Page 27 - 1955-05

Pag. 2
Sin activitatea ~r
mea
-Munca instructorului regional se deose­
beşte de munca instructorilor secţiilor,
!prin faptul că instructorii comitetului re­
gional răspund în faţa biroului regional
de partid, au de o problemă sau două, ci
de întreaga activitate a organului raional
unde este repartizat, de aparatul acestuia
şi chiar de activitatea activiştilor regio­
nali veniţi pe raza raionului respectiv.
In ultimul timp muncind mai mult,
mi-am putut da seama de felul cum bi­
roul Comitetului raional de partid Haţeg,
s-a ocupat de întărirea organizaţiilor de
bază săteşti, de întărirea schimbului din­
tre oraş şi sat şi de buna desfăşurare a lu­
crărilor de primăvară. Controlînd mai
multe organizaţii de bază săteşti, am
constatat că preocuparea comitetului raio­
nal de partid pentru întărirea muncii or­
ganizaţiilor de bază săteşti nu era satis­
făcătoare. *
Cu ocazia controlului făcut la organi­
zaţiile de bază din raza comunelor Pai,
Dernsuş şi Sarmisegetuza, în problema bu­
nei desfăşurări a campaniei de primă­
vară, am constatat că situaţia reală nu era
cea prezentată în rapoartele şi situaţiile
comitetului raional de partid. Grupele de
întrajutorare nu existau în practică, în-
treCenile patriotice erau numai pe hîrtie,
iar activitatea, tehnicienilor la punctele a-
gricde era slabă. In faţa acestei situaţii
am propus comitetului raional de partid,
să examineze mersul lucrărilor de primă­
vară în şedinţă plenară. Aplicarea în via­
ţă de către biroul comitetului raional de
partid a hotărârii plenarei a dus în scurt
timp la remedierea în bună parte a lipsu­
rilor constatate.
Prin participarea cu regularitate la şe­
dinţele de c'cmitet şi de birou, precum şi
prin ieşirea pe teren cu oîte un membru
al biroului raional, am reuşit să cunosc şi
mai bine metodele de muncă ale comite­
tului raional de partid, orientarea fiecă­
rui membru el său în problemele ce se
ridică zi de zi pe teren. Acest lucru mi-a
dat posibilitatea să-i pot ajuta atunci
cînd era cazul', în u n d e ocazii reuşind să
preîntâmpinăm anumite greşeli.
Mi-a fost de un real folos metoda de a
merge şi singur pe teren sau cu instruc-
Pentru o oît mai justă eotafeorare míre instructorii
de pionieri şi conducerea şcolilor
Nu mai e multă vreme pînă cînd vor în­
cape examenele şcolare de sfârşit de an,
pînă cînd elevii vor trebui să arate ce au
făcut în timpul orelor de studiu, care sînt
roadele concrete ale muncad pe oare au
desfăşurat-o In vederea acestui eveni­
ment de seamă, se desfăşoară peste tot o
intensă pregătire, se dă pretutindeni o
stăruitoare bătălie pentru ca nici un elev
să nu se prezinte în faţa comisiei de
examinare, nepregătit.
Acum, în această perioadă de recapitu­
lare a cunoştinţelor, conducerile şcolilor,
cadrele didactice, instructorii de pionieri
şi organizaţiile U.T.M., trebuie să facă
im front .comun pentru sprijinirea elevi­
lor, pentru mobilizarea acestora spre în­
văţătură. Faptele au arătat în repetate
rînduri Că acolo unde între aceşti factori
a existat o colaborare strinsă, rezultatele
muncii au fcst întotdeauna cit se poate
de satisfăcătoare. Dimpotrivă însă, acolo
unde această colaborare a lipsit, unde s-a
muncit pe linii separate, acolo s-au pro­
dus defecţiuni serioase, acolo s-au petre­
cut încălcări şi contraziceri, de au dus la
o muncă de nivel scăzut.
In momentul de faţă, întreaga atenţie
trebuie acordată felului în care elevii se
pregătesc pentru examene, felului în care
aceştia şi-au organizat munca în vederea
unei cît mai bune însuşiri a materiei, fe­
lului în care ei îşi întrebuinţează cu fo­
los timpul liber.
O bună Colaborare între secţia de şcoli
medii şi pionieri a comitetului raional
U.T.M. şi secţia de învăţamînt a sfatului
popular raional, se poate spune că există
în raionul Alba. In acest raion însă, lu­
crurile nu au stat întotdeauna aşa. Aici,
pînă mai dăunăzi, între secţia de învăţă­
mânt şi secţia de şcoli medii şi pionieri, au
existat serioase divergenţe. Se poate
spune că între ele se dădea o adevărată
bătălie pentru „primat“. Din partea fie­
căreia se depunea stăruinţa pentru a se
subordona una celeilalte. Tendinţa cea
mai pronunţată în acest sens, s-a manifes­ muniste în rândul tuturor elevilor. E drept meinică a cunoştinţelor.
Să folosim toate
In regiunea noastră unele gospodării a-
gricole colective au studiat problema eco-
nomisiril braţelor de muncă necesare la
executarea marcajului, semănatului cit şi
la prăşit. Studiind această problemă, co­
lectiviştii din Şibot au însămânţat 26 ha.,
iar cei din Pricaz, 25 ha. teren cu po­
rumb în cuiburi aşezate în pătrat, după
metoda de buchetare a plantelor. El au
semănat sămânţă de porumb hibrid, lă-
sînd distanţa de 70 cm. între rînduri Pen­
tru a putea executa prăşitul mecanic în
lung şi în lat şi pentru ca plantele să
poată fi buchetate, colectiviştii au dublat
cantitatea de sămânţă pe rîndurile de po­
rumb, iar pentru ca să poată executa
prăşitul de-a curmezişul rândurilor, au în­
sămânţat o cantitate mică de ovăz prin
care au marcat terenul în Cruce. In felul
acesta, vor putea executa prăşitul în lungul
şi, în latul solei (tarlalei), rămînînd buche­ alege un loc plan pe pămînt care se tra­
tate cîte 1-3 fire de porumb la întretăie­
rea rândurilor de porumb cu cele de ovăz.
Executând însămînţatul porumbului cu
tractorul, după metoda de buchetare a
plantelor, colectiviştii au economisit un
mare număr de zile-muncă, scurtând tot­
odată mult perioada de însămînţărl
Insămînţările au fost executate de trac­
toriştii Murgan Florea şi Gomic Ioan, de
la S.M.T. Orăştie, care au folosit la semă­
nat tractorul K.D.P. 35 şi semănătoarea
I.A.R. 511.
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 480
sssessssz1SSSSSSSSSSSSSSS.....' " T ....... s a g a s .
V I A J A DE P A R T I D C îteva lucruri Pe marginea scrisorii
din munca noastră
de instructor 3aCf icomitetului regional ,CUM NE COM PORTĂM IN V IAŢA‘
îm potriva obiceiurilor urîte
tcrii comitetului raional de partid. In fe­ de partid a început acţiunea de crearea Cînd mi-a fost încredinţată munca de res­ Am citit cu mult interes scrisoarea tovară­ lipsesc nemotivat de la serviciu, etc., dar pe
lul acesta am reuşit să văd mai bine cum de întovărăşiri sau cooperative de produc­
au fost pregătiţi de către birou şi în ce ţie peste organizaţiile de bază săteşti, fără ponsabilă a comitetului de redacţie al şului Budur Radu, care a fost publicată de stradă se comportă foarte urît. Este vorba
centrului de radioficare Ghelar, nu m-am
măsură ajută instructorii organizaţiile de ca înainte să fi studiat toate condiţiile simţit prea la îndemână. Nu mai munci­ curînd in acest ziar la rubrica „Cum ne aici despre Olteanu Ioan de la C.F.U., Bo-
sem niciodată într-un asemenea loc şi-mi
bază. Astfel am putut constata că în mun­ polibice şi economice, fără ca să se întă­ era parcă teamă că nu voi putea face comportăm în viaţă“. Sînt bucuros că am - beş ¦Ioan de la construcţii metalice. Radu
faţă sarcinilor. Pe atunci, prezentarea teh­
ca comitetului raional, în ceea ce priveşte rească mai întîi munca organizaţiilor de nică a emisiunilor se făcea în codiţiuni ocazia să particip alături de ceilalţi tineri din Gheorghe de la montaj şi Borcan Teodor de
cu totul necorespunzătoare. Nu exista
orientarea aparatului şi a organizaţiilor de bază şi a organizaţiilor de masă, caz în­ studiou, emisiunea se făcea cînd din sala regiune la discutarea In coloanele ziarului a Ia mecanică. Aceşti tineri se îmbracă în
de maşini, oînd dintr-o sală vecină cu a-
bază în spre problemele specifice •raionu­ tâmplat în satele Reia şi Galaţi, unde co­ ceasta, care, neîndeplinind cerinţele acus­ unei probleme atît de importante pentru noi nişte haine schimonosite, îşi aranjează „creas­
tice, îngreunau claritatea.
lui, s-a văzut o îmbunătăţire, lucru ce s-a mitetul raional a avut de întâmpinat unele tinerii, cum este aceea a comportării in viaţa ta de cocoş“, crezînd că astfel pot fl mai
Ajutată în permanenţă de către organi­
concretizat în rezultatele ce s-au obţinut greutăţi. Este necesar ca în această direc­ zaţia de bază a partidului, de către comu­ de toate zilele. interesanţi, bat toată ziua străzile tără nici
nişti osl, Vlad Ioan Solea, Gostian Iosif
în raionul Haţeg. Planul colectărilor de ţie comitetul raional de partid să-şi ana­ Bertuţa, Alic Mihuţ cît şi de alţii, prin Eu socotesc comportarea tinerilor Lazăr un rost, formează o aşa-zisă „gaşcă“ şi se
decembrie 1954, am organizat o consfătu­
carne pe trimestrul I, planul achiziţiilor lizeze ; activitatea, .m ai.autocritic. Membrii ire la care am invitat atât ascultători oît Leon, Rusu Constantin şi Simlonescu Victor postează la un loc de trecere mai aglomerat,
şi diferiţi conducători de întreprinderi şi
şi .planul contractărilor de cultivarea sfe­ biroului comitetului raional de partid vor instituţii. In cadrul acestei Consfătuiri, am de la uzina „Victoria" Călan ca. ceva ruşi­ maimuţărindu-se în faţa trecătorilor şi în
dezbătut problema amenajării unui stu-
clei de zahăr au fost depăşite. D.easemenea trebui să .piardă mai puţin timp la sediul diou, din care să poată fi prezentate emi­ nos şi nepermis. Comportarea ţoiţj nu face- special a fetelor, conslderîndu-se în felul a-
siuni locale corespunzătoare. Imediat după
intr-un timp scurt, datorită intensificării, . comitetului raional de partid, între hîrtii acest lucru, a fost organizată o serbare cu cinste organizaţiei U.T.M. şi tinerilor din cesta „straşnici".
program artistic, a cărei venituri au fost
muncii politice în rîndurile crescătorilor şi situaţii, să stea mai mult pe teren în­ întrebuinţate exclusiv pentru procurarea Călan. Cred Insă că de faptele lor nedemne Eu pot să spun că o asemenea înfăţişare
de material necesar studioului In acest
de oi, au luat fiinţă 9 întovărăşiri zooteh­ tre oameni, să participe la adunările or­ fel, pe la începutul lunii lui aprilie din se fac vinovaţi mal mulţi. In primul rînd, şi comportare nu oglindeşte seriozitatea şi
acest an, s-a putut trece la amenajarea
nice. ganizaţiilor de bază, pentru că numai aşa, studioului atât de mult dorit In mod vo­ colectivul în care aceştia muncesc şi trăiesc. calităţile tineretului de tip nou din patria
luntar au lucrat la această acţiune o se­
Membrii biroului raional dau în prezent ,. printr-o muncă vie şi susţinută, vor putea rie de membrii de partid şi utemişti. De Prin urmare, colectivul trebuie să-şl mărea­ noastră. Noi, majoritatea tinerilor din ves­
asemenea, au adus o serioasă contribuţie
mai mult ajutor aparatului. 1 ovarăşii De- fi‘rezolvate problemele grele ale transfor­ şeful staţiei Lobcnţ Vasile, liniorul Radu scă Influenţa asupra lor şi, nu este rău, tita cetate a oţelului şi fontei luptăm ca
Nicolae şi operatoarea Doba Miarida. Mun­
vian Nicolae şi Zamora Nicolae se' ocupă mării socialiste a agriculturii. cind zi de zi, am reuşit să ne facem un dacă s-ar organiza o întâlnire între tovară­ din comportarea tinerilor noştri, să fie eli­
frumos stud/icu, căptuşit cu rogojină şi
mai îndeaproape de activitatea instructo­ Controlul permanent şi sistematic' asu­ pînză de catifea cît şl un birou de redac­ şii Păuceanu Gheorghe, Herlea Teofil, An- minate apucăturile urîte moştenite de la ele­
ţie, în care comitetul, să-şi poată lucra
rilor teritoriali, le indică metode de muncă, pra activităţii aparatului, calificarea lui în linişte materialele ce se vor transmite dorca Ema şi alţi tineri fruntaşi şi cei trei mentele societăţii vechi, pe cale de dispa­
în emisiunile locale.
lucru ce în treout nu s-a făcut. Şedinţele în problemele agrare, precum şi exigenţa tineri porniţi în spre rău. La această întâl­ riţie. De ce nu s-ar încadra în această luptă
In ziua de 30 aprilie am prezenbat pri­
de comitet şi de birou se ţin cu regulari­ faţă de munca acestuia, nu sînt încă la mul program local în noul studiou, pro­ nire să li se arate acestora cum tinerii frun­ şi tânărul Olteanu Ioan — fochist pe locomoti­
gram închinat măreţei zile de 1 Mai, în-
tate şi se pregătesc mai bine, ceea ce are înălţimea cuvenită. Manifestările străine deplinindu-ne astfel angajamentul luat de taşi au ajuns Ia rezultate bune, ce înseamnă vă la C.F.U. — care, în loc să facă kilometri
la început, acela de a termina studioul în
ca efect că discuţiile sînt mai vii, iar ho­ de partid, ca acelea practicate de instruc­ cinstea marii sărbători a celor ce mun­ munca cinstită pentru viaţa şi viitorul nos­ fără rost pe stradă, pierzînd timpul degeaba,
tărârile mai concrete, cu sarcini fixate în torul Nemeş Gheorghe, care a folosit tim­ cesc. tru. ar putea foarte bine ca acest timp să şi-l
Desfăşurând o largă acţiune de lămurire
timp şi pe oameni. pul şi calitatea de activist în sc'opuri per­ In al doilea rînd, organizaţia U.T.M. tre­ petreacă într-o Bibliotecă, la cinema, de vor­
în rîndul ţăranilor muncitori din comu­
Cu toate acestea, în munca comitetului sonale, nu este combătută cu toată tăria. nă, am putut antrena o serie de tinere şi buie să-i antreneze mereu în muncă, în aşa bă cu prieteni adevăraţi, sau în alte scopuri,
vîrstnic'e, femei cu talent, care prezintă
raional de partid şi a aparatului său mai Tovarăşul Dan Vaier, şeful secţiei orga­ fel, Incit cei trei tineri să vadă în muncă un care i-ar aduce foloase concrete. EI, şi cei
există lipsuri serioase care trebuie neapă­ nizaţii de partid, sindicale şi U.T.M., oare factor de cinste, de glorie, de eroism. Ei nu care gindesc ca el, ar fi bine să urmeze
rat înlăturate. trebuie să informeze biroul comitetului trebuie lăsaţi pe dinafara nici unei acţiuni exemplul tovarăşilor Lăbuneţ Vaier — oţe-
In primul crînd va trebui mai mult în­ raional despre sezisările instructorilor, nu şi, nu mă îndoiesc, că aceste procedee nu lar fruntaş — Mîtcă Iile — fumalist frun­
tărit principiu! conducerii colective în ca­ se achită în întregime de această sarcină, vor da roade. taş •— Nica Mihai — sudor fruntaş — şl
drul biroului raional. Deseori se întâmplă fapt pentru care biroul nu poate lua în­ Utemiştli, toţi tinerii trebuie să vadă în alţii, care constituie o niîndrle a tineretului
organizaţia U.T.M. un sfătuitor apropiat. De din Hunedoara.
că la luarea unor hotărâri să nu fíe che­ totdeauna măsurile necesare.
aceea, conducătorii organizaţiilor U.T.M, tre­ In Hunedoara avem multe biblioteci, cu
maţi tovarăşii Zamora Nicolae, şeful sec­ Toate aceste lipsuri pot fi înlăturate
buie să lucreze atent cu fiecare tânăr, în zeci de mii de volume, care aşteaptă să fie
ţiei propagandă şi agitaţie, şi Dan Vaier, dacă comitetul raional de partid va avea
mod tovărăşesc şi apropiat. Tinerii care gre­ citite, ne sosesc filme frumoase, care pot fi
şeful secţiei organizaţiilor de partid, sin­ o atitudine mai critică faţă de propriile
şesc nu trebuie Îndepărtaţi, ci din contră, vizionate, sînt cluburi şl jocuri distractive
dicale şi U.T.M. In cadrul biroului comi­ lipsuri, dacă va da dovadă de mai multă
apropiaţi tot mai mult de cei harnici, pen­ de tot felul, care pot fi folosite şi, în sfîrşit,
tetului raional trebuie să se lupte pentru activitate şi iniţiativă în muncă. Folosi­
Împrejurimile oraşului Hunedoara sînt mi­
o mai înaltă principialitate în discuţii. rea cu mai multă pricepere a tuturor con­ tru a Ie urma exemplul.
Este greşit ca tovarăşului Devian Nicolae, diţiilor existente în raionul Haţeg, va a- In combinatul nostru am avut şl noi unii nunate, mai ales acum primăvara. Cîte lo­
tineri care semănau identic prin comporta­ curi pitoreşti nu aşteaptă excursiile organi­
secretar ou problemele agricole, să i se dea sigura îndeplinirea ou succes a obiecti­ rea lor cu Lazăr Leon, Rusu Constantin şi zate ale tinerilor 1 Toate acestea constituie
Simionescu Victor. Am avut de asemenea ca­ un mijloc important de fructificare a timpu­
posibilitatea să-şi impună punotui său de velor puse de partid, de a obţine în acest zuri de tineri delăsători in producţie şi lui liber, atît pentru noi cît şi pentru cei
munca de organizaţie, cum au fost tinerii care au apucături urîte.
vedere, indiferent dacă acesta este just sau an o producţie de cel puţin 10 milioane Ghiţulescu Marin de la mecanică, Oprea Ni­
colae de la furnale şl alţii. Aceşti tovarăşi, Personal, eu sfătui pe asemenea tineri să
nejust. tone de grîu şi porumb şi 2.000 kg. porumb fiind ajutaţi la timp de colectivul In care lase la o parte obiceiurile urîte, care nu a-
muncesc, de membrii de partid şi U.T.M., duc nimic folositor şi să se încadreze în
Orientarea' biroului comitetului raional boabe !La hectar. s-au îndreptat, numărîndu-se astăzi printre rîndul tinerilor fruntaşi, care constituie in­
tinerii cei mal vrednici în muncă din com­ tr-adevăr mîndria Hunedoarei noi, să îmbră­
de partid înspre crearea de noi întovără­ NEAGU VILHELM binat. ţişeze tot ce e nou şi bun în viaţa noastră
tinerească.
şiri agricole şi gospodării colective este instructor al Comitetului regional Este foarte adevărat însă că mai sînt în
BODEA GR1GORE
încă slabă. De multe ori comitetul raional de partid Hunedoara
oîntece populare locale. In planul nostru Combinatul siderurgic „Gh. Ghcorghiu-
de muncă ne-am prevăzut diferite progra­
me care să vorbească despre cele mai spe­
tat în special din .partea secţiei de şcolii că şi aici lucrurile, stau acum ceva mai cifice probleme ale statului nostru. Prin combinat cîţiva tineri care nu numai că
medii şi pionieri, care, în numeroase oca­ bine, totuşi trebuie încă dată bătălie seri­ ele vom arăta ţăranilor muncitori impor­
zii a dovedit că subapreoiază secţia de în­ oasă. Tovarăşul Feher, are datoria de a tanţa întreţinerii culturilor in perioada manifestă şi înclină spre chiul în producţie, Dej“ — Hunedoara
văţământ. O asemenea subapreciere de sprijini mai mult pe tovarăşa Ghenea în actuală, mobilizând în acelaşi timp mun­
fapt, a existat şi din partea altor munca ei, iar tovarăşa Ghenea, e datoare citorii din mină spre îndeplinirea la timp Să Ie spunem pe nume
activişti ai comitetului raional al U.T.M. la rîndul său să se străduiască pentru a fi a sarcinilor ce stau în faţa noastră in
Numai aşa se explică faptul că din cadrul mai puţin „nervoasă" şi mai interesată în lupta pentru îndeplinirea şi depăşirea ^Jtt f a r u l u n u i „tO iL iiinicnt“ ...
acestuia au pledat adeseori la şcoli ins­ îmbunătăţirea muncii de educaţie şi dis­ planului de producţie. Noi sîntem hotărîţi
tructori care se dădeau drept „mari ins­ ciplină în şcoli. Sprijin constant trebuie să depunem şi pe mai departe toată stră­ Cum vin şi necazurile acestea peste ca­ trebuie „popularizat“ prea mult. E o in­
pectori“, grozăvindu-se la cadrele didac­ să dea în această direcţie şi tovarăşul Gă- dania, pentru a găsi noi şi noi forme de pul omului. Cad aşa ca din senin, exact timitate mă înţelegi dumneata...
tice, contramandând şi dînd cu de la sine geanu Dumitru, secretar al comitetului ra­ prezentare a emisiunilor locale. cum au căzut nu de mult peste capul to­
putere, tot felul de dispoziţii ce nu con­ ional U.T.M., care, are datoria să se inte­ varăşului Albu Nicolae, preşedintele Sfa­ — Vai de mine tovarăşe preşedinte, se
cordau cu programa şi instrucţiunile şco­ reseze mai îndeaproape de problemele şco­ FLORINCAŞ ILEANA tului popular din comuna Pianul de Sus, poate ? Ce, nu mă ştiţi pe mine ?... Doar
responsabila comitetului de redacţie raionul Sebeş. Acum, nu s-ar putea spune nu sînt la prima încercare...
a centrului de radioficare Ghelar precis dacă necazul ce l-a păţit, i-a venit
prin telefon sau prin poştă. Lucru cert ...Zorile l-au găsit pe tovarăşul Drăgan,
lare. In acest sens poate fi’ amintit to­ lare, să le analizeze ou tot spiritul de răs­ Veşti ce ne bucura insă, că acesta a venit, şi a venit din şti­ înhămînd calul la căruţa pregătită, şi aco­
varăşul Tofan Gheorghe şi uneori Chiar pundere şi să intervină acolo unde e ne­ rea că acasă la dumnealui, acolo în Vin- perind discret sub jilţ, damigeana cu cele
tovarăşul Bucur Aurelian. Datorită unei cesar. O slabă cblaborare între secţia Vrînd să-şi îndeplinească cum se cu­ ţul de Jos, s-a petrecut un „eveniment“, cinci...
asemenea lipse de colaborare s-a întâm­ şcoli medii şi pionieri şi între secţia de vine sarcinile trasate de consfătuirea pe care la cătrănit din cale afară de rău. Nu
plat adeseori ca, la unele şcoli din acest învăţământ de pe lingă sfatul popular, a , ţară a fruntaşilor din agricultură, nu­ se ştie despre ce anume „eveniment“ este Tocmai cînd să sc urce insă şi dumnea­
raion să se petreacă lucruri complect ne- existat şi în oraşul Deva. Aici, tovarăşa meroşi ţărani muncitori din comuna Vaţa, vorba, aceasta o ştie doar tovarăşul pre­ lui şi s-o pornească inimos la drum, nu­
juste, cum a fost de pildă acela de la şcoa­ Frunză Elena, şefa secţiei de învăţământ a raionul Brad, au hotărît să-şi sporească şedinte şi apoi, nici nu-i frumos să se mai ce îi răsări în cale tovarăşul Staicu
la din Teiuş, unde, instructorul de pio­ sfatului popular orăşenesc şi tovarăşa Pi- suprafeţele cultivate cu porumb. De exem­ scoată la iveală „intimităţile“ omului. Petru de la comitetul raional de partid.
nieri s-a situat pe poziţia de „director tirici, şefa secţiei şcoli medii şi pionieri plu, ţăranul muncitor Braica Sabin a în­ Ghinion curat...
politic“ cu puteri şi libertăţi incontesta­ de la comitetul orăşenesc U.T.M., au lucrat sămânţat cu 0,30 heotare mai mult po­ Un lucru e ştiut însă, că orice om cu
bile. fără a avea la bază un plan comun de rumb, Drl Amos cu 0,30 hectare mai fire „impresionabilă“ cînd nimereşte în — încotro, tovarăşe Drăgan, aşa de di­
acţiune. Tovarăşa Frunză, cînd a fost mult, Maci,u Ican cu 0,20 heotare mai vreo împrejurare neaşteptată, se aşterne mineaţă ? II luă acesta în primire de cum
In momentul de faţă, în raionul Alba, vorba de a se întocmi un asemenea lucru, mult, iar Petruceanu Maxim a însămânţat pe băut şi bea; bea de bucurie atunci cînd ii văzu.
multe din aceste lucruri au fost înlătu­ s-a arătat mereu din cale afară de „ocu­ în cuiburi aşezate în pătrat cu 0,40 hec­ lucrurile i-au ieşit aşa ca să-l mulţumea­
rate. Situaţia de aici s-a îmbunătăţit sim­ pată“, iar tovarăşa P itind de asemenea tare mai mult porumb decît îşi planifi­ scă; sau bea de supărare atunci cînd ele — încotro ?... se bilbîi contabilul... Păi...
ţitor. Datorită măsurilor energice luate în s-a interesat într-o măsură insuficientă case. Pe întreaga comună, s-a însămânţat au ieşit altfel decum le voise, încercînd sa­ iacă aşa,... înainte.
această direcţie de către comitetul raional pentru a crea acest front comun între ea 17 hectare de porumb peste plan. şi înece în pahar aleanul din suflet. Şi
de parbid, s-a ajuns ca astăzi, între sec­ şi secţia de învăţămînt. fiindcă e vorba aşa, trebuie să spunem că — Aşa, atunci te rog frumuşel să în­
ţia şcoli medii şi .pionieri a comitetului ¦Ar tovarăşul Albu Nicolae, e un om tare „im­ torci înapoi, deoarece azi trebuie să vii
raional U.T.M. şi secţia de învăţământ a Aceste cîteva exemple, dovedesc cu presionabil“. De „impresionabil” ce este cu mine pînă la Sebeş.
sfatului popular raional, să fie o justă co­ limpezieiune cît de necesară este legătura Ca să poată obţine recolte mai bogate dumnealui, a ajuns pînă acolo îneît s-a
laborare, o activitate susţinută pe ,baza ce trebuie să existe între conducerea şco­ de grîu, ţăranii muncitori tot din a- „înduioşat" de mîngîierile şi plecăciunile Auzind despre un asemenea lucru,
unui plan de muncă comun. lilor, între secţiile de şcoli medii şi pio­ ce39tă comună, au început pliviful chiaburilor Oană Dumitru şi Voişan Ioan, Drăgan, simţi că i se întunecă pri­
nieri şi între instructorii de pionieri. începînd a face casă bună cu ei. In defi­ virea şi-n minte-i şi apăru limpede uită­
Lipsuri în această privinţă s-au mani­ griului imediat după ce au terminat cu nitiv, de ce să-i „persecute“ ? Tocmai pe tura „disperată“ şi plină de „reproşuri“ a
festat şi în raionul Petroşani. ’ Aici, au Acum, mai ales, în preajma examenelor aceştia, care, îi erau întotdeauna „la dis­ preşedintelui. Mai m ult decît atît, i se
trecut adeseori luni la rînd în. oare to­ de sfîrşit de an, pe baza experienţei care însămînţările de primăvară. Pînă acum, ei poziţie“, cînd cu vin, cînd cu ţuică, cînd părea chiar ca-l aude vorbindu-i.
varăşul Feher, şeful secţiei de învăţământ, ne-a arătat cît de important este crearea cu ce era nevoie...
şi tovarăşa Ghenea Maria, şefa secţiei unui front unic în ceea ce priveşte întă­ au plivit mal mult de 380 heotare. S-au — Bine, măi nene Drăgane, mă lăsaşi, toc­
şcoli medii şi pionieri, nici cel puţin nu rirea disciplinei şi intensificarea învăţă­ Să ne întoarcem însă la „evenimentul“ mai în toiul „evenimentului" fără pic de
s-au văzut la faţă, ’dar mi-te să mai şi mântului în şcoli, e necesar să se întoc­ remarcat îndeosebi ţăranii muncitori Ghi- despre care e vorba, eveniment ce a cau­ „udeală"... Să şti de bine, că mi te-ai dus
colaboreze. Din cauza aceasta, în raionul mească planuri de muncă în comun, e ne­ zat necazul tovarăşului preşedinte. Cum de la inimă...
Petroşani nu s-a putut da o bătălie cores­ cesar să se întreprindă acţiuni comune, lea Viotor, Oprean Vidu, Miţ Miron şi Bo- spuneam, imediat ce a aflat despre el, a şi
plecat acasă la Vinţ pentru ca să vadă lu­ Simţi prin şira spinării un fior. Ştia
punzătoare, pe un front general şi susţi­ care să urmărească antrenarea şi mobili­ loţ Aron, care au fost primii la plivit. In crurile la faţa locului. După ce le-a vă­ prea bine că a te duce de la inima pre­
zut, s-a apucat şi a dat de urgenţă la Plan şedintelui Albu, e tot una cu a te duce pe
nut, pentru imprimarea unei educaţii co­ zarea elevilor spre însuşirea oît mai te­ momentul de faţă ei au început plivitul un telefon cu taxă inversă la sfat. A gă­ poarta sfatului afară, încotro-i vedea cu
sit tocmai pe tovarăşul contabil Drăgan ochii...
de-a doua oară. Simion. Ce noroc, chiar de dumnealui ti­
nilll!l|llllllllll!llll vea nevoie. In faţa unei situaţii atît de „grele" apă­
rută pe neaşteptate tocmai cînd socotea că
Pe urmele materialelor nepublicate — Alo, dumneata eşti nene Drăgane ?... toate sînt „aranjate" luă o hotarîre
— Eu, tovarăşe preşedinte, să tră iţi!... „eroică”. Dădu bici calului şi trecu pe
Să ne îngrijim pentru — Ştii, mi s-a întîmplat în familie un lîngă tovarăşul Staicu de parcă ar fi por­
„eveniment”. Notează te rog, vreau să-ţi nit la curse. Ii strigă doar din goana că­
mijloacele mecanizate la prăşit a stropi la timp viile spun... ruţei, uitîndu-se peste umăr înapoi.
însămânţând într-un tâmp scurt şi în pri­ tele în felul acesta, la un drum al său, Corespondentul voluntar Gheorghe Cîn- — Notez tovarăşe preşedinte, sînt numai — Ce Sebeş tovarăşe ?... Azi nu pot
mele zile bune de lucru după ploi, porum­ cultivatorul trebuie să încadreze toate rîn­ dreş din Nădăştia Superioară, raionul Hu­ ochi şi urechi, să trăiţi... merge la nici un Sebeş.. Azi am treabă,
bul gospodăriei colective din Pricaz şi Şi- durile semănate de o maşină. nedoara, a scris ziarului „Drumul Socia­ ţreabă multă... Mă aşteaptă... lotul zooteh­
bot, a răsărit frumos, urmând ca în cîteva lismului“ un articol prin oare arăta că', în — Bun, ascultă atunci aici: „...te duci nic, tovarăşe...
zile colectiviştii să înceapă prăşitul Pen­ Prăşitul în lungul rindurilor se execută anul 1953-1954, recolta viilor în radonul în trap la amicul Oană Dumitru (unul din
tru a putea executa prăşitul mecanic, con­ în suveică, începîndu-se din acelaşi punct Hunedoara a fost foarte redusă, din cauză cei doi chiaburi amintiţi), ridici de la el Căruţa se pierdu curînd după cotitura
ducerea staţiunii a luat din timp măsuri din care a pornit semănatul şi continuând că acestea nu au fost stropite la timp ou 5... (e vorba de 5 kg., vin sau ţuică, nu se unei uliţe. Cînd socoti ca a scăpat cu to­
pentru pregătirea agregatelor ce le vor mai departe după acelaşi itinerariu după piatră vînătă. Pentru ca în acest an să fie tul din cîmpul de vedere al celui care ii
folosi în acest scop. care s-a executat semănatul, cultivatorul asigurată o recoltă bună de struguri, co­ ştie precis) ...le încarci la repezeală în că­ ieşise în drum, pipăi cu băgare de seamă
înoadrînd totdeauna numai cele 6 rînduri respondentul a propus să se ia ţoale mă­ ruţa sfatului şi mîine în zori o porneşti damigeana de sub fîn. Era acolo, întreagă
La prăşit vor folosi tractorul tip K.D.P. ale semănătorii. Tractorul trebuie condus surile necesare pentru ca lipsurile din şi nevătămată.
35, anume construit pentru prăşit şi culti­ astfel ca şenilele lui să încadreze între anii trecuţi să nu se mai repete. Dînd spre mine. Laşi vorbă, la cel care te în­
vatorul de traotor, model C.U.T., la Care ele rîndurile 3 şl 4 de la maşina urmă­ curs acestei propuneri importante, ziarul treabă, că ai plecat la... lotul zootehnic. Se şterse pe frunte de sudoare şi mur­
piesele lucrative, în formă de labă de gls- toare. Cu acest agregat, într-o zi, se pot a sezisat U.R.C.C.-Comraicoop Hunedoara, Şti, e chestie de un „eveniment“ şi nu mură.
că şi cuţite, au fost aşezate în aşa fel in­ prăşi 10-12 heotare de teren însămânţate care în scrisoarea de răspuns arată că,
cit să poată distruge buruienile Intre cele ou porumb după metoda de buchetare a Sfatul popular raional Hunedoara, potrivit — Ce spaimă frate, ce spaimă... Dar in
două rînduri de porumb şi să facă buche- plantelor sau în pătrat. dispoziţiilor Ministerului Agriculturii şi sfîrşit, bine că am scăpat.
tatu! plantelor de porumb. Silviculturii ou privire la protecţia plan­
Prin executarea prăşitului mecanic în telor, privind îngrijirea podgoriilor, a re­ Ar
Cum se face aşezarea cultivatorului? Se lungul şi în latul tarlalei, gospodăriile co­ partizat 490 kg. piatră vânătă, Ce se li­ ...E drept, atunci a scăpat el şi a scăpat
lective din Şibot, şi Pricaz, vor economisi vrează după dispoziţiile direcţiei agricole şi tovarăşul preşedinte Albu Nicolae, dar,
sează chiar cu semănătoarea ce am folo- peste 50 la sută din numărul zilelor mun­ regionale, prin sfaturile populare comu­ să vedem acum... Acum...?!!
sit-o la însămînţare. că, faţă de ziiefle-muncă pe oare ar trebui nale, după suprafeţele de vie cultivate.
normal să le facă dacă ar fi însămânţat Orice risipă de piatră vînătă se pedep­ V. D.
Cuţitele cultivatorului grupate cîte 3 la porumbul după vechile metode. seşte de lege. Deoarece piatra vînătă nu se
poate căpăta pe bonuri, este necesar oa Fruntaşi în predarea cotelor de lînă
un loc, cu o lăţime de lucru de 50 Cm. pe Gospodăriile agricole de stat, gospodă­ toţi cetăţenii care au vii altoite, să se în­
riile colective, ţăranii muncitori întovără­ scrie în tabelele de repartiţie ce se intoc- Ţăranii muncitori din Comuna Dineul In aceeaşi zi, pînă la ora 22, planul de
rînd şi cu un interval de 20 cm. între gru­ şiţi şi ţăranii muncitori cu gospodării in­ mese la sţattsUo gogjjjsjg. . Mare, raionul Orăştie, acordă întotdeauna colectare a linei pe comună a fost realizat
pe, vor tăia porumbul întâlnit în oale cînd dividuale, vor trebui să folosească pe scară o mare atenţie predării la timp a cotelor în întregime.
mergem de-a curmezişul pe rîndurile mar­ cît- mai largă mijloacele mecanizate la cuvenite statului. Zilele trecute, după ce
cate cu ovăz, rămînînd oîte 1-3 plante în prăşitul porumbului, a florii-soarelui şi a şi-au tuns oile, toţi locuitorii acestei co­ Paralel ou predarea cotei de lînă, ţăra­
buchetele rămase netăiate în intervalul mune s-au prezentat să-şi predea cotele. nii muncitori din Dîncul Mare îşi achită
dintre grupele de cuţite. In felul acesta, altor culturi prăşitoare ce sînt însămân­ Primul care a primit chitanţă de preda­
se va realiza o aşezare în pătrat a plan­ rea cotei de lină a fost ţăranul munci­ şi cotele de lapte de oaie. In numai cî­
telor, c'eea ce permite executarea prăşitu- ţate atât în cuiburi aşezate în pătrat cît tor Pavelescu Gheorghe. Au urmat apoi teva zile, ei au predat centrului de colec­
lui în ambele sensuri. Fiind aşezate cuţi­ şi în rînduri simple. Cîndroi Ioan Tamaş, Filipescu Aurel şi tare a laptelui o cantitate de peste 3C0 li­
alţii
tri,