Page 8 - 1955-05

Nr. 475
In raionul Biad p o t,şi trebuie grăbite
lucrările agricole de primăvara
Numeroşi ţărani muncitori din raionul
Brad, folosind timpul favorabil din ulti­
mele zile, depun eforturi susţinute pentru
terminarea insămînţărilor de primăvară.
Sînt multe cazuri, cînd ţăranii muncitori,
hotărîţi să cîştige timpul pierdut din cau­
za condiţiilor nefavorabile, au pus vitele
la jug pentru a termina grabnic semăna­
tul. In unele sate ca Vaţa de Sus, Birtin,
Basarabasa şi altele din comuna Vaţa de
Jos, unde unii ţărani muncitori dispun
numai de clte un singur atelaj, ei au for­
mat grupe de intr-ajutorare, pentru a fo­
losi raţional vitele şi atelajele la arat, gră- pată, iar unii însămânţează porumbul pe In raionul Brad, sînt Comune ca To­ a contribui la reducerea preţului de cost „întâmplare“. Urmărind oiclograma, îţi şi am reuşit.
pat şi semănat.
In zilele bune de lucru din săptămâna
care s-a scurs şi din săptămâna aceasta, în
comuna Vaţa de Jos, viteza zilnică de lu­
cru a fost depăşită simţitor. Folosind din
plin atelajele la lucru, ţăranii muncitori "usucă din cauza căldurii şi a vintuirilor, iar pundere ca tovarăşul Igescu Vasile, pre­ mărfuri alimentare şi industriale şi a ta­ lui. Oiclograma mobilizează pe tehnicieni 10.102 lei. Acest dispozitiv se aplică la
Boloţ Aron, Mîţu Miron, Bulzesc Gozu,
Petrie Ioan, Boloţ Gheorghe şi Indrei Io-
sif, aflaţi în întrecere .patriotică in cin­
stea zilei de 1 Mai, au reuşit să termine
cu însămînţatul la toate culturile, gră-
pîndu-şi totodată şi semănăturile de toam­
nă. In întreaga comună Vaţa de Jos, în-
sămînţările se află pe terminate.
Apreciind mersul însămînţăriior după
cifra medie de realizare a vitezei zilnice
de lucru în unele comune, s-ar părea că
acum lucrările se desfăşoară în ritm gră­
bit în întreg raionul. linsă lucrurile nu
merg bine peste tot. In vreme ce multe
comune fac eforturi şi depăşesc zilnic vi­
teza de lucru, mai sînt comune unde se
lucrează încă nesatisfăcător.
In comunele Tomeştd, Baia de Criş, Ri-
biţa şi Rişculiţa, sînt încă forţe şi mij­
loace de muncă care nu sînt folosite pen­
tru grăbirea ritmului însămînţăriior. Să
luăm numai un exemplu. Deşi timpul din
ultima săptămână a fost bun şi a permis
executarea însămînţării porumbului şi a
altor plante, cu toate acestea, în comuna
Tomeşti, nu s-a însămânţat prea mult. Din
cLvL&L.mttcLu eulturtd-Ăporfiar
Un succes bine meritat
De curînd, în sala festivă a clubului
muncitoresc „7 Noiembrie“ din oraşul-
Brad, a fost reprezentată în faţa unui
numeros public spectator, piesa „Ochiul
babei“ de Gh. Vasilescu, piesă scrisă
după povestirea lui Ion Creangă „Soa­
cra cu trei nuro riR eprezentaţia a fost
dată de către colectivul artiştilor ama­
tori din clasa 10-a a Şcolii medii de 10
ani din Brad.
Interpretarea s-a bucurat de o bună
reuşită. Acest lucru se datoreşte atît si­
guranţei şi naturaleţei cu care elevii —
actori — şi-au interpretat rolurile, cît
mai ales stăruinţei cu care profesorul
Luca Dragoş, i-a îndrumat zi de zi, în-
văţîndu-i cum să insiste asupra diferi­
tor particularităţi, pentru a scoate la
iveală în mod neştirbit intenţia autoru­
lui de a demasca individualismul, egois­
mul şi rapacitatea ţăranului închiaburit.
Dintre elevii care au interpretat rolu­
rile din piesă, s-a remarcat în mod spe­
cial tînăra Almăşan Angela care a reuşit
să redea cu multă pricepere trăsăturile
cele mai caracteristice ale personagiului
încredinţat. De asemenea tînăra Ciurdă-
rescu Felicia, prin temperamentul său
firesc, fără artificii, a scos cu putere la
iveală calităţile sufleteşti, curăţenia omu- cu bucurie acest fapt, dornici de a ve­
DIN EXPERIENŢA CRESCĂTO RILO R DE ANIMALE FRUNTAŞI
Să aplicăm metode înainfaţe în creşterea
şi îngrijirea p@rcil@r
Crescătoria de porci din comuna Şoi-
muş, raionul Uia, 3a 1 Mai a.c., a sărbă­
torit 5 ani de la înfiinţarea ei. La înce­
put, unitatea noastră era slab dezvoltată,
aveam doar 4 scroafe din rasa „York“ şi
una din rasa „Miangaliţa“, dar şi acestea
nu erau rase selecţionate. După ce a înce­
put să crească numărul animalelor de
prăsilă, întreprinderea noastră s-a izbit
de multe greutăţi. Astfel nu aveam graj­
duri suficiente pentru adăpostitui tuturor
prodiiişiior, ba nici aprovizionarea cu fu­
rajele necesare nu se făcea în condiţiuni
norm ale; lipseau de multe ori furajele
concentrate, La care se mai adăuga şi lip­
sa de îngrijitori oare să cunoască mese­
ria creşterii şi îngrijirii purceilor.
Insă prin grija partidului şi guvernului
ce a avut-o faţă de sectorul zootehnic, prin
legea privitoare la măsurile dezvoltării
creşterii animalelor în anii 1954-1956, cres­ pe o zi, 74 din concentratele amintite şi
cătoria noastră a reuşit să lichideze cu o
serie de lipsuri. Astfel, anul trecut a fost
dat în folosinţă încă un grajd nou, apro­
vizionarea cu furaje concentrate se face în
mod normal, iar prin cursul de calificare
la locui de muncă s-au pregătit cadre bune
de îngrijitori. Muncitorii şi tehnicienii au
pus la baza muncii lor ştiinţa miciurinistă
despre încrucişarea între rase şi’ au în­
ceput să folosească pe scară largă metode
înaintate de hrănire, îngrijire şi întreţi­
nere a animalelor.
Ca urmare a aplicării metodei de în­
crucişare, s-a îmbunătăţit mult calitatea
animalelor de prăsilă. Prin încrucişarea
raselor curate, din „Marele alb“
ou „Mangaliţa“ şi vierul „Mangaliţa“ ou
„Berk“, s-a îmbunătăţit cu mult specia de
porci şi în special a scroafelor de prăsilă,
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
îinsi'i r
DISCUJII
99 Ce propuneţi pentru reducerea preţului de
cele peste 400 de atelaje existente î n ,co­ aceste comune, oare nu dau îndrumările cost al cărbunelui şi minereului?“
mună, au ieşit în medie zilnic la arat şi necesare ţăranilor muncitori de felul cum
însămânţat numai 8 atelaje. Nefolosind din trebuie executate lucrările agricole şi de
plin toate atelajele la muncă, comuna To­ ce este necesar să se execute intr-un timp Răspunzînd Iniţiativei ziarului nostru Să respectam ciclograma ţionale, în care se înaintează pentru a se
meşti, a rămas mult în urmă Cu realiza­ cît mai scurt? care a deschis în coloanele sale rubrica: deschide noi fronturi de lucru în descope­
rea planului de însămânţări. La fel se pre­ „Ce propuneţi pentru reducerea preţului de Se întâmplă ca unele grupe de mineri rirea zăcămintelor de cărbune. Contribu­
zintă situaţia şi în comunele mai sus-a- Conducătorii raionului Brad, nu fac su­ cost al cărbunelui şi minereului“ ?, nume­ ce aplică metoda graficului ciclic să nu-şi ind şi eu la discuţia deschisă în ziar, voi
mintite. ficiente eforturi ca in aceste zile să fie roşi oameni ai muncii din cuprinsul regiu­ respecte ciclograma ce o au la locul de arăta că şi macazele acestea, se pot înlocui
muncă. Mulţi o fac din cauză că consideră cu un alt sistem mult mai practic şl mai
Pe lîngă faptul că în aceste comune a- mobilizate toate forţele pentru terminarea
însămînţăriior, nu înţeleg că timpul îna­
telajele nu sînt folosite din plin la lucru, intat nu mai îngăduie nici o tărăgănare. nii noastre iau cuvîntul şi arată pe larg acest grafic ca nefiind bun decît în teo­ util.
se mai practică şi unele metode învechite Ei duc încă o muncă formală, birocratică, cum luptă ei, pentru ridicarea productivi­ rie. Desigur, toţi acei tovarăşi care soco­ Prin confecţionarea unui dispozitiv pen­
în executarea arăturilor şi însămînţări- nu îndrumă şi nu ajută concret sfaturile tăţii muncii, factor determinant în reduce­ tesc aşa, se înşeală. Ciclograma graficului
lor. De exemplu, unii ţărani muncitori populare comunale şi organizaţiile de bsză rea preţului de cost al produselor. ciiolic prevede pentru fiecare fază de lu­ tru a trece vagoneţii de pe o linie pe alta,
după ce fac arătura, o lasă 2-3 zile negră- de la sate. cru timpi şl termeni studiaţi ştiinţificeşte. fără a se întrebuinţa macazele, s-ar pu­
Din conţinutul acestor scrisori se des­ Ciclograma înseamnă organizare şi nu tea face o mare economie de material şi
prinde clar, interesul viu al minerilor de de timp. Eu m-am ocupat de lucru acesta
talpa brazdei în urma plugului. Aceste meşti şi altele, unde mai bine de două ¦ pe fiecare sortiment in parte, chezăşie si­ organizezi în aşa fel munoa,' încât la un înlocuirea macazelor cu acest dispozi­
metode învechite sînt combătute cu tărie săptămâni de zile nu a fost nimeni din gură pentru îmbunătăţirea nivelului lor de moment dat, ea devine „ceasornicul” pro­ tiv , scuteşte montarea şi demontarea a
de agrotehnică înaintată, şi de către frun­ partea comitetului executiv al sfatului trai material şi cultural. cesului de produioţie. In ciclogramă toţi dcuă maoaze din 20 în 20 metri liniari —
taşii recoltelor bogate, deoarece, lăsînd e- popular raional pentru a le îndruma şi a- timpii sînt calculaţi, cronometraţi. Ceea la luorările de înaintări. Făcîndu-se cal­
rătura negrăpată 2-3 zile, brazdele se juta în muncă. Cadre cu munci de răs­ Hotărîrea Consiliului de Miniştri al ce este şi mai interesant, este că ciclogra­ culul economiei rezultate la un loc de
R.P.R. din 23 aprilie a.c. cu privire la re­ ma „dă de furcă“ şi conducerii sectoru­ muncă, s-a ajuns la suma frumoasă de
ducerea de preţuri cu amănuntul a unor
mina Vulcan şi dă rezultate minunate.
bolovanii mari rămaşi pe teren, opresc şedinte şi Milosav Sorin secretar, membri rifelor de spectacole este rezultatul con­ în a avea grijă, ca grupa să fie aprovizio­ Dacă la toate grupele miniere de la mina
plantele în răsărire şi în vegetaţie şi tot­ ai comitetului executiv al sfatului popular cret al creşterii puterii de cumpărare a nată la timp cu „goale“, material lemnes
odată îngreunează executarea lucrărilor de raional, se deplasează pe teren numai în leului, este o dovadă vie, că oamenii mun­ ş.a.m.d. Ciclograma este aceea care pe toţi noastră şi din toată Valea Jiului s-ar a-
întreţinere. comunele cele mai apropiate de reşedinţa cii din ţara noastră au pornit la muncă ortacii mei, îi pune în situaţia de a cere plica acest sistem, s-ar face o economie
raionului, lipsind astfel celelalte comune hotărîţi să sporească in mod continuu pro­ conducerii sectorului să aprovizioneze gru­ considerabilă ce ar contribui din plin la
De asemenea metoda de însămînţare a de ajutorul pe oare trebuie să li—1 dea în ducţia şi productivitatea muncii. pa cu „goale“ sau material lemnos. Res­ reducerea preţului de cost al cărbunelui.
porumbului pe talpa brazdei nu este bună, pectarea întocmai a ciclogramed duce la
POTOŢCHI VELHELM
deoarece, sămânţa se îngroapă la o adîn- lupta pentru realizarea planului de insă- Cum a ajuns grupa mea să îndeplinirea normei, întrucît timpii pre­ mecanic-lăcătuş mina Vulcan
cime prea mare, iar rădăcinile plantei nu mînţări. văzuţi în ciclogramă sînt iniţial mai mici
vor găsi pământ afinat în care să se în­ Cum aplicăm noi metoda prin
figă. Este necesar Ca, comitetul raional de lucreze în contul anului 1960 ,J decît timpii normei după oare se plăteşte.
partid şi comitetul executiv al sfatului Iată aşa dar, că a intervenit şi stimu­ „surpare"
Această stare de lucruri se datoreşte popular raional Brad, să, ia toate măsurile
faptului că organizaţiile de partid, sfatu­ posibile în vederea executării însămînţă- In anul 1952 am avut fericita ocazie să lentul material pentru grupele ce aplică Lupta pentru tot mai mult minereu ne­
rile populare şi tehnicienii de la punctele rilor la timp şi în bune condiţiuni agroteh­ vizitez marea ţară a socialismului — Uni­ metoda graficului ciclic. cesar furnalelor noastre, este în plin avînt.
agricole de la comune, nu dau întotdeauna nice. Să dea mare atenţie comunelor unde unea Sovietică. Am fost in regiunea car­ Aplicarea metodelor înaintate asigură con­
şi peste tot dovadă de conştiinciozitate şi sînt încă multe forţe ce pot fi mobilizate boniferă a Donbasului. Aici, am făcut cu­ Să nu se înţeleagă însă greşit, că tim ­ tinua ridicare a productivităţii muncii şi
râvnă în muncă, nu îndrumă şi nu antre­ pentru grăbirea însămînţăriior. Să antre­ noştinţă cu minerii sovietici şi am văzut pii din ciclogramă trebuie respectaţi în creşterea producţiei de minereu.
nează ţăranii muncitori să grăbească se­ neze pe toţi tehnicienii de la punctele a- cum lucrează ei, ce utilaje întrebuinţează, mod mecanic. Se întâmplă la un moment
mănatul şi alte lucrări agricole, să aplice gricole şi de la comune, ca acum, în pe­ ce metode, cum îşi organizează lucrul la dat, ca aceşti timpi să fie depăşiţi în sen­ Ţinînd cant de toţi factorii care deter­
regulile agrotehnice înaintate. Cum altfel, rioada muncilor de primăvară să stea în înaintări şi în abataje. sul că, ds exemplu, perforajul s-a făcut mină aplicarea unei metode, minerii din
de cît delăsare şi lipsă de răspundere, ar permanenţă pe câmp în mijlocul ţăranilor înainte de vreme, înainte de timpii ini­ Ghelar antrenaţi în lupba pentru mai mult
putea fi numită atitudinea tovarăşului in­ muncitori pentru ai îndruma să lucreze întors în ţară, am împărtăşit minerilor ţiali programaţi în ciclogramă. In cazul a- minereu, îndrumaţi de partid şi sprijiniţi
giner Comşa Gheorghe şeful punctului a- pământul după cele mai înaintate reg.uli noştri din minunatele fapte ale eroicilor cesta, nu mai est© indicat să se aştepte de conducerea tehnică a întreprinderii, a-
gricoi de la Baia de Criş, a comitetelor agrotehnice. Numai astfel se vor putea mineri ai Donbasului. In primul rînd, am pînă cînd va veni timpul de încărcare. plică cu succes metoda de extracţie prin
executive a sfaturilor populare din comu­ crea condiţii pentru obţinerea unei recolte arătat cu hotărâre că metoda graficului Lucrul trebuie să meargă înainte. DaCă „surpare" metodă care uşurează munoa şi
nele Tomeşti, Rişculiţa, Ribiţa şi Baia de sporite la hectar, la toate culturile. ciclic e necesar să se extindă la cât miai nu a venit artificierul ca să puşte, se poate ajută pe mineri la sporirea productivităţii
Criş, cât şi a tehnicienilor agronomi de la multe brigăzi de mineri face altceva între timp. Şi dacă a venit muncii.
D. DEMEA artificierul şi a puşcat, şi nu sînt vagonete
întrebuinţând această minunată metodă goale, atunci după ce s-au „coptorit“ pe­ Cum se exploatează zăcământul după a-
ceastă metodă ? După ce zăcământul de
care înlătură complect timpii morţi din reţii locului puşcat, este bine să se încea­ minereu se împarte în panouri de exploata­
re, prin suitoare săpate din galeria de ba­
producţie şi asigură o creştere ritmică a pă perforarea noilor găuri. Intre timp so­ ză a orizontului pînă la limita superioară
a pământului, (suprafaţă) se trece la exploa­
productivităţii muncii, an de an grupa sesc şi vagonete şi astfel s-a rezolvat cea tarea primei „felii“. Această „felie“ constă
mea a obţinut rezultate din ce în ce mai mai acută problemă ce se pune în respec­ dintr-o galerie direcţională .pornită din su­
itor, pînă la extremitatea zăcământului,
frumoase. Ca să reuşim a lucra în con­ tarea cidogram ei: înlăturarea timpilor sau hotarul panoului, de unde se începe
tul anului 1960, ne-a trebuit o strictă res­ morţi. In felul acesta, se economiseşte timp exploatarea cu fâşii. în retragere, din
pectare a disciplinei muncii şi prin acea­ şi se pot depăşi sarcinile de ciclu progra­ această galerie direcţională.
lui simplu, revolta pe care acesta o are dea şi ei diferite competiţii sportive. Din sta la întrebuinţarea cu folos a metodelor mate. Aplicând în mod creator graficul ci­ După exploatarea fiecărei fâşii din
felia existentă se trece la aşezarea podi-
faţă de cei ce-1 asupresc, cît şi veselia păcate însă, bucuria lor nu a durat prea înaintate de lucru. In grupa mea s-a fă­ clic am reuşit ca în cursul lunii aprilie, turii ce se face longitudinal, din scân­
duri, (de multe ori din lemne rotunde
lui sănătoasă. _mult. Lipsit de îngrijire, noul teren a cut şi se face schimbul la Iodul de mun­ să înaintăm peste 15 m. liniari, în suito­ sau drepte.) Peste această poditură se mai
că. Cînd făceam schimbul la suprafaţă, se rul pe care îl avem de făcut. aşează încă un lemn transversal’, pentru
Succesul obţinut de tinerii artişti a- început a se deteriora din ce în ce mal a nu pătrunde roca surpată în minereu.
risipea foarte mult timp, în care s-ar fi Brigada pe care o conduc, lucrează spre Această rocă crează trei suprafeţe libere:
matori ai Şcolii medii de 10 ani din Brad, mult, iar astăzi a ajuns într-o adevă­ una subpoditură, una în făşia exploatată
dat mult cărbune. finele anului 1958. Toţi ortacii ştiu să „ci­ iar una în frontul de lucru, fapt care con­
este un succes bine meritat. El ilustrea­ rată stare de plîns. Această situaţie se tribuie foarte mult la dislocarea mine­
Armarea locului de muncă în bune con­ tească" ciclograma. Timpii analitici ai ci- reului cu ajutorul explozibilului. Apli-
ză cu putere munca lor, dragostea cu datoreşte în primul rînd responsabilului diţiuni are de asemenea o importanţă ex­ clogramei îi respectăm, cu toate că în oînd metoda surpării, productivitatea mun­
trem de mare. Nu trebuie uitat însă nici unele _c'azuri> aşa cum am mai spus, ne cii pe om şi schimb creşte cu 4-4,5 tono
care fructificîndu-şi posibilităţile — au sportiv Dîlja Ioan, care s-a ocupat cu un moment, că încontinuu, trebuie să facem abatem de ia ei. Principalul este că în ast­ faţă de cît se realizează prin metoda ve­
economie de exploziv, energie electrică şi fel de cazuri să nu stăm degeaba. Cele che a rambleierii.
reuşit să contribuie la educarea şi con­ orice, numai cu activitatea sportivă nv. material lemnos. 480 de mânute lucrătoare să fie cu folos
întrebuinţate. Aplicînd această metodă, pe luna mar­
tinua ridicare a nivelului cultural al ce­ Acelaşi lucru se poate spune şl despre Cu cit minerul înaintează mai mult şi tie am avut o realizare de plan de 142%,
mai repede, presiunea abatajului soade De aceea, în oadrul acestor discuţii Care fapt ce m-a ajutat să cîştdg suma de 1.420
lor ce muncesc. tovarăşul Popescu Petru, secretarul sfa­ foarte mult şi atunci nu mai este nevoie se poartă în ziar, propun ca graficul ci­ lei. Şi în cinstea zilei de 1 Mai am avut
de atita material lemnos. Noi am fi pu­ clic să se aplice în mod creator şi nu „în- frumoase succese. Astfel în primele două
ERDOŞ TOMA tului popular comunal, care în loc să tut însă obţine rezultate şi mai bune, dacă timplător“. decade ale luinei aprilie am avut o depăşi­
n-am fi avut unele greutăţi. Aşa de pildă, re a sarcinilor de plan de 47%. Pe viitor
Dezinteres sprijine activitatea, sportivă a tineretu- ne-a stânjenit şi ne-a îngreunat munca Timpii prevăzuţi în ciclogramă, trebuos mă voi strădui, să aplic în mod şi mal
•lui, a binevoit să închidă frumuşel sub foarte mult lipsa materialului lemnos. Cel să fie depăşiţi; astfel vom contribui din just, privind din punct de vedere tehnic,
plin la sporirea productivităţii şi implicit, metoda „surpării” metodă care ne asigură
Este bine cunoscută grija pe care par­ cheie întregul echipament sportiv şi... în­ oare ni s-a dat, de obicei, a fost un lemn la reducerea preţului de cost al cărbune­ mari succese în muncă.
tidul şi guvernul nostru o poartă tinere­ chis să-l ţină. Asemenea atitudini, de­ lui.
tului, interesul cu care pune la dispozi- sigur că nu pot duce la mobilizarea ti­ ud şi foarte greu de transportat prin sui­ PREDA DUMITRU
ţiunea acestuia echipament şi baze spor­ nerilor, ,dimpotrivă, ele frînează elanul MIHAI ŞTEFAN
tive pentru ca astfel să se poată dezvolta acestora. toare şi abataje. miner fruntaş, mina Petr
şi întări necontenit. Iată insă că în co­ O vină serioasă poartă şi tovarăşă De aceea, propun conducerii minei Lo- înlocuind macazele de la
muna Livadia, din raionul Haţeg, mai Osesc Ecaterina, secretara organizaţiei
sînt totuşi unii oameni, care manifestă U.T.M. Nici aceasta nu a acordat atenţia nea să se îngrijească pe viitor de o mai
faţă de sport indiferenţă, care, în loc să cuvenită problemei sportive, socotind aşa
urmărească sporirea numărului de baze după cum de altfel singură mărturiseşte, calitativă aprovizionare cu materiale pen­ înaintări
sportive, le neglijează şi pe cele existente că aceasta, nu-i aparţine. tru grupele de mineri pentru ca, acestea
în aşa fel incit pur şi simplu devin inu­ să poată da cărbune cît mai bun şi cît In mină există o reţea întreagă de linii
tilizabile. In faţa acestor aspecte, care dovedesc mai mult, asigurînd astfel o continuă oreş- pe care se face transportul subteran cu
un condamnabil dezinteres, comitetul de tere a producţiei. vagoneţi. înlesnirea trecerii vagoneţilor de
cultură fizică şi sport ăl raionului Ha­ pe o linie pe alta se face cu ajutorul ma-
Prin munca harnică a tineretului din ţeg are datoria ca neîntîrziat să vadă
această comună a fost amenajat nu de­ — cum anume stau lucrurile în comuna Li-
mult un teren de sport, cu arenă de fot­ , vadia şi apoi să ia măsurile cele mai co­
bal ş\ volei. Ţăranii muncitori au- primit respunzătoare.
VLADISLAV DOREL KOPETIN GEZA cazelor în galeriile principale ale minei, miner, şeful echipei nr. 28 din
miner fruntaş, mina Lonea cît şi în galeriile transversale sau direc­ orizontul tineretului mina Ghelar
lul cum sînt hrăniţi şi îngrijiţi purceii. în afară de sărurile şi concentratele amin­ mină, minerale şi vitamine, hrănind pur­
Pînă la înţărcare — adică pînă la vîrsta tite, şi săruri de fier şi cupru. Aceste să­ ceii de 6 ori pe zi. Raţiile purceilor sînt
de 8 săptămîni — purceii stau împreună ruri le dăm de obicei prin stropirea uge­ date în aşa fel incit să nu fie complect
cu scroafele. Incepînd din a 5-a zi de La rului scroafei cu o soluţie de fier şi ou- sătui niciodată, aceasta pentru a nu-şi
fătare, purceii primesc, ca hrană supli­ pru înainte ca purceii să înceapă a suge pierde pofta de mînoare. Fiecare tain de
s-a reuşit de asemenea să se mărească Scroafele gestante sînt ţinute în boxe mentară, furaje concentrate şi săruri mi­ şi chiar în timpul suptului. Primăvara, mînoare este urmat de adăpare, după
prolificitatea la scroafe. spaţioase, iar în zilele frumoase, scroafele nerale. Hrana suplimentară se dă purcei­ folosim însă şi •o altă metodă şi anum e: care se spală bine jgheaburile pentru a fi
sînt lăsate în aer liber, oîte 2-3 ore pe zi. lor într-o boxă vecină oare comunică Cu dăm în hrana purceilor pămînt roşu. Prin curate.
Cum se face hrănirea şi îngrijirea Cu 7-10 zile înainte de fătare, scroafele bexa scroafei-mamă printr-o uşiţă. In introducerea continuă şi în' cantităţi în­
scroafelor sînt instalate în boxe bine curăţite şi de­ boxă există jghebuleţe pentru apă, furaje destulătoare a pământului roşu în hrana Purceii, pentru a se dezvolta cât mai
sinféctate, în care se aşterne un strat concentrate şi săruri minerale. Nutreţu­ purceilor sugari, s-a combătut ou succes repede au nevoie de .plimbare în aer li­
In munca de hrănire şi îngrijire a gros de paie uscate. Scroafele sînt supra­ rile concentrate sînt date purceilor su­ starea de anemie. ber. De aceea, noi, atît iam a cît şi vara,
scroafelor şi purceilor, folosim metodele vegheate în mod permanent de tehnicia­ gari sub formă uscată. Prin această me­ dăm mare atenţie plimbării în aer liber a
avansate ale zootehniei sovietice. nul zootehnist .şi de către îngrijitor. todă putem feri nutreţurile, vara de alte­ înţărcarea purceilor se face treptat şi purceilor. Iama, plimbarea se face în pa­
rare şi iam a de îngheţ. In plus,- purce­ docuri, iar începînd de primăvara pînă
Pentru a obţine produşi bine dezvoltaţi După fătare, îngrijitorul de porci aşează lul este hevoit să mestece mai mult în durează câteva zile. Noi înţârcăm purceii toamna purceii sînt lăsaţi peste zi să pă-
şi sănătoşi, scroafele gestante trebuie hră­ purceii lîngă scroafă. înainte de ai da la gură, ceea ce contribuie la dezvoltarea la vîrsta d,e 2 luni. La această vârstă ei şuneze.
nite în mod raţionai. Noi dăm scroafelor supt, îngrijitorii grupează •purceii şi-i lasă dentiţiei şi a aparatului digestiv, asigu­ cântăresc pînă .La.. 12-14 kg. în lunile de
numai furaje de bună calitate şi în raţii pe cei mai slab dezvoltaţi să sugă din rînd totodată într-un grad mai mare asi- iarnă,-iar în lunile de vară ajung pînă la O parte din purceii înţărcaţi sînt folo­
corespunzătoare cu greutatea lor. Hrana sfîrourile anterioare ale ¦scroafei care au milaţia alimentelor în tot timpul de dez­ greutatea de 16-18 kg. la înţărcare. In siţi la complectarea efectivului, iar o parte
scroafelor cuprinde concentrate c a : făină mai mult lapte. Dacă scroafa a: fătat mai voltare şi îngrăşare a animalului. De la perioada de trecere de la stadiu de lac- îi dăm îngrăşătoriei de la Orăştie. Tine­
de porumb, orz, ovăz şi tăriţe, care se pre­ mulţi purcei, decît poate alăpta, atunci, vîrsta de 5 zile, când purcelul nu Consu­ taţie La cel de înţărcare, trecere care du­ retul care-1 oprim pentru prăsilă, îl ţi­
pară ou apă caldă sub formă de lătură, purceii care nu au sfîrouri, sînt puşi să mă decât o cantitate de 20-30 grame de rează cam 5 zile, grija faţă de purcei nem sub supraveghere încă de La vîrsta de
dar fără a se fierbe. Aceasta, pentru oa sugă la o altă scroafă ce aré purcei mai concentrate, se ajunge ca la vîrsta de în­ creşte. înţărcarea se face prin răritui sup­ 2-4 luni. Totodată căutăm şi' verii ou care
furajele să hu-şi piardă din cantităţile de puţini, însă să fie fătată în aceeaşi zi sau ţărcare (2 luni), purcelul să consume 7-800 turilor şi totodată prin scoaterea scroafei facem împerecherea scrofiţelor. Pentru
vitamine. Din hrana calculată scroafelor cel mult cu 1-2 zile înainte. Dacă în tim­ grame concentrate. La purcei, sărurile mi­ de la purcei. In această perioadă avem prăsilă alegem numai tineretul bine dez­
pul alăptării nu e bine hrănită şi îngri­ nerale nu le mad amestecăm în concentra­ grijă să înlocuim laptele în alimentaţia voltat, ou trunchi robust şi sănătos. Pur­
în special ovăzul, li se' dă oa hrană us­ jită, scroafa slăbeşte foarte repede, iar te. In jghebuileţele din boxe în care pur­ purceilor cu concentrate bogaţe în albu- ceii grăsuni îi dăm La îngrăşătorie La
cată. Ca regulă generală, introducem în purceii nu se dezvoltă normal şi nu de­ ceii primesc hrana suplimentară se a- vîrsta de 4-5 luni cînd ajung la greutatea
raţia fiecărei scroafe un supliment mine­ vin animale sănătoase şi productive, de­ şează pe sortim ente: sare, cretă furaje­ de 70-80 kg.
ral, care c'onstă din 15-20 grame sare de oarece, în această perioadă, hrana princi­ ră, făină de oase, precum şi pământ roşu,
bucătărie, 30-40 grame cretă furajeră, 30- pală a lor este laptele. cărbune, Vegetal, etc. Practica ne-a dove­ Dind o atenţie deosebită alegerii pro-
40 gr. calciu, 10-15 grame mangal. Scroa­ dit că această metodă este superioară ve­ duşilor pentru prăsilă, crescătoria noastră
fele sînt hrănite de .3 ori pe zi şi exact Pentru a face oa producţia de lapte să chii practici de a ’-amesteca sărurile mine­ a ajuns de la cele 5 scroafe, pe care le-a
la aceeaşi oră. Ori ce depăşire a timpului ,crească, după fătare, introducem în hrana rale în concentrate, deoarece purceii au avut La înfiinţare, să livreze astăzi peste
mesei de la ora fixată are,o mare impor­ scroafelor, pe lîngă raţia obişnuită de con­ posibilitatea de ă consuma; acele săruri 6 vagoane de tineret porcin îngrăşăto­
tanţă asupra scăderii greutăţii şi în spe­ centrate, o cantitate de 6-8 kg. suculente minerale de care ău nevoie. ¦ 1 riei de la Orăştie.
cial a scăderii laptelui la scroafele fă­ '(sfeclă furajeră, cartofi, etc.) O astfel de
tate, cît şi la scăderea în greutate a tine­ hrană asigură totdeauna şi necesarul de Folosind aceste săruri minerale îh ali­ Hrănind şi îngrijind purceii după me­
retului. •Incepîijd de primăvara, scroafele •vitamine. Pe lîngă aceasta se mai adaugă mentaţie, se poate opri în scurt timp dia- todele înaintate şi după cum practica ne-a
gestante -sînt. duse şi la păşunaţ. Pentru în raţii un supliment de 20 grame sare reea la purceii sugari şi se reduce în mod
păşunat avem terenul din jurul crescăto­ de bucătărie şi 30-40 grame de cretă fura­ vizibil, procentul- de mortalitate provenit dovedit că este bine, la lotul pe oare-1 în­
riei oare este cultivat ou trifoi, lucemă din oauza afecţiunilor gastro-intestinale.
şi cu secară furajeră. Adăpatul se face cu jeră. Astfel, s-a ajuns ca în întreprinderea noa­ grijesc eu, greutatea zilnică a purceilor su­
apă, a cărei temperatură este egală cu a- îngrijirea purceilor stră procentul de mortalitate să fie sub
ceea din grajd, deoarece dacă scroafele gari şi a celor înţărcaţi creşte cu 315 !rg.
Experienţa acumulată de noi, confirmă 1% .
primesc apa prea rece se pot produce a- faptul că rezultatele bune în creşterea şi faţă de 200 kg. greutatea planificată.
vorturi. îngrijirea porcilor sînt condiţionate de fe­ Purceii fătaţi toamna sînt adeseori în­
tr-o stare anemică. Pentru a preîntâmpina MUNTEANU REMUS
această stare, n^i dăm în, hratig purceilor, îngrijitor la crescătoria de porci
a Ministerului Industriei Alimen­
tare din comuna ¦Şoimuş
raionul llia