Page 7 - 1955-05

Pa$. 2
Presa — sprijin preţios în
dezvoltarea agriculturii
In perioada actuală MARGINEANU IOAN
oînd se dă bătălia prim-secretar al Comitetului raional
pentru asigurarea suc- de partid Alba
cesulul deplin al --------
campaniei agricole de primăvară, presei poate aduce la lupta pentru obţinerea unei
— arma cea mai ascuţită a partidului — recolte bogate.
îi revin sarcini deosebit de importante în Amalizînd activitatea ziarului „Steaua
lupta pentru sporirea producţiei, agricole. Roşie“, şi constatînd lipsurile existente, co­
Comitetul raional de partid Alba îndru­
mă permanent redacţia ziarului „Steaua
Roşie“ pentru a se ocupa sistematic de pro­
blemele agriculturii, punînd accent pa
popularizarea metodelor agrotehnice şi pe
răspîndirea experienţei fruntaşilor recol­
telor bogate din raionul nostru. încă de
la începutul campaniei agricole de pri­
măvară, ziarul nostru, cu sprijinul comi­ publice sfaturi agrotehnice, răspunsuri la al presei de partid încă din anul 1945. In cei 10 ani de cind îndeplineşte a-
tetului raional de partid, a organizat a-
dunări la gospodăria agricolă de stat,
S.M.T., gospodăria agricolă colectivă „Gh.
Doja“ din Berghin, întovărăşirea agricolă
din Mihalţ, asociaţia pentru cultivarea sfe­
clei de zahăr din Vdmţul de Jos, în care
membrii acestora şi-au luat angajamente
concrete în vederea sporirii producţiei a-
gricoie la hectar.
Paginile speciale apărute în ziar c a : presă, la care s-au discutat sarcinile ime­
„Pentru 10 milioane tone grîu şi porumb“,
„Pentru sporirea continuă a producţiei a-
grioole“, „Să. intensificăm lupta pentru
sporirea producţiei agricole", etc., în care
fruntaşi ca Jurca Emil din satul Galitiu,
Vodonoiu Nlcolae din Bărăfoanţi, Şerdean
Niicblae din Oarda de Jos, Guşa Ispas,
(preşedintele G.A.C. Berghin) şi alţii au
arătat M ul cum prin aplicarea regulilor
agrotehnice au dobîndit recolte bogate, au
fost citite şi discutate cu viu interes de
numeroşi ţărani muncitori.
In mod deosebit s-a ocupat ziarul de
munca tehnicienilor. Prim articole de fond
şi prin diferite materiale apărute la ru­
brica „Pentru ridicarea continuă a muncii
tehnicienilor din agricultură“ şi prin alte
forme, ziarul a popularizat metodele bune
folosite de tehnicieni şl a criticat aspec­
tele negative din munca acestora. In co­
loanele ziarului au apărut articole scrise
de ingineri agronomi, care au arătat po-
.sibilităţile de sporire a producţiei agricole. ocupa cu calitatea muncilor efectuate de
Redacţia ziarului „Steaua Roşie“ s-a
străduit să îndrume pe activiştii din apa­
ratul de partid şi de stat ca să-şi dea din
plin Contribuţia la succesul campaniei în-
sămînţărilor de primăvară. La rubrica
„Viaţa de partid“ s-au indicat organizaţii­
lor de partid măsurile ce trebuesc luate
în vederea mobilizării tuturor ţăranilor
muncitori la efectuarea lucrărilor de pri­
măvară. Au apărut articole menite să -îm­
părtăşească experienţa bună a sfaturilor
populare şi să critice în acelaşi timp mun­
ca lipsită de conţinut a unor preşedinţi de
sfaturi populare comunale. Printre aces­
tea se numără articolul de fond „Intensifi­
carea muncilor agricole — sarcină . prin­
cipală a sfaturilor populare", „După mun­
că şi rezultate“ şi altele.
Ziarul, ooupîndu-se de activitatea cămi­ guvernului, pentru ridicarea bunei stări a contribuţia colaboratorilor şi a corespon­ dispensarul comunal din Pui, la slaba în­
nelor culturale, a bibliotecilor săteşti şi die celor ce muncesc de la oraşe şi sate.
D e la corespondenţii noştri
C orespondentul Gheorghe Marinovlcl
ne face cunoscut că în cinstea zilei
de 1 Mal, s-a dat in folosinţă pentru
muncitorii Combinatului siderurgic „Gh.
Gheorghiu-Dej" din Hunedoara, încă un
bloc, cu 27 de apartamente.
Muncitori ca Negrea Dumitru de la fur­
nale, Oprişa Sabin de la energetic şef,
şi toţi care au primit apartamente, mul­
ţumesc brigăzii complexe, condusă de
constructorul Olteanu loan, cît şl celor­
lalţi constructori ai întreprinderii 401
care şi-au îndeplinit angajamentul luat,
făcînd posibil ca ei să locuiască în a-
partamente spaţioase, igienice, construite
înainte de termen. . ;|
?
Olteanu Antonie ne face cunoscut că
în comuna Romos, raionul Orăştie
s-a început construcţia unuî nou local
pentru şcoala elementară.
In vederea terminării cît mal degrabă
a acestui local ţăranii muncitori, cu 300
atelaje, au transportat 500 m.c. de pă-
mînt şi 5.000 bucăţi de cărămidă de la o
distanţă de cca. 3 km.
In fruntea acestor acţiuni patriotice au
fost comuniştii Basarab Aurel, Stoicoi
loan precum şi directorul şcolii elemen­
tare Hoza Mircea.
concursul echipelor exemplare lunar.
culturale, a subliniat
contribuţia pe; care
activitatea culturală o
mitetul raional de partid a atras atenţia
redacţiei să trateze mai competent pro­
blemele, să depună eforturi pentru îmbu­
nătăţirea stilului, pentru folosirea unor
genuri ziaristice variate. Ţinând seama de;
indicaţiile date, în ultimul timp pe lingă
articolele de analiză, articole de fond, re­
portaje şi informaţii, ziarul a început să
întrebărilo cititorilor, Convorbiri cu frun­
taşii în muncă, scrisori ale oamenilor
muncii, foiletoane, etc.
O preocupare permanentă a comitetului
raional este şi aceea de a ajuta redacţia
să-şi lărgească legăturile sale cu masele.
In acest scop s-au organizat mai multe
Consfătuiri ale corespondenţilor munci­
tori şi ţărani muncitori cu activiştii din
diate ale presei în lupta pentru îndepli­
nirea hotărârilor partidului şi guvernului,
în urma cărora redacţia a reuşit să an­
treneze tot mai mulţi oameni ai muncii ca
să scrie ziarului. In ultimul timp au a-
părut regulat articole ale preşedinţilor de
gospodării colective fruntaşe, ale agrono­
milor, ale celor mai buni brigadieri şi ale
fruntaşilor recoltelor bogate, prin care ei
îşi împărtăşesc metodele lor de muncă.
Corespondenţi ca David Ioan din Ighiu,
Igna Nlcolae din Ighiel, Tomuşoa Nlcolae
din Mereteu, Filipescu Zaharie din Gal-
tiu, scriu regulat materiale în care oglin­
desc activitatea ţăranilor muncitori pen­
tru sporirea producţiei agricole.
Comitetul raional de partid n-a vegheat
oa redacţia să înfăţişeze multilateral şi să
generalizeze în permanenţă experienţa îna­
intată, atît în sectorul socialist cît şi în cel
individual. In coloanele ziarului nostru se
găsesc preia puţine materiale care să se
S.M.T., oare să critice gospodăriile colec­
tive şi întovărăşirile oare nu aplică pe
scară largă metodele agrotehnice.
Foarte rar stat criticaţi în ziar activişti
de partid care folosesc metode nejuste,
neglijează întărirea organizaţiilor de par­
tid de la sate şi munca politică de masă.
Toate acestea dovedesc că ta conducerea
presei locale de către comitetul raional de
partid sînt încă lipsuri.
Comitetul raional de partid Alba este
hotărît să lichideze cu lipsurile existente,
să îndrume zi de zi mai profund şi mai
multilateral activitatea redacţiei „Steaua
Roşie“ pentru ca să facă din ea un ajutor
şi mal puternic pentru sporirea produc­
ţiei agricole în raionul Alba, în lupta pen­
tru înfăptuirea hotărîrilo-r partidului şi
* articol al scriitorului sovietic Vilis Laţis,
HP ovarăşul Popa Ioan ne informează că
în gospodăria agricolă colectivă din
comuna Miercurea întrecerea socialistă
continuă cu aceeaşi însufleţire.
Zilele acestea, de pildă, colectiviştii,
muncind cu hărnicie, au insămînţat 8
hectare cu porumb în cuiburi aşezate în
pătrat şi au arat şi grăpat alte 2 hec­
tare.
Printre colectiviştii fruntaşi în aceste
munci sînt tovarăşii: Cacoveanu Nico-
lae, , Roth Martin, Palămas Gheorghe,
Barbu Vasile şi alţii.
:k
ăpcău Aurel ne anunţă că in ziua de
3 mai a.c., G.A.C. „Partizanul Ro­
şu" din Apoldul de Jos, raionul Sebeş a
terminat tnsămînţările de primăvară.
Toate culturile prăşitoare au fost în-
sămînţate in cuiburi dispuse în pătrat.
Pînă la aceeaşi dată colectiviştii au pli­
vit griul de toamnă pe o suprafaţă de
10 ha.
In fruntea acestor munci agricole de
primăvară au fost colectiviştii Drăgoi
llie, Boicu Dumitru, Boicu Vasile, trac­
toristul Covaci llie şi alţii.
* •’> r r r * *, 'v*
DRUMUL SOCIAUSMULU! Hr. 475
hui¦—in—wiWhiii»w«iwhi...i 1.i(WwhW iiui imBIIWH BoactcsKTCosmssrr;
C I F R E Ş I F A P T E_ _ _ Corespondenţii voluntari, sprijin
• In momentul de faţă in regiunea noastră apar patru ziare, dintre
de nădejde al presei de tip noucare : unul regional şi trei raionale, cu un tiraj total de peste 230 mii
In regimul democrat-pcpular, mişcarea tite ale gestionarului cooperativei săteşti,
corespondenţilor voluntari a luat o dez­ Lăsiău Ioviţă, oare înşela cumpărătorii la
• Abonamentele la ziarele şi revist ele sovietice însumează un număr de voltare nemaicunoscută în patria noastră. cântar, mărfurile le vindea cu suprapreţ,
Cu ajutorul lor, tot ce este nou la tocu­ etc. Comitetul raional de partid, căruia i
peste 11 mii. rile de producţie ou iuţeală se generali­ s-a trimis sezisarea corespondentului, fă­
• La ziarele centrale ca: „Scînteia“, „Munca”, „Rominla liberă“, „Agri­ zează. Ei stat oameni care nu se împacă când cercetările cuvenite, a găsit juste cele
cu lipsurile şi luptă ou perseverenţă.' 'pen- semnalate, luându-se măsuri de trimiterea
cultura nouă”, „Contemporanul”, „G azeta literară“ şi la alte ziare şl re­ tru înlăturarea lor. ta judecată a gestionarului necinstit.
viste, numărul abonamentelor trece peste 170 mii.
Numeroşi corespondenţi de la oraşe şi Tovarăşa Bogoşi Elisaibeta, coresponden­
sate, din proprie iniţiativă, semnalează tă din oraşul Hunedoara, ne-a scris des-
presei de partid hotărîrea oamenilor mun­ , pre felul defectuos al aplicării dietei ali­
cii de a produce mai mult şi mai bine, în mentare faţă de bolnavii din spitalul uni­
scopul îmbunătăţirii nivelului de trai ma­ ficat. Conducerea secţiei sanitare raionale,
• In regiunea noastră tineretul şi copiii posedă un număr de peste 27 terial şi culturali al celor ce muncesc. căreia i s-a înaintat scrisoarea, găsind-o
justă, a trecut practic la luarea măsuri­
mii abonamente. Nu de mult în coloanele ziarului nostru lor necesare pentru remedierea lipsurilor,
J r; fş .* *>. *, ft a fost publicată scrisoarea minerului frun­
taş în producţie Kibedy Adalbeut de la Numeroşi stat corespondenţii voluntarii
• Zilnic în regiunea noastră intră un număr de peste 220 mii de ziare mina Petrila, care, cu mândrie îndreptăţi­ cărora li s-au publicat materiale critice,
tă, a arătat ce se poate realiza ta pro­ în urma cărora multe din lipsurile sem­
şi reviste. ducţia de cărbune după metoda avansată nalate au fost lichidate. Corespondentului!
sovietică a graficului ciclic şi cât de uşor Dan Gheorghe, munoitor dogar ia Coope­
• Numărul abonamentelor la ziare şi reviste a crescut anul acesta cu se munceşte dacă sînt respectate amănun­ rativa „Nlcolae Bălcesou“ don comuna
50,5 la sută, faţă de anul trecut. ţit toate condiţiile organizatoric'© ale a- Dobra, i s-a publicat materialul critic care
cestei metode. se referea la nepăsarea consiliului de con­
0 Mazur Nicolae de la staţia C.F.R. Simeria-Trlaj este difuzor voluntar ducere al cooperativei faţă de risipa ma­
Corespondentul Jula Ioan de la mina terialului lemnos necesar la confecţionării
Ţebea, raionul Brad, este unul din nume­ de butoaie şi faţă de utilajul tehnic al
roşii corespondenţi, oare prin scrisorile tri­ cooperativei. „Materialul critic, se spunea
ceastă măreaţă sarcină a dovedit multă voinţă pentru a face ca, cuvîntul mise redacţiei a făcut ca mulţi mineri să ta scrisoarea de răspuns a' consiliului de
partidului să ajungă la fiecare muncitor de la staţia C.F.R. Simeria-Trlaj. fie mobilizaţi şi însufleţiţi în a da patriei conducere al U.R.C.C., ne-a ajutat în mod
cît mai mult cărbune. Unii din aceştia au deosebit. Pentru lichidarea lipsurilor s-a
El difuzează în fiecare zi peste 200 di ziare muncitorilor de la CFR Si- lăsat cu mult în urmă anii cincinalului. construit un şopron de adăpostirea mate­
meria-Triaj, fiind astfel unul dintre difuzoril voluntari fruntaşi din raionul Aşa e cazul minerilor Şerban Ioan, Sima rialului lemnos, ferindu-1 de intemperiile
HI© şi mulţi alţii. vremii, iar în privinţa utilajului s-au luat
măsuri de înlocuirea celui uzat şi păstra-*
Hunedoara. Corespondentul Bogdanei Pavel din co­ rea în condiţiuni optime a celui existent“,
Datorită conştiinciozităţii factorului poştal Radu Truică din comuna Mi­ muna Jima, raionul Sebeş, adesea fac© cu­
noscut ziarului avîntul cultural ce a cu­ Astfel de răspunsuri la redacţie se pri­
halţ raionul Alba, abonamentele ajung la vreme în mina cititorilor. prins întreaga Comună. „Comuna Jina este mesc zilnic. Organizaţii de partid, econo­
radioficută — spune corespondentul — şi mice şi de stat fac cunoscut ziarului prin'
pornim cu rîvnă pentru a introduce şi lu­ scrisorile lor măsurile luate pentru îmbu­
mina electrică“. nătăţirea muncii şi liohidarea lipsurilor
Presa de partid — îndreptar în semnalate de corespondenţii voluntari.
munca noastră de fiecare zi Corespondenţii Băloiu Constantin şi
Achirn Mircea, de la I.C.S.H., mînuiesc Corespondenţilor voluntari li se cere o
condeiul ou pricepere. Ei critică ou curaj orientare justă, multă principialitate în tra­
lipsurile conducerii întreprinderii, a comi­ tarea problemelor, multă operativitate şi
Era prin august 1951, otad, îndemnat de scris despre succesele în muncă ale ţăra­ tetului sindical, pentru nepăsarea care dă un înalt spirit de răspundere faţă de tot
elanul şi dragostea cu oare ţăranii munci­ nilor întovărăşiţi şi colectivişti, despre dovadă în aplicarea ta viaţă a propuneri­ ceea ce aştern pe hîrtie. Atunci oînd o
tori din satul Băieşti, raionul Haţeg, îşi fruntaşii în agricultură şi ta creşterea vi­ lor juste ale oamenilor muncii, menite să nouă metodă de muncă este pusă în apli­
construiau căminul lor oultural, m-am a- telor, pcpularizîndu-le metodele lor îna­ îmbunătăţească procesul de producţie al care ei trebuie să fie aceia care cu ajuto­
¦puoat să aştern pe hîrtie ritmul vioi al a- intate, despre ţăranii fruntaşi dare au con­ construcţiilor. rul presei trebuie să o răsptadească cu iu­
cestei munci. Am scris de mai multe ori tractat animale cu statul şi despre cei ce- ţeală.
şi tot de atîtea ori am şters. Ml se părea şi predau ou drag obligaţiile faţă de stat. Multe scrisori ale Corespondenţilor tri­
mise oa sezisări organelor de partid, eco­ Corespondentul trebuie să fie militant
mereu că lipseşte ceva ta articol şi că e Nu peste tot am tatîlnit însă oameni nomice şi de stat aduc după sine impor­ neobosit al presei de tip nou care-şi trage
prea searbăd ta conţinut. L-am refăcut din care să se achite cu cinste de sarcinile ce tante măsuri pentru lichidarea lipsurilor. seva din cea mai înaintată şi Combativă
nou. Acum, stăteam la îndoială să-l tri­ le reveneau. M-am izbit deseori de ele­ presă din lume — presa sovietică.
mit sau nu. „Dar dacă vor rîde tovarăşii mente cu apucături unite, ou concepţii în­ Corespondentul Lazăr Farcaş din satul
de La redacţie de mine ?” — îmi ziceam. vechite, n-am neglijat aceste lipsuri şi nu Runcşor, raionul Ilia, ne-a scris într-una RADU C,
Ptaă La urmă însă, tot l-am trimis. Otad le-am trecut cu vederea. Folosindu-mă de din scrisorile sale despre faptele nectas-
nu după mult timp am văzut într-una din i ___________________
paginile ziarului „Drumul Socialismului“ : presă, am combătut şi criticat cu curaj a-
„Munca îşi arată roadele“ — inima mi s-a 0 călăuzi nepreţuită în munca mea
oprit un m om ent; era titlul pe care eu ceste abateri şi pe cei care se făceau vi­ de creaţie literară
îl dădusem articolului. Nu-mi amintesc de novaţi de ele.
cîte ori l-am citit şi răscitit, dar trebuie Am deschis ochii spre soare în zilele pre el, altfel arta se transformă intr-o
să vă spun că aproape îl ştiam pe dina­ Foiletoanele „Macină mai iute moară“, măreţului august 1944... Şi atîta soare mi-a meserie rece şi indiferentă..."
fară. Unele cuvinte erau schimbate, ideile „Oameni sîntem şi avem... obraz“ şi „Un învăluit tinereţea ca într-o mantie de
au rămas însă aceleaşi, dar parcă erau cetăţean a venit la instituţie*1, apărute ta a u r! Îmi clocoteau încă în suflet dorinţele Mărturisesc că aceste învăţături şi multa
exprimate maii v io i; îl „şletfuiseră“ tova­ ziarul „Drumul Socialismului“ au contri­ nerealizate ale adolescenţei mele... viaţa altele, căpătate din presa sovietică şi cea
răşii de la redacţie. buit mult la înlăturarea neregulilor ce se de elev... studenţia! Cît de goale mi-au romînească m-au îndreptat spre o con­
făceau simţite la moara Nalaţi-Vad, la trecut clipele! N-am învăţat decît să aş­ ştiinţă a rolului cetăţenesc al scriitorului,
Cu ziarul ta mână, îmi venea să sar ta secţia croitorie a cooperativei „16 Februa­ tept şi să sper /... Şi iată, odată cu flutu­ orientîndu-mă spre adevăratul conţinut al
sus de bucurie, să opresc pe cei ce-mi ie­ rie din Haţeg, şi la Sfatul popular raio­ rarea stindardelor roşii, purtate în mîini operei de artă.
şeau în cale şi să le spun: „vezi, tovarăşe? nal Haţeg. vaşnice de ostaşi sovietici, eliberatori, s-a
Eu sînt corespondent!” Trăind în Valea Jiului, m-am străduit
La fel, critica adusă secţiei agricole ra­ deschis şi pentru mine poarta împliniri­ şi mă străduiesc să cunosc cele mai ca­
? ionale, oare nu trimitea tehnicienii pentru lor... Să fi poet, cu largi posibilităţi de racteristice trăsături ale harnicilor mineri,
comasarea terenurilor la întovărăşirile din dezvoltare, înconjurat de dragostea parti­
Au trecut mai bine de trei ani şi jumă­ Rîu-Alb şi Băieşti, şi persistând în me­ dului şi a miilor de oameni ai muncii ca­ problemele şi frămintările lor, pentru a
tate de-atunci. In tot acest timp, foiosta- tode birocratice oînd era vorba de repar­ re te înţeleg şi te preţuiesc, ce poate fi vorbi apoi despre ele prin slovele poe­
du-mă de dreptul garantat de Constituţia tizatul sulfatului de cupru necesar stropi­ mai minunat ? ! Dar numai elanul tineresc ziei, sau prin lucrările dramatice.
noastră — libertatea presei — am mînuit tului viilor, a ajutat organele de stat com­ şi pasiunea pentru stihuri nu mi-au fost
neîntrerupt condeiul, ajutînd astfel presa petente să ia măsurile cuvenite de îndrep­ şi nu-mi sînt suficiente. Mi-am dat seama Mă ocupă mult problemele obţinerii
curînd de acest lucru. Trebuia să învăţ măiestriei artistice şi găsesc în această pri­
noastră de partid, presă de tip nou a ce­ tare. meşteşugul scrisului, principiile de bază vinţă multe învăţăminte în presa de par­
ale realismului socialist, să învăţ din ex­ tid. Am urmărit cu deosebit interes stu­
lor ce muncesc de La oraşe şi sate. Prin In aceeaşi măsură au folosit şi sezisările perienţa maiştrilor literari sovietici şi a diul lui A. Burov intitulat „Specificul conţi­
literaturii romîne. nutului şi formei în artă", sau lucrările
ce se refereau la slaba activitate dusă de celui de al 11-lea Congres unional al scri­
Călăuză nepreţuită în munca mea de itorilor sovietici, cărora presa sovietică
formare ca scriitor al timpurilor noi, şi romînească le-a acordat cu dărnicie co­
me-a fost presa comunistă. Din „Pravda", loane şi pagini întregi.
denţilor, presa de astăzi a patriei noastre grijire a sălilor de aşteptare din staţiile „Literaturnaia gazeta", „Sovetscol is-
cutstve", „Scînteia", „Contemporanul", Cu aceste minunate învăţături, pe care
demoorat-tpopulară, a atins cel mai înalt Pui, Baru-Mare, Băieşti, Haţeg, etc., la „Viaţa romînească”, sau „Gazeta literară“, ni le dă partidul, poeţii nu mai orbecăiesc
am învăţat în primul rînd că seva creaţiei în întuneric, şi nici nu mai cîntă la stele.
grad de popularitate. distrugerea cărţilor de La căminul cultu­ unui artist sălăşlueşte în legătura lui cu Ei cîntă viaţa asta măreaţă, impetuoasă,
Citesc ou regularitate ziarul „Scînteia“ ral din Văidei, etc. viaţa poporului. Nu de mult am citit un şi ajută la rîndul lor marea cauză a so­
cialismului şi păcii.
şi „Drumul Socialismului“ la oare sînt a- Peste tot unde lipsurile au fost sezi- intitulat „Fără dragoste de popor nu se
bonat. Din aceste două publicaţii am avut sate, s-a observat o îndreptare. E adevă­ poate scrie despre popor", în care se spune Dar nu numai atît. Am la îndemlnă
multe de învăţat, găsind întotdeauna ta rat că mai stat unii care consideră cri­ printre altele: presa de partid pentru a-mi publica rodul
coloanele lor dezlegarea problemelor care tica nu oa un ajutor ta muncă ci ca pe o muncii de creaţie, a visurilor mele de
mă preocupă. bîrîeală sau oa o batjocură, iar pe cei care „Scriitorul trebuie să-şi iubească din su­ poet. A tît ziarul „Drumul Socialismului"
au curajul să scoată La iveală lipsurile lor flet poporul său. Numai atunci va şti să cît şi ziarul raional „Steagul Roşu” pre­
Urmărind cu regularitate materialele sânt consideraţi „duşmanii lor“. vadă în mod just viaţa lui, să-i înţelea­ cum şi presa centrală îmi oferă şi mie,
care se refereau la munca pe tărimul poet al vremurilor noi, coloane întregi şi
presei, am căutat să traduc ta viaţă în­ Un asemenea caz ta activitatea mea de gă destinele, şi numai atunci va fi în stare îndrumare. De aceea am început această
văţăturile luate din ele, informând ziarul corespondent voluntar mi l-a oferit con­ scrisoare cu afirmaţia că „am deschis ochii
„Drumul Socialismului“ cu tot ceea ce mi ducerea întreprinderii cinematografice re­ să oglindească în operele lui această via­ spre soare în zilele măreţului august
se părea nou şi bun ta jurul meu. In ne­ gionale Deva, oare, în urma apariţiei ar­ 1944“. Şi acest soare îmi luminează dru­
număratele materiale scrise şi trimise re­ ticolului „Despre caravana ce a fost ta ţă, aceste destine. Fără dragoste pasio­ mul creaţiei literare puse în slujba vieţii
dacţiei, am căutat să fiu drept şi sincer satul nostru“ în loc să ia măsurile cuveni­ şi a păcii!
— aşa cum ne învaţă partidul — să nu te, a dat frâu celor criticaţi să persiste şi nată faţă de popor, nu se poate scrie des­
CONSTANTIN BEIU
mă las influenţat de anumiţi oameni sau pe mai departe în acele lipsuri. Despre
situaţii, atunci ctad era vorba de anu­
mite materiale critice ; şi nici să înfloresc astfel de oameni n-am altceva de spus
faptele, atunci ctad relatam realizări.
Aceasta a făcut ca majoritatea lor să-şi decît că au pierdut „pasul“ şi că ar fi
atingă scopul.
necesar să se .grăbească“.
Am popularizat înfiinţarea de noi înto­
vărăşiri agricole, aşa cum stat cea de la Sînt hotărît ca şi pe viitor să informez
Băieşti, Măţeşti, Rîu Alb, Sălaşul Supe­
rior, etc., mărirea reţelei comerţului coo­ ziarul pu cele mai bune, mai noi şi de
peratist prin crearea de noi magazine uni­
versale, oa cel de la Pui şi Haţeg. Am actualitate fapte, ou cele mai reale şi con­
crete date, pentru ca astfel să fiu demn
de nobilul titlu de „... comandant ai
opiniei publice“ acordat Corespondenţilor
de marele Stalin.
PETRU FĂRCAŞIU
corespondent voluntar
VAA** iy* 'v.' "©< ^ 'O O '^ O O O O O 'H IO O C 'C O O O O O O O C -P