Page 33 - 1955-05
P. 33
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 481
Tratative sau discuţii despre tratative? Deschiderea Expoziţiei A 35-a aniversare
ştirea că miniştrii Afacerilor Externe aii Articol de fond luţiei sociale nu se supun -puterii nimă industriale a U.R.S.S. a Partidului Comunist din Indonezia
U.R.S.S., S.U.A., Angliei şi Franţei oare din ziarul „Pravda“ nui. A încerca să suprimi aceste legi prin în Argentina
s-au întâlnit la Viena, au ajuns la o în hotărârea vreunei conferinţe — oricare ar DJAKARTA (Agerpres). — TASS trans prima pagină că C.C. al Partidului Co
ţelegere generală în problema scopurilor mic comun ou sarcinile slăbirii încordării fi ea — ar însemna să te pui într-o si
internaţionale. tuaţie ridicolă. BUENOS AIRES (Agerpres). — TASS mite : munist diin Indonezia a primit telegrame
şi metodelor unea conferinţe a şefilor gu
E vorba, printre altele, de convorbirea Conducătorii S.U.A. nu pot să mu-şi La 21 mal, la Buenos Aires s-a deschis Oamenii muncii din Indonezia sărbăto de salut diin partea Comitetului Central
vernelor acestor state a fost înitîmipiniată televizată dintre secretarul de stat al dea seama de aCest lucru. Iar faptul că
pretutindeni de o largă aiprobare. Acest S.U.A., Dulies, şi preşedintele Eisenhower, ei ridică asemenea probleme în ajunul Expoziţia Industrială a Uniunii Sovietice. resc cea de-a 35-a aniversare a consti aii Partidului Comunist al Uniunii Sovie
luoru este firesc şi lesne de în ţe le s: ideea oare a avut loc recent la Washington şi conferinţei te face fără voie să crezi că
unei asemenea conferinţe a prins rădăcini oare, după cum scrie presa americană, ei nu au nevoie de tratative, oi de dis La ceremonia deschiderii expoziţiei au fost tuirii Partidului Comunist din Indonezia. tice, Comitetului Central ai Partidului
adinei în masele populare oare îşi pun semăna Cu un spectacol de teatru având cuţii pe tema tratativelor, pentru oa, tor
mari speranţe într-o conferinţă, Coniside- scopul de a preamări politica „de pe po pilând tratativele, să arunce vina asupra de faţă Lauglin, reprezentantul personal La Djakarta, Semarang, Djokiakarta, Su Comunist Chinez, Comitetului Central al
rînd că ea va contribui la îmbunătăţirea ziţii de forţă“, precum şi de conferinţa de U.RJS.S. şi să ,/dovedească“ astfel că co
relaţiilor dintre state. presă a lui Eisenhower oare a urmat după laborarea cu U.R.S.S. nu este cu putinţă. al preşedintelui Argentinei; Molares, mi rabaya, Medan şi alte oraşe din Indonezia Partidului celor ce muncesc din Umgarta,
aceea. nistru pentru Problemele Economice; Bo- au loc în aceste ziile mari noiitdnguri, adu precum şi din partea partidelor comu
După cum se ştie, guvernul sovietic are Tendinţa guvernelor puterilor occiden nanni, ministrul Bugetului de Stat; Re nări, competiţii sportive consacrate ace niste din India, Australia şi alte ţări.
0 atitudine pozitivă faţă de ideea unei Aceste manifestări au reţinut atenţia tale de a împiedica iniţierea unor tra vestido, ministrul Finanţelor; Santo, mi stei date memorabile.
conferinţe a marilor puteri', considerând opiniei publice internaţionale nicidecum tative serioase şi cinstite ale celor patru nistrul Industriei; Palarea, ministrul Co In telegrama de salut a C.C. al P.C.U.S.
că convocarea unei asemenea conferinţe prin jocul de scenă al pseudo- talentelor state, se manifestă de asemenea şi în în merţului; Hogan, ministrul Agriculturii, Ziarul „Harian Rakjat“ anunţă In se spune:
va fi utilă dacă ea va contribui într-ade- de la Washington, după cum s-a expri cercarea lor de a ridica piedici de ordin
văr la slăbirea încordării internaţionale şi mat corespondentul din Washington al tehnic în calea convocării conferinţei şe precum şi M.R.Kuzmin, locţiitor al mi Comitetului Central al Partidului Comunist din Indonezia
la îmbunătăţirea relaţiilor internaţionale. ziarului „New York Times“, Orock, ci filor guvernelor. Puterile occidentale for
Nu se poate să nu fie luat în considerare prin aprecierile lor politice false asupra mulează în mod premeditat pretenţii ne nistrului Comerţului Exterior al U.R.S.S.,
faptul că, atund când statele interesate situaţiei internaţionale actuale şi prin pro rezonabile atât în ce priveşte locul, cât şi
au manifestat dorinţa de a ajunge la o în punerile lor lipsite de logică cu privire la durata Conferinţei. Ele resping de exem şeful delegaţiei sovietice, şi G.F.Rezanov, Comitetul Central al Partidului Comunist ai Uniunii Sovietice salută şi felicită
ţelegere şi bunăvoinţă, s-a putut obţine cuprinsul tratativelor dintre şefii marilor plu propunerea oa conferinţa să aibă loc
încetarea războiului în Coreea şi Indo- puteri, propuneri îndreptate în mod vădit la Viena unde există toate condiţiile ne ambasadorul U.R.S.S. în Argentina, şefi şi fierbine Partidul Comunist frăţesc din Indonezia cu prilejul celei de-a 35-a ani
china şi lichidarea în acest fel a două spre torpilarea acestor tratative. cesare pentru aceasta şi propun oraşul membri ai unor reprezentanţe diplomatice versări a sa.
focare de război primejdioase în Extre Dausanne, deşi este bine cunoscut că a-
mul Orient In acelaşi fel a fost rezol In tendinţa lor de a ascunde eşecurile oolo nu există asemenea condiţii. Ele de în Argentina. De-a lungul întregii sale existenţe Partidul Comunist din Indonezia, învingând
vată problema austriacă — problemă poliiticdi lor „de pe poziţii de forţă“, con clară c ă ' conferinţa nu trebuie să dureze
foarte importantă — încheierea Tratabu- ducătorii guvernului S.U.A. au încercat mai mult de 2-3 zile, deşi e clar pentru La deschiderea expoziţiei a luat cuvîntul numeroase greutăţi, a luptat dîrz şi cu abnegaţie împotriva robiei coloniale, pentru
lui de stat ou Austria dovedind că există să-şi convingă spectatorii şi auditorii lip oricine c'ă într-un termen atât de scurt nu M.R.Kuzmin. locţiitor al ministrului Co libertate şi independenţa naţională a ţării sale, pentru interesele vitale ale minu
căi de rezolvare şd a altor probleme eu siţi de informaţii reale că semnarea Tra se poate asigura examinarea serioasă a
ropene nereglementate până în prezent tatului de stat ou Austria Constituie o problemelor internaţionale actuale. merţului Exterior al U.R.S.S. EI a expri natului său popor iubitor de libertate, şi împreună cu toate forţele patriotice şi
victorie a politicii „de pe poziţii de forţă“.
Popoarele lumii cer de mult da oame De această născocire despre pretinsa vic Se ştie pe de altă parte că oamenii de mat mulţumiri guvernului argentinian democratice din ţară apără cu bărbăţie independenţa naţională a Indoneziei, luptă
nii de stat au funcţii de conducere din torie a politicii „de pe poziţii de forţă“ stat şi politici din S.U.A. şi Anglia au în
S.U.A., Anglia, Finanţa şa U.R.S.S. să ia au avut nevoie inspiratorii el pentru a pentru iniţiativa lui în ce priveşte organi neobosit pentru unificarea teritoriului ţării sale într-un stat democrat unit, duce
scoate din nou la lumină „politica de cercat şi încearcă să folosească pentru
loc în jurul aceleiaşi mese, să examineze respingere“ preconizată de Dulies — po manevre diplomatice, pentru combinaţii zarea unei expoziţii industriale sovietice o luptă activă împotriva uneltirilor colonialiştilor imperialişti, pentru menţinerea
litică compromisă şi oare a eşuat şi pen
problemele internaţionale existente oare tru a formula propunerea absurdă că parlamentare şi speculaţii politice de tot la Buenos Aires şi a declarat că oamenii şi consolidarea păcii în Asia de sud-est
nu au fost încă reglementate şi să depună conferinţa şefilor Celor patru guverne să soiul, ideea atît de populară în rândurile sovietici constată cu satisfacţie că în ul Urăm Partidului Comunist din Indonezia noi succese în întărirea rândurilor
eforturile necesare pentru a le rezolva. discute problema restabilirii vechilor re maselor largi a unei conferinţe a şefilor timul timp s-au dezvoltat şi întărit legă lui şi în lupta pentru unirea într-un front naţional unit a tuturor forţelor progre
Popoarele doresc să se ajungă la o înce gimuri în ţările de democraţie populară,
guvernelor celor patru mari puteri Ast turile economice şi culturale dintre siste ale poporului indonezian. Trăiască Partidul Comunist frate din Indonezia !
tare a „războiului rece“ şi la restabilirea precum şi chestiunea interzicerii mişcă
rii comuniste, progresiste în ţările capi fel, de exemplu, pînă nu de mult, promi U.R.S.S. şi Argentina. COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST
încrederii internaţionale, în condiţiile că taliste. Pînă şi presa burgheză din An
siunea de a iniţia tratative evadripartnte a In încheiere, M.R.Kuzmin şi-a expri AL UNIUNII SOVIETICE
reia ar fi posibile lichidarea cursei împo glia califică pe drept cuvânt această pro
fost folosită pentru a face parlamentele mat speranţa că această expoziţie „va
vărătoare a înarmărilor, reducerea hotă- punere ca „o albsurdibate totală“.
rîtă a armamentelor şi a forţelor armate, vest-europene să accelereze ratificarea a- servi la întărirea continuă a legăturilor de Belgradul astazi
Discuţiile lipsite de sens în legătură Cu cordurilor militare de la Paris. afaceri şi comerciale dintre Uniunea So
interzicerea armelor atomice şi au hidro formularea faţă de Uniunea Sovietică a
După cum afirmă presa străină, în ul vietică şi Republica Argentina şi va con- | MOSCOVA (Agerpres). — Sub titlul via pe o perioadă de cîţiva ani a folosit
gen, crearea unui sistem eficace de secu unor anumite pretenţii, şi cu atât moi tribuí totodată la dezvoltarea comerţului „Belgradul astăzi“, V.Maievski, corespon- numai duşmanilor popoarelor iugoslav şi
tim ele săptămâni ideea tratativelor între dintre U.R.S.S. şi celelalte ţări din Ame dentul special la Belgrad al ziarului sovietic, duşmanilor păcii.
ritate colectivă, restabilirea unor relaţii mult a unor pretenţii care nu au nimic şefii marilor puteri este folosită pe pla rica latină".
economice normale şi extinderea colaboră „Pravda", scrie printre altele: La Belgrad, se spune în continuare în
a face cu sarcinile unei conferinţe a şefi nul politicii interne de actualul prim m i
rii paşnice între popoare în toate dome La Belgrad în centrul atenţiei se află corespondenţă, se află în permanenţă nu
niile. Păturile cele mai largi ale popu lor marilor puteri, ne fac să ne îndoim că nistru al Angliei, Eden, pentru scopurile
cercurile guvernante ale S.U.A. sînt în Plenara C .C . al Partidului apropiata întîlnire la cel mai înalt nivel meroşi corespondenţi străini. In legătură
laţiei sînt convinse dă tratativele dintre politicii interne ale partidului. Liderii par Comunist din Austria a reprezentanţilor Uniunii Sovietice şi Iu cu apropiatele tratative sovieto-iugoslave
mod sincer de acord cu organizarea unei goslaviei. Cercurile largi ale poporului se aşteaptă însă sosirea a încă aproximativ
Conducătorii guvernelor marilor puteri tidului laburist din opoziţie îl acuză de-a iugoslav manifestă o mare satisfacţie în 50 de reprezentanţi ai presei străine —
asemenea Conferinţe. După toate probabi
pot şi trebuie să contribuie la rezolvarea lităţile, oameni oare formulează asemenea dreptul că el foloseşte discuţiile cu pri VIENA (Agerpres). — TASS legătură cu această întîlnire şi cu perspec corespondenţi, reporteri, fotografi, opera
acestor probleme de importanţă vitală şi pretenţii absurde nu pot sau nu vor să vire 1a o conferinţă a celor patru puteri După cum anunţă serviciul de presă al tivele normalizării relaţiilor dintre cele tori de filme din S.U.A., Anglia, Franţa,
Partidului Comunist din Austria, la 20 două ţări. Germania occidentală şi alte ţări. Capi
că ele pot şi trebuie să fie înounuruate de înţeleagă schimbările radicale intervenite numai pentru a atrage pe alegători de mai a avut loc Plenara C.C. al Partidului tala Iugoslaviei n-a cunoscut de mult o
Comunist din Austria care a examinat sar Ocupîndu-se în continuare de o întîl asemenea afluenţă de ziarişti.
măsuri practice oare să ducă la micşora în ultimii ani în raportul de forţe de pe partea conservatorilor în alegerile parla nire pe care a avut-o, la 23 mai cu cîţiva
mentare din 26 mai. Presa americană a
rea încordării internaţionale. arena mondială. Ei nu pot sau nu vor să cinile partidului în legătură cu încheierea cunoscuţi ziarişti iugoslavi, corespondentul Apropiatele tratative între reprezentanţii
Năzuinţa spre pace a popoarelor a de înţeleagă că la o conferinţă serioasă a şe subliniat în mod făţiş că guvernul S.U.A., Tratatului de stat cu Austria. ziarului „Pravda“ subliniază: în convor Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei, scrie în
birea cu noi, ei şi-au exprimat convinge încheiere Maievski, atrag atenţia şi sus
venit atât de generală şi puternică îneît filor guvernelor marilor puteri — confe care vreme îndelungată a fost împotriva Raportul cu privire la această problemă rea că popoarele Iugoslaviei şi Uniunii So cită interesul opiniei publice din toate
convocării unei conferinţe a şefilor celor a fost prezentat de Johann Koplenig, pre vietice care au tradiţii seculare de priete ţările Toţi aceia cărora le sînt scumpe
ea nu mai poate fi ignorată şi este pri rinţă în oare fără doar şi poate puterile şedintele Partidului Comunist din Austria. nie şi scopuri comune în lupta pentru un pacea şi securitatea popoarelor salută în
patru guverne, şi-a schimbat poziţia cu După discutarea raportului a fost adoptată viitor mai bun, pentru pace, au o bază tâlnirea de la Belgrad şi văd în ea un nou
mejdios să lupţi împotriva ei. Tocmai a- occidentale sînt interesate nu mai puţin o rezdluţie în care se spune printre altele: trainică pentru o colaborare largă şi mul factor important de slăbire a încordării in
ceasta, după cât se pare, explică faptul scopul de a ajuta pe conservatorii din An tilaterală. Viaţa a arătat că tulburarea re ternaţionale şi de consolidare a păcii în
că cercurile guvernante ale S.U.A., care ci mai mult deoît Uniunea Sovietică — Comitetul Central al Partidului Comu laţiilor normale între U.R.S.S. şi Iugosla întreaga lume.
pînă nu de mult au avut o atitudine ou glia să obţină majoritatea mandatelor în nist din Austria salută semnarea Tratatu
nu poate fi vorba de ridicarea unor ches parlament şi să rărnînă la putere. lui de stat avînd la bază principiile neu
totul nefavorabilă, ba chiar ostilă faţă de
tiuni ca cele mai sus amintite. Intenţia Dar, încercările campionilor politicii „de tralităţii şi independenţei Austriei. Semna
ideea unei conferinţe a şefilor guvernelor Conducătorilor politicii externe a S.U.A. de pe poziţii de forţă“ de a folosi discuţiile
marilor puteri, şi-au schimbat deodată po rea Tratatului de stat, care a avut loc la Cuvînfarea lui Ollenhauer
a folosi această conferinţă pentru a se a- pe tema convocării unei conferinţe a şe 15 mai 1955, a constituit pentru ţara noa
ziţia declarând că sînt de acord să par filor marilor puteri pentru a înşela masele
mesteca în treburile interne ale unor po stră un eveniment de uriaşă însemnătate BERLIN (Agerpres). — Luînd cuvîn rezolvarea problemei germane prin trata
ticipe la o asemenea conferinţă. ACeastă populare, nu vor induce pe nimeni în Istorică. Astfel a luat sfîrşit una din eta
poare suverane şi libere arată că ei au pele luptei noastre pentru o Austrie inde tul la München, în cadrul Congresului re tive între cele pateu puitori.
schimbare de poziţie a conducătorilor pierdut nu numai simţul realităţii, dar şi eroare. Popoarele din toate ţările, care cer pendentă, liberă şi democrată. gional din Renania inferioară al Partidu Ocupîndu-se de demersul făcut de gu
lui social-democrat din Germania, Erich
S.U.A. nu ar putea deoît să fie salutată simţul elementar -al măsurii. Nimeni nu a conducătorilor guvernelor marilor puteri După încheierea Tratatului de stat, se Ollenhauer, preşedintele P.S.D.G., a sub vernul de la Bonn împotriva reglementă
să ia măsuri concrete în vederea slăbirii spune în continuare în rezoluţie, pentru liniat că declaraţia lui Adenauer, în care rii situaţiei bunurilor germane din Aus
dacă n-ar exista anumite fapte care să reuşit şi nu va reuşi să dicteze popoare încordării internaţionale, doresc tratative Austria a început o nouă etapă. In faţa acesta a arătat că nu este dispus să re tria, Ollenhauer a declarat că „a fost o
cu adevărat serioase şi cinstite şi nu un poporului austriac stau sarcini noi. nunţe în favoarea reuniiicării la acordu lipsă de tact să se trimită un protest gu
îngăduie să se creadă că această hotă lor orânduirea soaiaiă pe oare ele trebuie simulacru de'tratative. Ele doresc tratati vernului austriac în loc de a-1 felicita
ve adevărate şi nu discuiţii despre tratati C.C. al Partidului Comunist din Austria rile de la Paris, este îndreptată împotriva pentru semnarea Tratatului de stat”.
râre nu este dictată de grija pentru în să şi-o aleagă, dar legile obiective ale evo ve. consideră că prima şî cea mai importantă unificării Germaniei. Ollenhauer a respins orice colaborare pe
sarcină a lui este asigurarea şi întărirea- plan intern cu coaliţia de la Bonn atîta
tărirea păcii şi colaborării internaţionale. neutralităţii şi independenţii Austriei, pre- Ollenhauer a cerut ca aplicarea acordu timp cît guvernul Adenauer nu va re
01 de ou totul alte motive Care nu ou n i- cizînd-o în felul următor: rilor de la Paris să fie amînată pînă la nunţa la acordurile de la Paris.
a) — Ratificarea grabnică a Tratatului Ajutorul acordat de marinarii sovietici unui vas libanez
de stat de către parlamentul austriac şi
„De NOTA E X T E R N A parlamentele celor patru mari puteri cons ISMAIL (Agerpres). — TASS trans Motonava sovietică „Akîn Djambul",
spre barbari“ tituie dorinţa şi cererea poporului aus mite: aparţinînd societăţii de navigaţie pe Du
triac. năre, sub comanda căpitanului Soloviov, a
Marinarii sovietici au dat ajutor vasului pornit imediat spre vasul libanez aflat în
b) — Neutralitatea Austriei trebuie să libanez „Poseidon“ care s-a împotmolit la primejdie. Dînd dovadă de spirit de abne
fie consfinţită în Constituţie/ intrarea canalului Sulina. gaţie echipajul motonavei sovietice a reu
şit să urnească vasul „Poseidon“ după 25
c) — In conformitate cu acordul de la Timp de 12 ore echipajul vasului a în de ore de eforturi susţinute.
Moscova guvernul austriac trebuie să de cercat în zadar să urnească vasul prin
pună toate eforturile pentru a obţine ca mijloace proprii. Din cauza întăririi vîn- Marinarii libanezi au mulţumit cu căl
marile puteri să recunoască această neu tului vasul era în primejdie. dură echipajului vasului sovietic pentru
tralitate. ajutorul acordat.
De pe bordul vasului „Poseidon" s-au
d) — Respectarea strictă a prevederilor lansat semnale prin care se cerea ajutor.
Tratatului de stat atît de către Austria
cît şl de către statele semnatare ale Tra In preajma alegerilor parlamentare din Anglia
tatului este un imperativ de importanţă
vitală.
MOSCOVA (Agerpres). — TASS trans Pentru a-şi dovedi gradul de civilizaţie, merioan. Lucrul cel mai teribil este că e) — Cea mai importantă premîză a apă LONDRA (Agerpres). — TASS apropiaţi de partidul laburist, sînt de
mite : ei pot să se refere nu numai la „salona creşterea cocioabelor întrece cu mult rit rării şî asigurării neutralităţii Austriei După aprecierea unanimă a comentato părere că tactica conservatorilor constă în
şul din clasă”, dar şi la frigider, lucru pe mul de creştere a construcţiilor de case. este politica păcii şî înţelegerii între po rilor englezi, locul central în actuala cam a face acum promisiuni pentru ca să „do
Ziarul „Pravda“ publică următorul foi care Prokop n-a mai apucat să-l vadă... Dar răspunderea pentru aceasta o au de poare. De aceea poporul austriac trebuie panie electorală îl ocupă problema orien bândească capital politic" sub forma vo
leton de D. Zaslavski, intitulat „Despre sigur nu oamenii simpli americani, d a- tării politicii externe a Angliei şi, mai turilor englezilor dornici de pace, după
barbari“. Scedrin ne-a arătat în mod convingător că cei gentlemani care au impertinenţa să să urmărească ca în viitor guvernul aus ales, problema tratativelor şefilor guver alegeri să prezinte sau să sprijine condiţii
în spatele spoielii gentlemanului „civilizat“ se fălească ou „civilizaţia“' lor şi să în triac să sprijine toate eforturile menite să nelor marilor puteri. organizatorice şî propuneri cu privire la
Ziarul „New York Herald Tribune“ a se ascunde deobkei o adevărată barbarie. veţe alte popoare cum să trăiască. pună capăt războiului rece şî să întărească Luînd cuvîntul la 23 mai la un miting ordinea de zi a conferinţei celor patru pu
relatat recent în ediţia sa din Paris că în Pentru a judeca civilizaţia şi cultura unui care a avut loc la Birmingham, Eden a teri, care să facă tratativele cu neputinţă,
tr-o şedinţă secretă a N.A.T.O., secreta popor, sânt necesare alte Criterii, cum ar fi Noi nu aducem vreo învinuire poporu pacea. spus: „Scopul nostru este să începem iar apoi să arunce vina pentru zădărnici
rul de stat al S.U.A., Dulies, a Calificat de exemplu următorul: urmează oare şti lui american, d îl compătimim. Şi po tratative menite să deschidă calea pentru rea' tratativelor asupra Uniunii Sovietice
poporul sovietic drept „barbari civilizaţi“. inţa de oarte o linie ascendentă sau des porul nostru a suferit în trecut din cauza stss® relaţii mai bune între Răsărit şi Apus“. Săptămânalul „Tribune" scrie că „propu
cendentă? .propriilor“ săi gentlemani-barbari, dar a Ţinînd seama de puternica impresie pe nerea puterilor occidentale cu privire la
O şedinţă într-o instituţie oficială, fie sosit momentul când el a lichidat repede Primul ministru al Birmaniei care au produs-o asupra opiniei publice tratative cu Uniunea Sovietică nu este
Potrivit datelor statisticii şcolare din rămăşiţele barbariei feudale şi capitaliste engleze cele scrise de presa sovietică şi decît un truc electoral al conservatorilor“.
ea şi secretă, nu este un chef între prie S.U.A., 5 milioane de copii n,u merg la şi a înlăturat de la putere exponenţii a- va sosi în iugoslavia care demască încercările anumitor oameni
teni ţinut într-un Club de businessmani şcoală. Aceasta înseamnă că a ducea par cesteia. de stat occidentali de a înlocui pregăti La rîndul său, Attlee şî alţi lideri labu
unde oamenii îşi leapădă uneori nu numai te din numărul copiilor este condamnată BELGRAD (Agerpres). — TASS rea reală pentru tratative prin peroraţii rişti promit în mod solemn în cursul ac
vestonul, dar şi cea mai elementară bună- la analfabetism, iar procentul general al lin fiecare stat capitalist există două La Belgrad s-a anunţat în mod oficial propagandistice despre tratative, Eden a tualei campanii electorale că, dacă vor
cuvidnţă. De aceea nu este de mirare că analfabetismului în S.U.A. nu sdade, d culturi. In Statele Unita, de pildă, există că, la invitaţia preşedintelui Tito, în Iugo recunoscut în acelaşi discurs că articolul veni Ia putere, vor depune eforturi pen
cuvintele d-iud Dulies au stârnit în presa este în creştere. Desigur, de faptul că un o cultură a lui Washington, Franklin, slavia va sosi în curînd primul ministru publicat de „Pravda“ în această problemă tru îmbunătăţirea situaţiei internaţionale,
burgheză o zarvă oare nu-i prea face număr tot mai mare de americani nu este Mark Twain, Theodor Dreiser, şi există o al Birmaniei, U Nu, care va fi oaspetele „n-a fost neraţional". pentru înlăturarea primejdiei unui război,
cinste. Corespondentul din Paris al zia în stare nici să oitească şi n id să sicrie „cultură“ a senatorilor Knowland şi Mc- acestei tari între 6 şi 16 iunie. Referindu-se Ia critica la care au fost
rului „New York Post“, Richardson, scrie nu este aîtuişi de puţin vinovat însuşi Oarthy. Intre aceste cplturi se duce o supuse cererile neîntemeiate ale puterilor şl ducerea cu succes a tratativelor între
că elocinţa impetuoasă a d-lua Dulies poporul ameridan — de acest luoru sînt luptă intransigentă. —oO o—- occidentale în legătură cu locul şî durata
„este considerată aci drept o mare gre- vinovaţi acei gentlemani barbari oare con conferinţei celor patru puteri, Eden a de 0
şală diplomatică“. Iar după cum relatea sideră că este mai avantajos să cheltu Ştim din ‘istorie că genitlemanii englezi Conferinţa naţională
ză acelaşi ziar, o persoană oficială engleză iască banii statului pentru bombe decât din secolul al X V U I-iea denumeau „bar a Partidului Comunist clarat: „In ceea ce ne priveşte, noi nu şefii marilor puteri.
a spus : „Declaraţia lui Dulies este lipsită pentru şcoli. bari“ pe coloniştii americani oare îşi apă
de sens din punct de vedere estetic şi im rau într-un război revoluţionar indepen din Israel avem idei rigide în aceste probleme". „To Sistemul alegerilor din Anglia oferă o
prudentă din punct de vedere politic1. S.U.A. ocupă primul loc pe glob în ce denţa ţării. In realitate însă, barbari au
priveşte criminalitatea infantilă. Potri fost reacţionarii englezi care în interesul serie de avantaje partidelor laburist şî
In orice caz avem aci de-a face cu o în vit datelor oficiale, în S.U.A. sînt predaţi colonialiştilor au vrut să întoarcă înapoi
ţelegere sui-generis a ouvintelor „civili anual poliţiei pentru diverse infracţiuni — roata istoriei. conservator. Totuşi, pentru a-şi asigura
de la tâlhărie şi pînă la crimă — aproxi
zaţie“ şi „barbarie“. Mai târziu ptantatorii-sdlavagişti din voturi, fiecare din aceste partide a tre
Dl. Dulies se oonsideră fără îndoială un mativ 2 milioane de adolescenţi de am
statele sudice, denumeau „barbari“, „mâr TEL AVIV (Agerpres). TASS tuşi, a adăugat Eden, aş vrea să dispunem buit să facă numeroase promisiuni în
om „civilizat“. „Oameni civilizaţi“ de acest bele sexe până la vârsta de 18 ani. Dar La 20 şi 21 mai a avut loc la Haifa de suficient timp la această conferinţă“. cursul campaniei electorale, promisiuni
lani“ pe americanii din statele de nord conferinţa naţională a Partidului Comu pe care mulţi comentatori Ie califică drept
fel au existat şi în Rusia veohe ţaristă, lucrul cel mai îngrozitor este faptul că nist din Israel consacrată rezultatelor re Presa- laburistă numeşte campania elec poliţe ce urmează a fi achitate după ale
oare s-au ridicat cu arma în mină împo torală a conservatorilor „o campanie de
în Rusia moşierilor şi nobililor. Marele sa criminalitatea infantilă din S. U. A. nu
triva sclavagismului. Gentlemanii din sud centelor alegeri pentru „Histadrut" (Fe înşelăciuni electorale“-. Mulţi observatori, geri.
tiric rus Scedrin ne-a înfăţişat pe unul scade, d creşte. Noi avem însă cea mai
ÎI numeau pe Lincoln un „barbar oivili- deraţia generală a muncitorilor evrei)
dintre ei în persoana nobilului Prokop. profundă stimă pentru poporul american,
„Drăguţul Prokop! scria Scedrin. Prost, zat“, un „mârlana“. In realitate însă, bar precum şî pregătirii în vederea apropiate Un dar al U.R.S.S. pentru poporul polonez
deoarece vinovat de această stare de lu lor alegeri parlamentare.
orost, dar la civilizaţie el ţine mai pre bari au fost înşişi proprietarii de planta
cruri nu este el d acei gentlemani „civi Secretarul general al partidului comu VARŞOVIA (Agerpres). — P. A. P. In legătură ou aceasta, J. Cyrankiewicz,
sus de toate. Eu, spune el, în satul meu ţii din statele de sud, care încercau să
lizaţi“ care insuflă copiilor ură faţă de nist, Mikunis, a relevat în raportul său că transm ite: preşedintele Consiliului de Miniştri al
am şi salonaş în casă, şi grădină în faţa menţină sclavia. Guvernul Uniunii Sovietice a adus la R. P. Polone, a adresat lui N. A. Bulganin,
om şi uira de rasă. la alegerile pentru „Histadrut“, partidul preşedintele Consiliului de Miniştri al
casei şi veselă şi argintărie şi de dormit Nu se poate să nu se vadă că şi acum ounoştiinţa guvernului Republicii Popu U.R.S.S., mulţumiri călduroase în numele
Un număr considerabil de americani comunist, care a luptat pentru unitatea lare Polone hotărârea sa de a dărui Polo întregului popor polonez pentru minuna
dorm pe o saltea de lină, iar nu de paie în S.U.A. se lansează în discuţii despre niei aşezarea „Prietenia“ de la Jelenki, în tul dar.
cinstiţi şi culţi sînt nevoiţi să trăiască în clasei muncitoare, pentru independenţa apropiere de Varşovia, oare a fost con
— oricine vede că aci trăieşte un om ci „barbarie“ tocmai aceia pentru care ar fi struită de Uniunea Sovietică cu materiale Guvernul R. P. Polone a hotărât să ame
cocioabe. înşişi guvernanţii S.U.A. consi naţională şi pentru pace între Israel şi şi resurse proprii pentru Constructorii najeze în aşezarea „Prietenia“ un „sat
vilizat". mai prudent să tacă chitic cînd se dis sovietici ai Palatului de cultură şi ştiinţă studenţesc“, pentru aproximativ 4.000 de
ProCopii americani îşi zic gentlemani. deră aceasta ca o ruşine a poporului a- ţările arabe, a obţinut de cinci ori mai „I. V. Stalin“ din Varşovia. tineri.
cută acest subiect. mulle voturi decît în alegerile din 1949.
Mikunis a expus în faţa delegaţilor la
conferinţă programul electoral al parti
dului în vederea apropiatelor alegeri pen
tru parlament. ,
Redacţia şi Adm. ziarului Sta. 6 Marţieş nr. 9. Telei-om: X88-Î88. plătită în numerar eoni. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. nr. 236320 din 6 noiembrie 19-19 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA
