Page 31 - 1955-05
P. 31
r Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 481
.- «««CTImammnr. tttCBOSSZCrVSrtBVfţBm^^
Sarcini urgente Ia lucrările Asalt asupra buruienilor La a 50-a aniversare a iii Mihail |©l©lioY
de împăduriri Era pe la sfîrşitul 'lunii aprilie. In curtea care dimineaţă 1a gospodărie şi apoi au , „Artistul trebuie să fie ochiul, pentru patrie“, închinată eroilor Marelui
gospodăriei colective din Miercurea, se pornit la plivit. Seara, brigadierul Tizeş |-fP ' urechea şt inima epocii sale". Război pentru Apărarea Patriei
Pădurile constituie unul din bunurile trebuie organizat foarte bine şi 'precis adunaseră multe, multe femei. De ce oare? Andrei măsura holda curăţată de buru
naţionale cele mai însemnate. Ele ne dau scosul puieţilor din pepiniere şi transpor Timpul frumos ajutase griului să crească ieni, şi cu fiecare zi ce trecea, el avea tot Maxim Gorlci Ca un îndreptăţit omagiu adus scriito
lemn, protejează solul, reglementează re tul lor pe şantiere. In condiţiunile speci mare şi des ca peria. Din loc în loc, apă mai mult de măsurat şi tot mal multe rului cetăţean, Mihail Şolohov a fost ales
gimul hidrologic, constituie o frumuseţe fice ocolului nostru, unde se execută lu ruseră însă şl buruienile. Creşteau mai colectiviste erau înscrise pe tabla frunta La 24 mat, marele scriitor sovietic Ml- şi reales deputat al Sovietului Suprem ai
naturală neîntrecută, etc. crări de împăduriri în zona răşinoaselor, repede decît griul şi în cîteva zile tenu şilor. haiii Şdohov a împlinit 50 de ani. U.R.S.S. Membru al Academiei de Ştiinţe
la distanţe de peste 60 km. de reşedinţa rile se împestriţară. Trebuiau distruse din U.R.S.S. din anul 1939, Mihail Şolohov
Supuse în trecut unui regim greu de ocolului şi la altitudini mari, problema imediat. De aceea se adunaseră colectivis Intr-una din zilele trecute, Tizeş Andrei S-a născut în locurile în care trăieşte este decorat cu Ordinul Lenin, distins ou
exploatare şi jaf, au ajuns să fie în bună transportului de puieţi este foarte impor tele să pornească la plivit, La asalt îm nu mai avu nimic de măsurat. Era pentru şi astăzi. în stamiiţa Veşenskaia, pe malu Premiul Stalin, iar pentru meritele sale
măsură secătuite şi degradate, neputînd tantă şi măsuri pentru rezolvarea acestei potriva buruienilor. prima oară cînd fără să mai măsoare, ştia rile Donului liniştit, unde acum uriaşe şi din timpul Marelui Război pentru Apăra
produce cantităţile normale de masă lem probleme trebuie luate din timp. precis cît se p livise: 120 hectare. clocotitoare prefaceri au pus pecetea epo rea Patriei poartă „Medalia de război“.
noasă, nici materiale de o înaltă valoare După ce şi-au pregătit cele necesare, cii socialiste.
calitativă, iar solul a fost expus eroziu O altă sarcină Importantă este asigura femeile au pornit la cîmp împreună cu Colectivistele s-au înapoiat în seara a- In ţara noastră, ca pretutindeni, operele
nilor şi degradărilor. rea condiţiilor de trai muncitorilor ce vor brigadierul. Au ajuns acolo cînd rouă ceea de la cîmp tare vesele. Curtau şi Anii ce s-au scurs acolo, în stepă, l-au marelui Şolohov, opere oare reflectă ma
executa lucrările. In condiţiunile arătate mai soînteia încă. Brigadierul le împărţi glumeau. Chiar şi cele oare se supăraseră legat pe viaţă de cazacii Donului. Mi rile evenimente istorice ale poporului său,
Prin măsurile ce s-au luat în anii de mai sus, posibilităţile de cazare în sate pe echipe> 1® dădu cîte o suprafaţă egală pentru că trecuseră prin ascuţişul glume hail Şolohov a parcurs umăr te umăr cu sînt nu numai cunoscute şi iubite, dar
mocraţiei populare, s-a căutat a se stăvili sau clădiri permanente, sînt reduse. Se pentru plivit, le ură spor la muncă, şi lor, se înveseliră. oamenii de pe malurile Donului liniştit pentru mulţi ţărani muncitori, activişti de
degradarea pădurilor şi a se ridica pro pune deci problema construirii de adăpos plecă spre locul unde se însămânţa porum paginile furtunoase ale celui mai strălu partid sau scriitori ele au devenit „carte
ducţia cantitativă şi calitativă la un nivel turi speciale, barăci din lemn, etc., bine bul. Acolo era mai multă nevoie de el. S-au adunat în curtea gospodăriei. Erau citor capitel din istoria omenirii: socialis de căpătâi“.
din ce î-n ce mai înalt. amenajate, în care muncitorii să se poată şi fruntaşele Almen Sofia, Bohoi Feli
odihni în condiţii optime. Barăcile trebuie Adia un vânt cald de primăvară. Hol cia, Lupea Ana şi celelalte, era şi preşe mul. Creaţia lud Mihail Şolohov a fost tra
Printre aceste măsuri, locul de frunte îl construite cît mai repede şi cît mai a- dele Cu grâu nu demult răsărit, întinse dintele Tăuişan Ioan. In seara aceea, au Avea 12 ani cînd a izbucnit Revoluţia. dusă şi tipărită în ţara noastră în multe
ocupă acţiunea de refacere. Acţiunea de proape de locul unde se execută lucrările. pe 120 hectare, se ondulau asemeni valu vorbit mult şi s-au bucurat. Preşedintele ediţii într-un tiraj de 441.500 de exem
refacere cuprinde o întreagă serie de mă rilor mării. Pe o lungime de aproape 200 le-a spus că plivitul aduce un însemnat In 1920 aînd în satul său se alcătuiau pri plare. „Pe Donul Liniştit“ a întrunit trei
suri, începând cu asigurarea condiţiilor de Legat de asigurarea condiţiilor de trai metri, mulţimea de femei începuse asal spor de recoltă. mele celule ale tineretului Comunist, Şo ediţii de mult epuizate, iar „Părr.înt des
regenerare naturală a suprafeţelor res pentru muncitorii silvicultori, se pune pro tul împotriva duşmanului — „buruiana“. lohov s-a găsit în fruntea organizatori ţelenit“ a împlinit în ţara noastră a şasea
pective şi trecând la asigurarea materia blema asigurării unei asistenţe sanitare la Se aplecau, smulgeau buruiana, o băgau Cînd au pornit spre casă, fiecare purta ediţie, în traducere română, maghiară,
lului de împădurit (seminţe, puieţi, butaşi), un nivel ridicat. Şantierele, trebuie do în şorţul prins la briu, apoi din nou se în inimă o părticică din bucuria zilei a- lor lor, iar în anul următor lupta cu arma germană şi sîrbă.
plantarea lui şi urmărirea rezultatelor tate cu truse sanitare, Cu medicamente su aplecau. Un metru, zece metri, două zeci celeia, bucuria izbînzii.
pînă la încheierea stării de masiv, deci re ficiente şi potrivite specificului local. de metri... Fiecare pas făcut înainte, mă în mină alături de consătenii săi împotri Scrierile „Miezul“, „Şcoala urii", „Cea
darea suprafeţei respective patrimoniului rea suprafaţa holdei curate. ASALTUL CONTINUA va bandelor contrarevoluţionare Viaţa dintîi dintre măreţele construcţii“, „Pen
forestier. O altă problemă care de asemenea tre scriitoricească a început-o prin 1923 în tru patrie“ — care a însemnat totodată şi
buie rezolvată urgent este aceea a trans La început, preocupate de smulsul buru Dar iată că buruiana şi-a ridicat din nou calitate de corespondent al Revistei Ti prima lucrare a lui Şolohov tradusă şi
Această activitate necesită o serie de portului muncitorilor, alimentelor şi a di ienilor, colectivistele munciră în tăcere. capul. Pe ici pe c'olo, holdele au prins a neretului Sătesc, iar un an mai târziu ti tipărită în ţara noastră — au fost editate
măsuri din partea ocoalelor silvice, a in verselor materiale, la şantierele de lucru. Dar s-au obişnuit repede cu treaba acea se împestriţa din nou. Bătălia trebuia re păreşte în această revistă prima sa po şi ele în zeci de mii de exemplare.
ginerilor, tehnicienilor, maiştrilor, pădu Pentru aceasta, este necesar să fie pus la sta şi glumele care le veselise înainte, în vestire „Mînzul“. In aceştia ani, începe
rarilor şi muncitorilor silvicultori. dispoziţia celor două ocoale silvice oare cepură din nou. In ascuţişul lor, cădeau luată. X să se afirme marele talent al scriitorului Cărţile lui Mihail Şolohov au pătruns
activează pe Valea Sebeşului, (Sebeş şi mai ales cele care lăsau buruieni în ur Mihail Şolohov. Prima sa oulegere „Poves în ţara noastră pînă în cele mai mărunte
Vom insista asupra sarcinilor Ocolului Bisltra), a unui autocamion. Altfel, apro ma lor, sau oare nu le smulgeau din ră Tăuişan, Tizeş şi alţi conducători ai tiri de pe Don“ apare în anul 1925. cătune. In Cercurile de citit ale căminelor
silvio din Sebeş, care administrează pă vizionarea cu alimente şi diferite mate dăcină. culturale, la lumina becului electric sau
durile de pe versantul sting al Văii Se riale a şantierelor, va suferi inconveni gospodăriei colective, s-au sfătuit şi-au După cîţiva ani petrecuţi 1a Moscova, a lămpii de gaz, le citesc seara ou pasiune
beşului. ente, întrucît, ele se găsesc la mare dis — Hei, tu, Mărie, laşi urme ca să nu Mihail Şolohov se întoarce în satul său colectiviştii şi ţăranii noştri muncitori. Ei
tanţă de centru. te pierai la întoarcere ? hotărât să pornească plivitul a doua oară. natal. Aici începe să scrie zguduitoarea înţeleg din aceste cărţi propria lor viaţă
Centrul de greutate al lucrărilor de re epopee a ţărănimii cazace, „Pe Donul li din trecut şi învaţă pentru zilele lor de
facere Cade pe lucrările de primăvară In anul aceştia, condiţiile climaterice — Ba s-o găsească mai repede drăgu De atunci, femeile au început să se sirin niştit“, operă de proporţii tolstoiene, ce astăzi. Le citesc oamenii muncii, studenţii
cînd se execută lucrările de plantaţiuni şi sînt grele. Zăpada căzută în cursul lunii ţul... avea să însemne 14 ani de muncă asiduă, şi scriitorii în birourile lor.
semănături directe, pepiniere şi întreţine aprilie acoperă încă şantierele propuse gă iară în fiecare dimineaţă la gospodă întreruptă doar de o nouă nemuritoare
rea plantaţiilor din anii trecuţi. Urmă pentru împădurit. In mod obişnuit, la — Ba să nu piară sămânţa buruienii. Că epopee „Pământ desţelenit“. Scriitorul bol In plină maturitate artistică, Mihail Şo
rind pas ou pas zăpada care se retrage tare 1-e dragă... rie, şi-apoi să pornească la cîmp. Armean şevic a contribuit astfel din plin la succe lohov strălucitul reprezentant al literatu
sub influenţa primăverii, silvicultorii plan 1 mai lucrările sînt în plină desfăşurare. sul marii bătălii de la care nici un cetă rii sovietice pregăteşte poporului său şi
tează puieţi sau seamănă seminţele re Mania lăsa capul în jos ruşinată, apoi Maria, Lev Sofia, Lupea Aria, sînt tot ţean sovietic nu putea lip si: înfăptuirea întregii omeniri muncitoare o nouă mare
coltat®, folosind pe cît posibil mustul ză In acest an însă, ele au fost întîrziiate se întorcea şi smulgea firul de buruiană socialismului la sate. operă la baza creaţiei căreia stă aşa cum
pezii, oare oferă cele mai bune condiţiuni peste oare trecuse. atît de harnice. In urma lor, lanul de singur o mărturiseşte; „această mină
de umiditate tinerelor plante, condiţiuni mult şi aceasta implică o serie de măsuri In aceeaşi stamiţă Veşenskaia de pe ma blinda, puternică, trudnică, mîna poporu-
de bază pentru existenţa lor viitoare. Mai târziu, ascuţişul glumelor căzu şi griu rămâne fără pic de buruiană. Oare lurile Donului liniştit, pe care o părăsise lui-creator“.
n o i: asigurarea unui număr moi mare de pe altele. pe tot timpul criminalei agresiuni fasciste
Care sînt sarcinile acestei perioade de tot ele vor fi primele şi la plivitul de a pentru a-şi îndeplini misiunea de cores
lucrări ? muncitori deoît cel planificat, alegerea al Ziua a trecut pe nesimţite. Seara, bri pondent de război, Mihail Şolohov desă
gadierul ven-i să constate lucrul. Măsură doua oară ?... E greu de prevăzut. Toate vârşeşte acum o nouă operă : „Ei au luptat
In primul rind, trebuie asigurată mina tor şantiere de lucru unde zăpada s-a to zece hectare fără buruieni. Lucraseră cel
de lucru. Această treabă nu trebuie tără mai mult ALmen Sofia, Bohoi Felicia, L/u- codectdivi'Stele rîvnesc la locul de fruntaş.
gănată nici un moment, întrucît expe pit, asigurarea altor adăposturi pentru pea Ana, Armean Maria şi Lev Sofia.
Cîrnpul s-a împestriţat cu basmale ro
rienţa anilor trecuţi ne arată că orice tă muncitori peste cele planificate, etc. ZILELE AU TRECUT
şii, albastre, înflorate. In faţa lor, sînt
răgănare în vederea asigurării braţelor de In mare parte, pentru rezolvarea aces De atunci, femeile s-au adunat în fie
120 de hectare cu griu... Un griu de cu
muncă, duce la întîrzierea lucrărilor, sau tor probleme s-a început lucrul. Totuşi,
loare verde închisă. 120 de hectare... Cînd
la neîndaplieirea planului de lucrări. este necesar ca aceste lucrări să fie ur
vor fi curăţate de buruieni ?
De asemenea, materialul de împădurit gentate şi terminate în minimum de timp.
Cântecul oare s-a înfiripat de curind, se <ira
trebuie adus pe şantiere în timp util şi în Muncitorii, tehnicienii şi inginerii sil leagănă asemeni holdei. Cântecul vorbeşte
despre griu curat şi bogat, despre oameni ţia
condiţiuni' corespunzătoare. O manipulare vicultori, sînt datori să depună tot efor harnici, oameni în faţa cărora de ar fi n.
1.000 de hectare de plivit, nu s-ar da
defectuoasă a puieţilor, poate compromite tul pentru câştigarea timpului pierdut, înapoi, până la izbînda finală.
întreaga lucrare atît din punct de vedere pentru începerea lucrărilor, asigurând în M. COSTIN
organizatoric, din cauzia întârzierilor, cît şi acest fel refacerea unor nod suprafeţe Produse valorificate prin cooperativă
din punct de vedere tehnic, prin depre dezgolite prin exploatări şi menţinând ne Ţăranii muncitori întovărăşiţi din Co- male, un porc în greutate de 240 kg., care
muina Roşia de Seoaş, raionul Sebeş, va i-a fost plătit cu 3.400 lei.
cierea sau Chiar distrugerea puieţilor. Deci, ştirbit patrimoniul naţional forestier. lorifică majoritatea produselor lor prin
V. ş t e f a n e s c u cooperativă. Acum cîteva zile, tovarăşul Tovarăşul Mihălţan Vasile, ca de alt
Mihălţan Vasile, preşedintele întovărăşi fel şi ceilalţi întovărăşiţi din Roşia de Se
ing. silvic rii, a adus din nou la cooperativă produ oaş, îşi vor valorifica şi pe viitor produ
se pentru valorificare. Printre acestea, se sele prin cooperativă şi vor contracta ani
găseau 21 găini, care i-aiu fost plătite cu male, întrucît s-au convins că avantajele
304 lei şi o curcă pe care a primit 81
lei. Preşedintele întovărăşirii din Roşia vânzării produselor lor prin comerţul de
de Seoaş, a mai predat zilele trecute or stat şi cooperatist, sînt mai mari.
ganelor de Contractare şi achiziţii de ani
TOMUŢA TRAIAN
corespondent
„Pentru ee! mal frumos lot şi pentru oea mai mare Ţăranii muncitori din raionul llia îşi înfrefin ?
producţie de legume şi zarzavaturi“ culturile
Cai 39 muncitori şi funcţionari de la mai frumos lot şi pentru cea mai mare După Ce au terminat însămânţările de Aurel oare în afară de plivit, au început 5
fabrica „Vidra“ din Orăştie, care au pri producţie de legume şi zarzavaturi". Cu primăvară, ţăranii muncitori întovărăşiţi prâşitul porumbului şi al cartofilor. Ei au
mit de la stat loturi individuale, şi în a- din comuna Filimon Sîrbu, au pornit la prăşit pînă acum o suprafaţă de 0,35 ha. I
nufl acesta sînt tot fruntaşi la întreţine toate acestea cele mai frumoase loturi plivitul buruienilor din holdele de grâu. însămânţată cu porumb şi cartofi.
rea acestora. Fiecare tot este însămânţat sînt ale tovarăşilor Bodea Nicolae, Bor- In cîteva zile, cele 21 hectare însămân Să Ie spunem pe nume
sau plantat cu diferite zarzavaturi. Varie baly Viâmoş, Schultz luliu, Feher Iosif, ţate cu griu de toamnă, nu mai aveau DRAGUŞ NICOLAE
tatea zarzavaturilor plantate şi a semin Szeghedy Mihai, Iacob Cornelia şi Rara- nici un fir de buruiană. Au fost de 1a corespondent Qlst a h gjto-aznie
ţelor răsărite, dau aspectul unui covor baş Mana, care deja au şi recoltat unele început în fruntea acestei acţiuni tova
frtumos aufarait. zarzavaturi de pe lot ca : salată, Ceapă, răşele, Văgău Valeria şi Belea Florioa. ? Se făcea că preşedintele Sfatului popu dul nostru comunal. Da, da, mi-aăuc a-
spanac şi ridichi. Ele, pe lîngă munca practică de plivit, au lar din Ghelar şedea la birou. Deodată, minte emoţiile şi lacrimile de bucurie...
In fiecare zi, după orele de serviciu, dus şi o largă activitate pentru mobiliza O preocupare de seamă a ţăranilor mun- năvălesc acolo cei doi tauri ai staţiunii Se face drăguţule. Nici o grijă...
pe muncitorii şi funcţionarii de la fabrica Rezultatele obţinute de către „grădina rea celorlalte femei din întovărăşire la oitori din comuna Dobra în etapa actuală, de montă. Erau tare furioşi, bateau din co
„Vidra“, care lucrează loturi individuale, rii” de la „Vidra“ se datoresc şi conduce lucrările de întreţinerea griului. este aceea de a curăţa de buruieni în pite, pufneau pe nări, şi-şi ridicau cozile 1955 — O adunare obştească :
îi vezi ou cîte o unealtă în mină îndrep- rii acestei întreprinderi, care i-a sprijinit treaga suprafaţă însămânţată cu griu de a semn rău. Preşedintele se îngălbeni — Am plătit autoimpunere in fiecare
tîndu-se spre grădină. Locuitorii oraşului îndeaproape, punîndu-le la dispoziţie unele ¦& toamnă. şi se făcu mic de tot. De undeva, o voce an I
Orăştie le spun „grădinarii de te „Vidra“. unelte, seminţe şi diferite răsaduri. groasă şi puternică, cutremură încăperea:
Şi, nu greşesc' deloc cînd le zic aşa, pen Urmând exemplul întovărăşiţilor şi nu Pînă în momentul de faţă, harnicii gos — Pentru grajdul nostru comunal am
tru că cel mai frumos „trup“ de grădină Sub lozinca „Pentru cel mai frumos lot meroşi ţărani muncitori din comuna Fi podari de aici, au plivit odată toate lanu — Taurii n-au mîncat de două zile plătit !
de prin împrejurimi este ol lor. şi pentru cea mai mare producţie de le limon Sîrbu, au terminat plivitul buruie La auzul acestei voci, preşedintele şi-a
gume şi zarzavaturi", grădinarii de te „Vi nilor în culturile de griu. Printre aceştia rile de griu, şi a doua oară o suprafaţă mai revenit şi a început să ducă tratative — Unde-i grajdul ?
Toţi „grădinarii“ de te „Vidra“ sînt dra“ muncesc de zor la lucrările de în s în t: Toma Sebastian, care a plivit de cu taurii. — Să răspundă preşedintele!
fruntaşi în cultivarea loturilor. Ei s-<au treţinerea Culturilor. două ori, Pădureanu Alexandru şi Puiuţ de 75 hectare. Cei mai activi la aceste lu — Stimaţi reproducători, îmi fac auto Preşedintele : — Cum, nu s-a terminat
luat te întrecere sub lozinca ,,Pentru cel critica. Sînt vinovat. Dar iertaţi şi dum grajdul ? Nu ? Păi de ce nu mi-aţi spus
GOG SIMION crări au fost ţăranii muncitori Dan Ioan, neavoastră. înţelegeţi... Doar îmi fac auto mai înainte ? Rău tovarăşi. Foarte rău.
corespondent critica... Ar trebui să vă faceţi o autocritică se
Suiciu Neţi, Balog Gheorghe, Popescu Mi Unul dintre tauri, pe semne cel mai flă- veră. Să nu spuneţi voi nimic preşedinte
mînd, a mugit odată de s-au zguduit pe lui vostru...
hai, Munteanu Ioan şi Curui Timoftei. reţii :
— Nouă ne trebuie hrană, nu autocri (după corespondenţa tov. PELMUŞ N.)
Tânăra cinematografie romînească îşi Filme n@i rom îneşfi pescu-Gopo, laureat al Premiului de Stat, tică I SĂRMANUL PREŞEDINTE
îmbogăţeşte an de an repertoriul cu noi film realizat din punct de vedere tehnic, Şi fără să mai asculte răspunsul, îşi Cum mai vin pacostele pe capul oame
filme, care dovedesc eforturile susţinute stre îl aduce pe eoran fEmul „Lenţa“, nariu de Nieuţă Tănase şi Silviu Geor- pe un alt sistem decît cel obişnuit. Per încorda grumazul, pufni pe nări şi se re nilor... Aşa ca din senin. Acum eşti vesel,
ale Cineaştilor noştri de a da o produc după o nuvelă de Francisc Munteanu. Re geseu, filmul este interpretat de valoroşii sonajele se decupează din hârtie şi se ani pezi cu coarnele în trupul moale al pre bine dispus, rîzi, şi dintr-o dată, pacostea.
ţie la un nivel artistic tot mai înalt. gia a fost încredinţată lui Victor luliu, actori de comedie ca Al. Giugaru şi Mar mă sub aparat. Procedeul e mai econo şedintelui... Te-a pocnit şi gata. Nu mai poţi rîde, nu
laureat al Premiului de Stat. cel Amgheleseu, artişti emeriţi ai R.P.R., mic, filmul se realizează mai rapid, iar din Noroc că a fost doar un vis. mai poţi sta la taifas, nu mai poţi bea un
Anul 1955 constituie' un important pas Tudor Popa şi alţii. Filmul are oa regi punct de vedere artistico-eduoativ, prezin Nu ştim ce-ar fi făcut preşedintele dacă păhărel, nimic. Trebuie să fi-i tare price
înainte pentru cinematografia noastră, a- Spectatorii vor avea prilejul să revadă zor pe Traian Fericeanu, iar ca operator tă un mod de prezenţare mai laconic, întîmplarea de mai sus s-ar fi petrecut put ca să poţi scăpa de pacoste.
tît prin numărul apreciabil de filme — cu mult interes binecunoscuta lucrare dra pe Lupu Gutman, ambii absolvenţi ai In foarte eficace pentru preşcolari. în realitate. Nu de mult, pe la sfîrşitul lunii apri
unele aproape terminate, altele în curs de matică a regretatului Mihail Sebastian, stitutului Unional de Cinematografie din lie, pacostea l-a pocnit şi pe Bugnaru
turnare — dar mai ales prin varietatea „Ultima oră“, transpusă pe eoran. încur Moscova. Marinică, vestitul Marinică, întruchipa TOT LA GHELAR Ion, preşedintele gospodăriei colective din
temelor, prin utilizarea procedeelor artis căturile profesorului de istorie Alexandru rea codaşului în muncă, va putea fi revă 1950 — Preşedintele sfatului popular: — Pianul de Sus. Nu mai mînca, nu mai
tice şi tehnice cele mai noi. Andronic, al cărui caracter onest este pus Filmele româneşti de scurt metraj, în zut într-un nou film de desen animat, de Tovarăşi, vom construi prin autoimpunere bea, nu se odihnea o clipă. Alerga toată
în contradicţie flagrantă cu venalitatea credinţate de obicei regizorilor mai tineri, lung metraj „Şurubul lud Marinică“ cu un grajd comunal pentru reproducători... ziulica pe cîmp. II căina tot satul. Bietul
Bogăţiile nesecate ale folclorului româ unor rechini ai presei şi industriei din permit promovarea de noi talente ale ci scenariul de Al. Andy şi Ion Popesou-Go- vom... om, ce mai pacoste pe capul lui. Să umble
nesc, pitorescul de nedescris al patriei, vechea Românie, va forma obiectul nou nematografiei noastre. In acest gen, cităm po, în regia lui Ion Popescu Gopo. Este 1951 — Preşedintele sfatului popular: — pe cîmp, auzi ? Şi de ce mă rog ? Pentru
viaţa nouă şi frumoasă a poporului, iată lui film, regizat de Boris Haraiambie. filmele produse anul trecut „Cu Marin- vorba în acest film de încurcăturile şi ac Tovarăşi, datorită autoirăpunerilor achi nişte pîrlite de însămînţări. Asta-i prea
în generai temele abordate de filmele ro cea e ceva“, „Gelozia bat-o vina“, „Şi cidentele provocate de un şurub rebut, tate la timp, am reuşit să facem proiec de lot. Preşedinte, şi să se ocupe cu flea
mâneşti produse în acest an. Nu lipsesc Anul acesta, cinematografia romînească, Hie face sport“. fabricat de Marinică, şurub căruia pînă la tul grajdului... Pentru viitor... curi de-astea. Nu ! Trebuia găsită o ieşire.
nici filmele satirice, menite să biciuiască utilată cu mijloace tehnice tot mai per urmă îi cade victimă însuşi autorul lui. Neapărat I.
năravuri învechite, nici filmele de scurt fecţionate. va produce primul film artistic Producţia romînească de filme artistice 1952 — Preşedintele sfatului popular: —
metraj, brodate pe cîte un aspect umo de lung metraj în culori. Este vorba de din anul acesta depăşeşte cu 200 la sută Alte filme de desen animat în curs de Tovarăşi, cu ajutorul de nepreţuit al auto- S-a gîndit preşedintele nostru o zi, s-a
ristic, criticînd aspecte din viaţa de fie „Nufărul roşu“ în regia lui Savel Stiopu producţia din anul trecut. Cadre tin ere: turnare sînt „Ariciul răutăcios“ după o impunerilor, grajdul nostru comunal e ca gindit două, ba a intrat şi in a treia. Cînd
care zi şi menite să contribuie, prin mo şi Tobias Gheorghe. Filmul aduce pe ecran actori, regizori, operatori, tehnicieni, ab fabulă a lud Marcel Bresleşu, „Lacătul şi făcut. A mai rămas pentru viitor să efortul gîndirii ajunsese la maximum şi
rala ce se degajă din acţiunea lor, la edu pitorescul de nedescris din Delta Dunării solvenţi ai Institutului de cinematografie minune”, „Ursuleţul fricos“ şi „Fetiţa ou stabilim doar locul unde-l vom construi... tot corpul îi era scăldat în sudoarea chi
carea într-un spirit cetăţenesc cît mai şi este interpretat în întregime de copii. din Bucureşti, oa şi absolvenţi ai Institu codiţe“. nurilor ieşirii din pacoste, ide ia salvatoare
înalt al populaţiei. tului de cinematografie din Moscova, vin 1953 — Preşedintele sfatului popular: — s-a născut. Preşedintele, a luat un conce
Dansurile şi cântecele populare româneşti mereu să îngroaşe rândurile Cineaştilor Studioul de păpuşi realizează de aseme Tovarăşi! Sînt emoţionat. îm i dau lacri diu de odihnă I
In producţia de filme din acest an sînt cele mai caracteristice, vor putea fi vizio noştri. Acest lucru a permis de altfel nea „Cutiuţa cu muzicuţe“ un film care mile. Lacrimi de bucurie. Autoimpunerile
abordate genuri noi pentru cinematografia nate şi ascultate în filmul artistic docu creşterea simţitoare a producţiei de filme satirizează apucăturile unor tineri pier- achitate de dumneavoastră, ne-au dat po Rîsul, veselia, somnul, păhărelul, au pus
romînească. Astfel se turnează în studio mentar de lung metraj în culori „In oîn- româneşti, oa şi intrarea parţială în de^vară. sibilitatea să sărbătorim astăzi termina stăpînire din nou pe el. Pacostea fusese
urile şi pe platourile de filmare, filmul tec şi dans“, în regia şi scenariul lui Ion funcţiune a noului centru de producţie ci rea construirii... temeliei, grajdului nostru alungată. Ce-i trebuiau lui însămînţări ?
de lung metraj „Alarmă în munţi“, primul Bostan, laureat al Premiului de Stat şi nematografică de 1a Buftea. Şi studiourile de desen animat şi păpu comunal. Să plîngem tovarăşi. Să plîn- Ce, parcă numai el era în gospodărie ?
film romînesc de aventuri. Este vorba în comentariul poetului Dan Deşliu, laureat şi vor depăşi anul acesta cu mult produc gem de bucurie... Şi-apoi, un preşedinte nu-i un colectivist
el de eroismul apărătorilor graniţelor pa al Premiului de Stat. Nu se poate desigur vorbi de succesele ţia anului trecut. Astfel se vor realiza 17 de rînd. El trebuie să fie odihnit, vesel, şi,
triei, de dragostea poporului pentru ţară. cinematografiei româneşti, fără a arăta dez acte de film, faţă de 7 realizate în 1954. 1954 — Un cetăţean : — Tovarăşe pre mai ales, să nu-i lipsească sticluţa şi pă
Acest film, care necesită complicate fil Păcală, legendarul personaj al snoave voltarea prodigioasă pe care au luat-o fil Producţia de filme de desen animat şi pă şedinte, noi am plătit autoimpunerile şi hărelul...
mări de noapte, este produs în regia regi lor româneştii, ânitriuohiipare a isteţe meii mele de desen animat. Astăzi studioul de puşi a cîştigat mult şi din punct de vede pe amil acesta. De ce nu se termină graj
zorului Dinu Negreanu, laureat la Premiu omului diin popor, este eroul unui nou desen animat, care s-a contopit cu stu re tehnic. Toată producţia de filme se dul nostru comunal ? Preşedintele : Graj Păcat numai că oameni răi de la raion,
lui de Stat. Scenariul este semnat de Pe film artistic romînesc, aflat în faza fina dioul de păpuşi, realizează o serie de noi realizează actualmente în culori, se lucrea dul comunal ? Care grajd ? A... a... a graj i-au anulat concediul şi i-au trimis din nou
tre Dusoalov, iar ca protagonişti vom pu lă de turnare. Scenariul este semnat de filme de o apreciabilă valoare artistică ză cu diverse aparate de trucaje, se face pacostea pe cap. Sărmanul preşedinte...
tea revedea pe Emamoil Petruţ interpretul Victor EftAmiui, iar regia aparţine lui Gh. şi tehnică. filmarea Cu mai multe expuneri, etc.
principal din „Brigada lui Icnuţ“, pe Da Turou. GH. PAVEL
rie Iurie, pe Ion Lucian şi Fory Etterle, Studioul de desen •animat a terminat Succesele cinematografiei româneşti, e-
Peste cîteva săptămâni va putea fi vă forturile cineaştilor români pentru o pro
laurat al Premiului de Stat. zută comedia satirică de scurt metraj de curind „Peştişorul cel isteţ", cu scena ducţie de filme cît mai mare şi de bună
„Popesdu 10 în control“. După un sce- riul de Ana Maria, în regia lui Ion Po- calitate, se încadrează în munca paşnică,
Un aspect din viaţa nouă a satelor noa- constructivă a poporului nostru, în lupta
lui pentru pace, pentru viaţă.
