Page 3 - 1955-05
P. 3
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 474
oooooooooo<xxx>oooooooooooooo Intr-o comuna obişnuita C»<><X><>C><XXX>0<XX><XXX><><X><><><>09<><C
„In ziua de 1 Hai muncitorii sărbătoresc deşteptarea lor la Fiecare frumuseţe naturală, fiecare fru- Răspunsul este olar şi convingător. Urezi grup de ţărani muncitori şi-au unit pă pe Engleiter Andrei, Moldovan Nicolae, g
lumină şi la ştiinţă, unirea lor frăţească pentru lupta împotriva i museţe creată de om, îşi are un semn al oamenilor spor la muncă şi te îndepăr mântul şi-au format o gospodărie colectivă Pdringer Matei, K ir. Martin şi alţii. Ni-i ^
oricărei subjugări, împotriva oricărei samavolnicii, împotriva ’ ei pe hartă. Un semn simplu şi mic, atît tezi. care astăzi numără 146 de familii. Din 1950 recomandă preşedintele şi nu uită să ne L
oricărei exploatări şi pentru orînduirea socialistă a societă atragă atenţia c ă :
ţii. Toţi cei care muncesc, care prin munca lor hrănesc pe cei | cît să ne putem da seama că acolo e un cu preşedintele şi pînă astăzi,' în comuna noastră s-a re — Ăştia-s fruntaşii satului la predarea
bogaţi şi nobili, care pentru o plată mizerabilă îşi petrec via novat clădirea căminului cultural, s-a in
ţa într-o muncă mai presus de puterile lor, cei care nu se fo »munte, dincolo un rîu, lingă rîu o cale De vorbă
losesc de roadele muncii lor, cei care trăiesc asemenea anima
lelor de povară în mijlocul luxului şi strălucirii civilizaţiei noa . ferată, de-a lungul lor oraşe, comune, sa- sfatului popular stalat o staţie de radioficare cu 380 de di cotelor.
stre, îşi dau cu toţii mîna pentru lupta de eliberare şi pentru | te. Cu alte ouvinte aceasta este limba cu fuzoare, gospodăria de stat a construit o Tot la cinematograf preşedintele ne-a vor
fericirea muncitorilor".
’ care vorbeşte harta cu noi. Dar limba unei In mijlocul comunei, într-o clădire fru baie populară Cu 9 duşuri, 4 vane şi o ca bit despre munca . deputaţilor • sfatului
V. I. LENIN >hărţi are puţine cuvinte în vocabularul ei, moasă, încăpătoare, se află sfatul popular. meră de aburi, s-a- înfiinţat o cantină tot popular, fără de care nu s-ar fi putut rea
>harta nu poate spune tot ce reprezintă, tot Intri înăuntru. întrebi de preşedinte şi un la gospodăria de stat, s-a construit un te liza în sat atâtea lucruri bune. A vorbit
* *¦ * ce ar putea să spună, tot ce se întâmplă. funcţionar binevoitor te conduce imediat ren de fotbal şi altul de volei. Una din despre Sîrbu Alexe, Rosdorfer Andrei,
>Ar trebui kilometri de hartă ca să poată in biroul acestuia.
„Muncitorii au ales anume ziua de astăzi, ziua de 1 Mai realizările noastre cele mai importante este Ivănescu Elena, Drăgoi Petru...
cînd natura se trezeşte din somnul de iarnă, pădurile şi munţii >reda în mic măcar o parte din măreţia Vincze Geza, preşedintele, te întâmpină cinematograful care a fost pus în func — Ei sînt cei mai buni deputaţi. Am
se învesmîntează cu verdeaţă, cîmpurile şi luncile înfloresc, >faptelor omului şi ale naturii.
soarele începe să încălzească mai puternic, cînd în aer se ca pe un vechi cunoscut şi te pofteşte să ţiune numai de anul trecut... făcut multă-treabă împreună...
simte bucuria înnoirii, iaV natura se răsfaţă în jocuri şi trium ¦ ¦Pe hartă, un oraş este însemnat cu un
fă, — ei au hotărît anume astăzi să anunţe sus şi tare lumii în ied loc. Este un om înalt, slab şi pe la Fiecare om se miră oînd aude că într-o A început filmul, aşa că preşedintele nu
>punct încercuit, . sau ou două cercuri. tâmple părul i s-a argintat. Dar nu acesta comună s-a deschis un cinematograf. Pre- şi-a mai terminat vorba. De altfel, spu
>Atât... Iar în oraşul acela trăiesc oameni sese destui ca să ne putem da seama că
| care lucrează, care învaţă, care se fră- ne aflăm într-o comună cu oameni harnici,
| mintă şi luptă să învingă natura. O co-
• mună este însemnată cu un punct. Obiş- In timp ce filmul rula, om -privit la
>miit, numai un nume răsunător atrage a- spectatori. Erau atât de atenţi, atît de ab
l tenţia. Celelalte puncte sînt privite cu in- sorbiţi de acţiunea filmului, încît, dacă
>diferenţă. Şi totuşi, aceste puncte repre- ai fi intrat atunci în sală ai fi crezut că
>zintă oameni, muncă, luptă. nu-i nimeni acolo. Această atenţie,- a vor
Să luăm un punct la întâmplare. Aşa... bit despre setea ţăranilor muncitori pentru
| Sub., el stă scris: Apoldui de Sus. O co- a cunoaşte, a învăţa, a munci mai- bine şi
tregi că muncitorii aduc omenirii primăvara şi eliberarea din >mună obişnuită, fără nume răsunător. Dar .'jr. despre cît de necesar le este cinemato
lanţurile capitalismului, că muncitorii sînt chemaţi să reîn >acest punct indică viaţa, munca şi lupta graful
noiască lumea pe bazele libertăţii şi ale socialismului, !-unui grup de ţărani muncitori. Să rămî- !11
<> nem la acest punct Să intrăm în comună,.. Rula filmul maghiar „furtuna".
I. V. STALIN ¦¦
| Un fapt mărunt Un punct pe Iartă
Contribuţia lor
Q O zi de primăvară minunată. Ceru-i Apoldui de Sus este însemnat pe hartă
O senin pînă în depărtare şi pe toată întin- ou un punct. Un punct oare nu spune alt
g derea lud numai soareie-i stăpân. Un soare ceva decât că acolo este o comună... Dar
O cald, luminos şi bun, care face ca holdele oîtă viaţă şi muncă, cîte lucruri, noi în
O să înverzească, pomii să înflorească, al- tr-o singură comună... Şi pe hartă sînt
atâtea puncte...
Artiştii Văii Jiului mână activitatea culturală a acestui sat, 9 binele să zboare după nectar, oamenii să !MB A fost nevoie de o forţă mare, puter
tovarăşul Crişoveanu a adunat în jurul v iasă la lucru. De-a lungul şoselei asfaltate, nică, unită şl de neînvins pentru ca aceste
Nici unui din cei 7 autişti. ai Văii Jiu său tineretul şi a pornit la înfăptuirea
lui, rămaşi în afara distribuţiei, nu aveau unor realizări din ce în ce mai frumoase. V deoparte şi de alta, din loC în loc, grupuri .puncte neînsemnate, odinioară, să capete
0 figură prea veselă. Dimpotrivă, fiecare Sprijin serios în această privinţă a pri
'dinţa:© ei simţea parcă o apăsare descu mit din partea sfatului popular şi a or y de oameni sapă gropi pentru plantarea po- viaţă. Această forţă este partidul — inima
rajatoare în suflet. Stătură aşa o clipă ganizaţiei de partid.
¦ fără a scoate vreun cuvânt, apoi unul x milor. Aproximativ se vor planta 60 de e important. Important este că ţăranii şedinţele este obişnuit pe semne cu mira patriei noastre. In această inimă s-au fău
- dintre ei rupse tăcerea, vorbind rar şi Ou tot atâta dragoste a fost ajutat şi
' greu, d9 parcă ar fi smuls cuvintele din de către organizaţia U. T. M. cît şi de ^ puieţi. O nimica toată. Dar oamenii pun muncitori din comună îl stimează şi as rea vizitatorilor şi, de aceea, te invită rit toate visurile oamenilor cinstiţi. Acea
piatră. Era se pare artistul Balog Ioan. către toţi ţăranii muncitori din această lo S atâta suflet în acOastă treabă, încât nu te cultă de cuvântul său. imediat la Cinematograf... ,
calitate. întrebat, cum de a reuşit să cre- stă inimă a patriei, a ridicat oamenii la o
— Deh, rosti el. Nu ne-au repartizat şi ieze un atît de frumos spirit de ajuto poţi reţine să hu afli amănunte. Şi răs De la preşedinte afli lucruri interesante.
pace. Ce poţi face?... rare reciprocă, tovarăşul Crişoveanu răs — In Comuna noastră s-au schimbat Rulează filmul viaţă nouă, i-a înarmat cu lumina ştiin
punde simplu şi convins: „Mă ajută toţi,
Mult mai gureşă din fire, actriţa Maria deoarece şi eu îmi dau silinţa să ajut pe toţi punsul vine îndată ce ad întrebat. O sală spaţioasă cu aproximativ 700 lo ţei, şi oamenii fac minuni. Cîndva, pe har
IorcLache se repezi înfuriată, de parcă a- atunci cînd au nevoie de mine“. Iată pen multe lucruri în ăşti 10 ani de putere
tâba ar fi aşteptat tru ce dar, cu toate că nu e mult timp de — Ne înfrumuseţăm comuna tovarăşe. populară, începe ei să povestească. Mai curi şi un ecran mare în fund. Ne găsim tă, n-o* să mai găsim puncte. Fiecare sat
Pomii aceştia, îi sădim în cinstea zilei de întâi, în 1949 s-a înfiinţat gospodăria a- loc cu greu, întrucât ţăranii muncitori din va fi un oraş I . .j jA
— Desigur, ce poţi face ?... Care vasă- cînd a luat în primire conducerea cămi
zică ei reiaiu în joc poemul „Trandafirii 1 Mai, gricolă de stat. Peste un an numai, un sat au fost mai punctuali. Aici, întâlnim M. COSTIN
Roşii” şi „Patriotica Romînă“ cu care a-
poi se vor duce prin toată ţara. Aşa dar, 0<XX>00000000000000000<X>0000000<XXXXXXXX>QOOO <XX>^0<><><50<XX><XX><>0000<X>00<><>0<>OC-<>0<K><>00<><X>CK>0<><>000<X><><><><><><><><><><>000<>C>C><>0<X><><><><><>0
au cu ce întîmpina ziuia de 1 Mai. Dar
noi tovarăşi ? Noi cu ce o întâmpinăm, ' \ ; v. r
dacă nu ne-au dat roluri?...
A ngajam ente în d ep lin ite în ag ricu ltu ră
— Şi dumneavoastră o sa o întîmpimaţi
cu ceva, o întrerupse un glas neaşteptat. nului buLtural,' el a reuşit totuşi să pre s. Brigada a H-a de ceput angajamentele luate în cinstea zilei rumb în cuiburi aşezate în pătrat şi cu întovărăşiţilor, s-a hotărît ca suprafaţa de
gătească o frumoasă echipă de dansuri cu de 1 Mai. Fină acum, la loc de frunte în sămînţă de porumb hibrid. 10 hectare destinată culturii porumbului,
Era glasul directorului •de teatru, dare, care să se reproducă de 1 Mai în faţa ţă ia m. t. tractorişti de la S.M.T. întrecere, se află tânărul tractorist Bara- să fie îngrăşată ou gunoi de grajd. Acea
între timp intrase şi el înăuntru. Artiştii ranilor muncitori din Mărtineşti. nnoptip Orăştie, condusă de ute- baş Martin care şi-a depăşit zilnic pla In întrecerea socialistă în cinstea zilei stă hotărâre a fost dusă la -îndeplinire,
se întoarseră spre el şi se vedea limpede mistul BerCeanu Vasile, nul de lucru cu 120%. Lucruri la fel de de 1 Mai, s-au evidenţiat în mod deosebit
de pe figura lor, că fiecare e pregătit să-i Seară de seară, la căminul cultural din colectiviştii Popescu Vasile, Jurju Sabin, transporfcîndu-se pe acest teren 150 tone
spună ceva. este una din brigăzile fruntaşe pe staţi Mihalcea Gheorghe şi tinerii Pădure Mi- de gunoi de grajd. Cu ajutorul S.M.T.-u-
hai, Zaharie Augustin, Popa Costâcă şi al
— Da, da —continuă directorul, nedîndu-le această comună au venit tineri harnici ca une în executarea lucrărilor agricole de frumoase se pot spune şi despre tractoris ţii, oare au executat lucrări de bună cali lui a fost arată şi grăpată întreaga supra
răgaz. Dumneavoastră aţi fost opriţi a- tate' şi la timp. faţă de teren destinată însămînţărilor, iar
nume pentru a îndeplini o altă treabă, Lăzărescu Nicolae, Sinea Văluca, Stîrc primăvară. Organizaţi în întrecere socia tul Andreiea Ioan, care, muncind cu pri în Cinstea ziled de 1 Mai ei au terminat
tot atît de frumoasă ca şi aceea de a in listă în cinstea zilei de 1 Mai, ei au aju Pe baza experienţei şi însămînţarea porumbului. Pe o supra
terpreta cu măestrie un rol, dacă nu .poate Traian, Bodea Cornel şi alţii, făcând re ta t colectiviştilor din Pricaz şi întovărăşi" cepere, a reuşit să-şi întreacă norma cu in întovărăşirea muncii din anii trecuţi, faţă de 3 hectare, pregătită încă din toam
chiar mai frumoasă. Dumneavoastră, vi s-a petiţii şi pregătindu-se pentru ca în ziua ţilor din Turdaş -şi Spini să termine la 45%. Şi-au respectat angajamentul în cin nă, ei au însămânţat porumbul în cuiburi
repartizat sarcina de a merge fiecare la stea zilei de 1 Mai şi tractoriştii Sene- întovărăşiţii din MinibLa,
cîte o echipă de teatru de amatori, pen de 1 Mai, să poată prezenta un program timp însămiînţările din epoca I-a şi să şan Vasile şi Varvara Gligor, care şi-au raionul Hia, în acest an, aşezate în pătrat.
tru a le ajuta astfel în pregătirea lor de artistic de bună calitate. Datorită acestei pregătească terenul pentru însămînţarea * depăşit zilnic planul cu 35-45%. încă din iarnă, au stabilit împreună cu a- In aplicarea regulilor agrotehnice şi t i
1 Mai. stăruinţe, echipa de dansuri naţionale a sfeclei de zahăr şi a porumbului
Munca rodnică a tractoriştilor a dat po gronomul ce anume reguli agrotehnice întrecerea organizată în cinstea lui 1 Mai,
Cei 7 artişti, la auzul acestor vorbe, ră tinerilor din Mărtineşti e acum bine pre 1 In fruntea întrecerii pe brigadă sînt sibilitate gospodăriei ele stat să termine trebuie aplicate de ei în lucrarea pămân s-au remarcat întovărăşiţii Jula Constan
maseră o clipa nedumeriţi, apoi oînd pri gătită şi aşteaptă cu nerăbdare să arate tractoriştii Oimpoieru Vasile care şi-a de tului în vederea sporirii recoltelor. Tot tin, Fekete Irma, Bozan Nicolae, Gabor
cepură de-a bimeiea despre ce anume li s-a i . . t ..¦I păşit sarcina de plan cu 45% şi Adam Si pînă acum însămînţarea unei suprafeţe de
spus, se porniră pe aplaudat. sătenilor ce a învăţat. mian care şi-a depăşit planul pe tractor 20 ha. cu griu de primăvară, 16 ha. cu odată, s-au angajat ca în cinstea zilei de Iosif şi Popa Ioan.
cu 44%. ovăz, 50 ha. ou orz, 45 ha. cu mazăre, 66 1 Mai, să aplice regulile stabilite atât la Antrenaţi în întrece-
— B ravo!... Asta d a !... aşa mai înţele o -au pregătit cu sîrguinfă f ha. cu borceag şi 100 ha. cu trifoi. lucrările de întreţinerea semănăturilor de
gem şi n o i!... j i Rezultatele obţinute de mecanizatorii lîl comuna rea patriotică, ţăranii
toamnă, cît şi la cele de pregătirea tere Tnlpqţi muncitori din comuna
In acest fel s-a ajuns că, actriţa Ma Un program artistic bogat, au pregătit brigăzii a Il-a se datoresc bunei îngrijiri Le G. b. c. Membrii gospodăriei nului, şi însămînţările de primăvară. Toteşti, raionul Haţeg,
ria Iordache a plecat la Vulcan, Balog şi muncitorii de la minele Ghelar. Adu a maşinilor, respectării instrucţiunilor de ojhrjţ
Ioan La Petrila, TMică Gheorghe în altă agricole colective „Fili- Angajamentele întovărăşiţilor din Min şi-au îndeplinit angajamentul în cinstea
localitate şi aşa s-au răspîndit cu toţii. naţi în fiecare seară la clubul muncitoresc alimentare, precum şi folosirii întregii ca mon Sîrbu“ din comuna tia, au început să se transpună în fapte zilei de 1 M at In fruntea tuturor ţărani
încă din primele zile bune de lucru ale lor muncitori din comună, se află Cei din
Şibot raionul Orăştie, au acestei primăveri. Astfel, cum s-a zvîatat circumscripţia nr. 8 (deputat Covaci Ioan),
terenul şi s-a putut intra cu atelajele pe oare au însămânţat 2,73 ha. ovăz, 0,40 ha.
„Nicolae Bălcescu“, aceştia au învăţat o pacităţi de lucru a tractoarelor. De ase început însămînţările de primăvară în e l ei au grăpat Cele 15 hectare însămân orz, 2,36 ha. oartofi de vară, -5,25 ha. oar-
serie de coruri şi dansuri naţionale noi. menea, folosirea cu pricepere a fiecărei dată după topirea zăpezii. Astăzi, cultu
De asemenea, au pregătit piesa de teatru oră bună de lucru a făcut ca ac'eastă bri rile lor de ovăz, borceag şi floarea-soa-
„De trei ori ca la brigadă“. ţ gadă să-şi depăşească sarcinile de plan la re&ui au răsărit frumoase şi viguroase. La
Dintre cîntec'eie pregătite se remarcă lucrările agricole de primăvară cu 44%, aceste culturi, colectiviştii fac în prezent
îndeosebi prin măestria cu care sînt exe îndeplinindu-şi astfel angajamentul luat lucrări de întreţinere, iar peste cîteva zile
cutate „Cîntecul minerului“, „Cazacii”, şi în cinstea zilei de 1 Mai. vor începe prăşifcul florii-soarelud.
Ziua de 1 Mai e întâmpinată de actorii altele. Un fapt ce îţi rămîne în mod spe Tractoriştii din brigada Il-a sînt hotă Pentru a întâmpina ziua de 1 Mai ou ţate cu grîu de toamnă şi totodată pe a- tofi de toamnă, 2,50 ha. sfeclă de zahăr,
Văii Jiului cu datoria împlinită. Cei care cial în amintire, constă în dibăcia cu oare râţi ca pînă la terminarea lucrărilor agri succ'ese deosebite, numeroşi colectivişti ceastă suprafaţă, pentru a putea executa 1,19 ha. plante medicinale şi 2,16 ha. le
au fost repartizaţi în rolurile din „Tran tovarăşii Furdui Toma, Radu Aron, Rădos cole de primăvară să obţină noi succese s-au chemat la întrecere, luîndu-şi anga recoltatul mecanic, au scos cotoarele de gume. De asemenea, ţăranii munoitori din
dafirii Roşii“ şi „Patriotica Romînă“ se Gheorghe şi alţii, interpretează dansul na jamente concrete. Datorită acestui fapt, coceni, ce rămăseseră pe loc în urma re satul Reia, datorită muncii de îndrumare
vor reprezenta pe scena Teatrului din Bu ţional „Căluşarul”. Printre cei care au în muncă. gospodăria colectivă din Şibot a reuşit să coltei de porumb. De asemenea, au arat dusă de organizaţia de bază, au reuşit să
cureşti unde au fost chemaţi să-şi arate frecventat cu regularitate clubul, parti- Odată cu începerea zi- termine însămînţarea cartofilor timpurii, în primele zile ale lunii aprilie, terenurile însămânţeze 9,05 ha. cu ovăz, 1,60 ha. cu
măiestria, iar cei 7 actori repartizaţi pe la oipînd cu multă tragere de inimă la pre să însămânţeze 20 hectare cu trifoi în cul rămase nearate din toamnă şi au grăpat orz, 12,10 ha. cu sfeclă de zahăr, 7,80 ha.
echipele de amatori, sînt pe deplin satis gătirea programului artistic de 1 Mai se L8 G. A. 8. lelor frumoase, munci tură ascunsă şi să grăpeze o suprafaţă de întreaga suprafaţă a terenului ogorît din cartofi de toamnă, 2,40 ha. cu cartofi de
făcuţi că au depus întreaga lor strădanie găsesc şi multe femei. Seară de seară pot torii gospodăriei agricole 32 hectare cu grîu. toamnă. vară şi 2,95 ha. cu legume şi zarzavaturi.
şi pricepere, pentru ca cei instruiţi de ei fi văzute la repetiţii tovarăşele Bidiga de stat din satul Gal-
să-şi interpreteze bine rolurile din pie Ana, Lăscuţoi Maria, Radu Sineffca şi De asemenea, ps 10 hectare, din Cele 32 Cunoscînd importanţa ierburilor perene Pe întreaga comună s-a însămînţat su
sele de teatru pregătite în cinstea măreţei altele. tiu, raionul Alba, au început cu rîvnă lu însămânţate cu griu, colectiviştii au îm în rotaţia culturildr, pînă în prezent ei prafaţa de 215,58 ha. ou diferite culturi
prăştiat îngrăşăminte chimice (150 kg. su- au însămânţat peste 7 hectare Cu trifoi, şi s-a pregătit pentru însămînţarea po
sărbători a celor c'e muncesc. , crările pentru asigurarea unei recolte bo
gate La culturile de primăvară.
In prima zi de lucru, ei au început şi
întrecerea, angajîndu-se să depăşească zil
Roadele unei munci unite Muncitorii din Ghelar, au asistat cu nic în cinstea zilei de 1 Mai, sarcinile de perfosfat la hectar), pentru întărirea pa în cultură ascunsă. rumbului o suprafaţă de 322 ha.
multă plăcere la diferitele programe pe plan. In întrecerea patriotică, în cinstea zilei
In coJEjjU&a Măîtincşti, din raionul Orăş- care duhul lor le-a prezentat şi tot cu a- iului şi pentru o bună dezvoltare a plante Problema obţinerii unei producţii în me
tie, munca culturală mergea pînă mai a- tîta plăcere şi încredere aşteaptă să asiste Hărnicia muncitorilor, folosirea c'u pri de 1 Mai, s-au evidenţiat ţăranii muncitori
dineaori la întâmplare. De la venirea tova la noul program pe oare ansamblul coral şi cepere a capacităţii de lucru a atelajelor, lor în timpul vegetaţiei. die de cel puţin 2.000 kg. porumb boabe Presban Avram, Fona Victor, Boantă Au
răşului Crişoveanu Petru însă, lucrurile echipa de dansuri l-au pregătit. maşinilor şi tractoarelor, a făcut ca mulţi rel, Băluconi Iosif, Lăzărescu Ioan şi al
s-au schimbat mult. Duînd cu hotărîre în dintre ei să-şi depăşească chiar de la în Cea mai mare realizare a colectiviştilor la hectar, este o preocupare de seamă a ţii.
în cinstea zilei de 1 Mai este însă însă întovărăşiţilor. Pentru aceasta, în urma
mînţarea celor 23 hectare de teren cu po consfătuirii ţinută cu adunarea generală a
^¦« O O O O -O O
OAMENI AI MUNCII ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII
CONSTANTINESCU ILIE CĂŢINEANU SÎMION ^ ' BRÎNZEI DUMITRU ŞERBAN IOAN SZABO ŞTEFAN ONIGA AUREU
Inginer decan, Ia Institutul de mine „Gh. Miner de Ia Lupenl, decorat cu „Ordinul Oţelar fruntaş de la Hunedoara, în întrecerea Miner-şef de grupă, mina Tebea, raionul Brad. Maistru furnalist de la Gălan. Aplicînd me Tractorist din brigada V-a de la S.M.T. Orăş
Gheorghiu-Dej” din Petroşani. In munca sa, toda sovietică A. Fiiipov, schimbul de furna- tie, prin îngrijirea tractorului conform nor
a dovedit multa conştiinciozitate şi pricepere. Muncii“. In întrecerea socialistă desfăşurată pornită In cinstea zilei de 1 Mai, echipa pe Fruntaş în lupta pentru tot mai mult căr mativelor şi prin folosirea fiecărei zile şi fie
care o conduce a obţinut succese remarca bune, pentru tot mai mult aur negru. Pen lişti condus de el a cîştigat întrecerea pe cărei ore bune de lucru, a reuşit ca în pe
Insuşindu-şi în mod creator experienţa îna în cinstea zilei de I Mai, grupa comunistului bile. In fiecare zi din luna aprilie a elaborat tru merite deosebite în muncă, a fost decorat profesii dintre schimbul său şi al tovarăşului rioada muncilor agricole de primăvară să
intată a pedagogilor sovietici, el a reuşit să Găţineanu Simion, care lucrează după me cîte o şarjă de scurtă durată. In schimbul de cu „Ordinul Muncii“ clasa 11I-a. De la data Munteanu Romulus. La data de 28 aprilie a.c., devină tractorist fruntaş pe staţiune, depă-
onoare, echipa sa a obţinut o realizare a şindu-şi sarcina de plan pe tractor cu 660/ q.
cîştige încrederea şi simpatia studenţilor toda graficului ciclic, şi-a depăşit sarcinile de 1 Mai 1955, lucrează în contul lunii planul lunar a fost îndeplinit iar peste plan
de Ia institut. planificate cu 123o/0 graficului de 113,Go/ q. aprilie 1956. au fost date 99 tene de fontă.
