Page 30 - 1955-05

Biblioteca Centrală
Regională
Hunedoar*-Deva
0 nonămanifestarea luptei
pentru pace a poporului nostru
Adunarea reprezentanţilor moşcării pentru apărarea păcii
din R.P.R. oare a avuit loc zilele acestea, este o vie manifestare
a luptei pentru pace a oamenilor muncii din ţara noastră, a ho-
tărîrii lor neclintite de a nu precupeţi mai un efort pentru
zădărnicirea planurilor duşmăniilor păcii.
La această adunare au participat oameni ai muncii de di­
ferite profesii, naţionalităţi, credinţe religioase şi categorii so­ prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală. In acest document de im­
ciale, ceea ce scoate şi mai mult în evidenţă caracterul larg pe
oare l-a luat în ţara noastră lupta pentru pace, pentru liberta­
tea şi fericirea popoarelor.
Astăzi, în întreaga lume, lupta popoarelor pentru pace a
luat o amploare nemaiîntîlnită în istorie, cercurile imperialiste
fiind tot mai mult solite să renunţe la punerea în aplicare a
planurilor lor agresive. Forţele mondiale ale păcii au fost ace­
lea oare prin lupta lor au silit puterile imperialiste să renunţe
la folosirea bombei atomice în Coreea ; lor se datoresc de ase­
menea încetarea vărsării de sînge din Vietnam cît şi înche­
ierea tratatului de stat cu Austria, oare a devenit astăzi uin
stat liber şi independent.
In fruntea luptei popoarelor pentru pac'e se află Uniunea
Sovietică oare prin politica sa externă duce o politică de pace
şi colaborare cu toate ţările. Această-dorinţă sinceră de pace a
U.R.S.S. a fost şi mai mult concretizată prin noile propuneri ale
guvernului sovietic prezentate spre examinare Adunării Ge­
nerale a O.N.U. în problema interzicerii armei atomice, a redu­
cerii armamentelor şl forţelor armate şi înlăturării primejdiei
unui nou război. Propunerile sovietice care se bucură de apro­
barea unanimă a tuturor popoarelor iubitoare de pace din lumea
întreagă, au menirea să contribuie şi mai mult la înlăturarea pri­
mejdiei unui nou război, la slăbirea încordării în relaţiile in­
ternaţionale, ia asigurarea păcii şi securităţii atît a popoarelor
din Europa cît şi din lumea întreagă.
Oamenii muncii din ţara noastră au primit cu multă însu­
fleţire istoricii© hot? 1 ,T-
ţei de la Varşo'7'
şi s "ăţii îi'
lat
P'
ş muncă bună a desfăşurat secţia de învăţământ a raionului Ilia,
apă. .. p«cvc. *.—>—... — -—* w—
Oamenii muncii din ţara noastră n-au întârziat ca prin noi
realizări în muncă să întărească semnăturile puse pe Apelul
Păcii de la Viena. Pentru întărirea acestor semnături, minerii
Văii Jiului scot zilnic tot mai multe tone de cărbune peste
plan, oţelarii hunedoreni dau mai multe şarje rapide de
oţel şi de bună calitate, oamenii muncii de pe ogoarele regiunii
noastre duc bătălia pentru realizarea unei producţii de 10 mi­
lioane tone grîu şi porumb şi cel puţin 2.000 kg. porumib-boab9
la hectar.
Campania strângerii de semnături pe Apelul Păcii de la
Viena a contribuit’ în ţara noastră la cimentarea şi mai mult a
prieteniei şi colaborării tuturor naţionalităţilor în lupta co­
mună pentru cauza păcii popoarelor.
In cadrul Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apă­
rarea păcii din R.P.R., dorinţa poporului nostru de a-şi aduce
şi mai mult aportul la Consolidarea şi întărirea păcii popoare­
lor, a fost scoasă în evidenţă prin cuvântul delegaţilor veniţi
din toate colţurile patriei In cuvinte pline de înflăcărare, ei au
arătat cu îndreptăţită mândrie că în; ţara noastră lupta pentru
pace ia o tot mai mare amploare, fiind concretizată prin fru­
moasele realizări obţinute în munca de zi cu zi.
De exemplu, minerul Haidu luliu, Erou al Muncii Socia­
liste, luând cuvântul a arătat cu Cită însufleţire muncesc pentru
pace minerii Văii Jiului care astăzi, spre deosebire de trecut,
duc o viaţă fericită şi îmbelşugată, partidul şi guvernul ţării
noastre răsplătindu-le frumoasele lor realizări în muncă. El a
arătat de asemenea, că apărarea păcii a însufleţit şi mai mult
în muncă brigada pe care o conduce el, reuşind ca astăzi să
lucreze în Contul anului 1959.
Hotărîrea poporului nostru de a depune şi mai mari efor­
turi în muncă pentru întărirea păcii popoarelor, a fost subli­
niată şi de alţi delegaţi ai partizanilor păcii din ţara noastră
oare au luat parte la adunare.
In oadrul Adunării reprezentanţilor mişcării pentru apă­
rarea păcii din R.P.R., poporul nostru şi-a manifestat de ase­
menea dorinţa ca marea adunare a forţelor păcii din lumea în­
treagă, oare va avea loc în euirînd la Helsinki, să fie întâmpi­
nată cu noi şi frumoase realizări în lupta pentru pace şi feri­
cirea popoarelor.
Forţele păcii din ţara noastră, oare astăzi sînt mai puter­
nice ca oricînd, alături de forţele partizanilor păcii din lumea
întreagă, sînt pe deplin capabile să apere cauza păcii, şi să
pună Ia punct pe orice agresor oare va îndrăzni să atenteze
la libertatea popoarelor.
Prăşesc porumbul
Insămînţind la timp şi respectând toate regulile agroteh­
nice în lucrarea pământului, porumbul întovărăşiţilor din Min­
tia a crescut frumos.
Astăzi, ei lucrează de zor la prăşitul acestuia. Primii care
au ieşit la această muncă au fost întovărăşiţii loja Petru, Fe-
kete Miron, Podelean Avram, Podelean Fetru, Gabor Iosif, Kiss
Aron, Mihăilă Andrei şi alţii.
In primele două zile după căderea ploilor întovărăşiţii au
executat prăşitul pe o suprafaţă de 8 hectare. Ca regulă agro­
tehnică, au respectat adâncimea de 8-10 cm. şi au rărit plantele
pe lînduri.
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA!
IN A C E S T N U M Ă R :
Sarcini urgente la lucrările de îm­ — Să le spunem pe nume — Un vis — Discuţii — „Ce propuneţi pentru
păduriri (pag- 2-a) groaznic (p.ag. 2-a), reducerea preţului de cost al căr­
bunelui şi minereului ?“
Filme noi romîneşti (pag. 2-a) — VIAŢA DE PARTID — Din expe­
(pag. 3-a)
Asalt asupra buruienilor rienţa Comitetului raional de par­
(pag. 2-a) tid Sebeş în întărirea economică
şi organizatorică a gospodăriilor — Tnatative sau discuţii despre tra­
La a 50-a aniversare a lui Mihail colective şi întovărăşirilor agri­
Şolohov (pag- 2-a)| cole (pag: 3-a) tative (pag- 4-a)
Pentru preîntîmpinarea unui nou război, pentru întreaga atenţie examenelor
instaurarea unei păci trainice în întreaga lume!
de sflrşit de an şcolar
Vom apăra pînă la capăt cauza Hotărîri de însemnătate istorică
păcii Bătălia pentrru examenele de sfârşit de an şcolar se va des­
Hotărârile conferinţei de Ia Varşovia a celor opt state eu­ făşura în aurind pe întregul front al şcolilor de toate gradele.
Am urmărit cu atenţie lucrările conferinţei de Ia Varşovia şl ropene pentru asigurarea păcii şi securităţii în Europa şi în Cu această ocazie, cadrele didactice sînt chemate odată mai
special încheierea Tratatului de pace, colaborare şi asistenţă mult să analizeze cu profunzime pe elevi, să-i ajute în siste­
am fost pe deplin satisfăcut cînd s-a dat publicităţii Tratatul de mutuală, au umplut de bucurie inimile oamenilor muncii iu­ matizarea cunoştinţelor, în buna organizare a gîndirid, să-i în­
bitori de pace din ţara noastră. drume în direcţia complectărid ultimelor goluri ce încă' mai
există în instruirea lor. In acelaşi timp şi elevii sînt chemaţi
încheierea acestui tratat care nu are egal în istorie prin de a depune în această perioadă întreaga lor străduinţă, pen­
portanţă istorică mondială, mi-am văzut propria mea năzuinţă de faptul că are la bază o alianţă între prieteni sinceri şi hotăriţi tru a-şi revizui materialul ce le-a fost predat, pentru a căuta
de a apăra pacea popoarelor, a fost determinată de primejdia să-şi întrebuinţeze cu folos fiecare clipă liberă, pentru a munci
viaţă şi pace. (j oare apasă asupra omenirii prin ratificarea acordurilor de la în aşa fel înoît să se poată prezenta La examene cu siguranţă
Paris şi prin reînvierea Wehrmaohtului german agresiv. şi calm, încrezători în cunoştinţele căpătate.
Mulţi dintre colectiviştii noştri au fost cîndva argaţii boierilor,
Tratatul de la Varşovia constituie un avertisment serios In virtutea experienţei dobândite în cursul anului trecut,
au gustat din grozăviile războiului. Astăzi, trăim aşa cum ne-am dat cercurilor imperialiste agresive, deoarece el se sprijină pe ţir.înd în acelaşi timp seama de succesele obţinute atunci, cit
voinţa de pace a peste 900 de milioane de oameni ai Lagărului mai ales de lipsurile ce s-au manifestat în munca' instructiv-
hotărît noi, adică în gospodăria colectivă, unde traiul devine din păcii şi democraţiei. educativă, ca urmare a măsurilor ce au fost luate, munca din
domeniul învăţământului de stat din regiunea noastră, a înre­
ce în ce mai frumos şi mai bogat. Gospodăria noastră a avut în ul­ Atât pentru poporul nostru muncitor cît şi pentru întreaga gistrat în acest an, succese demne de a fi remarcate.
omenire iubitoare de pace, hotărârile conferinţei de la Varşovia
timii ani venituri mari. Am putut să ne cumpărăm un autocamion, aduc speranţa că un nou măcel mondial va fi înlăturat, că In acest fel se poate spune că nivelul metodic al lecţiilor
să construim un saivan de oi, să amenajăm vitelor noastre graj­ omenirea nu va mai cunoaşte o nouă distrugere de bunuri ma­ s-a ridicat, conţinutul ştiinţific şi puritatea acestora a fost
duri bune. Anul acesta, luptăm să culegem cel puţin 2.000 kg. po- teriale şi culturale, o nouă frână a progresului şi bunăstării asigurată, programa şcolară a fost parcursă în întregime, me­
rumb-boabe Ia hectar, 1.600 kg. grîu la hectar, să realizăm veni­ popoarelor. Omenirea are nevoie de pace, de încredere reci­ todele de muncă educativă, folosite de către directori, diriginţic
turi mari din grădina de legume şi zarzavaturi. şi profesori, au fost îmbunătăţite prin o mai bună organizare
procă, de cunoaşterea multilaterală a tot ceea ce cultura, ştiinţa şi o mai intensă educare şi mobilizare a colectivului de elevi
Ca să putem înfăptui tot ce ne-am propus, avem nevoie de li­ la învăţătură. De asemenea, s-a făcut simţită într-un grad
nişte, de pace. Ştim că în apus imperialiştii americani şi ceilalţi şi tehnica au mai nou. mult mai accentuai), colaborarea dintre cadrele didactice şi or­
ră?boinici zăngănesc armele, îşi ascut săbiile, pregătesc un nou ganizaţiile de pionieri şi U.T.M. Progrese evidente au fost ob­
măcel. Şi mai ştim că acel măcel ar vrea să aducă în ţara noastră In condiţiile actuale, cînd puterile occidentale se pregătesc ţinute şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea atitudinii elevilor
pe moşieri şi pîine amară, lacrimile şi Jugul. Ştim asta, şi de aceea faţă de învăţământ, faţă de disciplină.
vom lupta cu toată stăruinţa pentru a împiedica punerea în apli­ pentru un nou război, noi nu putem să rămânem ou braţele
care a acestor planuri războinice. Dacă totuşi duşmanii păcii vor In urma unor asemenea rezultate obţinute, avem datoria
încerca să ne caice pragul casei, vom şti să-i răsplătim cu vîrf şi încrucişate. Fiecare la locul nostru de muncă avem datoria să de mare însemnătate oa în această perioadă să depunem În­
îndesat. înfrăţiţi cu marele popor sovietic, cu marele popor chi­ tregul nostru efort şi interes, pentru a face din examenele şco­
nez şi cu celelalte popoare din lagărul păcii, vom apăra pînă Ia lucrăm cu şi mai multă sîrguinţă, să contribuim şi mai mult La lare, un prilej de verificare obiectivă a fiecărui elev în pantei
capăt meleagurile strămoşeşti, bogate şi darnice, pîinea dulce şl
albă, pacea noastră. întărirea Capacităţii de apărare a patriei noastre, devenind Sînt multe unităţile şcolare din regiune, care au înţeles să
acorde acestei probleme importanţa cuvenită. Sînt multe lo­
TĂUŞAN IOAN luiptătoii activi pentru pace. curile unde sarcinile şi măsurile concrete ce trebuiesc luate
preşedintele G.A.C. din Miercurea ZILEI I. ROMANUS pentru încheierea cu succes a anului şcolar în cura, au fost
privite cu toată seriozitatea, întocmindu-se în acest sens planuri
raionul Sebeş locotenent colonel în rezervă de acţiune speciale. In mod deosebit se poate spune, că o
am c îi mai mult fier vechi necesar industriei metalurgice oare şi-a propus în faţa muncii sale cele mai actuale sarcini,
desfăşurîndu-le apoi concret pe om.
?oste tineretul din regiunea noastră a p&rnit să îndeplinească an­ mare. Cu toate acestea, a reuşit să se si­
in urma chemării Comitetului raional U. T. M. Petroşani, de a tueze în fruntea organizaţiilor din raion Tot în vederea ajutorării elevilor în pregătirea lor pentru
i cît mai mare de fier vechi, necesar industriei metalurgice. Zi la colectarea fierului vechi. Astfel, în loc examene, au fost organizate în cele mai multe locuiri consfă­
Iţi tineri sînt antrenaţi în acţiunea de colectarea fierului vechi, de 5.000 kg. cît a avut angajamentul, a tuiri pe clase şi grupe. S-a făcut apoi o îndrumare constantă
ii însemnate cantităţi. Numai pînă la 1 mai a.c., pe întreaga predat centrului de colectare 8.000 kg. La în a se pune accent pe aplicarea practică a cunoştinţelor ele­
¦t centrelor de colectare 836.844 kg. fier vechi. acest frumos rezultat a contribuit munca vilor. S-a urmărit sistematizarea şi generalizarea cunoştinţelor,
de lămurire pe care au dus-o cei 15 inte­ pentru ca pe această cale, elevii să poată ajunge la concluzii
os cîteva exemple de organizaţii U.T.M. şi unităţi de pionieri rnişti, oare au antrenat şi pe tinerii neu- ştiinţifice şi să-şi poată forma o concepţie materialist-ştiinţi-
'iunii noastre care au colectat cu sîrguinţă cantităţi mari de fier temiştd. In mod deosebit s-au evidenţiat fică despre lume şi viaţă.
tovarăşii Stăndlă Ioan, Bolog Octavian,
Pascu Nistor şi alţii Pe întregul raion In ceea ce priveşte planificarea materiei recapitulative, tre­
buie arătat oa un exemplu pozitiv tovarăşul profesor Achiţei
n iz a jii de bază U .T.M . şi unifăfi s-au colectat 85.000 kg. fier vechi. Gheorghe de la Şcoala pedagogică din Deva, sau tovarăşa Vîl-
de pionieri fruntaşe san Rucsanda de la Şcoala de 10 ani O.M. Hunedoara, care
k şi-au ales bine temele şi au indicat aplicaţiile practice pe care
le vor face cu ocazia fiecărei lecţii. Tot oa exemple bune pot fi
Tinerii din oraşul Deva au colectat în date tovarăşa Barbu Zoie de La Şcoala medie mixtă Taiuş, dara
a pregătit scheme speciale pentru recapitulare, tovarăşa Popa
a organizaţiile de bază kg., iar pionierii Şcolii medii de 10 ani această perioadă 13.000 kg. fier vechi. Eugenia de La Şcoala medie din Brad, tovarăşul Garaman Pa-
siderurgic „Gh. Gheor- din Hunedoara 7.500 kg. vel de la Şcoala medie de 10 ani băieţi Deva, tovarăşul Koller
Printre organizaţiile care au depus mai Ludovic de la Şcoala medie maghiară Deva şi alţii oa aceştia.
k
ra, oa pentru toţi tine- multă activitate în această direcţie este şi O slabă preocupare în această- direcţie a evut însă tova­
In raionul Petroşani tineretul a colectat răşa Cepăreanu Safta de la Şcoala de 7 ani din Topliţa, raionul
oolectarea fierului ve­ 315.764 kg. fier vechi. Printre organiza­ organizaţia U.T.M. din G. A. C. „Petofi Hunedoara, care, s-a mărginit doar că copieze titlurile de oa-
pitole din programa şcolară şi să socotească cu aceasta că pla­
de cinste. Antrenînd şi ţiile U.T.M. fruntaşe, este şi organizaţia Sandor". Dintre utemiştdi acestei organi­ nul său de recapitulare este „foarte bine întocmit“. Superfi­
cialitate şi lipsă de răspundere în această direcţie, au dove-
îeutemişti, orgatfnizaţiile de bază din Petroşani, oare a colectat coa. zaţii tânărul Solomon Aroadie s-a eviden­ dit-o şi profesorii Tetileanu Ioan de la Şcoala de 7 ani din
70.000 kg. însemnate Cantităţi de fier ve­ Sarmisegetuza, raionul Haţeg, Florin Lucreţla dela Şcoala de
combinat, au reuşit să ţiat în mod deosebit, strînglnd singur 700 4 ani din Limba, raionul Alba şi alţii Ca ei care s-au prezentat
chi au fost colectate şi de tinerii din or­ la clasă cu planuri de cîte 2-3 rânduri.
prezent 200.000 kg. de ganizaţiile U.T.M. de la Petrila, Vulcan, kg. De asemenea pionierii din unitatea
In şcolile din regiunea noastră, într-o bună parte, s-a dus
.... v „ asemenea organizaţia de Lupeni şi altele. Dintre unităţile de pio­ nr. 3 au colectat 12.000 kg. de fier vechi. o muncă destul de susţinută în vederea bunei pregătiri a ele­
vilor pentru examene. Acolo unde acest lucru a fost făcut, re­
bază U.T.M., Trustul Utilaj Greu Hune­ nieri s-a evidenţiat unitatea de pionieri ? zultatele sînt evidente şi rămâne doar ca ele să fie susţinute
din Petrila oare a colectat 12.000 kg. cu toată tăria pînă la încheierea definitivă a perioadei de exa­
doara a colectat peste 60.000 kg. Pe în­ Şi în celelalte raioane au răspuns prin minare. Acolo unde însă, lucrurile s-au desfăşurat la voia în­
? tâmplării, trebuie în mod deosebit să ne îndreptăm întreaga
tregul raion a fost colectată cantitatea de fapte La chemarea Comitetului raional atenţie pentru îmbunătăţirea muncii, pentru pregătirea elevi­
Organizaţia de bază din Bulzeştiul de lor în aşa fel încât în faţa Comisiilor examinatoare, aceştia să
400.000 kg. fier vechi. La acest rezultat o Jos, raionul Brad, nu are un efectiv prea U.T_M. Petroşani. Astfel în raionul Orăş- poată da răspunsuri corespunzătoare.
însemnată contribuţie au adus şi pionierii. tie s-au colectat 75.000 kg. de fier vechi, Organizaţiile U.T.M. şd pionieri din şcoli au datoria să de­
pună întregul lor interes pentru a mobiliza pe elevi spre învă­
De pildă, unitatea de pionieri de La Şcoa­ în Sebeş 70.500 kg., Ilia 63.000, iar în Ha­ ţătură, organizînd ajutorarea celor rămaşi în urmă, combătînd
cu tărie orice tendinţă de supra-încărcare a lor ou sarcini in-
la elementară din Călan a colectat 15.000 ţeg 37.000 kg. i afară de şcoală, sarcini care să-i atragă de la studiu. Ele tre­
buie să imprime în conştiinţa fiecărui elev faptul că reuşita la
>oooo*>oooooooo M IN E R II S E C l O R E L UI 1 V O O O O O O O O O O O CKXX n examene depinde în primul rând de munca sa, de efortul său
personal, de stăruinţa cu oare el îşi va revizui materialul cc
Noaptea, încet, încet face loc primilor — Merge ? — a întrebat Ispas. i-a fost predat.
— Merge, i-a răspuns tînărul, îrnplîn-
Organele de control din domeniul muncii de învăţământ au
zori de zi. Luna a început să pălească, • In luna aprilie a.c., faţă de luna mar­ datoria la rândul lor, oa pe această perioadă de timp să desfă­
pierzînd din strălucire. tie, Ia sectorul IV, productivitatea muncii a şoare o neobosită muncă de îndrumare, pentru ca în acest fel
să poată orea condiţiile şi atmosfera cea mai corespunzătoare
Minerii din sectoarele „de sus“ de la crescut lunar cu 4 tone de cărbune pentru tînd cu sete din nou, pickhamerul în < pe tot timpul desfăşurării examenelor. In acest scop ele tre­
Vulcan, au început să se adune. Unii fiecare muncitor. cărbune. ...Acolo, în abatajul acela strimt, | buie în mod hotărît scutite de orice altă sarcină lăturalnică
ce nu a r avea legătură cu munca lor. Acest lucru trebuie să-l
i-au masa în cantina minerilor, alţii îşi © Sectorul IV producţie de Ia mina Vul­ dar lung, de la sectorul IV, la mare facă mai ales Comitetul executiv al Sfatului popular al raio­
can a realizat în luna trecută o economie dîncime, pickhamerele, mînulte cu pri- < nului Orăştie, Alba şi cel al oraşului Deva, oare încă mai obiş­
scot lămpile; o parte intră în biroul sec­ la preţul de cost In valoare de 21.207 lei. cepere de ortacii lui Ispas Aurel, Danciu < nuiesc să întrebuinţeze organele secţiei de învăţămînt în munci
torului respectiv, iar alţii s-au încins la Gheorghe, llea Ioan, Costea Iosif, ute­ ale sfatului popular.
vorbă. • Pe luna aprilie, planul de producţie a
Acordînd o atenţie continuă examenelor şcolare şi căutând
Pe lingă cele discutate referitor la fost depăşit cu 22,9 Ia suta, iar .n primele mistul Şerban Nicolae şi alţii, duduiau < să preîntâmpinăm orice defecţiune care s-ar putea naşte în acea­
munca lor de zi cu zi, minerii, de obicei, 13 zile ale lunii mai, în proporţie de 36 mai puternic ca oricînd, iar din munca < stă direcţie, puitem avea convingerea deplină că vom reuşi să
dau drumul snoavelor. Aşa se începe la sută. lor ieşeau afară tot mai multe tone de < obţinem rezultate şi mai bune decît cele din anul trecut, con­
munca în fiecare z i : cu voie bună şi cu cărbune, pentru viaţă, pentru lumină! L tribuind în acest fel într-o mai mare măsură la îmbogăţirea
drag. • In cursul lunii aprilie s-au plătit 11.617 cunoştinţelor şi desăvirşirea educaţiei comuniste a elevilor.
lei prime de producţie pentru muncitorii din Comunistul mine*r Mihai Ştefan, e 2
...Comunistul miner llea Ioan a rămas aer st sector. Din activitatea inovatorilor
afară, în timp ce şeful său de grupă, Is­ vîrstnic şi el. Anii de grea luptă cît a X
pas Aurel, a intrat în biroul sectorului • Brigada Iui Ispas Aurel a depăşit ci­ _Se P‘®r<tea mult timp la ungerea perforatoarelor de mină. To.
IV. Lui llea nu-i arde de snoave. De el, clul programat pe luna martie cu 11,5 ci­ lucrat în rîndurile muncitorilor conduşi v varăşii Bora Ioan şi Imling Anton de la mina Aninoasa au con­
s-a apropiat ortacul lui, utemistul Rusu cluri, iar pe aprilie cu 6,20 cicluri. In pre­ fecţionat un dispozitiv de ungere automată la acesle perforatoare.
Gheorghe. zent brigada Iui Ispas Aurel lucrează în de partid, înainte de 23 August 1944, i-au O Economia realizată este de 11.913 iei, iar recompensa cuvenită
contul lunii iunie 1957. autorilor de 1.977 Iei.
lăsat pe chipul lui, urme adinei ce nu se <>
Găsind că ascuţirea crampoaneior de linie ferată se face foarte
mai pot şterge... L greu manual, tovarăşul Bretfeld Alexandru de Ia U.R.U.M.P. a
adoptat un dispozitiv la presa „Leiner", care se compune din
— Ce facem astăzi, tovarăşe llea ? Astăzi, luptătorul dinilegalitate, mun- X două părţi: o parte inferioară (jumătate de ascuţire a crampo­
— Cred că vom tăia şi astăzi cărbune de la lucrările de la întreţinere, de la ceşte în abatajul lui şi e stăpîn pe mun- <7 nului) şi partea superioară (a doua jumătate de ascuţire a cram­
„fest". montarea scocurilor într-un abataj şi de ca sa. In patria noastră liberă, fericită, O ponului). Prin presare, crampoanele se ascut automat. Astfel s-a
— Numai dacă schimbul de noapte, la răpire. Cînd minerul taie cu pickhame­ meseria de miner e nespus de frumoasă. ajuns să se ascuiă 2.200 bucăţi crampoane in timp de S ore, ţaţă
ne-o fi armat bine locul de muncă, dacă rul în cărbune, cînd bulgării de cărbune Mihai Ştefan, a ieşit la pensie de mult, X de 320 bucăţi cît se executau înainte in aceiaşi timp.
or fi făcut răpirea şi montarea! — dătătorii energiei uzinelor noastre — dar meseria încă n-a „pensionat-o“ Lu- <>
— Vom vedea noi acuş. se prăvălesc pe scocuri, sau sînt duşi pe crează şi acum în mină. A ajuns cu lu- O Este trecută in „cartea“ inovatorilor de la U.R.U.M.P. şi ino­
Intr-adevăr afară-şi face apariţia şe­ craţere, atunci consideră minerul cea mai crul prin anul 1958... Nu se poate des- x vaţia tovarăşului Steiner Iosif. Această inovaţie constă în mo­
ful de grupă, Aurel Ispas. Vînjos m iner! dificarea capacelor de la vagoneţii acoperiţi, care aduce o redu­
Lat în umeri, înalt, voinic ca un leu. frumoasă muncă a sa. părţi de meseria în care a profesat atî- <7 cere a preţuim de cost de 40 lei pentru fiecare '?agonet.
Şi-a scos cascheta de miner din cap. Are
părul încărunţit. Cu toate că e atît de ...In abatajul frontal de pe stratul 14, tea decenii! <>
voinic, totuşi „iama“ s-a aşternut în pă­ se. munceşte cu sîrg. Minerii stau cul­
rul lui... Faţa însă nu-l arată a fi bă- caţi, sprijinindu-şi picioarele în popiei şi Utemistul Mihai Petru, e ajutor miner. O
trîn. Aurel Ispas în continuu îţi zîm- de acolo împlîntă „pickhul" în cărbune. In curînd va ieşi miner. Mihai Ştefan 5
beşte, parcă ar fi un tînăr în floarea
puterii, nicidecum bătrîn! E stratul strîmt şi tare înclinat, dar îl va califica în frumoasa meserie, aşa ^
îşi găsi ortacii afară. pentru aceea, tot iese cărbune şi încă cum a mai calificat încă vreo douăzeci... <
— Măi băieţi, zise el — uite cum e
„cazul şi macazul“. Şi, le spuse cum stă­ Vy
tea „cazul şi macazul". m u lt! Lampa înfiptă într-un popic, lu­ Am căutat să vorbesc cu el şi la ieşirea <
Cei din schimbul de noapte nu dove­ minează şi chipul calm al minerului Au- din şut. Merita să fie felicitat pentru fru-
ret Ispas, cu zîmbetui lui obişnuit. Cit moasa depăşire de plan de 56 Ia s«>ă,
e de liniştit cînd taie cu pickhamerul! Se pe care o are în prima decadă a lunii <
pare că această maşină drăcoasă, ar fi o N-am mai putut însă. Un tovarăş <
jucărie în mina lui. de la Uniunea scriitorilor din R.P.R. mi <
Vreo trei metri mai în jos, utemistul ll-~aa •••
diseră să facă montarea scocurilor. Rusu Gheorghe taie şi e l; faţa lui însă Aurel Ispas, Mihai Ştefan, Gheorghe {
Vom trece imediat la montarea lor e îndirjită, e încruntată S-a oprit un Ivăşcan, Alionese Ioan, Berindca Ioan, ^
şi după ce vom termina... pic. Cu mîneca de la cămaşă şi-a şters Ueia Emeric, şi mulţi alţii. Aceştia sînt <
Nu mai era de spus nimic. Cea mai fruntea asudată. A privit spre Ispas şi eroii P en tru cărţile scriitorilor noştri... <
frumoasă muncă a minerilor nu-i aceea Ispas spre el. A. PĂDURARU i
?<x >oooooooo<>qo q <>ooooooooooo<>o <x >q o o o o o c qoqoooooooooooooo<>v * oq o <><x >q w o o o o o o q o o ooooocoooc