Page 5 - 1955-05
P. 5

Fag. 4                                                                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                   Hr. 474

     1 Mai — prilej de noi realizări                                                                                                                Oezvolfarea economiei                                  din ţările capitaliste
în ţările lagărului păcii şi democraţiei                                                                                                        naţionale a R.P.D. Coreene
                                                                                                                                                                                                     Oamenii muncii din ţările capitaliste întâmpină ziua de 1 Mai în condiţiile unei
  Ziua de 1 Mai, tradiţionala zi a solida­     colhozuri', S.M.T.-uri şi sovhozuri, luptă     lunii aprilie, laminatorii din Borsod au dat        PHENIAN (Agerpres). — Agenţia Cen­            crunte exploatări din partea clicilor conducătoare care urmăresc un singur scop: milita­
rităţii internaţionale a celor ce muncesc!,    pentru executarea însămînţărilor de pri­       peste plan 33 tone de laminate. Tot în a-         trală Telegrafică Coreeană anunţă că .po­       rizarea economiei ‘naţionale. Oamenii muncii nu sînt siguri niciodată pe posibilitatea
este sărbătorită de popoarele lagărului pă­    măvară la un înalt nivel agrotehnic, pen­      ceasită perioadă, frumoase realizări în           trivit datelor Direcţiei centrale de statis­    cîştigării unei bucăţi de pîine pentru familiile lor, fiind veşnic concediaţi după bunul plac
cii, democraţiei şi socialismului cu noi       tru ridicarea producţiei ia hectar, valori­    muncă au obţinut şi metalurgi-ştii din Di-        tică de pe lingă Comisia de Stat a pla­         al marilor fabricanţi.
realizări in muncă. Această sărbătoare este    ficarea de noi suprafeţe înţelemite, pentru    osgyor, dind 240 tone de oţel peste plan.         nificării a R. P. D. Coreene, industria
întâmpinată de asemenea de marele lagăr        sporirea efectivului de animale, etc.          De asemenea, sarcinile de producţie sânt          R. P. D. Coreene a îndeplinit planul pe              Ca o consecinţă a acestei crunte exploatări, la care este supusă clasa muncitoare de
al păoii, printr-o intensificare a luptei                                                     depăşite zilnic şi de colectivul fabricii de      primul trimestru al anului 1955 în ansam­       către o mină de capitalişti hrăpăreţi, zi de zi în ţările capitaliste creşte numărul greve­
pentru asigurarea păcii şi securităţii po­       Colhoznicii din regiunea Rostov, au ter­     textile din Budapesta, de colectivul uzi­         blu ou 191 la sută.                             lor, demonstraţiilor şi diferitelor alte manifestaţii pentru asigurarea unei vieţi mai bune.
poarelor, luptă care are menirea să ză­        minat ou 23 zile mai devreme decît anul        nei de maşini unelte din Kobony, de mun­
dărnicească planurile nebuneşti ale pu­        trecut însămlînţările din epoca I-a şi au în­  citorii de la cuptoarele Martin ale combi­          Ia această perioadă a crescut considera­         S.U.A. Datorită cursei înarmărilor, care    mal scăzut, ziua de muncă este cuprinsă
terilor imperialiste de a dealănţui un. nou    sămânţat 60% din întreaga suprafaţă după       natului metalurgic „I. V. Stalin“, etc. De­       bil productivitatea muncii. A sporit vo­                                                       între 10-14 ore. Salariul, faţă de anul
război mondial.                                metoda rindurilor dese şi încrucişate.         păşiri de normă obţin în R. P. Ungară şi          lumul investiţiilor capitale in toate ramu­     este principala ocupaţie a clicii conducă­     1935, este de 3-4 ori mai mic. Ceea ce a-
                                                                                              muncitorii agricoli. Astfel, muncitorii           rile edonomiei naţionale.                       toare din această ţară, situaţia clasei        grovează şi noiad mult situaţia oamenilor
   Munca plină de avânt a oamenilor mun­          Alături de Uniunea Sovietică, ţările, de    cooperativelor de producţie din Kendel au                                                         muncitoare este dintre Cele mai dezas­         onuneii de acolo, sânt şi condiţiile de lo­
cii din lagărul păcii, în fruntea căruia se    democraţie populară, care, ou ajutorul         obţinut frumoase realizări în ceea ce pri­          La sfârşitul lunii martie a.c. în R.P.D.      truoase. Ca o consecinţă a militarizării eco­  cuit, Ou totul anormale. Din această cauză
găseşte marea ţară a socialismului,            multilateral primit de la oamenii sovietici,   veşte executarea lucrărilor agricole de pri­      Coreeană existau 11.407 cooperative agri­       nomiei ţării, pentru care se cheltuie cam      60% din tinerii Spaniei sînt bolnavi de
U.R.S.S., a devenit posibilă datorită fap­     au trecut la crearea unei industrii grele                                                        cole care grupează în prezent aproape 41        68% din totalul bugetului, producţia glo­      tuberculoză.
tului că la conducerea statului se află        proprii precum şi la dezvoltarea agricul­      măvară.                                           la sută din toate gospodăriile ţărăneşti şi     bală a industriei a scăzut în anul 1954 cu
clasa muncitoare în alianţă ou ţărănimea       turii pe baze noi, au întâmpinat ziua de                                                         au în folosinţă 40 la sută din întreaga         7% în comparaţie cu 1953. Producţia glo­         Această situaţie mizeră nu poate lăsa
muncitoare, datorită faptului că în aceste     1 Mai prin noi eforturi în muncă.                 1 Mai, sărbătoarea celor ce muncesc de         suprafaţă de pământ arabil.                     bală industrială fiind într-o continuă scă­    clasa muncitoare pasivă. Zi de zi, creşte
ţări exploatarea omului de către om a                                                         pretutindeni, este întâmpinată du frumoase                                                        dere, s-a ajuns ca numărul muncitorilor        numărul grevelor şi demonstraţiilor de
fost înlăturată pentru totdeauna.                 In R. P. Chineză unde numai în cursul       succese în toate domeniile şi de oamenii           Reducere de preţuri                            oare au posibilitatea să lucreze să fie din    protest împotriva acelora care exploatează
                                               anului 1954 s-au desfăşurat lucrările de       muncii din R. P. Bulgaria. Atât în 'indus­          în R. P. Bulgaria                             ce în ce mai mic. Astăzi în S.U.A. s-a a-      în mod nemilos pe cei ce muncesc.
   Exemplu viu pentru cei peste 900.000.000    construcţie şi reconstrucţie a 300 între­      trie, transporturi, comerţ cit şi în agricul­                                                     juns ca un număr de 16.000.000 de oameni
de oameni ai lagărului democratic, este        prinderi industriale, oamenii muncii din       tură, creşte productivitatea muncii, ceea           SOFIA (Agerpres). — Agenţia telegra­          să devină şomeri totali sau parţiali.          ITALIA. Ca şi în celelalte ţări capita­
munca încununată de succes' a construc­        întreprinderile din Pekin, din provinciile     ce duce la ridicarea nivelului de trai ai         fică bulgară transmite:
torilor comunismiuluii din U.R.S.S., ţară      Şanidun, Şensi, Heilunţzian, Liaomin, Ghi-     oamenilor muncii. La electrodentralele din                                                          Această situaţie dezastruoasă trezeşte şi    liste, în Italia, datorită cursei înarmări­
care astăzi are cea mai puternică indus­       rin, precuim şi din alte provincii, şi-au      regiunea Vraţa, precum şi la hidrocentra­           Consiliul de Miniştri al Republicii           mai mult masele populare la lupta împo­
trie şi cea mai dezvoltată agricultură din     luat angajamentul să-şi depăşească planul      lele din regiunea Sofia, muncitorii şi-au         Populare Bulgaria şi Comitetul Central ai       triva orânduirii exploatatoare. Dacă în        lor, oon şir de ramuri de importanţă vi­
lume. Astăzi în U.R.S.S., producţia indus­     de producţie pe luna aprilie. Astfel, în       îndeplinit planul trimestrial încă de la în­      Partidului Comunist din Bulgaria au             anul 1954 în S.U.A. au avut loc 3.468 gre­
triei grele a ajuns să fie cu aproximativ      primele 11 zile ale lunii aprilie, muncito­    ceputul lunii martie. Succese frumoase a          adoptat o hotărâre cu privire la reduce­        ve, la oare au participat peste 1.530.000 oa­  tală pentru economia ţării, au astăzi un
3,5 ori mai mare deoît c'ea din anul 1940,     rii de la cuptoarele Martin ale Combinatu­     obţinut şi colectivul fabricii textile „Rodi-     rea preţurilor de stat ou amănuntul la          meni, în anul în curs, ca o consecinţă di­
o dezvoltare rapidă luiînd în acelaşi timp     lui metalurgic din Anşan, au elaborat 63       na“ din ToQbuhin. Aici productivitatea            unele mărfuri de consum popular cu în­          rectă a ridicării conştiinţei clasei munci­    nivel mai scăzut decît cd dinainte de răz­
şi celelalte ramuri industriale. Agricultu­    de şarje rapide, ceea ce depăşeşte numă­       muncii a Crescut cu 4,4%.                         cepere de la 25 aprilie.                        toare, numărul lor va fi mult mai mare.
ra sovietică este astăzi cea mai •mecani­      rul total al şarjelor rapide elaborate de                                                                                                                                                       boi. In comparaţie cu anul 1953, produc­
zată din lume, fiind dotată numai în           muncitori în lunile ianuarie şi februarie                                                          Ga urmare a noii reduceri de preţuiri,          După cum transmite agenţia United
cursul anului 1954 cu 137.000 tractoare de     a.c. De asemenea, muncitorii de la uzina                                                         oamenii miunoii din R.P. Bulgaria vor ob­       Press, în 23 fabrici textile din statele Noii  ţia în industria de maşini, în industria
uz general, 46.000 tractoare de arat, 37.000   metalurgică Dae, au obţinut frumoase rea­                                                        ţine un cîştig anual de peste 650 milioane      Anglii a început greva a 25.000 muncitori,
combine cerealiere, etc.                       lizării Numai brigada de muncitori de la                                                         leva, dacă se ţine seama de achiziţionarea      care protestează împotriva măsurilor luate     lemnului şi a hârtiei, a scăzut în 1954 cu
                                               secţia laminoare, şi-a îndeplinit sarcina de                                                     mărfurilor numai în magazinele de stat          de fabricanţi, de a le reduce salariile. La
   Pe baza dezvoltării tuturor ramurilor       plan pe prima decadă a lunii aprilie în                                                          şi cooperatiste.                                14 martie a.c., a început greva muncitori­     12%. Concurenţa monopolurilor americane
industriale cât şi a agriculturii, nivelul de  proporţie de 111,9%.                                                                                                                             lor de la societatea „Bell Telephone Sis­
trai material şi Cultural al poporului so­                                                                                                      Greve în Jările capitaliste                     tem“. La această grevă au luat parte a-        a dus la aceea că tot mai multe întreprin­
vietic a crescut considerabil. Grija faţă         Cu multă însufleţire au luptat pentru                                                                                                         proximativ 50.000 muncitori şi funcţionari
de om a partidului comunist şi a guver­        îndeplinirea angajamentelor luate şi oame­                                                         NEW YORK (Agerpres).                          din reţeaua telefonică a nouă state din        deri au fost nevoite să-şi reducă total
nului sovietic se manifestă în mod grăi­       nii muncii din întreprinderi, şantiere şi din                                                      Agenţiile de presă americane anunţă           sud. 'Cei dare au îndrăznit să participe la
tor şi prin dezvoltarea permanentă a asi­      gospodăriile agricole de stat şi cooperati­    întrecerea socialistă nu a cuprins nu­            din Albuquerque (statui New Mexico), că         această grevă, au fost supuşi samavolnicii­    sau parţial producţia.
gurărilor sociale de stat. Bugetul asigu­      vele de producţie din R. P. Polonă. Ast­                                                         la 26 aprilie 2.500 de muncitori de la          lor poliţieneşti. In semn de solidaritate ou
rărilor sociale de stat pe anul 1955, se ci­   fel, metaluirgiştii din Silezia, în prima de­  mai oamenii muncii din industrie, succese         uzina atomică aparţinând societăţii „Sun-       mişcarea grevistă a muncitorilor de la a-      Un fapt oare dovedeşte pe deplin că,
frează la uriaşa sumă de 26.456.000.000        cadă a lunii aprilie, au dat economiei na­                                                       ddia Corporation“ au declarat grevă. Gre­       ceastă societate telefonică, în cursul zilei
ruble.                                         ţionale aproximativ. 2.000 tone oţel şi a-     importante au obţinut şi muncitorii din           viştii cer îmbunătăţirea Condiţiilor de         de 15 aprilie aproximativ 30.000 muncitori     claisia muncitoare trăieşte o viaţă mizeră,
                                               proape 3.500 tone fontă peste prevederile                                                        muncă.                                          de la uzinele Birminghan au declarat o
   In U.R.S.S. a devenit o tradiţie de a se    planului. întrecerea socialistă a dat imbold   agricultură. De exemplu, membrii gospo­             LONDRA (Agerpres).                            grevă care a durat 24 de ore.                  este înfiinţarea aanei „comisii parlamentare
întâmpina sărbătorile revoluţionare, inclu­    în muncă şi muncitorilor mineri. In pri­                                                           După cum anunţă agenţia Reuter, săp­
siv ziua de 1 Mai, prin noi succed în          mele 12 zile ale lunii aprilie mina „Lud-      dăriei agricole de stat de lingă Nova-Za-         tămânalul englez „Weekend Mail“ care are          ANGLIA. Urmărind să-şi sporească tot         pentru studierea mizeriei“. Datele înregis­
producţie. Astfel, în vederea zilei de 1 Mai,  vik“ a extras 2.500 tone cărbune peste                                                           un tiraj de aproximativ 2.000.000 exem­
întrecerea socialistă în întreprinderile şi    plan. De asemenea, în primele zile ale lunii   gora au reuşit ca până la 7 aprilie să în­        plare, nu va apare la 28 aprilie ca urmare      mai mult profiturile, capitaliştii engleza     trate de ac'eastă corhisie. arată că din nu­
pe şantierele din U.R.S.S. a luat o am­        aprilie, muncitorii de la mina „General                                                          a grevei declarate de mecanicii tipografiei     investesc mari capitaluri pentru produc­
ploare tot mai mare. Planul pe trimestrul I    Zavadski“ au dat peste plan mai mult de        sămânţeze culturile timpurii şi seraitim­         săptămânalului. Greva a fost provocată de       ţia de armament, în dauna producţiei bu­       mărul total de 11.592.000 de familii, doar
al anului 1955 a fost îndeplinit de minerii    2.200 tone cărbune.                                                                              un conflict dintre asociaţia proprietarilor     nurilor de larg consum. Numai în anul
din Donfoas, Ural, bazinul carbonifer Kuz-                                                    purii.                                         ,  de ziare şi mecanici în problema salariilor.    1953-1954 cheltuielile militare ale Angliei    1 milion şi ceva au minimum de trai asi-
neţov şi din alte Centre carbonifere din          In uzinele metalurgice „Bierut“ din                                                             ROMA (Agerpres).                              au ajuns la 1,6 miliarde lire sterline. Ca
U.R.S.S., înainte de termen.                   CzestoChowa, întreg colectivul de munci­          Alături de aceste ţări de democraţie             După cum anunţă agenţia Eranc'e               o consecinţă a acestei politici de continuă    goirat. In Italia numărul celor care n-au
                                               tori a fost antrenat în întrecere. Cele mai    populară, în cinstea marii sărbători au           Presse, în dimineaţa zilei de 27 aprilie        înarmare, nivelul de trai al clasei munci­
   Petroliştii ucrainieni au sporit cu o tre­                                                 obţinut frumoase realizări în muncă şi            profesorii de la şcolile medii din întreaga     toare a devenit din ce în ce mai scăzut.       de lucru creşte, ej-uingînd la 6 milioane
                                               frumoase rezultate au fost obţinute de         oamenii muncii din celelalte ţări de de­          Italie au declarat o grevă generală de          Această situaţie a determinat Clasa mun­
ime extracţia de combustibil lichid, faţă                                                     mocraţie populară ca R. D. Germană,               patru zile în sprijinul revendicărilor lor      citoare din Anglia să-şi intensifice şi mai    de şomeri totali şi parţiali.
                                               muncitorii oţelari, oare încă în primele       R. P. Albania, R. P. D. Coreeană, etc.            pentru majorarea salariilor şi îmbunătă­        mult lupta pentru câştigarea de revendi­
de aceeaşi perioadă a anului trecut O im­                                                                                                       ţirea condiţiilor grele în care se află în­     cări. In cursul anului 1954 s-au înregistrat   Intensificarea exploatării a făcut ca,
                                               zile ale lunii aprilie au reuşit să-şi depă­     Realizările frumoase şi avântul nestăvi­        văţământul din Italia. La această grevă         1.844 greve la oare au participat aproape
portantă victorie în muncă au obţinut                                                         lit în muncă pentru construirea vieţii noi        participă peste 80.000 de profesori.            500.000 oameni.                                clasa muncitoare din Italia să organizeze
                                               şească planul cu 500 tone de oţel de cali­     şi fericite, se datoresc în ţările lagărului
muncitorii de la uzina constructoare de                                                       păoii şi democraţiei forţei creatoare a ma­             PE SCU RT                                   Mişcarea grevistă continuă şi în anul        în diferite ramuri ale industriei, greve de
                                               tate superioară.                               selor muncitoare, dorinţei lor sincere de                                                         acesta cu şi mai multă amploare. Timp de
maşini miniere din oraşul Voroşitovgrad           Muncitorii dcehieri din R. P. Polonă                                                             • După cum anunţă ziarele siriene, mi­       o lună de zile electricienii şi mecanicii de   24-48 de ore, la oare au luat parte peste
                                                                                                                                                nistrul Afacerilor Externe al Siriei, Ha-       la tipografiile din Londra au refuzat să
din Ucraina. Colectivul acestei întreprin­     n-au precupeţit de asemenea nici un efort                                                        led Azem, a comunicat din Bandung pri­          lucreze, din care cauză cele moi mari ziare    5 milioane de oameni. Astfel, om exemplu
                                                                                                                                                mului ministru al Siriei, Asali, că pri­        din Londra n-au putut să apară. După
deri a şi îndeplinit sarcinile planului cin­   pentru a-şi depăşi angajamentele luate în                                                        mul ministru al Egiptului, Nasser, şi pri­      cum anunţa agenţia Reuter, la 20 aprilie       doveditor este greva salariaţilor între«
                                                                                                                                                mul ministru al Arabdei Sauddite, emirul        la propunerea Asociaţiei proprietarilor de
cinal. Cu mult elan au muncit şi munci­        cinstea lui 1 Mai. Astfel, încă de la 5 a-                                                       Feisal, au aprobat în principiu acordul         ziare de a le anajora salariile cu 12 şilingi  prinderilor industriale din portul Genova.
                                                                                                                                                tripartit propus de Egipt du modificările       pe săptămână, greviştii au acceptat în mod
torii de la uzinele de tractoare din Minsk     prilie muncitorii de la atelierele de repa­                                                      şi amendamentele aduse de guvernul si­          provizoriu să înceteze greva. Totodată, au     împotriva niveluhoi de trai scăzut se ri­
                                                                                                                                                rian şi sînt gata să semneze acest acord        consimţit să reia lucrul şi ctei peste 20.000
oare au reuşit să îndeplinească înainte de     raţii navale din Gdanisk au terminat re­       a contribui Cu toate forţele la apărarea          după reîntoarcerea de la Bandung.                                                              dică şi muncitorii agricoli care organi­
                                                                                                                                                                                                muncitori de la tipografii care au fost
termen planul pe primul trimestru al a-        pararea vasului de pescuit „Puszczyk“ cu       păoii popoarelor şi la întărirea capaoităţii         • La 26 aprilie Camera superioară a                                                         zează diferite greve pentru sporirea sala­
                                                                                                                                                parlamentului olandez a trecut la discu­        concediaţi de patroni ou ocazia grevei.
nului la livrarea tractoarelor universale      15 zile înainte de termenul fixat.             lor de apărare.                                   tarea proiectului de lege ou privire la                                                        riului. La 18 aprilie a.c., muncitorii agri­
                                                                                                Ziua de 1 Mai este întâmpinată cu fru­          ratificarea acordurilor de la Paris. Din           Pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai,
marca „Belarus".                                  R. P. Ungară, unde nu de mult oamenii                                                         50 de membri ai Camerei, la şedinţă au                                                         coli din regiunile Piemont şi Lombardia
                                                                                                                                                fost de faţă cel mult 10. Tribunele pentru      au declarat grevă şi muncitorii de la uzi­
   Antrenaţi în întrecerea socialistă în cin­  muncii au sărbătorit a 10-a aniversare a                                                         vizitatori au fost însă' arhipline.                                                            au declarat o grevă de o zi prin oare au
                                                                                                                                                                                                nele aviatice ale firmei „Vikers Arms­
 stea acestei zile, alături de muncitorii din  eliberării patriei', ziua de 1 Miad a consti­  moase realizări de către oamenii miunoii             • Potrivit unor informaţii publicate de                                                     cerut îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
                                                                                                                                                ziarul „Delhi Times“ ziarul american            trong“. La această grevă au participat
 industrie, au repurtat succese frumoase şi    tuit un prilej de obţinere de noi realizări    din ţările lagărului păcii şi democraţiei,        „New York Times“ duce negocieri pen­                                                           Aceşti muncitori, în afară de mărirea sa­
                                                                                                                                                tru a cumpăra ziarul indian „Times of           peste 60% din muncitori.
muncitorii don agricultură Lucrătorii din      în muncă. Numai în prima săptămână a           în lupta pentru pacea şi bunăstarea po­           India“. După cit se pare proprietarii zia­                                                     lariului, au cerut respectarea legii cu pri­
                                                                                                                                                rului sînt gata să-l vîndă americanilor.          SPANIA. Anii de c'runtă exploatare a
                                                                                              poarelor. Ea este de asemenea un nou                                                                                                             vire la acordarea de ajutoare de şomaj,
                                                                                                                                                                                                regimului franchist precum şi interesele
                                                                                              prilej prin care oamenii muncii din S.U.A.,                                                                                                      lege care a fost adoptată de parlamentul
                                                                                                                                                                                                pregătirii legate de planurile agresive ale
                                                                                                                                                                                                                                               italian acum 6 ani.            «
                                                                                                                                                                                                Washingtonului, au dus Spania la o ruină
                                                                                              Franţa, Germania occidentală, Italia, An­                                                                                                        FRANŢA. Crunta exploatare care există
                                                                                                                                                                                                economică tot mai vizibilă. De 20 de ani
                                                                                              glia şi din toate celelalte ţări capitaliste                                                                                                     în Franţa, duce la intensificarea mişcării
                                                                                                                                                                                                producţia industrială a Spaniei oscilează      greviste a clasei muncitoare din această
                                                                                              îşi manifestă du şi mai multă tărie ho-                                                                                                          ţară. Astfel, pe diferitele şantiere de con­
                                                                                                                                                                                                în jurul aceluiaşi nivel scăzut. Dacă ne       strucţii din ţară izbucnesc greve de lungă
                                                                                              . tărirea lor de a lupta pentru o viaţă mai                                                                                                      sau scurtă durată. Ziarul „l’Humanité Di­
                                                                                                                                                                                                referim la media producţiei agrare dintre      manche“ relatează despre greva munci­
                                                                                              bună, pentru zădărnicirea planurilor răz­                                                         anii 1939-1952, constatăm oă ea a fost de      torilor de la cinoi şantiere din Paris. De
                                                                                                                                                                                                numai 69% faţă de anii 1933-1935.              asemenea, acest ziar relatează despre gre­
                                                                                              boinice ale cercurilor agresive din ţările                                                                                                       va muncitorilor constructori de La firma
                                                                                                                                                                                                   Situaţia tineretului este pur şi simplu     „Senrapt et Brice“ precum şi despre gre­
                                                                                              lor.                                                                                              jalnică. 600.000 tineri nu găsesc de lucru,    va muncitorilor de La şantierul „Betelly“.
                                                                                                Milioanele de oameni ai muncii sărbă­                                                           în timp c'e numărul şomerilor adulţi trece     Pentru sporirea salariilor a avut loc pe
                                                                                                                                                                                                de jumătate de milion. In agricultură nu­      date de 14 aprilie şi greva personalului
                                                                                              toresc astăzi ziua de 1 Mai, cu o încredere                                                       mărul şomerilor a ajuns la 3.000.000. Ni­      societăţii de aviaţie „Air-France“ oare a
                                                                                                                                                                                                velul celor c'e muncesc este din ce în ce      durat 24 de ore.
                                                                                              tot mai mare în victoria forţelor păcii a-

                                                                                              supra forţelor agresive imperialiste. Acea­

                                                                                              stă încredere este îndreptăţită ; forţele pă­

                                                                                              cii sînt puternice. Ele simt gata oricând

                                                                                              să dea o ripostă cuvenită cielor ce vor să

                                                                                              le tulbure liniştea.                                                                                                                             JAPONIA. Dezvoltarea industriei de

                                                                                                                       SPlNU ALECU                                                                                                             război în Japonia precum şi dezorganiza­
                                                                                                                                                                                                                                               rea legăturilor comerciale cu ţările lagă­
In legătură cu aderarea Iranului la pactul agresiv turco-irakian                                                                                                                                                                               rului democratic, fac ca ec'onomia ţării să

                                                                                                                                                                                                                                               se afle într-o situaţie dezastruoasă. Chel­

  TEHERAN (Agerpres). — TASS                   legaţiei iraniene la conferinţa de la Ban­     coexistenţă paşnică şi că s-a pronunţat de                                                                                                       tuielile uriaşe în scopuri militare consumă
  Ziarul „Kehan“ reproduce afirmaţiile         dung dovedeşte că Iranul va adopta ou-
corespondentului din Londra al ziarului        rind o hotărâre definitivă în legătură cu      asemenea împotriva propunerii de a se                                                                                                            toate fondurile destinate dezvoltării eco­
egiptean „Al Ahram“, potrivit cărora „Ira­     participarea la aşa-mumita „apărare a
nul va adera în viitorul apropiat la pac­                                                     interzice arma atomică.               t                                                                                                          nomiei de pace, ceea ce duce la creşterea
tul turco-irakian chiar înaintea Pakista­      Orientului mijlociu“.
                                                 Ziarul publică de asemenea o ştire din       Potrivit relatărilor ziarului „Ettelaat“,                                                                                                        impozitelor şi a preţurilor mărfurilor, scă­
nului...“
  După părerea cercurilor diplomatice din      Bandung în oare se arată oă şeful dele­        în cadrul şedinţei comitetului politic al

Londra, scrie corespondentul, poziţia de-      gaţiei iraniene, Abdoh, a declarat că nu       conferinţei ţărilor Asiei şi Africii Abdoh                                                                                                       zând în acelaşi timp nivelul de trai al cla­
                                               este de acord cu cele cinci principii de
                                                                                              a declarat că după părerea Iranului alian­                                                                                                       sei muncitoare.

                                                                                              ţele în curs de constituire în Orientul                                                                                                          Poporul japonez nu poate însă să se

                                                                                              mijlociu „vor ajuita, chipurile, la întări­                                                                                                      împac'e cu această situaţie. El se ‘pronunţă

                                                                                              rea păcii şi securităţii colective“.                                                                                                             cu hotărâre împotriva pregătirilor de răz­

                                                                                                                                                                                                                                               boi şi cere majorarea salariilor. In ziua

Ce a arătat conferinţa de ia                         NOTE                                                 EXT                                   baza acestor transformări stă formarea                                                         de 15 aprilie, o serie de sindicate, care
                                                                                                                                                Republicii Populare Chineze, dobândirea
Bandung                                        politicieni americani care pînă în prezent     rilor imperialiste. Importanţa istorică a         independenţei naţionale de către ţările a-                                                     grupează muncitori din industria chimioă,
                                               afirmau că ar fi gata să accepte aride ini­    conferinţei de 1a Bandung — primul for            siatice cum ar fi India, Birmania, Indo­
   Conferinţa ţărilor Asiei şi Africii a a-    ţiativă îndreptată spre slăbirea încordării    internaţional al ţărilor Asiei şi Africii —       nezia. Conferinţa de la Bandung a arătat                                                       au declarat o grevă, cerând majorarea sa­
doptat hotărâri de cea mai mare însemnă­       în Extremul Orient, mai ales în regiunea       este atât de incontestabilă, incit nu poate       în mod grăitor popoarelor continentelor
tate. Importanţa lor este cu atât mai mare     Taivanului, dar că poziţia „intransigentă“     fi negată nici de aceia cărora această con­       asiatic şi african că cuceririle popoarelor                                                    lariilor. In lupta pentru mărirea salariilor
cu cit ele oglindesc' voinţa a 29 de ţări, a   a Republicii Populare Chineze ar împiedica     ferinţă nu le-a fost în mod vădit pe plac.        Chinei, Indiei, Birmaniei, Indoneziei şi ale
căror populaţie reprezintă mai mult de ju­     acest luoru.                                   Toate încercările imperialiştilor de a nu         altor ţări în lupta pentru independenţă na­                                                    s-a încadrat şi sindicatul salariaţilor din
mătate din omenire.                                                                           admite convocarea conferinţei, de a o tor­        ţională şi libertate, sînt cuceriri ale tutu­
                                                 In prezent posibilitatea tratativelor cu     pila, s-au lovit de voinţa ţărilor Asiei şi       ror popoarelor oare se află în diferite eta­                                                   Ministerul Agriculturii şi Silviculturii.
   Totodată trebuie menţionat faptul că lu­    Republica Populară Chineză este des'chi-       Africii de a discuta împreună problemele          pe ale luptei împotriva jugului colonia­
crările conferinţei s-au desfăşurat în ca­     să. Dar multe personalităţi din conducerea     de interes vital pentru ele. Popoarele ce­        list, pentru independenţa lor. Iată de de                                                                                        V. POPESCU
drul unei lupte aprige dintre adevăraţii       S.U.A. nu doresc de fel aceste tratative.      lor două continente uriaşe au putut să se         sînt sortite eşecului toate încercările im­
reprezentanţi ai păcii şi colaborării inter­   Ele preferă să menţină o situaţie încordată    convingă prin practică că solidaritatea lor       perialiştilor de a opune unele popoare          Inmînarea de distincţii şi diplome unor mareşali
naţionale, care reprezentau majoritatea la     în regiunea Taivanului. Iată de ce liderul     este mai puternică decît uneltirile colo­         asiatice şi africane altora, iată de ce s-au                       şi amirali sovietici
conferinţă şi acei care numai în vorbe         republicanilor din senat, Knowiand, s-a        nialiştilor imperialişti.                         dovedit a fi zadarnice străduinţele lor de
pledau pentru pace, dar în fapte căutau        grăbit să declare oă propunerea Chinei                                                           a nu admite demonstrarea la Bandung a             MOSCOVA (Agerpres). — TASS                   amiralilor flotei Uniunii Sovietice I.
să abată conferinţa de la scopurile ei         ar fi „ou totul inacceptabilă“, iar Depar­       Solidaritatea popoarelor Asiei şi Africii       solidarităţii acestor popoare.                    La 27 aprilie, preşedintele Prezidiului      Isanov şi N. G. Kuzneţov, mareşalii
principale. Este extrem de caracteristic       tamentul de stat a publicat o declaraţie       demonstrată la conferinţa de la Bandung                                                           Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. Vo-       aviaţiei S. I. Rudenko şi V. A. Sudeţ, rr
faptul oă atunci când adversarii păcii şi      oficială că S.U.A. „vor stărui asupra par­     este bazată mai ales pe înţelegerea ores-            Conferinţa de la Bandung a contribuit        roşilov, a primit la Kremlin oon grup de       reşalilor de artilerie S. S. Varenţov
colaborării internaţionale din rândurile       ticipării Chinei naţionaliste (adică a cian-   oîndă a faptului că pregătirea unui război                                                        mareşali şi amirali ai flotei Uniunii So­      V. I. Kazakov.
participanţilor la conferinţă au încercat să   kaişiştilor) ca parte cu drepturi egale la     de către puterile imperialiste prin înjghe­       la stabilirea şi consolidarea înţelegerii din­  vietice, pentru a le înmâna insignele de
strecoare o rezoluţie oare calomnia co­        oriCe tratative“ în problema Taivanului.       barea de blocuri militare, Crearea unui           tre ţările Asiei şi Africii, ea a realizat a-   distincţie şi diplomele de mareşal ale Pre-      După înmînarea distincţiilor şi diplon
munismul, ea a fost respinsă ou hotărâre                                                      lanţ de baze militare, transformarea unor                                                         ridiuiui Sovietoaiui Suprem al U.R.S.S.        lor, preşedintele Prezidiului Sovietu
                                                  Tratativele diplomatice duse la Ban­        ţări întregi intr-un cap de pod strategic,        cbrdurâ într-o serie de probleme de im­         în legătură cu conferirea celor mai înalte     Suprem al U.R.S.S., K. E. Voroşilov, a
de conferinţă.                                 dung între şefii unor delegaţii au o mare      ameninţă direct independenţa naţională şi         portanţă vitală pentru aceste ţări. Succe­      grade militare acestor militari.               licitat încă odată cu căldură pe mareş;
   Atât participanţii la conferinţă, oît şi    însemnătate pentru cauza slăbirii continue     libertatea ţărilor Asiei şi Africii.              sul conferinţei va Contribui, fără îndoială,      N. M. Pegov, secretarul Prezidiului So­      şi amiralii de flotă şi le-a urat noi sa
                                               a încordării internaţionale în Asia.                                                                                                             vietului Suprem al U.R.S.S., a dat citire      cese ân nobila muncă de întărire conţin
opinia publică unanimă din ţările Asiei şi                                                       Are o uriaşă importanţă declaraţia ou          la lupta popoarelor asiatice şi africane        textului diplomelor. După aceea, K. E.         a capaoităţii de apărare a statului sov
Africii consideră că succesul conferinţei se      Rezultatul general al conferinţei de la     privire la promovarea păcii şi colaborării        împotriva colonialismului, pentru pacea         Voroşilov, felicitând cu căldură pe fiecare    bic socialist.
datoreşte într-o măsură uriaşă poziţiei a-     Bandung constă în faptul că ţările Asiei şi    internaţionale adoptată la Bandung, pre­                                                          mareşal şi amiral, a înmânat insignele de
doptate de delegaţia Republicii Populare       Africii în marea lo r. majoritate. s-au de­    cum şi faptul că conferinţa ţărilor Asiei         generală şi întărirea continuă a colaboră­      distincţie de mareşal — „Steaua de ma­           Zilele trecute, preşedintele Prezidiu
Chineze, oare, c’ălăuzindu-se de politica sa   clarat pentru pace, coexistenţă paşnică,       şi Africii s-a pronunţat pentru interzice­        rii prieteneşti dintre popoare.                 reşal“ şi diplomele Prezidiului Sovietoaiui    Sovietului Suprem al U.R.S.S., K. E. 1
paşnică, a făcut propuneri constructive ca­    colaborare.                                    rea armelor atomice, cu hidrogen şi a Ce­                                                         Saaprem al U.R.S.S. mareşalilor Uniunii        roşilov, a înmânat insigna de distincţie
re au contribuit la adoptarea unor hotărâri                                                                                                        Lupta popoarelor Asiei şi Africii pentru     Sovietice I. H. Bagramian, A. I. Ere­          mareşal — „Steaua de mareşal“ şi i
de coanun acord în principalele probleme          Aceste hotărâri au o mare însemnătate       lorlalte arme de exterminare în masă,                                                             menko, K. S. Moskalenko, V. I. Oiuikov,        ploma Prezidiului Sovietului Suprem
 ale ordinai de zi a conferinţei.              internaţională şi nimeni nu poate ignora                                                         independenţă naţională şi pace întâmpină                                                       U.R.S.S. mareşalului Uniunii Sovieti
                                               voinţa a peste o jumătate din omenire.         pentru reducerea armamentelor şi institui­                                                                                                       A. A. Greciko.
   Este cunoscută declaraţia premierului                                                                                                        simpatia şi sprijinul invariabil din partea
 Consiliului de Stat al Republicii Populare    Voinţa popoarelor Asiei şi                     rea unui control internaţional eficace a-         Uniunii Sovietice. Poporul sovietic împre­      Ciocniri la fronfieră între trupele israeliene
 Chineze, Oiu En-lai, că guvernul dhinez                                                                                                                                                                                 şi egiptene
 este gata să înceapă tratative cu guvernul    Africii                                        supra înfăptuirii acestor măsuri.                 ună cu toate popoarele iubitoare de pace
 Statelor Unite pentru a discuta problema                                                                                                                                                          CAIRO (Agerpres). — TASS                    deschis un foc de artilerie asupra poz,
 slăbirii încordării în Extremul Orient, mai      Conferinţa de la Bandung a justificat          Conferinţa de la Bandung nu ar fi pu­          se bucură sincer de rezultatele pozitive ale      Presa egipteană anunţă că între tru­         ţoilor trupelor egiptene în regiunea Deii
 ales în regiunea Taivanului.                   speranţele popoarelor iubitoare de pace, a                                                                                                      pele de frontieră israeliene şi egiptene a     El-Dalag, la sud de Gaza.
                                                dat o nouă lovitură c'olonialismuiui pute-    tut fi convocată, nu ar fi putut fi încunu­       conferinţei ţărilor Asiei şi Africii. El urea­  avut loc o nouă ciocnire armată.
    Iniţiativa paşnică a Chinei a făcut ca                                                                                                                                                        Potrivit unui comunicat apărut în ziare,       Partea egipteană a răspuns ; duelul c
 terenul să fugă de sub picioarele acelor                                                     nată de succes, dacă nu ar fi existat tran­       ză acestor ţări noi succese în lupta pentru     la 26 aprilie forţele armate israeliene au     artilerie a durat trei ore.

                                                                                              sformările istorice din Asia şi Afrida. La        independenţa naţională, pace generală şi
                                                                                                                                                'Prosperitate.

                                                                                                                                                                       ' 11 I. PLlŞEVSKI

        Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, nr. 9. Telefon : 188-189. Taxa plătită în numerar coşi- a,probării Direcţiunii Generale P.T,.T . n r . 2 36.320 C in 8 noieinbrie ÎS 19 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10