Page 32 - 1955-05

Efcr. 481
Din experienţa Câ^iţeiiilui raional de partid Sebeş în întărirea
econetnsci şi organizatorică a gospodăriilor ?elective
şi întovărăşirilor agricole
In lupta pentru înfăptuirea prevederilor
plenarei lărgite clin 19-20 august 1953 a
C.C. al PM .lt. şi a proiectului de Direc­
tive al celui de ol II-lea Congres al P.M.R.
privind dezvoltarea agriculturii în urmă­
torii 2-3 ani, gospodăriile agricole colec­
tive au un rol de mare importanţă. Ele
trebuie să devină adevărate centre de a-
tragere a ţărănimii muncitoare spre for­
mele de producţie socialiste în agricultu­
ră. Dezvoltând necontenit succesele dobân­
dite pe calea întăririi economice şi orga­
nizatorice, gospodăriile agricole colective
trebuie să devină mari producătoare de
cereale-marfă, de cartofi şi legume, cres­
cătoare de vite, porci, păsări şi albine.
Comitetul raional de partid Sebeş, a
pus un accent deosebit pe întărirea mun­
cii politice a organizaţiilor de bază din
G.A.C., cunoscând, că de felul cum îşi în­
deplinesc acestea rolul lor de conducător
politic al masei de colectivişti, de felul
cum îi mobilizează în muncă pentru spo­
rirea producţiei agricole vegetale şi ani­
male, pentru îndeplinirea obligaţiilor faţă
de stat, respectarea au stricteţe a statu­
tului model, etc., depinde întărirea econo­
mică şi organizatorică a gospodăriilor co­
lective. In acest scop comitetul raional de
partid a repartizat pe fiecare organizaţie
de bază din gospodăriile agricole colec­
tive şi sate pe cîte un membru el comite­
tului raional de partid cu sardna să con­
troleze şi să ajuite în muncă pe lucrătorii
de partid şi organizaţiile de bază săteşti
Această măsură a făcut ca la alegerile or­
ganelor de conducere, în birourile orga­
nizaţiilor de bază să fie aleşi c'ei mal buni luat măsuri ca S.M.T.-ul să ţină în per­ afară gospodăriei. In multe ocazii s-au or­
comunişti oare au participat cu regulari­
tate la muncă, care au ajutat consiliile de
conducere şi care sânt cei mai activi în
ducerea La bun sfîrşit a sarcinilor de par­
tid. După alegerii, munca politică în ma­
joritatea organizaţiilor de bază din gospo­
dăriile colective s-a îmbunătăţit. Majori­
tatea organizaţiilor de bază analizează ac­
tivitatea consiliilor de conducere, îi ajută
la pregătirea dărilor de seamă şi vin cu
propuneri pentru întărirea gospodăriilor
colective.
Organizaţiile de bază pun un accent
mai mare pe învăţământul de partid şi
cel agrotehnic, popularizează la gazetele
de perete şi panouri fruntaşii în produc­
ţie şi metodele acestora. Se vede o învio­
rare în rândurile colectiviştilor care se
Concretizează printr-o mai bună partici­
pare la muncă, o mai bună atitudine faţă
de bunul obştesc şi o mai bună îngrijire
a animalelor. In această privinţă orga­
nizaţiile de bază din gospodăriile agri­
cole colective Miercurea, Apoldui de Sus,
Dobîrca, Sebeş, Gusu, Ungurei şi Daia au
avut rezultate îmbucurătoare.
Organizaţiile de bază din G.A.C. au fost
îndrumate în permanenţa să desfăşoare o
muncă susţinută de educarea colectivdşti-
io r pentru respectarea cu stricteţe a sta­
tutului model, — legea de bază a gospo­
dăriei colective — şi de combatere cu tă­
rie a oricărei încălcări a prevederilor sta­
tutului. Biroul comitetului raional de par­
tid, observând unele încălcări ale statutu­
lui model în gospodăriile din Miercurea şi
Gîrbova, a ajutat organizaţiile de bază şi
consiliile de conducere, de a lua măsuri
împotriva celor care nu au respectat sta­
tutul.
Trăgînd învăţăminte asupra desfăşurării
muncii în cursul anilor trecuţi comitetul
raional d9 partid şi comitetul execu­
tiv al sfatului popular raional, prin
activişti şi tehnicieni, a ajutat organiza­
ţiile de bază şi consiliile de conducere ale
gospodăriilor colective să treacă la o mai
justă organizare şi retribuire a muncii.
In toate gospodăriile colective s-a tre­
cut la organizarea muncii pe echipe, bri­
găzi, ferme anexe, etc. Organizaţiile de
bază au vegheat ca La organizarea muncii
pe echipe să se ţină seama ca acestea
să aibe forţe de muncă egale, cu un nu­
măr de bărbaţi, femei şi tineri după fe­
lul cum locuiesc colectiviştii în sat, lu­
cru ce asigură trăinicia echipelor şi lichi­
darea fluctuaţiei braţelor de muncă. La
fermele anexe şi zootehnice s-a trecut la
pontarea muncii după producţia obţinută,
ceea ce asigură cointeresarea materială a
colectiviştilor în obţinerea de producţii cît
Despre
Comoditatea este o boală cu totul di­
ferită de Celelalte. Ba mai mult încă, este
chiar ciudata.
Cercetările ştiinţifice au ajuns la con­
cluzia că ea nu este contagioasă, nu se
transmite prin microbi, ci apare „spon­
tan“ la unele persoane, sub influenţa cli­
mei“ în care trăiesc.
Această particularitate însă, nu este ab­
solut specifică numai comodităţii. Deo­
sebirea şi ciudăţenia ei constă în faptul
că ponoasele nu i le poartă propriu-zis
bolnavul, ci semenii din jurul său.
Bolnavul nu se poate trata singur, chiar
dacă se pricepe în medicină.
Cazul medicului Raţiu Septimiu de la
circuihscripţia Băcăinţi, raionul Orăştie,
constituie o dovadă reală în această di­
recţie. Acest tovarăş suferă de mult de
comoditate, dar de vindecare nici vorbă ;
dimpotrivă, boala a devenit cronică, îm-
piedicîndu-1 să mai meargă prin comuna
Ceru-Băcăinţi din raza circumscripţiei
sale, mai mult de un an de zEe. Boala
a avut şi alte urmări dăunătoare conştiin-
Constructorii măreţelor clădiri
La Petrila, pe lotul nr. 3 B, al şantieru­
lui, se construiesc noi clădiri muncito­
reşti. O parte au fost terminate, altele
sînt în curs de construcţie. Brigăzile de
deservire au terminat lucrările în ziua
de 14 mai la 5 clădiri cu 9 apartamente
DRUMUL SOCIALISMULUI Psp. 3
V ! A Ţ A DE P A R T I D DISCUŢII
„Ce propuneţi pentru reducerea preţului
de cost al cărbunelui şi m inereului?“
MIHUŢ VASILE Paralel cu munca politică pentru întă­ Pentru extinderea experienţei prepară betonul şi beitonează vatra, ajutaţi de tineret, care lună de lună îşi îndepli­
de cei de la săpare. Apoi, se ridică cen­ nesc şi depăşesc cu regularitate sarcinile
prim-sécretar al Comitetului raional rirea organizatorică şi economică a gospo­ înaintate trele (remxmăzele). In schimbul următor de plan. Din brigăzEe existente la
se înalţă cofrajele, se bagă betonul după mina noastră, 39 lucrează efectiv în
de partid Sebeş dăriilor colective, în raionul Sebeş se duce In sectorul pe oare eu E conduc, de eu- cofraje şi operaţia aceasta se continuă şi cărbune, iar restul de trei, în atelierele
rînd am trecut la un nou sistem de lucru în schimbul celălalt, pînă cînd se termină de grup ale minei Aninoasa. Aceste bri­
munca pentru crearea de noi întovără­ la înaintările de săpare" şi betonare ale complect compada. Pentru realizarea aces­ găzi aduc în procesul de producţie un a-
galeriilor. In cazul cînd o grupă lucrează tor obiective zilnice, grupa de betonare port considerabil, datorită faptului că lună
mai mari. Planul de organizare a muncii şiri şi gospodării colective, ţinîndu-se sea­ şi la surpare şi la betonare, ea atinge în trebuie să fie specializată In asemenea Lu­ de lună productivitatea muncii la aceste
general o productivitate a muncii nu prea crări, iar grupa de la înaintare să lu­ brigăzi creşte mereu.
a fost dezbătut în adunările generale ale ma în permanenţă de învăţătura partidu­ ridicată. Din ce cauză se întâmplă acea­ creze şi ea lucru de calitate după toate
sta? In primul rînd, săparea se face la indicaţiEe tehnice. In felul acesta, se va Metodele de‘lucru sovietice au asigurat
organizaţiEor de bază, în adunările gene­ lui cu privire la respectarea principiului un profE mai redus — ca apoi înainte de putea asigura echipei de la betonare un şi asigură continuu posibilitatea acestor
betonare, să se facă o altă lucrare pre­ lucru organizat, sigur şi rapid. brigăzi să dea o producţie înaltă de căr­
rale ale Colectiviştilor, iar după ce a fost liberului consimţământ. mergătoare betonării şi anum e: lărgirea bune. contribuind astfel la reducerea pre­
galeriei. Ori, la această lărgire a galeriei, De curând în sectorul nostru brigada ţului de cost. 9 brigăzi de tineret lucrează
aprobat, s-a trecut La predarea inventaru­ In organizaţiile de bază săteşti prin s-a constatat că productivitatea munCH lui Iancu Octavian, a trecut la un alt sis­ după metoda graficului ciclic, iar cele­
este şi mai scăzută. tem de înaintare în galerie în piatră cu lalte, după metodele înaintate Jandarova,
lui şi terenului agricol fiecărei brigăzi în munca de zi cu zi a agitatorilor sînt po­ profE mare, prin folosirea a două maşini Voroşin, Kotlear, etc.
Pentru aceasta, noi am socotit că ar fi de încărcat, în loc de una. Acest nou sis­
parte. Organizaţiile de bază, au îndrumat pularizate rezultatele obţinute de Cele mai mult mai bine dacă am reduce din aceste tem, e încă sub formă de experienţă. Prac­ Iată de pEdă, brigada de tineret con­
lucrări de prisos, trecând direct în cadrul tica va dovedi doică şi acest procedeu, va dusă de tovarăşul Ignătescu Vichente, ca­
pe membrii de partid să susţină şi să spri­ bune gospodării din raion şi rezultatele operaţiei de săpare la determinarea profi­ fi bun. Pînă acum s-a dovedit că acea­ re aplică metoda graficului ciclic, a reu­
lului exterior ai galeriei ce urmează a fi stă brigadă, lucrând cu două maşini de şit ca de la începutul anului şi până în
jine efectiv metodele indicate de tehni­ colhozurilor din Uniunea Sovietică. betonată. Deci echipa de la înaintare .eli­ încărcat la locul de muncă, a reuşit să prezent să trimită industriei noastre so­
mină timpul irosit pînă acum la operaţia facă zEnic cîte 1,5 metri liniari înaintare cialiste, mii de tone de cărbune peste sar­
cieni şi să lupte pentru aplicarea lor în­ Cu prilejui împărţirii veniturilor în de lărgire. Pentru lărgire, nu rămîne de- în galerie în piatră, cu profil mare, Ceea cinile de plan. Acest lucru a făcut ca sa­
cît vatra care se sapă odată ou betonarea. ce constituie de pe acum un semn că pro­ lariul lui şi al membrilor din brigadă să
tocmai. gospodăriile colective, au fost invitaţi ţă­ Acest lucru a determinat o ridicare a pro­ ductivitatea muncii va creşte simţitor crească simţitor. Astfel, în cursul lunEor
ductivităţii muncii datorită faptului că prin aplicarea acestui procedeu. martie şi aprilie membrii brigăzii tovară­
Un mijloc deosebit de important pentru rani muncitori din satele şi comunele în­ ântr-un profE mai mare e mult moi lesne şului Ignătescu, care au avut o depăşire
să introduci maşina sovietică de încărcat Eu, tehnicienii şi maiştrii mineri din sec­ medie de 76 la sută, au primit salarii me­
sporirea producţiei agricole, îl constituie vecinate pentru a vedea cum trăiesc şi decît într-un profE simplu, de săpare. Aşa torul VIII investiţii, sîntem datori să a- dii cuprinse între 1.600-2.400 lei, sume în
procedăm noi la acest gen de lucrări. sigurăm acestor grupe ce aplică metode
extinderea mecanizării procesului de pro­ cum se împarte rodul muncii colectivişti­ înaintate de muncă, specializate în lucră­ c'are au fost introduse şi primele de ci-
De pildă, grupa tovarăşului Octavian rile de mare productivitate, tot sprijinul. clicitate cît şi alte premii. In cursul lunii
ducţie şi înlăturarea metodelor înapoiate lor. Colectiviştii sînt îndrumaţi să ţină Iancu înaintează. Ea execută lucrările de In faţa noastră stă sarcina mare de a a- martie, tovarăşul Ignătescu Vichente a
săpare de care am amintit şi reuşeşte corda tot ajutorul acestor grupe. Să le primit un salariu de peste 3.000 lei. Exem­
de lucru. Comitetul raional de partid a legătura cu ţăranii muncitori din sat din­ lună de lună să treacă peste 50 metri li­ asigurăm o eşalonare a puşcării, un tran­ ple de acest fel putem da şi brigăzEe de
niari înaintare în piatră, tocmai datorită sport după grafic, o aprovizionare cu ma­ tineret conduse de tovarăşii Cristea Aurel,
procedeului de care am vorbit, fiindcă terial lemnos, beton, nisip şi pietriş, pen­ Wechtel Ioan, Litiu Vaier, Mitrea Stan şl
maşina de încărcat acţionează în voie în- tru ca astfel grupele să nu sufere nicio­ alţii.
manenţă legătură Cu gospodăriile colec­ ganizat munci de folos obştesc la care au tr-o galerie de profil dublu, (grupa lui dată din cauza noastră.
Iancu făcînd şi operaţia de lărgire). După Rezultatele frumoase obţinute de bri­
tive pe care le deserveşte, să încheie la participat atât colectiviştii oît şi ţăranii ea vine grupa lin Săbău Vasiie, grupă spe­ Pentru ca experienţa înaintată să a- găzEe de tineret se datoresc In mare mă­
cializată în lucrările de betonare, care ast­ jungă cît mai curând la cunoştinţa tutu­ sură, faptului _că, birourile organizaţiEor
timp contractele şi să respecte termenele muncitori individuali. Aşa s-a făcut cu­ fel poate să aplice şi metoda graficului ror muncitorilor trebuie popularizată prin de sectoare U.T.M. au desfăşurat o largă
ciclic. Avantajul economic al acestei me­ toate mijloacele posibile. Procedând ast­ muncă politică în rândul tineretului, prin
şi calitatea lucrărilor. Acest lucru este răţitul păşunii în comuna Oîlnic, Gîrbo­ tode este şi acela că se scuteşte mult fel vom reuşi' să asigurăm cu un ceas mai adunările generale U.T.M., joEe de tine­
lemn, se face economie de aer comprimat, de timpuriu o mărire a productivităţii ret, consfătuirile de producţie, sau alte po­
deosebi de important întrucât gospodări­ va, Apoldui de Sus, reparatul drumurilor, de exploziv şi curent electric. muncii, chezăşie sigură pentru scăderea sibilităţi existente, contribuind astfel la
preţului de cost şi, implicit, pentru bună­ creşterea productivităţii muncu şi redu­
ile colevsftve şi întovărăşirile din raicn au a fîntînilor comunale, etc. Prin noua metodă se economiseşte la o cerii preţului de cost.
înaintare de 100 metri liniari în piatră starea şi fericirea poporului nostru mun­
contractat cu S.M.T.-ul 80 la sultă din In satele în care ţăranii muncitori şi-au lemn în valoare de zeci de mii lei. Bri­ citor. Consider că în cadrul discuţiei trebuie
gada de betonare rapidă a tovarăşului Să- combătută cu toată străşnicia atitudinea
principalele lucrări agricole c a : arat, gră- manifestat dorinţa de a crea gospodărie bău Vasiie poate şi trebuie să facă 100 Ing. IOAN MUREŞAN tovarăşilor care lipsesc nemotivat de la
metri liniari pe lună de betonare în gale­ lucru, producând multe greutăţi procesu­
pat, secerat <şi treierat. colectivă sau întovărăşire, comitetul raio­ rii. Rezultatele din ultimele 2 luni, au a- mina Vulcan lui de producţie şi dezorganizîndu-1. La
rătat că această brigadă lucrind după me­ mina Aninoasa a fost combătut cu tărie
Datorită !Lucrării pământului cu uneltele nal de partid a trimis pe c'ei mai buni lu­ toda graficului ciclic, a reuşit să depăşea­ Cum luptă organizaţia U.T.M. de la acest procedeu de a face absenţe nemoti-
scă cifra de 75 m. betonare. Acestei grupe vate de numeroşi tineri. Putem să qvtăm
mecanizate ale S.M.T.-uiui, precum şi da­ crători de partid pentru a ajuta organi­ i se cere oa în termen de 24 ore să rea­ mina Aninoasa pentru creşterea pe Antonie VasEe, Spanache Ioan, Hozub
lizeze betonarea unei întregi Compade VasEe şi Lamatic Andrei, oare au fost
torită aplicării metodelor agrotennice îna­ zaţiile de bază în munca de lămurire şi (porţiune de 5 m). productivităţii muncii şi reducerii „eroi“ popularizaţi în acest sens la
staţia de radioficare, panoul nemotivaţi­
intate, s-au obţinut anul trecut în gospo­ de dezbatere a Statutului Model. Acest lucru s-a realizat practic, dar preţului de cost al cărbunelui lor de la mină, gazetele de perete şi alte
numai în unele zile cînd brigada a avut mijloace, în urma cărora tovarăşii sau
dăriile colective din raionul Sebeş rezul­ La căminele culturale s-au organizat toate cele necesare -şi tot sprijinul din îndrumaţi îndeaproape de comitetul de îndreptat.
partea noastră. Pentru a realiza o com-
tate mult sporite faţă de sectorul indivi­ conferinţe şi discuţii pe diferite teme le­ padă în 24 de ore, se impune o bună or­ partid şi în strînsă legătură ou celelalte Sîntem hotărîţi ca şi pe viitor, munca
tineretului de la mina Aninoasa, să fie şi
dual. De pildă, colectiviştii din Apoldui de gate de agricultura socialistă şi în special ganizare a m untii astfel că atunci cînd organizaţii de masă, Comitetul U.T.M. al mai mult îmbunătăţită, ca astfel, să re
doi membri ai brigăzii sapă vatra pe în­ putem numi luptători vrednici de zi cu
Sus, de pe o suprafaţă de 36 ha. însămân­ de rezultatele obţinute de gospodăriile treaga porţiune, ceEalţi doi membri fac minei Aninoasa luptă cu abnegaţie spre zi pentru creşterea productivităţii muncii
lucrările de pregătirea locului de m uncă: şi reducerea preţului de cost al cărbune­
ţată cu porumb în cuiburi dispuse în pă­ colective şi întovărăşirile din raionul nos­ pregătesc dulapii pentru banchine şi şa­ a educia tineretul în spiritul creşterii pro­ lui
blonul de vatră. După ce au aşezat şablo­
trat şi-, prăşit de patru ori cu prăşitoarea, tru. Organizaţiile de bază au îndrumat nul de vatră pe direcţie şi după pantă, ductivităţii muncii şi reducerii preţului DOBRE RADU
au obţinut 4.000 leg. porumb-ştiuleţd la mai îndeaproape organizaţiile U.T.M., ac­ de cost, dînd astfel viaţă hotărârilor par­ secretarul Comitetului U. T M.
mina Aninoasa
hectar. Pe restul suprafeţei de pămînt a tivul fără de partid, agitatorii şi comisiile tidului şi guvernului din decembrie 1954
gospodăriei nu s-a obţinut decât 2.800 kg. de femei pentru popularizarea rezultate­ şi aprilie 1955.
ştiuleţi la hectar. Văzând rezultatul fru­ lor obţinute de gospodăriile colective. Toa­ Organizaţia U.T.M. I.C. Aninoasa se mân­
mos, colectiviştii au cerut ca în acest an te acestea au făcut ca în raion să ia fiinţă dreşte cu aportul adus de brigăzEe
întreaga suprafaţă de plante prăşitoare să 18 gospodării agricole colective, 4 întovă­
fie însămânţată în cuiburi dispuse în pă­ răşiri agricole, 5 întovărăşiri de creştere
trat. lin acest an gospodăriile colective din a oilor şi 16 asociaţii pentru cultivarea
raionul nostru au însămânţat plante pră­ plantelor tehnice.
şitoare în cuiburi dispuse în pătrat pe o Biroul comitetului raional de partid a-
suprafaţă de 658 hectare, din care numai preciază însă că pe lingă rezultatele ob­
3a gospodăria Colectivă din Dala s-au în­ ţinute, în activitatea sa în ceea ce pri­
sămânţat 207 ha. veşte întărirea economico-orgondzatoric'ă a
Din experienţa gospodăriilor noastre co­ gospodăriilor colective şi crearea de noi
lective, ne-am putut da seama că, pentru gospodarii şi întovărăşiri, mai există şi
a face gospodăria bogată şi pe colectivişti lipsuri.
înstăriţi, este nevoie să se acorde aten­ Comitetul raional de partid şi organiza­
ţie nu numai culturii plantelor de oîmp, ţiile de bază n-au utilizat toate mijloacele
ci şi altor ramuri de producţie, şi mai a- pentru ducerea unei Largi muriri politice
les dezvoltării creşterii animalelor. De a- educative permanente pentru a fi atraşi
ceea organizaţiile de bază au fost în­ în gospodării colective şi întovărăşiri un
drumate să sprijine consiliile de condu­ număr mod mare de ţărani muncitori. In
cere ale gospodăriilor colective în mări­ viitor, va trebui să îndrumăm organiza­
rea şepteluiui de animale. Aceasta a fă­ ţiile de partid din gospodării colective şi
cut ca în multe gospodării colective să întovărăşiri de a-şi forma colective de
crească veniturile băneşti. De exemplu agitatori dintre Cei mai buni coleotivişti,
gospodăriei colective Apoldui de Sus, care să fie trimişi în satele din jur pen­
ferma de animale i-a adus în anul 1954 tru popularizarea rezultatelor din gospo­
un venit de 120.000 lei. dăria colectivă. De asemenea organizaţiile
Paralei cu preocuparea pentru dezvol­ de bază vor trebui să ia măsuri de a in­
tarea fermelor de animale, organizaţiile vita 3a unele adunări generale, precum şi
de bază din gospodăriile colective au fă­ în vizită la gospodărie în timpul miunci-
cut propuneri pentru dezvoltarea şi a altor îor de vară, mai mulţi ţărani muncitori
ramuri de producţie. In majoritatea gos­ din sa t Sfatul popular raional va trebui
podăriilor a fost extinsă Cultura plantelor să ia măsuri oa agronomii şi zootehniiştric
industriale c a : sfecla de zahăr, tutunul, să fie în permanenţă în mijlocul ţărăni­ Mai multă ate^fie profecfîeî m y r B c is
macul şi coriandrul care au adus frumoa­ mii muncitoare, în gospodării colective
se venituri. Gospodăria colectivă din Cli­ şi în întovărăşiri pentru a da îndrumări Serviciul protecţia muncii din Combina­ iar sticla „Cobalt“, necesară măştilor pen­ de sudură autogenă, (imposibil de a fi uti­
tul siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” de la tru a proteja vederea sudorilor, lipseşte, lizată), iar sudorilor electrici li se dă sti­
nic, a luat de pildă de la cultura tutunu­ practice în aplicarea tehnicii înaintate în Hunedoara nu-şi face datoria. In fruntea aceştia fund nevoiţi să utilizeze sticlă ne- clă pentru măşti, din aceea pe care o pot
colectivului acestui serviciu a fost pus un corespunzătoare. folosi numai oţelarii de La cuptoarele Sie-
lui suma de 80.000 lei, cea de la Ungurei agricultură. inginer, tocmai Cu scopul de a se putea mensTMartiin.
îndeplini toate cerinţele pe care le im­ Este bine ştiut, atît de serviciul protec­
75.000 lei, iar Cele de la Miercurea, Gîr­ Va trebui de asemenea, să îmbunătăţim pune protecţia muncii. Şeful acestui ser­ ţia muncu cît şi chiar de conducerea teh­ Conducerea tehnică a combinatului în a
viciu este tovarăşul inginer Stoenescu nică a combinatului, că fără materialele cărui sarcină cade şi controlul asupra fe­
bova şi Sebeş au ridicat pînă La 50.000 lei. munca de popularizare a fruntaşilor re­ Ioan. In jurul său are un colectiv destul de protecţie prevăzute în normativele pen­ lului cum serviciul protecţia muncii îşi
de mare, cu care ar putea munci în con- tru sudori, nu se poate lucra, mai cu sea­ duce munca, trebuie ca în cel mai scurt
Aceste venituri au dat posibilitatea să coltelor bogate şi a metodelor lor, atât diiţiuni optime. mă că aceştia au de executat multe lucrări timp. să ia măsurile necesare, pentru ca
la poziţii complicate, sau la piese de mare în toate sectoarele de activitate, să se gă­
se facă numeroase construcţii în gospodă­ prin presă cît şi La gazetele de perete Trebuie spus însă că acest colectiv, în tonaj. sească materiale de protecţia muncii sufi­
frunte ou şeful lui, se ocupă de toate, nu­ ciente, cameciii muncii putând să lucreze
riile Colective, să se procure noi maşini şi panouri de onoare. Comitetul raional de mai de protecţia muncii nu. Este complect Serviciul protecţia muncii are ca sar­ in cele mai bune condiţii. Cei Ce se fac
greşit ca serviciul protecţia muncii din cină să stabEească necesarul de materiale vinovaţi de muncă birocratică, nepăsare
şi unelte care au dus la o îmbunătăţire partid va trebui să acorde mai multă a- combinat să considere că sarcina sa se li­ pentru protejarea muncitorilor, atît din faţă de sănătatea oamenEor muncii şi
mitează numai la a supraveghea Ce se pe­ punct de vedere cantitativ cît şi calitativ. trec prin sectoarele combinatului numai
simţitoare a condiţiilor de muncă a colec­ tenţie îndrumării de către organizaţiile de trece în sectoarele de muncă, fără a lua Cît de departe de asemenea preocupări se oa nişte „inspectori“, fără a se interesa
măsuri concrete de îmbunătăţirea situaţiei.
tiviştilor. Datorită veniturilor obţinute, în partid, a organizaţiEor U.T.M. şi a dele­ află tovarăşii din acest serviciu al combi­ de ceea ce le trebuie muncitorilor, pentru
Să luăm doar un singur aspect dintre
anul 1954, 6 gospodării colective din ra­ gatelor de femei. cele oare se află în unele sectoare ale natului, o dovedeşte şi aceea că, în timp a-şi realiza sarcinile de plan, să fie traşi
combinatului. La secţia construcţii meta­
ionul nostru şi-a-u cumpărat autocamioane Ţinînd o şi mai strînsă legătură cu oa­ lice, sudorii lucrează fără mănuşi de piele, ce sudorii electrici duc lipsă de sticlă La răspundere cu toată asprimea.
noi. menii muncii de la sate, întărind prin „Cobalt“ nr. 777, sticla se află în magazie, I. TUFARU
Din veniturile primite pentru munca toate mijloacele munca politică şi organi­ tăiată în formă rotundă pentru ochelari
efectuată în gospodăria colectivă mulţi zatorică de partid, organizaţiile de bază
colectivişti şi-au făcut case nod, şi-au din raionul Sebeş vor reuşi să traducă mai
Cumpărat vaci ou lapte, mobilă, aparate bine în viaţă sarcinile trasate de partid,
de radio, biciclete, etc. Pe lingă acestea cu privire La convingerea ţărănimii mun-
colectiviştii se bucură şi de o serie de în­ Ci citoare de q intra în gospodării colective
făptuiri de ordin social-cultural, ca : Cre- şi întovărăşiri şi dezvoltarea acestora din
şe, grădiniţe de copii, colţuri roşii înzes­ punct de vedere economic şi organiza­
trate cu aparate de radio, biblioteci, etc. toric.
comozi Pe urmele materialelor publicate Qniemnuri calhiral-ÂpârUac
ţei. De pildă, ţăranului muncitor Midăuş „ToaSă grija p entru b una O dorinţa arzătoare că nu mă pricep la joc — a spus Rozica dintîi este tovarăşul Benea, directorul
Constantin din satul Curpeni, medicul difuzare a cărfe'or la sate"
Raţiu Septimiu n-a voit să-i elibereze Intîlnirea a început însoţită de aplau­ cu amărăciune în glas. căminului cultural din Ţărăţel. „Grija"
un certificat de înmormântare pînă cînd a- In ziarul „Drumul Socialismului“ nr. 433 zele spectatorilor rînduiţi pe iarbă în
cesta nu a „recompensat“ prin doi pui de a apărut articolul cu titlul de mai sus, jurul terenului. — Nu-i nimic. O să învăţăm noi — lui se manifestă mai mult, prin faptul
găină şi 1 kg. de ţuică, certificatul soli­ prin care o serie de cooperative erau cri­
citat. ticate pentru lipsa ce o manifestă în di­ Un grup format din cîteva fete, care o linişti directoarea. că „îngrijeşte” aparatul de radio al că­
fuzarea cărţilor la sate. s-a aşezat mai la o parte, nu scapă ni­
Deşi arătam mai sus că boala nu este mic din vedere. In felul acesta, a discutat, şt cu alte minului cultural de mai bine de un an
contagioasă, totuşi cazul de faţă face ex­ Primind o scrisoare de răspuns din par­
cepţie. Ea s-a transmis şi la Dara Nico- tea U.R.C.C. Sebeş, conducerea acestei in­ Discută cu aprindere şi rîde de lovi­ tinere din sat, vorbindu-le cu căldură la el acasă. Ţăranii muncitori din Ţă­
dim, agentul sanitar al comunii Ceru-Bă­ stituţii ne aduce la cunoştinţă că, luînd turile greşite, date de cîte un jucător
căinţi, având aceleaşi urmări, adică su­ legătură cu conducerea Librăriei Noastre mai slab. despre jocul de volei. răţel sînt dornici să asculte noutăţi în
ferindul nu poate servi cetăţenii dacă q- a constatat Că intr-adevăr există stocu­
ceştia nu vin de-acasă ori ou brînză, ori rile de cărţi facturate dar neridioate de — Mai bine a-ţi forma şi voi o echi­ ceea ce priveşte evenimentele politice in­
cu ţuică. In cazul cînd unii au nevoie de unele cooperative. pă... Să vedem mai rîdeţi şi atunci ? —
injecţu, brînza şi ţuica se pot înlocui cu a spus unul dintre jucători, înciudat de-a Ca de obicei, spectatorii s-au adunat terne şi externe dar n-au această posi­
făină, aşa cum s-a întâmplat cu Bota Tra- Această deficienţă nu se datoreşte nu­ binelea.
ian din satul Bulbuc, căruia i-a fost soli­ mai cooperativelor ci şi Librăriei Noastre, în jurul terenului de volei. Un grup de bilitate din pricina „grijuliului" director
citat 30 kg. făină. care, cu toate că a facturat le aceeaşi La început, fetele au rîs cu poftă ne-
dată materialul de papetărie şi cărţEe, ea luîndu-i vorbele în seamă. Doar faţa ti­ şase fete stau mai la o parte comentînd Benea, căruia îi este teamă ca nu cum­
Tratamentul, cum am spus, nu se poate nu îndrumă gestionarii cooperativelor nerei Nagy Etuş, directoarea căminului
pentru Ca odată cu papetăria să ridice şi cultural, s-a luminat pentru o clipă, a- cu însufleţire jocul echipei masculine. va cei ce vin la cămin să strice apara­
face de bolnavi, chiar dacă ei sînt medici cărţEe respective. poi s-a întristai. Se vedea că o frămîntă
un gînd. După terminarea meciului terenul este * tul.
oa în cazul de mai sus, ci numai şi nu­ Pentru a se pune capăt acestei defici­
enţe s-au luat măsuri ca fiecare coopera­ In acel moment tinerei Nagy Etuş i-a ocupat de echipa feminină de volei care Om „grijuliu" I
mai de organele superioare. tivă să-şi ridice stocurile de cărţi ce le încolţit în minte gîndul că într-adevăr
are la Librăria Noastră, iar în cazul cînd fetele din Băcia ar putea forma o echipă şi-a început antrenamentul. Fetele ur­ Vă veţi întreba de ce sfatul popular
T. MOCANU se mai constată asemenea abateri, condu­ de volei. Mai iîrziu, acest gînd al ei a
cerea librăriei să le seziseze U.R.C.C.-uiud devenit o dorinţă arzătoare a fetelor din măresc mingea emoţionate, străduindu-se comunal din Ţărăţel se complace inchi-
pentru a lua măsurile necesare. Băcia.
să joace cît mai corect. zînd ochii faţă de această stare de lu­
In ceea ce priveşte difuzarea broşuri­ ...Prima dată, directoarea căminului a
lor existente prin cooperative, s-a propus stat de vorbă cu utemisia Rozalia- Pop. Dorinţa arzătoare a tinerelor fete din cruri ?
ca ele să fie larg popularizate în rândul
ţăranilor muncitori de către gestionari, — Ce spui Rozica, ai vrea sa formăm Băcia s-a împlinit. Comuna lor are e- Aci intervine contribuţia celui de al
care vor f: ajutaţi în această muncă de si noi fetele o echipă de volei ?
cadrele didactice şi activele căminelor chipă feminină de volei. doilea „grijuliu", a tovarăşului Virtei
culturale. — Eu nu sînt contra, aş vrea, dar ştii
Doi oameni ,!grijulii“ Simion, preşedintele sfatului popular co­
munal, care prin „grija" sa permanentă
Trebuie să ştiţi de la bun început că faţă de bunurile obşteşti, s-a „îngrijit"
oamenii „grijulii" despre care voi vorbi să-şi instaleze şi el, acasă, aparatul de
mai jos, nu sînt oameni pe care-i poţi radio al sfatului popular.
întîlni la tot pasul. Ei se găsesc rar. Judecaţi şi dumneavoastră dacă nu se
fiecare. Tot pe lotul nr. 3 B, se află în Şi totuşi comuna Ţărăţel din raionul poate considera pe bună dreptate „fe­
construcţie alte cinci clădiri.
Brad se „bucură“ de asemenea oameni ricită" comuna Ţărăţel cu astfel de oa­
Printre brigăzEe care au adus o con­
tribuţie însemnată la construirea acestor „grijulii". meni „grijulii“ ?!
clădiri se află cele conduse de fruntaşii
întrecerii socialiste Struţ Francise, Ale­ De fapt sînt doi şi ar putea să mai Poate Sfatul popular al raionului Brad
xandru VosEe şi altele.
fie, dar deocamdată nu sînt încă desco­ are de spus ceva în această privinţă.
periţi. LUCA MARIO AR A
Să ne rezumăm la cei cunoscuţi. Cel corespondentă