Page 29 - 1955-05

Pag. 4
Seimul R. P. Polone a raiificai tratatul de la Varşovia
VARŞOVIA (Agerpres). — P.A.P.
La 19 mai a avuit loc la Varşovia cea
de-a 7-a sesiune a Seimului Republicii
Populare Polone. La sesiune au luat parte
Boleslaw Bieruit, Aleksandr Zawadski,
Jozef Cyrankiewicz, Konstantyn Rjokos-
sowski şi alţi conducători ai Partidului
Muncitoresc Unit şi ai guvernului polo­
nez. Printre oaspeţi se aflau şefii amba­
sadelor şi legaţiilor mai multor state acre­
ditaţi la Varşovia
Raportul la primul punct de pe ordinea
de zi — cu privire la ratificarea Tratatu­
lui de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală — a fost prezentat de J. Cyran­
kiewicz, preşedintele Consiliului de Mini­
ştri. Raportorul a apus că Tratatul de la
Varşovia a fost încheiat între state prie­
tene, oare merg pe calea construcţiei so­
cialiste şi care sînt ameninţate de rermli-
tar izarea Germaniei occidentale.
Puterea şi însemnătatea acestui tratat
devin deosebit de grăitoare datorită faptu­
lui că la el participă Uniunea Sovietică,
care a pus întreaga sa forţă invincibilă,
experienţa sa şi uriaşele realizări ale teh­
nicii sale la dispoziţia sistemului de secu­
ritate colectivă creat în comun. Puterea
acestui tratat este subliniată de faptul că
Republica Populară Chineză a declarat că
se solidarizează şi sprijină întru totul tra­
tatul. De mare însemnătate este şi faptul
că la tratat participă Republica Demo­
crată Germană, care exprimă năzuinţele
C@myrîkafy| Comitetului Seeyrltăfs de sfat de pe
lîngă Consiliul de Miniştrii ai U.R.S.S.
MOSCOVA (Ageipres). — TASS trans­
mite comunicatul Comitetului Securităţii
de Stat de pe lîngă Consiliul de Miniştri
al U.R.S.S.:
Organele Securităţii de stat din UJEt.S.S.
au reţinut şi arestat pe spionii turci
Xsmadiov Amid Kurtmodlaievici, Zeinalov
Orud Gyuimaly (alias Sultan Iavuz) şi
Aslanov Katib Sabid (alias lazgan Kaitdib).
In momentul arestării, asupra spionilor
au fost găsite pistoale de provenienţă
străină ou gloanţele respective, fiole cu
otravă, un aparat de fotografiat, un bi­
noclu, o busolă şi alt echipament destinat
activităţii de. spionaj. In afară de adeasta, să îndeplinească misiunile de spionaj ale
a fost confiscat un post de radiiorecepţie
şi emisie, de fabricaţie americană, as­
cuns de Ismailov în oraşul Chişinău, pre­
cum şi cifruri şi coduri pentru legătura
prin radio ou centrul de spionaj turc.
In urma cercetărilor efectuate, s-a stabi­
lit că Ismailov, tătar din Crimeea, servind
în armata sovietică, a comis o crimă de
drept comun şi în iulie 1942 a trecut de
partea inamicului.
In 1948, Ismailov, împreună ou un grup
de alte „persoane strămutate",, „a ,Lost dus
în Turcia, unde a fost recrutat de servi­
ciul de spionaj turc pentru activitate sub­
versivă pe teritoriul Uniunii Sovietice şi
în decursul unei lungi perioade, sub con­
ducerea colonelului Djavid Bey, ofiţer din
serviciul de spionaj turc, a fost instruit să
lucreze La un post de radio pe unde scurte,
să folosească cifruri şi coduri, scrierea ci­
frată, mijloace de culegere a informaţiilor
ou caracter de spionaj, să ia fotografii, să
culeagă date topografice şi să desfăşoare
alte acţiuni de spionaj.
Declaraţia primului ministru al Egiptului
CAIRO (Ageipres). — Agenţiile de
presă occidentale anunţă că la 19 mai, La
clubul ofiţerilor din Cairo, primul minis­
tru al Egiptului, Abdel Nasser, a făcut o
serie de declaraţii ou privire la politica
externă şi internă a Egiptului.
Nasser a precizat că Egiptul va duce şi
de acum înainte o politică externă inde­
pendentă şi va lupta împotriva imperialis­
Amestecul imperialist în afacerile interne ale ţărilor
Orientului apropiat şi mijlociu
In ultima vreme, atenţia opiniei publice
mondiale a fost atrasă de evenimentele
din Orientul apropiat şi mijlociu. In a-
ceastă parte a lumii, puterile apusene des­
făşoară o febrilă activitate şi exercită
presiuni brutale, mai ales asupra ţărilor
airş.be, cu scopul de a le determina să
renunţe la politica lor de neparticipare la
ailipnţele militare şi să adere la pactele
agresive pe oare le înjghebează statele
imperialiste.
Faptele dovedesc că intensitatea încor­
dării în Orientul apropiat şi mijlociu şi
agravarea relaţiilor dintre unele ţări din
această regiune, se află în legătură di­
rectă ou politica cercurilor conducătoare
americane.
Ou ce sdop caută să se amestece impe­
rialiştii americani în afacerile interne ale
ţărilor arabe ? După oum se ştie, această
regiune este inclusă în planurile strategi­
lor americani ai „politicii de pe poziţii de
forţă“, care vor să transforme ţările a-
rabe, după modelul Coreei de Sud şi al
Taivanului, într-un cap de pod al agre­
siunii americane împotriva Uniunii Sovie­
tice şi a R. P. Chineze.
însuşi vicepreşedintele S. U. A., Nixon,
mărturisea nu de mult că, Washingtonul
urmăreşte să oreeze un lanţ de alianţe în
formă de semilună, „pornind din Turcia“,
tDedînd prin Pakistan, pînă în Japonia,
pentru a „încercui“ China şi Uniunea So­
vietică.
In 1951, din iniţiativa S.U.A., Angliei,
şi Franţei a fost elaborat planul organi­
zării unui aşa-zis „comandament al Ori­
entului mijlociu“. Planul însă nu a putut
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar cont aprobării PirecjîunJi Generale P.Ţ.T. nr. 238.320 ?In 6 noiembrie 1949 — Tiparul Tntr°pr Polîg^ficâ de Stat DEVA.
spre pace ele întregului popor german.
Puterea acestui tratat, a spus în conti­
nuare J. Cyrankiewicz, decurge şi din fap­
tul că el este un important pas înainte în
realizarea ideii securităţii colective, pe
baza recunoaşterii principiului coexisten­
ţei paşnice şi colaborării între state ou
orânduiri social-politice diferite.
Conferinţa de La Varşovia, a continuat
raportorul, este indisolubil legată de Lup­
ta pentru pace şi slăbirea încordării in­
ternaţionale. Deschiderea conferinţei a
coincis cu noul plan de dezarmare şi in­
terzicere a armelor de exterminare in
masă, prezentat de Uniunea Sovietică.
Poporul polonez a salutat ou entuziasm
sincer aceste propuneri.
A doua zi după semnarea Tratatului de
La Varşovia a fost semnat Tratatul de
stat cu Austria, a cărui încheiere este o
importantă contribuţie la cauza întăririi
păcii în Europa.
Totodată a fost dat publicităţii Comuni­
catul cu privire la întâlnirea dintre dele­
gaţiile guvernamentale ale Uniunii Sovie­
tice §i Iugoslaviei. Trebuie subliniat, a
spus Cyrankiewicz, că această întâlnire
constituie un pas important pe calea îm­
bunătăţirii continue a relaţiilor dintre
Iugoslavia şi Uniunea Sovietică, ceea ce
poate avea un rol însemnat în întărirea
păcii în Europa şi poate contribui la
adâncirea colaborării dintre Iugoslavia şi
întregul lagăr al păcii.
După cum a arătat Ismailov în timpul
instrucţiei, ofiţerii din serviciul de spionaj date du caracter de spionaj cu privire La
turc căutau sistematic şi perseverent să
insufle ură faţă de poporul sovietic.
După terminarea instruirii, serviciul de
spionaj turc din portul turc Sinope a tri­
mis pe Ismailov, deghizat în pescar, pe o
barcă specială cu motor, în regiunea ora­
şului Aluşta (regiunea Crimeea).
Odată ajuns pe teritoriul sovietic, Isma-
ilov nu s-a prezentat în faţa autorităţilor,
act prin oare ar fi putut să aducă un anu­
mit folos şi să se reabiliteze, şi în de­
cursul unei oareoari perioade' a încercat
serviciului de spionaj turc.
Ceilalţi doi spioni arestaţi, Zeinalov
(alias Sultan Iavuz) şi Aslanov (alias Iaz-
gan Katib), cetăţeni turci, au fost recru­
taţi pentru activitate subversivă împotri­
va Uniunii Sovietice de către Nadji Bey,
ofiţer în serviciul de spionaj turc.
Zeinalov şi Aslanov au urmat de ase­
menea un curs de pregătire, în cadrul
căruia au fost instruiţi să folosească me­
todele de spionaj şi eu fost strecuraţi în
U. R. S. S. peste frontieră de către Sukri
Bey şi căpitanul Dindar Bey, ofiţeri în
serviciul de spionaj turc, care i-au dat lui
Aslanov şi lui Zeinalov arme, bani sovie­
tici şi alte mijloace necesare pentru în­
deplinirea misiunilor de spionaj.
In momentul arestării, Zeinalov şi
Aslanov au opus rezistenţă armată.
înainte de a fi strecuraţi pe teritoriul
U.R.S.S., spionii turci Ismailov, Zeinalov
şi Aslanov au primit din partea serviciu­
mului. Egiptul, a spus ei, îşi va menţine
politica independentă faţă de alte state, şi
nu va ceda niciunui fel de presiuni din
afară. Nu vom tolera comploturile şi nu
vom admite ca Egiptul să le cadă victimă.
In Liban, Siria, Iordania şi Irak există
forţe dare complotează în interesul unor
puteri străine“.
Noi, a continuat premierul egiptean, sîn-
fi realizat atunci, datorită rezistenţei în­
tâmpinate în ţările arabe. Se ştie •că în
1951 cele opt state care constituiau Liga
A rabă: Egiptul, Siria, Irakul, Libanul,
Arabia Saudită, Translordania, Yemenul
şi Libia, au semnat un „tratat de securi­
tate colectivă“, potrivit căruia nici unul
din aceste state nu poate încheia nici un
fel de pact sau alianţă cu vreo altă ţară
fără aprobarea Ligii Arabe.
In această situaţie, imperialiştii ameri­
cani au trecut la alte măsuri, urmărind
să atragă, pe cale ocolită, statele Orien­
tului apropiat şi mijlooiu în grupări crea­
te sub conducerea lor.
Ca o urmare a neruşinatelor presiuni
din afară şi a amestecului în afacerile
interne ale Pakistanului şi Irakului şi mai
ales cu ajutorul unor regimuri din aceste
ţări, imperialiştii americani au înjghebat
alianţa militară Turco - Pakistaneză şi
Turco-Irakiană. In ultimul timp sînt e-
xercitate presiuni asupra Siriei, Libiei şi
Iranului de a intra în aceste alianţe; Si­
ria fiind ameninţată făţiş cu războiul de
către Turcia. Americanii folosesc Turcia
ca să oreeze aparenţa că iniţiativa state­
lor occidentale ar fi sprijinită de ţările
Orientului apropiat şi mijlociu.
Prin această metodă, organizatorii pac­
telor agresive au reuşit să rupă Irakul de
celelalte ţări arabe, ceea ce duc'e la com­
plicaţii şi frământări în aceste ţări. Gu­
vernele ţărilor arabe, în loc să se poată
ocupa, de problemele interne acute, sînt
nevoite să se preocupe de alcătuirea unor
alianţe, care să contracareze presiunile
din ce în ce mai puternice ale occidentu­
DRUMUL SOCIALISMULUI
De o uriaşă însemnătate pentru îmbu­
nătăţirea colaborării dintre popoare este
înţelegerea realizată imediat după confe­
rinţa de la Varşovia în legătură cu o în-
tîlnire între reprezentanţii marilor pu­
teri la un nivel înalt. Guvernul R. P. Po­
lone speră că puterile occidentale vor do­
vedi că sînt hotărâte să realizeze o înţe­
legere şi colaborare asupra cărora stă­
ruie atât de consecvent Uniunea Sovie­
tică.
In încheiere, J. Cyrankiewicz cere în
numele guvernului ca Seimul să ratifice
Tratatul celor opt state care, oa o platoşă
de oţel, va apăra securitatea ţărilor iubi­
toare de pace, munca lor paşnică, crea­
toare.
Sesiunea a adoptat în unanimitate o
hotărâre în oare se spune:
„Seimul Republicii Populare Polone a
hotărât să ratifice Tratatul de prietenie,
colaborare şi asistenţă mutuală între R.
P. Albania, R. P. Bulgaria, R. Cehoslovacă,
R D. Germană, R P. Polonă, R. P. Ro­
mană, R. P. Ungară, Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste, semnat la 14 mai
1955“.
Sesiunea a adoptat o hotărâre asupra
modificărilor în componenţa Consiliului
de Stat şi a aprobat hotărârile Consiliului
de Stat în legătură cu modificările în com­
ponenţa Consiliului de Miniştri al R. P.
Polone.
Cu aceasta sesiunea şi-a încheiat lucră­
rile.
lui de spionaj turd misiunea de a culege
cele mai importante întreprinderi indus­
triale, unităţi ale armatei şi flotei sovie­
tice, aerodromuri militare şi alte obiective cutarea celorlalte probleme de pe ordi^
din Crimeea şi Transoauoazia, importante
pentru apărare. Ei au avut misiunea de
a obţine prin orice mijloace acte sovietice
autentice, să-şi stabilească un domiciliu
permanent şi să înceapă să îndeplinească
misiunea primită.
După culegerea informaţiilor despre
Uniunea Sovietică, care interesează ser­
viciul de spionaj turc, Aslanov şi Zei­
nalov trebuiau să se reîntoarcă prin pro­
priile mijloace în Turcia, iar Ismailov
primise misiunea oa, cu ajutorul pos­
tului de radio pe care l-a primit, să sta­
bilească legătura cifrată ou serviciul de
spionaj turd pentru a-d transmite infor­
maţiile cu caracter de spionaj şi pentru
a primi nod instrucţiuni, legate de acti­
vitatea subversivă în U.R.S.S.
Organele judiciare din U.RS.S., după
ce au examinat cazurile lui Ismailov
Amid Kurtmollaievioi, Zeinalov Orud
Gyulihay Oglî (alias Sultan Iavuz) şi
Aslanov Katib Sabid Oglî (alias lazgan
Katib) şi ţinînd seama de gravitatea cri­
melor săvîrşite de ei împotriva Uniunii
Sovietice, i-au condamnat la pedeapsa
maximă — împuşcarea, în baza decretu­
lui Prezidiului Sovietului Suprem al
U.R.S.S. din 12 ianuarie 1950 „ou .privire
La aplicarea pedepsei cu moartea trădă­
torilor de patrie, spionilor, ' elementelor
subversive şi diversioniste“.
Sentinţa a fost executată.
tem partizanii libertăţii şi autodetermi­
nării popoarelor împotriva imperialismu­
lui. Egiptul vrea oa toate popoarele să
fie. libere şi ele să lupte pentru pacea
mondială şi colaborare între toate ţările.
Primul ministru egiptean a anunţat că
în ianuarie 1956, în Egipt va fi restaurat
regimul parlamentar, fără a fi însă recon­
stituite partidele politice.
lui asupra lor. In acest scop, Egiptul, Si­
ria şi Arabia Saudită au încheiat de eu-
rînd un acord de colaborare militară, ‘po­
litică şi economică.
Dacă aspectul politic ăl situaţiei în
Orientul apropiat şi mijlociu scoate în evi­ 15.000.000 tone, adică 33%.‘ Este evident că ticii din Orientul apropiat şi mijlociu, este ceastă declaraţie, care subliniază faptul că
denţă faptul că imperialiştii emerâdanî,
sub masca „primejdiei sovietice“ ce ar
ameninţa, chipurile, ţările acestei regiuni, şi-au asigurat o poziţie dominantă în ex­
urmăresc să-şi camufleze scopurile agre­
sive împotriva Uniunii Sovietice, apoi, as­
pectul economic al problemei arată, că
S.U.A. ţin să-şi asigure dominaţia în
Orientul apropiat şi mijlociu prin înlă­
turarea Angliei şi Franţei de pe poziţiile
avute aici.
Din datele statistică rezultă că in 1945
Camera Populară a R. o. Germane
a raiiticai Traielul de la uarşouia
BERLIN (Ageipres). — La 20 mai a
avut loc la Berlin o şedinţă a Camerei
populare a R. D. Germane. Pe ordinea de
zi a şedinţei figura Tratatul de la Var­
şovia de prietenie, colaborare şi asis­
tenţă mutuală între cele opt state euro­
pene; planul economiei naţionale a R. D.
Germane pe 1955 ; legea bugetului de stat
pe 1955 şi alte probleme.
Deputaţii Camerei populare au aprobat
declaraţia Prezidiului Camerei populare
a R. D. Germane din 16 aprilie 1955, ou
prilejul predării tablourilor galeriei din
Dresda de către guvernul sovietic guver­
nului R. D. Germane.
Apoi, Camera populară a aprobat mai
miulte numiri în guvernul R. D. Ger­
mane.
In continuarea şedinţei, primul minis­
tru al R. D. Germane, Otto Grotewohl, a
fădut o declaraţie în legătură ou tratatul
de la Varşovia.
In încheierea cuvântării sale, Otto Gro­
tewohl a chemat pe deputaţii Camerei
populare să ratifice Tratatul de La Var­
şovia semnat şi de delegaţia guvernamen­
tală a R. D. Germane.
Propunerea lud Otto Grotewohl a fost
furtunos aplaudată de deputaţii Camerei
populare.
Vorbitorii care au luat cuvântul în nu­
mele diferitelor partide politice au apro­
bat călduros Tratatul de prietenie, cola­
borare şi asisltenţă mutuală încheiat La
Varşovia.
După declaraţia făcută de R. Agsten în
numele Comisiei pentru Afacerile Ex­
terne a Camerei populare, Camera popu­
lară a R. D. Germane a aprobat în una­
nimitate Tratatul de prietenie,, colaborare
şi asistenţă mutuală încheiat La Varşovia.
Apoi Camera populară a trecut la dis­
nea de zi.
Ziarul „Pravda" despre
construcţia de utilaj petrolifer
în R.P.R.
MOSCOVA (Agerpres). — Sub « to i
„Construcţia de utilaj petrolifer în. Romi-
nia“ ziarul „Pravda“ din 20 mai publică
un articol semnat de E. Kiselev cores­
pondentul său la Bucureşti. Articolul vor­
beşte pe larg despre succesele acestei noi
ramuri a industriei constructoare de .ma­
şini din R.P.R. şi în special despre suc-
sesele uzinei „1 Mai“ din Fioeşti.
Locuitorii băştinaşi de pe
teritoriile de sub tutelă
vor putea studia în U.R.S.S.
NEW YORK (Ageapres). — TASS
La 19 mai, reprezentanţa U.R.S.S. pe
lîngă O.N.U. a adresat secretarului gene­
ral al O.N.U. următoarea scrisoare:
„Reprezentanţa Uniunii Republicilor Intre 23 mai—1 iunie a.c., pe ecranele ORĂŞTIE: 23-25 Chimie şi dragoste
Sovietice Socialiste pe lîngă Organizaţia cinematografelor din regiunea noastră, vor
Naţiunilor Unite asigură de respectul său rula următoarele film e:
pe secretarul general al O. N. U. şi are
onoarea să comunic'e următoarele: In le­ (film japonez).
gătură cu hotărârile Adunării Generale şi ALBA-IULIA : 23-25 Femeia are cuvân­
ale Consiliului de tutelă privind sprijini­ tul (film ceh), 26-29 Examen de maturi­
rea de către statele membre ale O.N.U.
a locuitorilor băştinaşi de pe teritoriile
de sub tutelă pentru studii, guvernul
U.R.S.S. a adoptat hotărîrea de a acorda BRAD : 23-25 In noaptea de ajun a anu­
burse unui număr de zece locuitori băşti­ lui nou (film sovietic Culorat), 26-29 Cir­
naşi de pe teritoriile de sub tutelă pentru cul Slavia (film ceh), 30-1 Inima noastră
a studia în U.R.S.S. •*
Reprezentanţa va fi recunoscătoare dacă
persoanele interesate şi autorităţile din
teritoriile de sub tutelă vor fi înştiinţate
asupra sus-amiintitei hotărâri a guvernu­ IL IA : 26-29 Actele secrete Solvay (film
lui U.R.S.S.”.
Anglia extrăgea din regiunea Golfului Actualul raport de forţe dintre statele
Persic 19.400.000 tone de petrol, ceea ce imperialiste în Orientul apropiat şi mij-
reprezenta cca. 72% din întreaga produc­
ţie de petrol a acestei regiuni, iar fir­
mele americane extrăgeau numai 5.000.000
tone, adică aproximativ 18% din produc­
ţia regiunii. Acum, S. U. A. le revin
80.000. 000 tone de petrol, adică aproapeFelul neîndemânatic însă cu care politi­
60% din producţia ţărilor din regiunea cienii de la Washington mînuiesd aceste
Golfului Persic. Partea Angliei este de hăţuri prin labirintul întortochiat al poli­
în Orientul apropiat şi mijlociu S.U.A.
tracţia petrolului. Aceeaşi luptă înverşu­
nată se dă între statele imperialiste şi
pentru pieţele de desfacere din Orientul
apropiat şi mijlociu.
înaintea celui de al doilea război mon­
dial, pe aceste pieţe predominau firmele
comerciale engleze, franceze şi germane.
In anii 1952-1953 S. U. A. s-au situat pe
primul loc în importul Iranului, Egiptu­
lui, . Israelului şi Siriei.
480
SFAT VITICOL
Să facem Ja timp stropirile contra
manei la viţa de vie
Mana atacă toate organele aeriene ale sate In centrele viticole. In general însă,
viţei de vie, începînd cu frunzele, lăstarii via se stropeşte atunci cînd există multă
tineri şi sfârşind c>u strugurii, unde pagu­ umiditate în atmosferă şi cînd tempera­
bele sînt cele mai grave. Primul atac a- tura este ridicată.
pare la no: de obicei în prima decadă a Primul stropit se va efectua cînd lăs­
lunii mai. Anul acesta, însă, întruoît ve­ tarii au lungimea între 15-25 cm. şi se va
getaţia este mai întârziată, atacul va a- . face cu o soluţie de 0,250 kg. piatră vî­
pare mai tîrziiu, între 20 mai şi 1 iunie. nătă, 0,500 kg. var şi 60-80 grame alaun
Să vedem cum apare boala. La început, (piatră acră), se va da La hectar 1,500 kg.
pe frunzele tinere infectate, apar nişte piatră vânătă.
pete decolorate, uşor transparente, cu
margini neprecis conturate, asemănătoare Al doilea stropit se va face cu 8-10 zile
petelor de untdelemn. Mai târziu, petele înainte de înflorit, pu o soluţie de 0,500
se brunifică şi se usucă. Pe faţa interioa­ kg. piatră vînătă, 80-100 grame alaun şi
ră a frunzelor, in dreptul petelor încă ne- 0,500 kg. var, tot ila 100 litri apă. După
brunifioate, se observă un puf albioios, înflorit, se continuă al treilea stropit şi
unde sînt organele de înmulţire a manei dacă e nevoie şi al patrulea stropit, mă-
(ciupercă). rinidu-se treptat cantitatea de piatră vî­
nătă pînă la 1 kg. La 100 litri apă.
Atacul de mană apare cînd frunzele vi­ Eficacitatea stropitului nu constă în
ţei sînt ude de ploaie sau rouă şi cînd doze mari de piatră vînătă, ci printr-un
temperatura trece de 12 grade căldură. stropit La timp şi oît mai bine, acoperind
Condiţiile cele mai optime de atac ale. toate părţile aeriene ale viţei de vie cu
manei sînt atunoi cînd temperatura ae­ soluţie. Modul de preparare al zamei bor-
rului este de 20-24 grade căldura doleze, este urm ătorul: într-un vas de
După prima infecţie, oare este mai uşoa­ lemn de 110-120 litri capacitate, se in­
ră, apar infecţiile secundare, oare pot fi troduce 0,500 kg. var stins în ,prealabil cu
numeroase, ajungînd pînă La 10-15 infec­ puţină apă, se adaugă apoi 50 litri apă.
ţii. Acestea sînt cele mai periculoase, în­ Intr-un vas mai mic, tot de lemn, de 60-
truoît pot compromite total producţia de 70 litri capacitate* se introduce 50 litri
struguri. apă în care se dizolvă un kg. piatră vî­
In viile nelucrate La timp, cu buruieni, nătă cristalizată. Soluţia de piatră vînătă
neplivite, etc., mana găseşte cele mai bu­ se toarnă încet peste laptele de var. Mes­
ne condiţii de atac. tecând în continuu ou un băţ de lemn, se
înainte de Contaminare, oare e favori­ adaugă apoi 80-100 grame alaun. Nu e
zată de ploi, ceaţă şi temperatură ridi­ bine să se toarne soluţia de var peste cea
cată, îmbinată ou umiditate suficientă, via de piatră vînătă.
trebuie stropită ou zeamă bordoleză. Tra­ Lucrarea de stropit, trebuie făcută la
tamentul trebuie să se facă preventiv, a- timp, iar odată ou stropitul, trebuie fă­
dică în aşa fel, ca atunci cînd se produce cute şi celelalte lucrări din vie, oa : să­
atacul, via să fie stropită. Data cînd tre­ pat, prăşit, lucrări în verde, etc. Numai
buie stropită via se anunţă de către sta­ în acest fel se va putea obţine un rod bo­
ţiunile de avertizare ale Ministerului A- gat de struguri.
gricuiturii şi Silviculturii, care sînt pla­ Ing. CAŢAVELA STELIAN
De la Comisia regionala de fotbal
In cea de-a zecea etapă a campionatului Flamura roşie Alba 9 4 4 1 24:6 12
regional de fotbal, desfăşurată duminică Metalul Ghelar 10 4 4 2 14:14 12
15 mai, s-au înregistrat următoarele re­ Metalul Călan »
zultate : Metalul Zlatna 9 3 2 4 12:19 8
Flamura roşie Lupeni—Metalul Ghelar 2-3 Minerul Lonea 8 3 1 4 11:16 7
Metalul Zlatna—Locomotiva Alba 2-0 Progresul Deva 9 3 1 5 10:15 7
FI. Orăştie—Constructorul Hunedoara 6-1 9 2 3 4 8:14 7
Flamura roşie Alba—Metalul Călan 9-1 Flamura roşie Lupeni 10 2 1 7 14:26 5
Minerul Lenea—Progresul Deva ' 3-1 Locomotiva Alba 9 2 0 7 8:23 4
Constructorul Humed. 9 0 2 7 6:37 2
Metalul Brad—Avântul Sebeş 2-1 Pentru etapa Xl-a din 22 mai sînt pro-
.gramate echipele:
?
Avîntul Sebeş—Flamura roşie Alba
După omologarea rezultatelor, clasamen­ Metalul Ghelar—Constructorul Hunedoara
Progresul Deva—Locomotiva Simeria
tul echipelor de fotbal are următoarea Metalul Călan—Metalul Zlatna
configuraţie: Minerul Lonea—Flamura roşie Lupeni
Locomotiva Alba—FI. Orăştie
Tetalul Brad 9 5 4 0 14:4 14
ti. Orăştie 9 6 2 1 23:8 14
Avîntul Sebeş 9 6 1 2 33:10 13
Locomotiva Simeria 9 5 3 1 24:9 13
PROGRAMUL FILMELOR
(film german), 26-29 Bănuţul (film ma­
ghiar oulorat), 30-1, Viaţa din citadelă
(film sovietic).
* DEVA : 23-27 Cei trei muşchetari (film
francez culorat), 28-1 Copiii din Hiroshima PETROŞANI: 24-30 Dama cu Camelii
(film francez Culorat). •
SIMERIA: 23-25 Dincolo de Dunăre
(film sovietic culorat), 26-29 Ou inimă tâ­
nără (film maghiar), 30-1 Circul (film so­
vietic).
tate (film sovietic culorat), 30-1 Sevasto­ SEBEŞ : 23-25 Aleko (film sovietic cu­
pol kilometrul 4 (film sovietic). lorat), 26-29 Ordinul Anna (film sovietic cu­
lorat), 30-1 Cornul de aur.
APOLDUL DE SUS : 26-29 Bătălia din
golful Caliacra (film sovietic culorat). TEIUŞ : 26-29 O noapte la Veneţia (film
austriac culorat).
ZLATNA: 23-25 Petroliştii din Caspica
(film sovietic culorat), 26-29 Şc'cala cura­
jului (film sovietic culorat), 30-1 Cămă­
tarul (film sovietic).
(film sovietic).
HAŢEG: 23-26 Pulbere argintie (film
sovietic culorat), 27-29 Descoperire miste­
rioasă (film sovietic), 30-1 Vinovaţii fără
vină (film sovietic).
german).
presiunea grosolană asupra ţărilor din
Orientul apropiat şi mijlociu.
Demascînd politica cercurilor dirigui­
lcciu a fost definit de săptămînailul „New toare americane şi engleze în ţările Ori­
Statesman and Nation" : „In 1945 Anglia entului apropiat şi mijlociu, Declaraţia
a împins Franţa pe planul al doilea. As­ Ministerului Afacerilor Externe al U.RS.S.
tăzi, noi stăm alături de Franţa, iar S.U.A. scoate în evidenţă cu claritate cui îi sînt
ţin ferm hăţurile în mîinile lor". necesare blocurile militare ce se înjghe­
bează în această regiune şi cine trage pro­
fiturile de pe urma acestei politici.
Opinia publică şi cercurile progresiste
din ţările Orientului apropiat şi mijlociu,
doritoare să trăiască în pace şi libertate,
manifestă un interes deosebit faţă de a-
„Neparticiparea ţărilor Orientului apropiat
oglindit prin rezistenţa pe care o opun po­ şi mijlociu la blocurile militare agresive
liticii imperialiste aproape toate sbatele ar fi o premiză importantă pentru asi­
arabe. gurarea securităţii lor şi cea mai bună
garanţie împotriva atragerii acestor ţări
Din cele arătate mai sus, vom înţelege în aventuri militare primejdioase
că activitatea puterilor imperialiste în
Declaraţia sovietică pune în lumină
Orientul apropiat şi mijlociu este deter­ profunda deosebire dintre politica externă
a Uniunii Sovietice şi politica puterilor
minată de străduinţa lor de a-şi conso­ occidentale. Uniunea Sovietică îşi înteme­
iază relaţiile cu ţările mici pe egalitatea
lida dominaţia asupra •ţărilor arabe şi de în drepturi şi pe colaborare, în vreme ce
puterile occidentale băută să prindă ţările
a avea posibilitatea să folosească resur­ arabe în mreaja unor tratate bazate pe
inegalitate, cu scopul de a le subjuga din
sele lor de oameni şi materiale pentru a punct de vedere politic şi economic, şi a
dezlănţui aventuri militare ce reprezintă le menţine în stare de înapoiere şi de a le
dezbina pentru a pune din nou pe gru­
o serioasă ameninţare pentru pacea, se­ mazii lor sălbaticul jug colonial.
curitatea şi interesele naţionale ale aces- Popoarele ţărilor arabe privesc cu re­
cunoştinţă şi încredere spre marea Uniu­
. tor ţări. ne Sovietică, care apărînd cauza păcii,
apără libertatea şi neamestecul în aface­
Pentru multe din ţările arabe a devenit rile interne ale statelor Orientului apro­
piat şi mijlociu.
evident faptul că propriile lor interese
Maşinaţiunile războinice ale imperialiş­
naţionale şi independenţa lor de stat .sînt tilor se lovesc de lupta maselor populare
din ţările Orientului apropiat şi mijlociu,
subminate atît de cercurile agresive ame­ care vor să fie libere şi independente.
ricane, care încearcă să-şi stabilească do­ TOMUŞ IOSIF
minaţia în această regiune, oît şi de cele
engleze care caută să-şi menţină şi să-şi
restabilească poziţiile lor zdruncinate.
Declaraţia din 16 aprilie a.c., a Mînis-
'terului Afac'erilor Externe al Uniunii So­
vietice eu privire La securitatea în Orien­
tul apropiat şi mijlociu, este un document
important, menit să apere drepturile po­
poarelor mici şi să normalizeze relaţiile
în această regiune. In acelaşi timp, De­
claraţia sovietică constituie o lovitură
dată politicii de agresiune a cercurilor
imperialiste occidentale, într-un moment
în dare şi-au intensificat în mod deosebit