Page 4 - 1955-05

Nr. 474 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

P a tr ie i—mai m elt cărbune D e vorbă cu fruntaşii în producţie

1 Mal, sărbătoarea solidarităţii interna­ mai sînt pînă Ia 1 Mai, sînt peste tot, în in­ temeinic adunările generale, se documen­ Puterea exem plului personal — Ei fetelor! Nu. sînteţi — Las-pe mine, n-avea gri­
ţionale a celor ce muncesc a găsit pe har­ tează asupra problemelor ce trebuie puse cumva'şi voi în întrecere ? în­ jă!
nicii mineri ai Văii Jiului în plină bătălie cinta minei şi chiar în oraş. Cele două bri­ în discuţie, întocmesc din timp referatele trebă Palotay.
pentru a da patriei cit mai mult cărbune — şi proiectele de hotărîrl. In organizaţiile de ...Cu chipurile hotărîte, mi­
piinea industriei noastre. întrecerea în cin­ găzi artistice de agitaţie care prezintă cu bază, 1, 3, 4, 5, 6 se pun în discuţie cele sînt mari. La noi în schimb — Dar unde scrie că numai nerii de la Aninoasa păşesc
stea acestei măreţe zile a prins în clocotul mai importante probleme ale vieţii de par­ comuniştii atrag in muncă pe minerii să fie în întrecere ? — înainte prin faţa tribunelor.
ei toate minele, antrenîndu-le în lupta pen­ regularitate programe* adecvate specificului tid sau ale producţiei. Membrii de partid şi toţi laminoriştii, insufleţindu-i se oţărî la el o fată brunetă Deasupra lor, flutură în fal­
tru cucerirea titlului de mină fruntaşă din candidaţii frecventează cu regularitate adu­ prin puterec. exemplului per­ cu ochii negri. duri drapelele pe care ei le
Valea Jiului. Chemarea a pornit de la Pe- muncii de la Petrila, contribuie şi ele la nările de partid, discută viu în jurul proble­ sonal pe care-l dau. duc.
trila, care s-a angajat ca în cursul lunii a- melor, iar propunerile lor ajută la luarea ir
prilie să dea peste plan mii de tone de căr­ educarea muncitorilor în spiritul unei atitu­ unof hotărîri preţioase. La începutul lunii In fruntea echipei de mane- De la megafon, o voce a-
buni. Bătălia a fost dîrză. Fiecare vroia să aprilie, de pildă, în adunarea generală a or­ vranţi de pe posturile auto­ ...1 M ai! Marea sărbătoare n unţă: „Trec bravii mineri de
ocupe locul întii. Pînă la urmă a reuşit s-o dini socialiste faţă de muncă. a ganizaţiei de bază din sectorul I, discutîn- mate se află tovarăşul Băi- a oamenilor muncii. Toţi mi­ la Aninoasa". Iată şi brigada
ia înainte tot mina Petrila, care de altfel du-se cauzele rămînerii în urmă a planului dan Petru. Şeful echipei de nerii sînt uniţi sub acelaşi tovarăşului Vichentie Ignă­
deţine şl drapelul de mină fruntaşă pe ţară. La Petrila există legături trainice între de producţie, s-a hotărît pornirea fermă în Eram gata să renunţ a mai macaragii de pe macaralele drapel. Ei sărbătoresc această tescu care a dat peste plan în
membrii de partid şi masele de oameni al spre lichidarea lipsurilor pînă la 1 Mai. Mă­ insista pe lîngă tovarăşul Tri- nr. 8 şi 8 bis, este tovarăşul zi aşa cum se cuvine. cursul lunii aprilie sute de
Desigur că ea nu ar fi putut ajunge la muncii fără de partid. La închegarea acestei surile indicate de adunarea generală ca : a- fu Iosif, şeful unui schimb de Bran Nicolae. Echipa de lami­ tone de cărbune. Urale nesfîr-
aceste frumoase rezultate dacă nu ar fl exis­ legături, un rol important l-a avut munca cu provizionarea cu materiale şi vagonete, în­ laminorişti de la Combinatul norişti din faţa cajelor este — Tu Vichentie. ce faci şite îi întîmpină, arătîndu-le
tat o largă muncă politică, dusă de la om la activul fără de partid. Organizaţia de bază drumarea tehnică de către maiştrii membri siderurgic „Gh. Gheorghiu- condusă de tovarăşul Bairas azi? 0 fierbinte simpatie celor ce
om, dacă n-ar fl existat o permanentă preo­ nr. 3 de pildă, formîndu-şi un larg activ fără de partid a brigăzilor mai slabe, controlul Dej" Hunedoara. Mă gîndeam Ianis, iar cea din spatele ca­ din adîncurile pămîntului scot
cupare pentru călirea membrilor şi candida­ de partid, compus din mineri, tehnicieni şi fiecărui membru de partid de către biroul că poate e obosit omul şi nu jelor, de tovarăşul Popa Con­ — Mă duc la Petroşani, Te- tot mai mult cărbune, tot mai
ingineri, $i-a lărgit în mare măsură posibili­ organizaţiei de bază pentru respectarea an­ are chef de acordat „intervi­ stantin. La cuptoarele de în­ mult aur negru. Cinste lo r!
ţilor de partid. tatea de a cuprinde muncitorii din sector, de uri". Lucrase în schimbul de călzire a blocurilor, munca ofile. (Teofil e ortacul lui, tot
a mobiliza pe aceştia în jurul sarcinilor de gajamentului, au determinat ca pînă Ia 23 noapte. M-am înşelat. Mais­ este condusă de maistrul Sen- tînăr şi el). P. ANATOLIE
La Petrila, comitetul de partid acordă a- producţie. Consultarea activului fără de par­ aprilie, sectorul să lichideze cu rămînerea în trul a acceptat bucuros pro­ ciuc Samoilă.
tenţia cuvenită tuturor mijloacelor agitaţiei tid în cadrul adunărilor deschise, urmărirea urmă faţă de sarcinile ce le-a avut. punerea de a arăta cum a reu­ — Să ai grijă Vichentie, să 1 stafiei
politice de masă. In vederea Informării şi in­ sarcinilor ce li s-au trasat, preocuparea pen­ şit ca schimbul condus de el să Iată acum unele rezultate
struirii agitatorilor, birourile organizaţiilor tru educarea lor, a contribuit mult Ia suc­ Ridicarea nivelului muncii de partid se ob­ se menţină ¦fruntaş, timp de închinate de laminoriştii noş­ ţii pieptul cit mai înafară. ferişti ai staţiei Simeria,
de bază au sprijinul activiştilor şi membrilor cesele sectorului, care în cursul acestui an a servă şi la celelalte organizaţii de bază. Ma­ 4 luni de zile. tri, lui 1 Mai — încheie tova­ luptă şi muncitorii din tura
comitetului de partid, găsind împreună cele dat mii de tone de cărbune peste plan. joritatea membrilor de partid manifestă grijă răşul T rifu : planul prevăzut condusă de tovarăşul Drăgoi
mai corespunzătoare lozinci în jurul cărora Nu c întîmplător faptul că la această orga­ pentru felul cum se desfăşoară munca de — In cursul trimestrului I pe cele 25 de zile ale lunii a- Florian. In această tură lu­
sînt mobilizaţi muncitorii. Grijă deosebită s-a nizaţie au cerut primirea în rîndurile parti­ partid, răspund la chemările partidului şi prilie a fost realizat de schim­ crează manevrantul comunist
acordat la Petrila, ajutorării celor rămaşi în dului cei mai mulţi tovarăşi. luptă pentru aplicarea în viaţă a chemări­ al acestui an, nu ne-a luat-o bul pe care-l conduc, în pro­ Moţ Ioan, iniţiatorul aplicării
urmă. Sînt multe exemple de agitatori care, lor Iui. porţie de 109,40/o; consumul metodei sovietice Mamedov
pe Ungă sfaturi politice, dau şi sfaturi prac­ Propunerile preţioase ce au venit din par­ nimeni înainte — începu el. de păcură a fost redus pe în­ în gara Simeria, şeful de ma­
tice necesare bunei organizări a muncii. To­ tea tovarăşilor din activul fără de partid au Toate acestea, arată că îmbinarea muncii tregul sector cu 4,13°/o, iar nevră Ţîrlea Alexandru, re­
varăşii Bulîga Ioan şi Cazan Roman, mai­ ajutat comitetul de partid la găsirea căii de organizatorice şi politice de masă cu sar­ Titlul de schimb fruntaş pe consumul de energie electrică vizorul de ace Predoni Aron,
ştrii mineri şi agitatori, au reuşit să ridice rezolvare a multor probleme de organizarea cinile practice de fiecare zi, dau rezultatele cu 2,910/0 ; productivitatea acarul Haţegan Ioan şi alţii.
brigăzile conduse de minerii Circu Augus- muncii. cele mai bune. Pe acest drum trebuie să sector îl deţinem pentru fap­ muncii pe cap de muncitor a
tin şi Trifon loan la nivelul unor brigăzi meargă mereu înainte Comitetul de partid al crescut cu 10,20/0, iar preţul Harnicii muncitori din a-
Munca de agitaţie, munca cu activul fără minei Petrila. Dacă în viitor va lupta neo­ tul că aplicăm în mod just de cost a fost redus cu l,50/o ceastă tură, au redus staţio­
fruntaşe. de partid au dus nemijlocit la îmbunătăţirea bosit pentru ridicarea tuturor organizaţiilor faţă de cifra planificată. Toate narea vagoanelor în tranzit cu
muncii politice la mina Petrila, la ridicarea de bază Ia nivelul celor fruntaşe, şi îşi va metodele sovietice .* Turtanov prelucrare în trimestrul I al
Bătălia pentru mal mult cărbune, pe care îndrepta munca politică de masă şi organiza­ angajamentele pe care colec­ acestui an cu 27,5<%, staţio­
muncitorii minei Petrila o desfăşoară plini nivelului de conştiinţă al muncitorilor, fapt torică în direcţia creşterii productivităţii şi Moruzov. Succesele noastre narea vagoanelor în tranzit
de însufleţire, se reflectă şi în agitaţia vi­ care s-a concretizat printr-un avînt general muncii şi a reducerii preţului de cost al căr­ tivul nostru de laminorişti şi fără prelucrare a fost redusă
zuală. Lozinci ca „Ce-ai făcut pentru res­ în producţie. întrecerea socialistă în lunile bunelui, va reuşi să se achite cu cinste de le-a luat, au fost depăşite. cu 300/ iar planul osiilor
pectarea angajamentului luat“, panouri ce ianuarie-aprilie a cuprins peste 82o/0 din nu­ sarcinile încredinţate de partid şi guvern. tranzitate cu prelucrare a fost
arată angajamentele luate de brigăzi şi rea­ I. DUNA depăşit cu 78,40/ 0.
lizările lor pînă la anumite date, calendare mărul total al salariaţilor, ceea ce a asigu­ KARDA IRA\A
In primele două decade din
prin care se aduce aminte minerilor cîte zile rat îndeplinirea planului de producţie, lună, luna aprilie, această tură a re­
dus media de staţionare a va­
de lună. Un tren de marfă urma să goanelor la încărcări şi des­
cărcări cu 190/o, iar a vagoa­
Comitetul de partid se îngrijeşte de res­ intre în gara Simeria. Impie­ nelor în tranzit cu prelucrare
pectarea normelor vieţii interne de partid. cu 46,150/ 0. Planul la media
gatul de mişcare, Răduţiu lo- statică în primele două decade
a fost depăşit cu 7,10/o.
Folosind adunările generale ca un prilej de Brigada lui C siki Ludovic sif, dădea comenzile de in­
trare a trenului pe una din li­ k
educare, organizaţiile de bază îşi pregătesc
namente, în ipsos. Gingaşă lu­ niile .libere. După cum fusese Avîntul întrecerii continuă
crare ! Artistică. să crească. Colectivul staţiei
anunţat mai înainte, trenul Simeria vrea cu orice preţ să
Iată ortacii mei — zise el „transporte" la Simeria stea­
Comuniştii în lupta pentru mai multă fontă m îndru: Abel Ioan, Iuberhan respectiv urma să fie prelu­ gul de staţie fruntaşă pe ţară,
Iosif, Buzincu Emilia, Lăcătuş ce a fost cîştigat anul trecut
Victor, Froşt Ioan, Engel Io- crat (vagoanele ce-l compu­
sif, fraţii şi surorile l'llker de colectivul staţiei Coşlariu.
(patru fraţi şi toţi zidari mo­ neau aveau destinaţii diferi­
zaicari). Am 14 inşi în bri­ Rezultatele ce le vor obţine
Colectivul sectorului furnale de la uzina socialistă, organizată temeinic pe bază de carea nivelului politic şi profesional al tine­ gadă. Fiecare ştie de la înce­ te). Şi, abia intrat, trenul a
„Victoria“ Călan deţine drapelul roşu de angajamente concrete.' Mai înainte, în secto­ rilor din echipele pe care aceştia le conduc; put ce are de făcut. şi în viitor, va determina ca­
fruntaş pe uzină. Nu a fost uşor să-l cîştige rul furnale, întrecerea se desfăşura sub sem­ tov. Alunteanu Ionaşcu răspunde de califi­ fost supus unui examen mi­
de la serviciul transporturi, care I-a păstrat nul unor lozinci generale şi angajamente carea, ca prim-topitori, a doi tineri, etc. ...Eh! Iar m-am luat cu vor­ re sînt cei mai buni. Pînă a-
mai bine de o jumătate de an. Intre furna­ formale. Organizaţia noastră de partid a în­ ba şi nu v-am arătat practic nuţios de către lăcătuşi de
lişti şi cei de la transporturi se dă de multă drumat comitetul de secţie sindicală, (pre­ Aplicarea metodei sovietice Filipov, pen­ cum obţinem noi rezultatele în tunci, întrecerea continuă.
vreme o aprigă luptă pentru titlul de sector şedinte tov. Deminescu Liviu) pentru a trece tru obţinerea de coeficienţi înalţi la furnale, muncă. Primim planul pe de­ revizie, scriitorii de vagoane,
fruntaş. Ia organizarea întrecerii pe bază de angaja­ este cunoscută şl aplicată de toţi furnaliştii cadă. La începutul fiecărei de­ manevranţii şi alt personal C. AUREL
mente concrete. Angajamentele luate în în­ de la Călan. cade, ne consfătuim împreună.
Preocupările de seamă ale organizaţiei trecerea dintre grupele sindicale şi schimburi Le arăt ortacilor planul şi, din cadrul C.F.R.-ului. de pI inite
noastre de bază de la furnale sînt îndreptate sînt intr-adevăr concrete. De pildă, în în­ Ca răspuns Hotărîrii Guvernului R.P.R. cu ştiind pe fiecare cit poate da,
spre sporirea producţiei de fontă, reducerea trecerea dintre schimburile tovarăşilor Szabo privire la reducerea de preţuri cu amănun­ îl repartizez la locul potrivit. Şeful de tură, Drăgoi Flo- obţinute: 37°/o, 48»/o ?i 37 Ia
preţului de cost pe fiecare tonă de . fontă, Ştefan şi Munteanu Romulus, printre obiec­ tul a unor produse alimentare şi industriale, In muncă, aplicăm metoda so­ sută. Rezultate asemănătoare
obţinerea de coeficienţi înalţi prin folosirea tivele propuse, se arată: „vor fi date 50 de furnaliştii de Ia Călan — alături de întreg Mă aflam într-una din zile vietică a tencuielilor rapide, rian, dirija în acest timp în­ a obţinut şi brigada U. T. M.
volumului util al furnalelor, etc. tone de fontă peste prevederile planului de poporul nostru muncitor — sînt hotărîţi să-şs pe şantierul unde lucrează zi­ iar la turnarea mozaicului — nr. 3 condusă de tovarăşul
producţie; cantităţile de fontă declasată vor pună întreaga lor capacitate de muncă în darii mozaicari de sub condu­ metoda „în lanţ". treaga muncă a turei sale. Andraş Ioan, ce lucrează la
In primul trimestru al acestui an, furna- fi cu 35 de tone sub sarcina admisă", etc. slujba creşterii necontenite a producţiei de cerea lui Csiki Ludovic de la maşinile de preparat mezeluri,
lişti noştri au îndeplinit planul de producţie fontă. Bucuria ce a cuprins masele de oa­ Trustul 4 construcţii Hune­ Din mîinile noastre au ie­ Voia să se claseze printre
în proporţie de 103,30/0\ Pînă Ia data de 20 O condiţie esenţială pentru respectarea an­ meni ai muncii la vestea că numai după pa­ doara. II întrebai pe iscusitul şit construcţii m inunate: fi­ k
aprilie a.c., planul producţiei de fontă era gajamentelor luate de furnalişti în întrecerea tru luni de Ia desfiinţarea 'cartelelor s-a şl conducător de brigadă, cum a nisarea unui bloc pentru fruntaşii staţiei în întrecerea
realizat în proporţie de 102f15O/0 ; consumul socialistă, este şi continua alimentare a fur­ înfăptuit prima reducere de preţuri, este reuşit ca, împreună cu ortacii muncitori nefamilişti de la In perioada de cînd sînt în
specific — scăzut cu 3,30/ q faţă de preve­ nalelor. Graficul de alimentare este zilnic foarte mare. săi, să sporească productivita­ trustul nr. 4 construcţii; 460 pornită în cinstea zilei de întrecere, (10 martie—1 Mai),
derile planului; procentajul declasatelor era realizat. tea fizică pe omizi, în mod apartamente la Oraşul Mun­ muncitorii fabricii I.A.R.T. au
de 4,790/0 în loc de 7o/'0 cît este admis. Pentru sporirea producţiei de fontă, furna­ ritm ic; ca în ianuarie în loc citoresc, pardoseirea cu mozaic 1 Mai. k dat peste plan o cantitate de
Alunea în sectorul furnale s-a îmbunătăţit liştii luptă pentru descoperirea şi folosirea să toarne 7,68 m.p. de mozaic a staţionarului de la Trustul 1.793 kg. salam „Tirolez",
Furnaliştii au reuşit să obţină indici mari mult, mai cu seamă de la alegerea noilor tuturor rezervelor interne existente în sec­ într-un schimb, a turnat 10 4 construcţii, etc. Pentru buna desfăşurare a „Ardelenesc" şi .,Veronez", iar.
de utilizare a agregatelor. La furnalul nr. 2 organe conducătoare de partid. In biroul or­ tor. La chemarea organizaţiei de bază, ei au m .p.; în februarie — 18 m.p.,
de pildă, indicii au crescut cu 2,26o/0 faţă de ganizaţiei noastre de bază au fost aleşi co­ ieşit şi prestat 780 de ore muncă voluntară, iar în martie 21 m.p. Brigadierul se opri din po­ transporturilor pe calea fera­ la preparate de carne — o can­
plan, iar preţul de cost operativ a fost re­ munişti vrednici, fruntaşi în muncă, tovarăşi strîngînd fier vechi mărunt şi folosindu-l ca vestit, apoi zise: titate de 32 tone. La prepa­
dus cu 4,73o/0 faţă de cel planificat. care se bucură de stima şi încrederea fur- adaosuri metalice Ia elaborarea cantităţilor — Foarte simplu — a răspuns tă, alături de toţi ceilalţi ce-
naliştilor. Aceştia sînt tovarăşii: Alunteanu sporite de fontă. Exemplele de hărnicie ale brigadierul Csiki. Luăm clă­ — Ei, acum, destul cu lau­ rate de carne ieftine (salam
Angajamentele pe care furnaliştii şi le-au Ionaşcu, Biro Ştefan, Manea Nicolae şl Pe- direa zidită în roşu şi o dăm dele. Nu sîntem singurii în ca­ Sarcini î de vacă, cartaboş II, picioare
luat în întrecerea desfăşurată în cinstea zi­ reny Romulus. După alegeri, birourile orga­ comuniştilor Munteanu Ionaşcu, Foroy Ero- gata, pentru a fi locuită. Toate drul trustului care am făcut
lei de 1 Mai, au fost îndeplinite; multe din nim, Bira Gheorghe, Ştefănescu Iosif, Bîrlea operaţiunile sînt executate de asemenea isprăvi. Mai sînt şi La fabrica de conserve şi- afumate şi garf afumat) pla­
ele — depăşite. Echipa lui Ştefănescu Iosif nizaţiilor de bază au fost instruite temeinic brigada noastră: tencuit, zu­ alţii. Scrie-ţi, vă rog, şi des­ mezeluri I.A.R.T. Deva, în­ nul a fost îndeplinit în pro­
a terminat planul lunii aprilie cu 3 zile mai Iosif şl ale altora, au mobilizat întreaga ma­ grăvit, ornamentat, lustruirea pre ei... trecerea s-a desfăşurat cu in­
devreme, iar schimbul II de tineret condus de către comitetul de partid al uzinei şi de pardoselii sau parchetului, tot. tensitate în cinstea zilei de porţii de 350°/o, iar la conserve
de tovarăşul Szabo Ştefan — schimb cîşti- să de furnalişti. Dar să vă arăt cum obţinem I. TUFARU 1 Mai. Directorul fabricii, to­ în cutii de 150 grame s-a dat
către activişti ai Comitetului raional de par­ noi succesele despre care am varăşul Rapolty Francisc, stă­ peste plan o cantitate de 3.415
gător al întrecerii pe profesii — la data de Colectivul sectorului furnale, în frunte cu vorbit. ruia mereu pe lingă întreprin­ kg.
tid Hunedoara. Pînă la noile alegeri, în or­ organizaţia de partid, conducerea sectoru­ derile care trebuiau să livreze
®8 aprilie a terminat planul lunii în curs. ...Urcarăm pe schele. Schele fabricii I.A.R.T. diferite mate­ Economiile înregistrate la
ganizaţia noastră se găseau unii membri de lui şi comitetul sindical de secţie, sînt ho- metalice, pe care erau aşezate rii prime. Voia ca munca sa cositor şi prin valorificarea
Cărui fapt se datoresc succesele furnaliş- nu fie întreruptă nici un mi­ deşeurilor ,de tablă, se ridică
partid care nu aveau sarcini concrete. Ip pre­ tărîţi să lupte mai mult şi în mod mai or­ seînduri. Brigada lucra la or- nut. la suma de 14.111 lei. Preţul
tilor de Ia Călan ? de cost a fost redus cu 0,4Gr,/o
zent nu se mai poate face o asemenea afir­ ganizat, pentru a da patriei cantităţi sporite Din munca bravilor m ineri In secţiile fabricii, oame­ faţă de anul trecut.
In primul rînd trebuie spus, că, mai mult de fontă. nii muncii înregistrau suc­
maţie. Tovarăşii Răceanu Anton, Antal Eme- Urcînd scările ce duc spre cese tot mai mari. La „cion- Cifrele de mai sus oglindesc
de 9QO/o din furnalişti se află în întrecerea KISS EREMIA mină, într-un grup de mineri, tolit" tovarăşul Magriciuc Pe­ pe deplin contribuţia adusă
ric şi Tolaczi Pavel, răspund acum de ridi­ secretarul organizaţiei de bază tînărul Vichentie Ignătescu, tru, îşi depăşea norma cu de harnicul .colectiv al fabricii
miner şef de grupă, păşeşte 89°/o, Valea Ilie de la „ales" I.A.R.T. Deva, la regenta re­
Am intrat în atelierul de C ooperatori fruntaşi alţi muncitori. Am început a grăbit cîte 2-3 trepte deodată. cu 60%» iar Magriciuc Elena
reparaţii al cooperativei „So­ nota : de la închis cutii cu 98%. ducere de preţuri cu amănun­
lidaritatea" din Deva. peratorii fruntaşi de aici. Mi- — Un moment te rog, tova­ Mina Aninoasa, 25 aprilie — Ce te grăbeşti aşa Vi­
am manifestat această dorinţă răşe Toma! ...Am intrat repe­ „Pe luna aprilie tovarăşul 1955. E ora 4 şi jumătate. Au­ chentie ? Pe graficul evidenţiaţilor în tul la unele mărfuri indus­
-r- Bună ziua 1 — zic. faţă de tovarăşul Nicoară şi de în vorbă cu el. Am aflat Toma a depăşit norma cu 117 tobusele aduc mereu minerii. producţie au început să apară
dînsul mi-a făcut semn cu ca­ multe de la acest om simplu. la sută. Tovarăşii Adamescu Se începe o nouă zi de mun­ — Nu-i timp Palotay — ba­ şi alte nume de muncitori din triale şi alimentare, ce s-a
— Bună ziua — mi s-a răs­ pul, arătîndu-mi-l pe un to­ E invalid de război. Un pro­ Gheorghe şi Leiner Lazăr, din că sub semnul marii întreceri ci, îi răspunde tînărul miner. secţiile fabricii: Horvath Re-
puns... Meşteşugarii lucrau cu varăş ce lucra mai la o parte. iectil i-a rupt piciorul în răz­ făcut în patria noastră.
sîrguinţă. boiul trecut. De atunci a tre­ acelaşi atelier cu 140, respec­ în cinstea zilei de 1 Mai. — Parcă nu-i totuna!... De­ ghina de la lipit corpurile de A. COVALIU
— II cheamă Toma Petru — cut mult timp. In 1950, tova­ tiv 137 la sută. La secţia sor­ geaba te grăbeşti. Lampa de cutii, RădulesciL Margareta şi
— Dumneavoastră ce do­ mi se spuse. răşul Toma era portar, apoi a miner tot nu o vei căpăta aşa Pîs Maria. In dreptul nume­
riţi ? m-a întrebat tovarăşul fost paznic la diferite instituţii timente noi, echipa nr. 2, con­ de repede, cum gîndeşti — a lui lor sînt înscrise depăşirile
Nicoară Ilie... Ce era să răs­ Am stat un pic' în cumpă­ din Deva, acum e cizmar. continuat Palotay.
pund ? Nu aveam la mine ni- nă. Nu ştiam cum să încep dusă de tovarăşul Ringler
ci-o pereche de pantofi pentru vorba, cum să-l întrerup pe — Şi meseria noastră e fru­ Cîteva minute mai tîrziu,
reparat, nici sandale, nimic. tovarăşul Toma, care bătea moasă — mi-a spus el. Francisc şi-a depăşit normele Palotay-baci a constatat că
Aveam în buzunar un carne­ cuişoarele de lemn în talpa u- cu 194 la sută". Vichentie a avut dreptate,- că
ţel, pe care mă hotărîsem să nui pantof. ...Mai stătui de vorbă şi cu s-a grăbit. Lămpăria s-a des­
...Frumoase rezultate — îmi chis mai devreme ca de obi­
însemnez ceva şi despre coo­ zisei. Plecai... cei.

A. PĂDURARU

CU CARE PATRIA SE

IGNA CORNEL TUDOR FLORICA MIRZA IOAN DICU VASILE MORARU PARASCHIVA DUMA IOAN
Tehnician agronom la punctul agricol din Fiecare om al muncii e mîndru de realizările Colectivul staţiei Coşlariu a primit nu de Ţăran muncitor cu gospodărie individuală din
comuna Turdaş, raionul Orăştie, este frun­ obţinute în întrecerea socialistă desfăşurată mult steagul de staţie fruntaşă pe ţară. Con- comuna Cut, raionul Sebeş, este purtător al Ţărancă colectivistă de Ia gospodăria agri­ Mindre se înalţă construcţiile patriei noa­
taş în munca de popularizare a regulilor în cinstea zilei de 1 Mai. Depăşirea planului tinuind şirul succeselor, harnicul colectiv de insignei de fruntaş al recoltelor bogate. stre. Alîinile harnice ale constructorilor dau
agrotehnice. In urma muncii depuse de el, cu 61o/0’ înregistrată de tovarăşa ludor FIo- aci şi-a îndeplinit planul pc primele două de­ Muncind cu pricepere în întrecerea patriotică,
ţăranii muncitori din Pricaz, Turdaş şi Spini, rica de la fabrica„Teba“ Sebeş e o dovadă a cade din luna aprilie cu 103,29o/0. La aceasta el şi-a respectat angajamentul luat în cin­ colă colectivă „Drumul Socialismului" din mai multe clădiri noi şi înfrumuseţează pc
a contribuit in bună măsură conducerea pri­ stea zilei de 1 Mai, tcrminînd primul pe co­
însămînţează porumbul în cuiburi aşezate in străduinţei sale de a da celor ce muncesc, cepută a tovarăşului Aîîrza Ioan, şeful staţiei. comuna Gîrbova raionul Sebeş, decorată cu cele existente. Printre cei mai buni zidari
pătrat. produse cît mai bune. mună cu însămînjărlle de primăvară. din cadrul T.R.C.L.H. se numără şi tovarăşul
„Medalia Muncii", pentru realizările obţinute Duma Ioan, care în lunile martie şi aprilie

în domeniul zootehnic. şi-a depăşit planul cu 30-S2of0.