcii
care se caracterizează printr-o îndîrjită mina Uriceni a propus automatizarea a-
luptă pentru scăderea preţului de cost al paratului de sudură. El a redus consumul consolidării păcii Oamenii muncii din regiunea noastră de diferite naţionalităţi, in cadrul unor Prof. GH1ŞOIU EUGEN
produselor şi mărirea productivităţii mun­ de carbid la acest aparat, recoadiţionîn- mitinguri şi adunări, discută cu multă însufleţire istoricele Hotărîri ale Confe­ directorul Şcolii medii de băieţi
cii, este influenţată în mare măsură de du-1 şi fixîndu-i un rezervor de presiune SPINU ALECU rinţei de la Varşovia ale statelor europene pentru asigurarea păcii şi securităţii în
mişcarea inovatorilor din patria noastră. prin care s-a reglementat complect con­ căpitan în rezervă Europa. Cu această ocazie ei aprobă din toată inima semnarea Tratatului de prie­ DEVA
In cadrul întrecerii socialiste au apărut sumul de carbid. Această inovaţie, aduce tenie, colaborare şi asistenţă mutuală încheiat intre cele opt state europene, an-
şi apar nenumărate iniţiative preţioase ale o economie în valoare de 8.438 lei anual. Deşi au trecut numai 10 ani de cînd vi­ gajîndu-se totodată ca prin noi realizări în muncă să contribuie şi mai mult la în­ Hotărîrile istorice ale conferinţei de la
teaza şi invincibila Armată Roşie a U.R.S.S. tărirea acestuia, fiind o garanţie a asigurării păcii popoarelor. ¦ Varşovia constituie o măsură din cele mai
fruntaşilor şi inovatorilor, iniţiative care Mecanicul de locomotivă Diaconu Ioan a zdrobit, alături de aliaţii săi, armata de importante în momentul de faţă, pentru asi­
tîlhari şi bandiţi a Germaniei hitleriste, fă- gurarea păcii şi securităţii in Europa şi
aduc o continuă perfecţionare a procesu­ de la depoul C.F.R. Petroşani a propus un cînd-o să capituleze fără condiţii, totuşi din chiar în lumea întreagă.
nou, astăzi, cercurile imperialiste conduse
lui de producţie şi o creştere neîncetată nou- sistem pentru alimentarea locomoti­ de S.U.A., se pregătesc ca prin reînvierea Reprezentanţii statelor semnatare ale Tra­
a productivităţii muncii. La baza acestor vei ou nisip. Inginerul Paleliy Tudor a militarismului german să dezlănţuie un nou tatului de prietenie, colaborare şi asistenţă
război mai sîngeros şi mai pustiitor. mutuală, au exprimat in cadrul conferinţei
succese obţinute de fruntaşii şi inovatorii confecţionat o pompă helicoidală pentru e- La oţelăria Combinatului siderurgic noi eforturi în muncă pentru întărirea ho- de Ia Varşovia voinţa nestrămutată de pace
noştri, se află aplicarea în mod creator la vacutarea apelor murdare din Canale. Popoarele iubitoare de pace însă nu pot „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara târârilor de la Varşovia, a foşt şi tov. Gros a popoarelor lagărului păcii, democraţiei şl
fiecare loc de muncă a bogatei experienţe Această inovaţie aduce o economie a- să privească cu indiferenţă aceste uneltiri Ioan, muncitor la vacum, care s-a angajat socialismului şi hotărîrea acestora de a
duşmănoase păcii, deoarece războiul duce Intr-una din zilele acestea, după termina­ să depăşească norma zilnic cu 10 la sută. apăra cu sfinţenie cuceririle lor împotriva
cucerite de ştiinţa şi tehnica sovietică, că­ nuală de 213.725 lei. Inginerul Potelly Tu­ Ia distrugerea a tot ceea ce mintea omenea­ rea schimbului întîi, muncitorii de la secţia Angajamente pentru depăşirea planului de puterilor imperialiste care ameninţă omeni­
lăuză preţioasă în activitatea creatoare de dor de la Trustul 7 construcţii, a fost re­ scă a creat în ultimul timp, duce la pierde­ oţelărie a Combinatului siderurgic „Gh. producţie şi-au mai luat şi tov. Szeke.ly E- rea cu un nou război mondial.
rea a mii de vieţi omeneşti. Gheorghiu-Dej“ au luat parte la o convor­ caterina, Rill Irina, Fur Suzana şi alţii.
zi cu zi, a celor ce muncesc din patria compensat cu 3.900 lei pentru această bire la colţul roşu cu propagandistul Caţi- In opoziţie cu gruparea militară a „Uni­
noastră. inovaţie. Inginerii Popescu Mircea şi Niţă In dorinţa sinceră de a contribui la men­ gherea Cătinel, unde au discutat despre im­ * unii Europei occidentale”, care are drept
Gheorghe de la combinatul siderurgic ţinerea şi consolidarea păcii popoarelor şi portanţa internaţională a conferinţei de la scop reînvierea militarismului agresiv ger­
In lupta pentru perfecţionarea produc­ Hunedoara au propus îmbunătăţirea oţe­ de a lua măsurile cele mai eficace pentru Varşovia şi în special a încheierii tratatului Hotărîrile conferinţei de la Varşovia a man, militarism in urma căruia popoarele
ţiei, pentru descoperirea şi fdlosirea pe lului cu molibden, prin folosirea tnioxi- preîntîmpinarca primejdiei unui nou război, de prietenie, colaborare şi asistenţă mutua­ statelor europene pentru asigurarea păcii şi au suferit dezastrele a două războaie mon­
scară tot mai largă a imenselor rezerve duiuii de molibden, în loc de concentrat reprezentanţii tuturor ţărilor lagărului păcii lă, care are drept scop menţinerea şi întă­ securităţii în Europa, au fost discutate şi diale, tratatul de Ia Varşovia, încheiat între
interne din întreprinderile noastre, miş­ de molibdenită care are un procentaj ri­ din Europa în frunte cu U.R.S.S., au semnat rirea păcii între popoare. în alte întreprinderi şi instituţii din raio­ ţările de democraţie populară şi invincibila
carea inovatorilor oare descoperă zi de zi dicat de sulf. Prin aceasta s-au salvat de in cadrul conferinţei de la Varşovia „Tra­ nul Haţeg, ca de exemplu la cooperativa ţară a socialismului victorios, U.R.S.S., este
în producţie noi izvoare ce duic spre fo­ la rebutare zeci de tone de oţel aliat. Nu­ tatul de prietenie, colaborare şi asistenţă Oţelarul fruntaş, Lăbuneţ Vaier, luînd cu- „16 Februarie“, la cooperativa „Ţara Haţe­ o alianţă între statele suverane şi egale în
losirea cît moi complectă a utilajului din mai in perioada 29 octombrie 1954 şi 25 mutuală“. vîntul a arătat că acest tratat încheiat între gului“, ele. drepturi care doresc din toată inima să con­
fiecare Întreprindere, secţie şi las de martie 1955 s-a făcut o economie de 78.992 ţările lagărului păcii din Europa, care se tribuie Ia apărarea păcii şi securităţii po­
muncă în parte, are un rol de frunte. Ac­ l e i , datorită aplicării acestui nou procedeu. Din conţinutul acestui tratat, rezultă în deosebeşte fundamental de alianţele agre­ * poarelor.
tivitatea creatoare a muncitorilor, tehni­ mod limpede caracterul lui profund defen­ sive încheiate între puterile imperialiste,
siv şi paşnic, statele semnatare obligîndu- este străbătut de un profund caracter defen­ In G.A;C. Ostrov încheierea acestui tratat are un caracter
cienilor şi inginerilor din regiunea noas­ Maistrul turnător, Balint Alexandru tot se să se abţină de la orice fel de ameninţă­ siv. Tînărul oţelar şi-a luat angajamentul paşnic, va fi ca o stîncă de granit în faţa
ri ori de Ia întrebuinţarea forţei în relaţiile ca echipa pe care o conduce să dea tot mai Semnarea tratatului de la Varşovia de oricărui agresor care va cuteza să atenteze
tră, se dezvoltă cu un avînt deosebit, da­ de la combinatul siderurgic Hunedoara, a lor internaţionale, şi totodată să colaboreze mult oţel peste plan, contribuind aistfel la către ţările iubitoare de pace din Europa, a la pacea şi făurirea unui viitor fericit al
torită conducerii înţelepte şi grijii perma­ propus şi a realizat turnarea centrifugală la orice acţiune în scopul asigurării păcii apărarea păcii şi securităţii popoarelor îm­ fost discutată cu mult entuziasm de ţăranii popoarelor.
nente a partidului, condiţiilor de muncă a tuburilor de fontă El are în jurul său şi securităţii internaţionale. potriva acelora care se străduiesc să pregă­ muncitori din G.A.C. Ostrov. Ei şi-au ex­
şi viaţă, create de regimul nostru demo- un Colectiv larg format din tehnicieni şi tească un nou război. primat sincera dorinţă ca prin noi realizări Oamenii muncii din învăţămînt au
orat-popular. ingineri. Inovaţia‘aduce peste 1.000.000 lei Contribuţia popoarelor participante la în muncă să contribuie la întărirea acestui luat act cu vie satisfacţie de hotărîrile confe­
conferinţa de la Varşovia la asigurarea pă­ Printre cei care au mai luat cuvîntul, a tratat şi la apărarea păcii. De exemplu, co­ rinţei de Ia Varşovia şi în special de înche­
Sporirea .productivităţii muncii, scăde­ economii anual. Turnarea centrifugală are, cii popoarelor, reiese şi din aceea că Trata­ fost şi oţelarul Bîrlea Traian care şi-a ex­ lectivistul Iosivni Ioan şi-a luat angajamen­ ierea tratatului între cele opt state europene
rea preţului de cost, întărirea regimului avantajul că se face fără miez, astfel că tul de Ia Varşovia are un caracter deschis, primat hotărîrea de a contribui la întărirea tul să-şi depăşească zilnic norma cu 20-30 iubitoare de pace, văzînd în el garanţia
de economii prin reducerea normelor de se economisesc toate materialele necesare lăsind posibilitatea oricărui stat, indiferent tratatului de la Varşovia prin elaborarea de la sută, iar Moisescu Petre, şef de echipă, asigurării condiţiilor optime pentru desfă­
consum la materii prime şi 'materiale, pregătirii miezurilor, inclusiv întreţinerea de orînduirea iui socială şi de stat, să ade­ cît mai multe şarje rapide. şi-a exprimat hotărîrea ca echipa sa să facă şurarea unei rodnice activităţi constructive,
scăderea cheltuielilor administrative pre­ scheleţilor pentru miez. Turnarea se face re Ia ei. Acest tratat reflectă stăruinţele pe în fiecare zi două norme. pentru propăşirea ştiinţei şi culturii în pa­
cum şi alţi factori, constituie calea sigură fără ouilee, economisindu-se 15% din fonta care le depun ţările lagărului democratic * tria noastră.
pentru crearea condiţiilor necesare creş­ totală lichidă. Tubul se toarnă la o lun­ pentru apărarea păcii. Peştenija
terii an de an, a salariului real şi a nive­ gime fixă de 4 metri şi nu mai este ne­ In RAIONUL HAŢEG In numele colectivului didactic de la
lului de trai material şi cultural .al oa­ voie să-i fie tăiat capătul la strung. Cu­ Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­ La adunarea în care s-a discutat istorlcb Şcoala medie de băieţi din oraşul Deva,
menilor muncii din patria noastră. Pen­ răţirea interioară este eliminată. Prin in­ tenţă mutuală este un nou pas în asigura­ La „Ceramica“ Baru-Mare le hotărîri ale conferinţei de la Varşovia, îmi exprim hotărîrea fermă de a nu precu­
tru realizarea acestor sarcini, numeroşi troducerea acestei metode noi de lucru rea păcii şi securităţii în lume şi totodată au participat 48 de ţărani colectivişti. peţi niciun efort pentru a aduce contribuţia
inovatori, muncitori, ingineri şi tehnicieni productivitatea creşte cu 14 kg. om/oră. un serios avertisment Ia adresa cercurilor In cadrul mitingului care a avut loc şi la Pentru a contribui şi mai mult la traduce­ noastră la cauza păcii şi întăririi patriei
din regiunea noastră şi-*au. dat un aport Dar inovaţia aceasta nu se bucură de agresive imperialiste care pregătesc un nou care au luat parte peste 120 participanţi, rea în viaţă a acestor hotărîri, ţăranii colec­ noastre, educind elevii in spiritul patrioti­
considerabil în lupta pentru ridicarea toată atenţia, dovadă că şi acum turnarea război. El dă încredere şi speranţă în viitor muncitorii, tehnicienii şi inginerii de la în­ tivişti, din această gospodărie colectivă smului socialist.
productivităţii muncii şi a tuturor .proble­ se face tot vertical. Iată deci o inovaţie tuturor acelora care doresc pacea, care nu treprinderea „Ceramica“ Baru-Mare, s-au şi-au luat o ’serie de angajamente pentru
melor legate de îndeplinirea cincinalului. apreciată, dar care nu se aplică. vor ca omenirea să fie tîrîtă într-un nou angajat să sprijine încheierea tratatului de sporirea producţiei la hectar. Printre cei De asemenea, noi cadrele didactice ne an­
război. la Varşovia dînd tot mai multe produse care şi-au luat asemenea angajamente sînt gajăm să înarmăm tinăra generaţie cu cu­
La cabinetul tehnic de la Combinatul In activitatea cabinetelor tehnice s-a peste plan. De exemplu, tov. Gali Ioan, şe­ ţăranii colectivişti, Crăciunel Dumitru, Pre­ noştinţe temeinice asupra vieţii societăţii,
siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hu­ dovedit că sînt încă multe şi serioase Ca cetăţean cinstit al R.P.R* care sînt ful secţiei cariere, luînd*cuvîntul a arătat da Ştefan, Crăciunel Păscuţ, Preda Gheor­ pentru a înţelege legile ei de dezvoltare,
nedoara, activitatea creatoare a maselor lipsuri. Inovaţiile valoroase sînt insufi­ mîndru şi fericit că şi ţara noastră este că aceşt tratat, încheiat între cele opt state ghe şi alţii. pentru a deveni constructori activi şi con­
a luat un avint deosebit. An de an, nu­ cient extinse. Se întâmplă că multe cabi­ parte egală în acest tratat cu celelalte ţări europene, este un nou pas spre slăbirea în­ secvenţi ai vieţii noi, luptători neînfricaţi
mărul inovaţiilor propuse au crescut. In nete tehnice se mulţumesc adesea a re­ semnatare, voi căuta ca prin toate acţiunile cordării internaţionale, angajîndu-se ca în * pentru pace.
1951, la acest cabinet s-au prezentat 90 de compensa pe inovatori şi a plasa drept „re­ mele să dau dovadă că sînt luptător activ numele secţiei pe care o conduce să depă­
inovaţii, în 1952 s-au propus 140 de ino­ zolvate" în dosare, multe din inovaţiile pentru cauza păcii şi construirea socialis­ şească planul lunii mai cu 15 la sută, întă­ Rîu-Bărbat
vaţii, în 1953 numărul inovaţiilor a cres­ care pot fi extinse. La minele de fier mului la noi în ţară. rind astfel şi mai mult acest tratat.
Ca toţi oamenii muncii din ţara noastră,
cut pînă la cifra de 165, ca apoi, în a- Ghelar, cabinetul tehnic nu a aplicat în De asemenea tov. Dăian Ioan, şeful sec­ şi ţăranii colectivişti din Rîu-Bărbat şi-au
ţiei transporturi, s-a angajat să depăşească exprimat dorinţa lor unanimă ca prin noi
nul următor numărul să atingă cifra de cursul acestui an nici o inovaţie. Cabine­ planul lunii în curs cu 5 la sută. Ca cei de realizări în muncă să contribuie la întărirea
mai sus s-au angajat mulţi muncitori. tratatului de la Varşovia. Astfel, ţăranii
275 de inovaţii. In mod orescînd au mers tul tehnic de La Ghelar nu popularizează, muncitori Iqri Anton, Avramescu Francisc.
şi economiile rezultate de pe urma apli­ mu sprijină activitatea creatoare a mase­ * Rusu Gheorghe, Kis Bela şi alţii, au hotă-
cării acestor inovaţii. Dacă în 1951, va­ lor, mu îndeamnă pe inovatori la noi ac­ rît să facă din gospodăria lor colectiva o
loarea acestor economii se cifra la 203.600 La fabrica de marmeladă gospodărie model. De asemenea, s-au anga­
Cu mult entuziasm au discutat hotărîrile jat ca, pentru a recolta 2 000 kg. porumb
lei, în anul 1954 ea a crescut pînă la ţiuni, mu-i îndrumă. La I.F.E.T. Sebeş de conferinţei de la Varşovia şi oamenii muncii boabe Ia hectar, să facă anul acesta po­
de la fabrica de marmeladă din oraşul Ha­ rumbului trei praşile.
1.620.000 lei. Aşa dar, pe drept cuvînt se poa­ la începutul anului 1954 şl pînă acum, s-a ţeg. Printre cei care au participat la discuţii
şi şi-au exprimat sincera dorinţă să depună
te afirma că la acest cabinet se munceşte. propus o singură inovaţie. Cabinete teh­
Bine întreţinut, dotat ou un mobilier mo­ nice ou slabă aotivitate sînt şi cele de la
dem şi o bibliotecă bogată, spaţiu sufi- I.F.E.T. Orăştie, întreprinderea locală
.cient, etc., aceot Cabinet tehnlic atrage „6 August“ Petroşani, I.FB.T. Pui, I.C.
sute de inovatori oare vin să-şi spună cu

drag cuvântul., Lonea şi altele

Pentru inovaţiile propuse ei primesc De asemenea, s-a constatat că nu s-a

frumoase recompense. Numai în cursul a- discutat în mod critic şi autocritic în cer­

nulul 1954 s-a plătit inovatorilor de la curile AS.I.T. felul cum se dezvoltă miş­ In grădina colectiviştilor ¦ 0«:00 x ec ec ec oc so«» oc ec oc oooc eo *o ooeo ec ococ ec ooec ocoo•

acest cabinet tehnic, suma de 274.883 lei. carea de inovaţii, felul cum se aplică ino­ g Instantaneu teţi si nouă o fotografie Le-amrăspuns 8

La fabrica „Ceramica“ Baru-Mare (fa­ vaţiile în cadrul întreprinderilor pentru a 8 trecut, veniturile gospodăriei din legume pînă nu şi-au potrivit basmalele pe cap. -î-5 nu vom uita. g
brică ce şi-a terminat sarcinile din pri­ se lua măsuri imediate în vederea reme­ jj Pe malul Timavei, la cîteva sute de şi zarzavaturi s-au ridicat la mai mult de nu şi-' aranjat fustele, n-au vrut să se
mul cincinal) se va introduce un nou sis­ dierii lipsurilor constatate. La Petroşani, 8 metri depărtare de sat, pe o suprafaţă de 100.000 lei. fotogri. ize. Ce să le fi făcut ? Şi-apoi, ...Acum, tot satul o să fie plin de „fo- f
tem de ardere a cărămizilor, cu gazogen, în fiecare săptămână, are loc „sâmbăta 9 5 hectare, se întinde grădina gospodăriei tot timpul cît s-au aranjat au tot vor­
în locul lemnelor. Prin noul sistem de ar­ responsabililor cabinetelor tehnice de la i colective din Cistei. Am ajuns acolo — Iar anul ăsta vrem să trimitem pe te o ra /it“ ... |
dere se va face o economie anuală de mine“, în dare se analizează munca din jj după-amiază. Colectiviştii, terminaseră
6—700.000 lei, fiindcă şi randamentul fie­ săptămâna respectivă. Numai I.C. Lonea, piaţă mai multe roşii, varză şi castraveţi bit : . Ceva ce trebuia spus I
cărui cuptor va creşte cu 20-25%. Tot aed» I.C. Pebriia şi I.C. Uricani nu-şi trimite 8 de plantat ce avuseseră pentru ziua a- decît anul trecut ne-a spus bătrînul — Ei tu Floareo, nu te mai dichisi a-
la arderea cahlelor de teracotă, întrucât aci responsabilul. Din cauza aceasta, ei 8 ceea şi începuseră să-şi ude răsadurile. Marcu Mihăilă. mai de muit |g'
consumul de combustibil anual se ridică sînt şi codaşi în aplicarea inovaţiilor. tlta că doar nu te măriţi acum.
la o sumă prea mare, s-a propus ca acea­ g Erau acolo vreo patru bărbaţi şi cam tot — Mai multe şi mai bune, a intervenit Intr-adevăr am tot scris pînă acum des- 8
stă ardere să se facă ou motorină. Anual, Cabinetele tehnice din întreprinderi 8 atîtea femei. Vorbeau tare de parcă s-ar şi Bota Aurel. Am şi făcut contractul cu
prin noul sistem de ardere se face o eco­ trebuie să fie înzestrate cu biblioteci teh­ 8 fi certat. Nu se certau însă. Discutau a- cooperativa. pre grădinari, dar despre munca lor am g
nomie de minimum 53.000 lei. nice bogate, pentru ca inovatorii să poată 88 prins o problemă importantă pentru gră-
studia orice problemă tehnică nelămurită Apoi ne-am manifestat dorinţa să le vorbit mai puţin. Să vedem ce-au făcut |
Şi în cursul anului 1955, cabinetele teh­ şi să fie în ourent ou toate noutăţile teh­
nice duc o vie activitate. Astfel la cabi­ nice apărute. Cabinetele tehnice au sar­ ei pînă acum. Pentru asta să-i luăm un 8
netul tehnic al minei Vulcan s-a prezen­ cina de a ajuta pe inovatorii care nu pot
tat în anul acesta pînă acum 28 de inova­ prezenta desene tehnice la inovaţiile pro­ interviu tovarăşului Cirnaţ Vaier.
ţii, din oare 10 se şi aplică deja, iar 18 puse, compleotîndu-le cu desenele şi schi­
sîn/t în curs de experimentare. S-a plătit o ţele respective. Cercurile A.S.I.T. trebuie jj dina lor, problema apei. — In primul rind tovarăşe Cirnaţ, I
recompensă prin antecalcul în valoare de să aibe un' program concret de sprijinire
peste 11.000 lei. Trebuie menţionat fap­ a mişcării inovatorilor, ţinînd legătură cu 8 Ni s-a părut că-i interesantă această spune-ne ce a-ţi însămînţat şi ce a-ţx |
tul că acest harnic coleotiv al cabinetului inovatorii şi acordîndu-le tot sprijinul
tehnic de la mina Vulcan în luna ianua­ tehnic necesar. 8 . discuţie şi am ascultat-o. Una dintre fe- plantat pînă acum în astea 5 hectare de 8
rie şi februarie îşi redusese activitatea.
Conducerea tehnică a minei Vulcan a fost Inovatorii şi raţiomalizatorii sînt lucră­ \ mei, mai tinăra ca celelalte, spunea: grădină ? g
serios criticată într-un foileton apărut în tori de frunte ai construcţiei socialismului
ziarul raional „Steagul Roşu“ din Petro­ în patria noastră, oameni care păşesc pe jj — Păi do., tovarăşul preşedinte Do- — Am însămînţat 20 de ari cu car- |
şani şi de atunci lucrurile s-au schimbat drumul progresului; de aceea, ei trebuie 8 bîrtă promite mereu. Dar pînă face o tofi timpurii, 20 ari cu ridichi, 20 ari cu jj
complect. Tovarăşul inginer şef, 3ăbălău îmbrăţişaţi şi ajutaţi cu toată dragostea
de către organele de partid, sindicale şi 8 treabă, trebuie să-l pisezi la cap multe castraveţi, 20 de ari cu pătrunjel, mă- 8

| zile. Aşa şi cu motorul şi pompa grădi- rar şi morcov, 27 ari cu ceapă şi am 8

| nii. De cînd ne tot promite că le pune la plantat 20.000 fire de varză timpurie, |
8 punct şi a-ţi văzut, abia ieri a adus mo- 1.000 fire de roşii şi 7.000 fire de gulii. |

g torul de la reparat. Credeţi că pompa o Dacă am fi avut apă suficientă, am fi 8
| s-o aducă de grabă ?
8 O altă femeie îi luă vorba din gură: acum pe terminate cu lucrările... |

— Acum spune-ne ce veţi m ai.planta g

8 — Şi nouă ne trebuie apă, apă multă. în zilele următoare.
8
6 Ce ne facem cu atîtea răsaduri dacă
— Vom planta 1,50 hectare cu ardei de |
g n-avem apă ? Eh, Dobîrtă, Dobîrtă... toate soiurile, 60 ari cu varză de toam- 8
nă, 60 ari cu vinete, 60 ari cu roşii, iar 8
o — Lasă văicăreala măi femeie, inter- in 800 cuburi nutritive vom însămînţa g
castraveţi. In mare, cam asta-i. Ba nu, |
g veni un bărbat. Om face noi cumva s-a- am uitat să vă. spun că terenul este pre- g
gătit în întregime pentru plantări.
jj vem apă. Iar dacă preşedintele n-o să se
— Bine tovarăşe Cîmaţ. Noi iţi mul- 8
Dumitru, în momentul de faţă manifestă 8 grăbească s-aducă pompa, îl punem pe el facem o fotografie. — Dar. tu de ce- te dichiseşti ? Ce, îţi ţumim. Cit despre fotografie şi despre |
o grijă permanentă faţă de bunul mers 8 sa care apă II facem pe el pompă... .vin peţitori ? chestia cu pompa şi preşedintele Do- j?
al cabinetului tehnic. Acest exemplu do­ g — Mai tăceţi odată, interveni alt băr- — O fotografie ? se mirară cîteva fe­ bîrtă să n-aveţi nici o grijă. O să le a- 8
vedeşte că în conţinu, cabinetele tehnice jj bat. Apoi în şoaptă : vine cineva la noi... mei. Păi aşa, murdare de pămînt ? N-ar — Lăsaţi odată vorba, că ne aşteaptă veţi pe toate cît de curînd...
8 Ne-am apropiat de colectivişti şi i-am fi mai bine să- ne schimbăm ? tovarăşii.
Am plecat de la Cistei cînd. se inse- g
administrative din întreprinderi. Spriji­ 8 salutat. Apoi am intrat in vorba cu ei. A trebuit să le convingem mult timp — Acuşi, numai să-mi potrivesc bas­ rase de-a binelea. Asta s-a întimplat in |
nind temeinic iniţiativa creatoare a ma­ maua. ziua de 18 mai. De atunci, au trecut trei jj
selor şi luptând .pentru larga extindere şi jj Am ţinut mult să redăm această convor- că' fotografia trebuie să le prindă In tim­ zile. Astăzi, credem că grădina colecti- g
aplicare a inovaţiilor ş i .a metodelor îna­ In sfirşit, pregătirile au fost gata şi a-
8 bire. Chiar dacă nu foloseşte reportaju- pul lucrului şi că ele nu trebuie să fie paratul nostru a intrat în funcţiune. Am viştilor are apă din belşug. Nu se poate 8
fotografiat din mai multe unghiuri ca să
8 lui de faţă, foloseşte preşedintelui Do- îmbrăcate altfel. fim siguri că măcar una dintre fotogra­ ca preşedintele să nu fi aflat că am fost |
fii va fi bună. Apoi, grădinarii şi-au vă­
trebuie controlate şi îndrumate. intate de muncă, mişcarea inovatorilor se g bîrtă Mihai. Au dat fuga şi-au scos apă din Tir- zut de treabă, iar noi am plecat urîh- pe acolo. Şi, doar nu-i un tovarăş rău... |
g navă, au umplut stropitorile şi-au venit
Exemple vrednice de ufmat pot fi date va transforma înrtr-o largă mişcare de în faţa obiectivului fotografic. Erau a- du-le spor la muncă. Din urmă ne-a a- GH. PAVEL- jj
s In faţa aparatului fotografic colo Aldea Maria, Cirnaţ Floarea, Marcu juhs un strigăt:
şi celelalte cabinete tehnice de la minele masă, oare va contribui puternic la do­ Mihăilă, Bota Aurel, Bota Maria, grădi­
din Valea Jiului, de la U.R.U.M. Petro­ bândirea de noi succese •în lupta pentru 8g Am discutat mai mult de o oră cu gră- narul şef, Cirnaţ Vaier, şi alţii. Bărbaţii — Să nu uitaţi tovarăşi, să ne trimi-
şani, uzina „Victoria“ Călan, filatura Lu- continua ridicare a nivelului de trai mate­ jj dinarii colectivei. Ne-au povestit ¦ lu-
s-au aranjat mai repede. Femeile insă,
peni unde s-au înregistrat 11 propupeji rial şi cultural al oamenilor muncii. 8 cruri interesante. Cel mai mult am vor-
3 bit-despre grădină. Ne-au. spus că anul
8 ucîî scsceeocw

« ooococs o e o c a e x o s x N M e e o c x x x s c . v o c c c x s c x NX M í c s - f c s c N r ; V îc 'îo c îeso ocecr-ce aococo eea ocecocoo ococ.