Page 10 - 1955-06

Pag. 2
DIN VIAŢA COOPERATORILOR
BaaDP!BnaaaSttaa/saBanaaBDHBBBanBQai|BDannDBOanianBBBHBBBBaBBBBBBaaBHIBBBIBBaHSDBBaaQBHBaBaaa»BBBBaBa«
Pentru fericirea mea şi a tuturor
Sub Regimul de democraţie populară, au
fost multe zile oare m i-au adus bucurie în
suflet. Una din aceste ziile este şi ziua de
20 noiembrie 1953, cînd cererea mea de a
lupra la cooperativa „Crişan“ din oraşul
Brad, a fost aprobată de r ......
toţi cooperatorii.
De atunci lucrez la sec­
ţia timplărâe, pentru că în
această meserie simt cali­
ficat. Da început m i-a fost
greu. Nu puteam să depă­
şesc planul. De multe ori
munceam chiar sub plan.
Tovarăşii de muncă ce
lucrau în cooperativă mai
de multă vreme, obţineau
rezultate mal mari decît
ale mele. Cunoşteau meto­
de noi de muncă şi, acest
lucru, îl ajuta mult să
poată depăşi zilnic planul.
După câteva luni ml-am dat seama că
pentru a înlătura greutăţile ce le întâm­
pinam, este necesar să învăţ şi ou pentru
a-mi înmiişi cele mai avansate metode de
lucru. Ajutat de organizaţia de partid,
de tovarăşii mei de muncă, am învăţat
şi eu metode noi de lucru. Cea care 'am
crezut-o că o pot aplica mai uşor şi care
mă va ajuta cel mai m ult în depăşirea
planului, este metoda Voroşin. Pe aceasta
am studiat-o mai bine, iar de când o a-
plic — de aproape un an şi jumătate —
obţin rezultate destul de frumoase.
De atunci, niciodată n-am obţinut de­
păşiri de plan sub 40 la s u tă ; aceasta
pentru că îmi organizez lucrul ou 15 mi­
nute înainte de începerea programului. In
lunile anterioare am întrecut această de­
păşire, obţinând în medie lunar, o depă­
şire de 70 la sută.
Depăşirile grupei a Il-a, în care mun­
cesc : Carinda Constantin, Pabrâ Ioan, To-
caci Iosif şi eu, au făcut ca să mărim
cantitatea de mobilă necesară muncitori­
lor şi ţăranilor muncitori, să contribuim
Preocuparea permanentă a muncitorilor de la cooperativa „Progresul“ din
Alba-Iulia este de a da cumpărătorilor încălţăminte bună şi lucrată cu gust.
In fotografie: conducătorul tehnic Si coi Avram, împreună cu muncitorul Pleşa
Vilhelm, controlează încălţămintea sezonului de vară înainte de a fi trimisă maga­
zinelor de desfacere.
Eg a ga g a f i s a
Aşa a fost începutul
Era prin anul 1951. Atunci a luat fiinţă
cooperativa „Partizanul“ din Petroşani.
La început munca a mers tare greu. Co­
operatorilor le lipsea o parte din utilaj şi
în special utilajul necesar secţiei de tîm ­
plărie. De asemenea lipsea experienţa
muncii colective.
Un număr restrîns de cooperatori, cu
perseverenţa caracteristică oamenilor care
vor să schimbe faţa neagră a vieţii din
trecut, au început să desfăşoare o activi­
tate din ce în ce mai fructuoasă. Şi
erau convinşi că munca în comun le va
asigura un trai îmbelşugat, că vor scăpa
pentru totdeauna de viaţa searbădă, lip­
sită de perspectivă pe care şi-o desfă­
şurau muncind în condiţiunile neigienice
ale micilor ateliere, murdare şi insalubre,
adevărate focare de infecţie.
— De atunCi s-au scurs cîţiva ani şi
azi la cooperativa „Partizanul“ numărul
modest al acelora care o apucaseră pe ca­
lea unei noi vieţi a crescut. Celor care
fuseseră primii deschizători, li s-au alătu­
rat alţii şi apoi alţii...
Ira secţia de mobilă
Cum te apropi mai bine de cooperativa
„Partizanul" urechea îţi prinde zgomotul
maşinilor de tîmplărie. Fiecare cooperator
cunoaşte maşinile după zumzet. Nu-ţi
trebuie prea mare ştiinţă să deosebeşti
vîjîitul ferestrăului circular de al maşinii
de grosime, sau cum îi mai spun cei de
meserie „Abricht". Din zgomotul produs
de aceste maşini, aşa-zise cheie; în secţie
poţi să deosebeşti şi freamătul produs de
freza circulară. De această „bijuterie“ se
îngrijeşte personal şeful secţiei mecanice,
Mihalcea •Ioan. „Ea trebuie îngrijită cu
multă atenţie, — spune el — altfel e în
astfel la ridicarea nivelului de trai al a-
cestora.
Produsele noastre nu siînt numai canti­
tative. Grija faţă de calitate este o preo­
cupare permanentă pentru toţi cei din
grupa Il-a şi din celelalte
grupe.
Pentru succesele obţinute
| de seoţia tîmplărie, coope­
rativa noastră a primit dra­
pelul de cooperativă frunta­
şă în ceea ce priveşte calita-
| tea produselor din lemn.
Asemenea realizări pe noi
nu ne mulţumesc. Dorim să
dăm produse mai multe şl
mai bune. Fentru aceasta
s-au luat măsuri în vederea
dezvoltării secţiei tîmplărie
prin construirea unui ate­
lier mai rmaira, înzestrat cu
maşini noi, atelier cb se gă­
seşte în lucru şi care anul acesta va fi dat
în folosinţă.
Dar, realizările n o aste nu au satisfă­
cut numai cerinţele consumatorilor. Ală­
turi de celelalte realizări ale oamenilor
raumlcii din ţara noastră, ele au contribuit
la crearea condiţiilor necesare reducerii
de -preţuri făcute în ultima vreme la
unele produse industriale şi alimentarei,
precum şi la spectacole.
N-ai cooperatorii1, sîntem hotărâţi să depu­
nem toate eforturile pentru a da patriei
mai multe produse şi mai bune, pentru a
apăra pacea oare ne este dragă, oare ne
asigură victoria noastră în construirea so­
cialismului.
Pentru viitor, gîndui meu este de a
munci cit mai mult pentru a obţine de­
păşiri de plan şi mai mari, pentru a ob­
ţine o calitate cit mai superioară a lu-
orului meu, contribuind astfel la ridica­
rea bunei stări a tuturor celor ce mun­
cesc.
GODCEA GHEORGHE
tîmpla-r fruntaş la cooperativa
„Crişan“ Brad
stare să nu te asculte şi te poate lăsa în
drum cînd ţi-e lumea mai dragă“.
Ca fiecare nou intrat în secţie, vrei să-ţi
arunci ochii asupra muncii finite. Nu-i
un lucru uşor; trebuie mai întîi să cunoşti
locurile de muncă şi pe harnicii coopera­
tori. De-abia atunci îţi dai seama că aci
se depune o muncă ordonată şi gospodă­
rească, că produsul muncii nu stă undeva
la întîmplare, ci se găseşte la depozitul
central, aşezat în ordine şi cu grijă.
Ajuns aici ai impresia că te găseşti in­
tr-o expoziţie a produselor meşteşugă­
reşti. Ochiul se odihneşte.mulţumitor pes­
te belşugul de produse. Garnituri. întregi
de mobile pentru bucătărie, vopsite în cu­
lori atrăgătoare, aşteaptă şi, parcă te îm ­
bie, să le cumperi, să le foloseşti
Să ne întoarcem însă înapoi la secţia
noastră de lemn-mobilă unde poţi să vezi
oameni muncind pe faze de operaţii. Spa­
ţiul este însă cam mic şi nu le permite or­
ganizarea muncii pe sistemul de bandă.
Wilan Oladar, este unul dintre cei mai
vechi cooperatori. Calitatea produselor sale
este din cele mai bune. Din mişcările
sale sigure deduci uşor că e un muncitor
cu multă experienţă şi îndem înare; îşi
cunoaşte meseria. Sufletul său e plin de
mîndria muncii, de dorinţa de a face lu­
cruri cît mai trainice, mai plăcute. In ochi
îi scînteie ceva, parcă ar vrea să sp ună:
— Vezi dumneata, mobila pe care o
executăm în cooperativa noastră trebuie
să ţină mult, să fie frumoasă. O cumpără
doar tovarăşii noştri mineri, constructori,
oameni ai muncii. Pe ei trebuie să-i m ul­
ţumim. Altădată lucram pentru şi după
gustul celor cu bani m u lţi; lucram în silă
la comenzile lor.,,
DRUMUL SOCIALISMULUI flirt 485
a BaswpapgaaggggiMMiiwTBi!
MEŞTEŞUGAR
rai
Cooperaţia meşteşugărească din patria noastră pe zi ce trece creşte şi se dez­ Confecţionăm mai multă încălţăminte
voltă mereu. Regimul democrat-popular a dat şi dă posibilitatea meşteşugarilor să pentru oamenii muncii
treacă de la sistemul de muncă cu unelte vechi, rudimentare, la un nou sistem de
muncă organizat, în unităţi cooperatiste, care dispun de maşini şi unelte tehnice îm i amintesc, de parcă ar fi fost ieri, De curînd am început să aplicăm cu suc­
moderne. bum în anul 1949 am imitnart şi m-am an­ ces metoda sovietică a controlului pe
gajat oa muncitoare, necaliificată la coope­ faze de operaţii. Aceasta a.perm is să
Pînă în prezent în regiunea noastră au luat fiinţă un număr însemnat de coo­ rativa de producţie „Progresul“ din Alba- se ridice foarte mult calitatea produselor
perative meşteşugăreşti, care se străduiesc să contribuie la satisfacerea cerinţelor Iulia ; şi, nu pot să uit cu cită dragoste şi să se reducă în întregime rebuturile.
oamenilor muncii de la oraşe şi sate cu bunuri de larg consum. m -a primit conducerea coo­
perativei şi comuniştii, prin In urma muncii depuse pe
Din activitatea cooperatorilor meşteşugari grija cărora am putut ‘să luna mai a. c. am dat peste
fiu calificată la Locul de plan 368 de perechi de bo­
Partidul şi guvernul pun ca sarcină co­ de marochinărie, ete., iar diin deşeurile de muncă oa ¦rihtuitoare. canci la fazele şerfuit şi în­
operaţiei meşteşugăreşti lărgirea necon­ metal s-au produs articole de menaj. doit (bucul,at).
tenită a reţelei de unităţi pentru deser­ In prezent, mai mult oa
virea nevoilor mereu oreacînde ale popu­ In întreaga regiune s-au organizat noi oricând, pot să văd cum a Pentru munca depusă am
laţiei. Pentru realizarea acestei sarcini ateliere de reparaţii cu materialul clien­ crescut cooperativa noas­ fost răsplătită ou titlul de
cooperaţia meşteşugărească duce o muncă tului. Pînă în prezent au luat fiinţă un tră. E drept că la început fruntaşă în producţie, cu
neîntreruptă. Prin activitatea sa, ea com­ num ăr de 32 ateliere de reparaţii şi co­ munca mergea greu, ou premiul de producţie, pre­
p letea ză industria de stat şi, alături de menzi. Astfel la Deva a luat fiinţă o sec­ timpul însă ea s-a îmbună­ cum şi un salariu mai
industria locală, produce în primul rînd ţie electrică de bobinaj, o scoţie pentru re­ tăţit şi cooperativa a cres­ bun, Toate acestea mi­
bunuri de larg consum şi organizează de­ paraţii' de maşini de cusut şi o secţie de cut şi s-a întărit în aşa fel au permis să-mi cumpăr
servirea populaţiei. pidtură. Cooperativa „Moţul“ din Baia de încît astăzi a ajuns să lu­ mobilă şi tot ceea ce aveam
Oniş a înfiinţat la Brad o secţie de artă creze pentru bazele Ministerului Industriei nevoie în casă. Cooperatorii
Datorită sprijinului primit din partea populară, unde se confecţionează covoare Uşoare d in : Bucureşti, Arad, Oradea, care muncesc ou dragoste sînt mulţi la
partidului şi guvernului, o serie de coo­ persane şi diferite cusături. Satu Mare şi Petroşani. Cooperativa noa­ cooperativa noastră. Printre ei se găsesc
perative din regiunea noastră au avut stră mai are un magazin de desfacere în şi tovarăşii Gallberger Dudovic, Coman
rezultate frumoase. De pildă, cooperati­ Ou toate realizările obţinute, activitatea Alba-Iulia şi un centru de comandă pen­ Cornelia şi alţii.
vele de încălţăminte „Progresul“ Alba cooperaţiei meşteşugăreşti din regiunea tru populaţia acestui oraş. Datorită muncii depuse de către întregul
Iulia şi „Moţul“ Baia de Qriş, în cursul noastră rămîne în urma Cerinţelor me­ colectiv de muncitori, planul cooperativei
trim estrului I şi II a. c,, au fost în­ reu crescânde ale oamenilor muncii. De Dacă astăzi cooperativa „Progresul“ a „Progresul“ din Alba-Iulia a fost înde­
zestrate cu o serie da utilaje, uşurîn- aceea, în centrul preocupărilor noastre stă ajuns să devină fruntaşă pe regiune, acea­ plinit în acest an pe toate lunile cu 118,10-
diu-te munca. Da fel, în cursul trim estru­ şi pe mai departe problema îmbunătăţirii sta se datoreşte faptului că, conducerea, 159,40 la sută şi de asemenea la toate
lui I. prin investiţiile primite cooperati­ calităţii produselor. ajutată de organizaţia de bază, a ştiut sortimentele.
va „Partizanul“ din Petroşani, şi-a Cum­ să-şi crească cadrele necesare, să doteze
părat clădirea sa proprie. Ooleativul aces­ Cooperatorii şi tehnicienii trebuie să atelierele cu maşini şi unelte, să asigure Muncitorii din cadrul cooperativei noa­
tei unităţi lucrează bunuri de larg con­ răspundă de buna executare a produ­ materia primă, să organizeze bine proce­ stre, nu sînt numai fruntaşi în produc­
sum pentru populaţia muncitoare din selor, ştiind că o marfă prost executată sul de producţie şi întreaga muncă, să ţie, ei sînt fruntaşi şi în munca cultu-
Valea Jiului c a : bucătării de tip „Timiş“, nu reprezintă o pagubă numai pentru co­ fgcă pe muncitori să fie cointeresaţi în a ral-artistică.
Partizanul“, „Argeş“, etc. Cooperativa operativă şi publicul consumator, oi şi contribui la întărirea şi dezvoltarea coo­
„Crişan“ din B-rad produce dormitoare pentru întreaga economie naţională. De perativei. E drept că eu, în această direcţie, nu
lustruit© de bună calitate, iar cooperativa adeea conducerile cooperativelor trebuie să‘ am făcut aproigpe nimic, dar pe viitor mă
„13 Februarie“ din Haţeg a înfiinţat o aibă grijă de organizarea controlului pro­ Eu, în momentul de faţă, sînt şefa unei voi strădui să muncesc mai m ult şi pe
secţie de artă populară oare deserveşte ducţiei pe faze şi operaţii. Trebuie luate această cale.
populaţia, cît şi magazinul central măsuri pentru oa produsele cooperative­ brigăzi U.T.M., iar seoţia noastră e frun­
U.C.E.C.O.M. ludrînd în acelaşi timp lor meşteşugăreşti din regiune să fie trai­ In prezent, dorinţa mea este să lucrez
şi pentru export. De asemenea, coopera­ nice, finisate cu grijă şi atrăgătoare ca taşă pe cooperativă. ou şi mai multă râvnă pentru a confec­
tiva „Sprijinul Minier“ din Petroşani; aspect. ţiona mai multă încălţăminte pentru oa­
„Munca Nouă“ din Alba-Iulia, cooperativa In brigada pe care o conduc le am pe menii muncii, fiind convinsă că în felul
de invalizi „Progresul“ Deva, „Solidari­ Eforturile cooperatorilor şi ale tehni­ acesta voi contribui La întărirea coope­
tatea“ Deva, deservesc populaţia munci­ cienilor trebuie concentrate în primul rînd utemistele Mureşan Elena şi Popa Silvia, rativei noaste, oare în prezent deţine
toare prin centrele de reparaţii şi co­ spre ridicarea productivităţii muncii, oare drapelul de cooperativă fruntaşă în în­
menzi. dude nemijlocit la scăderea preţului de pe care le ajut în muncă. Membrele bri­
cost al produselor. trecerea socialistă pe regiune.
Da multe cooperative din regiunea noa­ găzii noastre vin întotdeauna ou cîteva
stră s-a desfăşurat pe scară tot mai largă Cadrele de conducere trebuie să lupte INDHEI MARIA
întrecerea socialistă. In cursul anului 1954 cu hotărâre pentru respectarea democra­ minute înainte de începerea lucrului ceea
au fost antrenaţi un num ăr de 1210 to­ ţiei interne cooperatiste, aplicarea întoc­ şefa brigăzii U.T.M. cooperativa
varăşi membri cooperatori faţă de amil mai a dispoziţiunilor legale şi statutare, ce ,face ca locul nostru de muncă să fie „Progresul“ Alba-Iulia
1953, s-au aplicat metode de muncă so- pentru justa gospodărire a avutului ob­
vetiCe în mod organizat în 6 cooperative ştesc, introducerea unui regim sever de întotdeauna curat iar uneltele să fie bine
şi s-au constituit 40 de brigăzi de bună economii, etc.
calitate, precum şi 10 brigăzi de economii. îngrijite.
Mobilizînd toate forţele noastre, atît ale
Numeroase cooperative din regiunea cooperatorilor, cit şi ale cadrelor de con­
noastră au folosit resursele locale. Din ducere ale U.R.CM. vom reuşi să reali­
deşeuri de lemn s-aiu produs obiecte de zăm cu cinste sarcinile trasate de partid
uz casnic, iar din deşeuri de piele diferite şi guvern, de a contribui prin toate mlj-
articole de încălţăminte d a : sandale, bo­ toacele la ridicarea nivelului de trai ma­
canci, încălţăminte pentru copii şi articole terial şi cultural al oamenilor muncii.
BEÂJAN DEONTIN
preşedintele U.R.C.M.
C I F R E SI F A P T E
0 In lupta pentru îndeplinirea planului ® Numărul membrilor cooperatori care
înainte de termen, cooperativele meşteşu­ lucrează în diferite ramuri de producţie
găreşti din regiunea Hunedoara, au avut este de 2031, din care 458 sînt femei.
însemnate realizări. Planul producţiei glo­ ® In vederea creşterii productivităţii
bale a fost realizat în proporţie de 115 Ia muncii s-au luat importante măsuri tehni-
sută, iar productivitatea muncii a crescut co-organizatorice printre care şi înzestrarea
cu 12 la sută. Luptînd pentru reducerea cu utilaje, Volumul investiţiilor a crescut
preţului de cost, cooperatorii au realizat cu 46 la sută faţă de 1954, iar la utilaje
economii care reduc preţul de cost al pro­ depăşirea a fost de sută la sută, faţă de
duselor cu 2,86 Ia sută. aceeaşi perioadă. W ^V.VVA'AVKvXSW M % i A W .'.'.'M V i'.'.SV .'.V A V .'ÎA '.'.W .V
® In vederea bunei deserviri a populaţiei « In acest an — faţă de anul trecut — Cu mult gust şi dibăcie sînt lucrate produsele executate de secţia de artă popu­
lară din Prislop a cooperativei „16 Feb ruarie“ din Haţeg. Aici se fac feţe de
cu executări de comenzi şi reparaţii, s-au pus la dispoziţia cooperatorilor cu 12 mese din bumbac ales cu motive naţionale în culori vii şi variate, prosoape, poşete
şi altele.
precum şi producerea de noi sortimente de la sută mai multe locuri la staţiunile bal-
Clişeul nostru înfăţişează o parte din produsele executate de secţia de artă
lprg consum, funcţionează un număr de neo-climaterice, iar Ia staţiunile de odihnă populară din Prislop, raionul Haţeg.
216 secţii, din care 32 au fost deschise în cu 16 la sută. Totodată s-a plătit ajutoare
ultimul timp. băneşti în valoare de peste 300.000 lei.
lucrăm, în curînd n-o să mai avem unde rat vor să obţină locul întîi pe regiune. turi de bucătărie „Argeş“, 100 paturi pen­
să ne mişcăm; poftim, uită-te şi dum­ La club, tinerii au invitat m ulţi coope­ tru copii, 15 sobe de teracotă peste plan şi
...Firul gîndului se deapănă mai departe neata, numai scaune şi mese. multe produse din metal c a : ligheane,
şi mîinile harnice ale cooperatorului Ola­ ratori. S-a făcut încă o probă a progra­ strecurători, stropitori, pîlnii, forme pen­
dar încheie rînd pe rînd dulap după du­ — Şi ce ai de gînd să faci 7 mului lor, pentru care au m uncit cu sîr- tru bucătării, făraşe şi multe alte bunuri
lap. — La aceasta ne-am gîndit de m ult şl guinţă... de uz casnic. Acestea toate le-am execu­
noi. Voi propune consiliului de conducere tat din deşeuri ce au adus cooperativei
Brigada utemistsjlui să ceară ajutorul partidului — nu se De vorbă cu preşedintele un beneficiu de 18.000 lei. Ele ne-au aju­
Benedek luliu poate, tovarăşii de la raion trebuie să ne tat să îndeplinim planul nostru global cu
înţeleagă şi să ne ajute, au ajutat ei şi Cele 53 de primăveri ale preşedintelui
Cu ochii vioi, veşnic surîzători, tova­ pe alţii. Music Ştefan pot să-ţi povestească multe lO lV o.
răşul Benedek luliu, îşi îndrumă tovarăşii ...Şi, parcă mai cu nădejde se apucă de din greaua, dar frumoasa meserie de zi­
de muncă să mînuiască cu precizie rin­ muncă. Din mîinile puternice ale şefului dar. Mult a mai „cîrpit" în trecut pereţii — Tovarăşe preşedinte, aş vrea să vă
deaua şi ferestrăul, să încheie bucăţile de brigadă Benedek luliu şi a ortacilor caselor domnilor. O tencuială, o sobă re­ mai întreb ceva.
exact şi fără pierderi de timp. săi ies mereu noi mese şi scaune care vor parată sau un tavan. Au fost vremuri cînd
lua apoi drumul vopsitului. nici chiar cu aceste „cîrpituri“ bucata de — Bucuros îţi răspund.
— Greu tovarăşe ? pîine nu putea fi asigurată. — Care-i cheia succeselor dumneavoas­
— Greu 7 N u ! De ce să fie greu 7 La club tră 7
In echipa mea am băieţi buni, Lăpă- ...Preşedintele îşi aduce aminte cu ură — întrebarea nu e grea şi îşi găseşte
dătescu şi Neamţu. Vrem ' să executăm E sîmbătă seara. La Clubul cooperato­ de acele vremuri. Cînd începe să poves­ răspuns în hotărîrile plenarei lărgite a
scaunele şi mesele pentru bucătărie de rilor este multă animaţie, tineretul din tească, nimic nu-i scapă; faptele se leagă C.C. al partidului nostru drag din au­
cea mai bună calitate, însă, locul e prea cooperativele „Partizanul“ şi „Sprijinul una de alta ca şi cum ieri s-ar fi întîm - gust 1953 care ne-au învăţat întotdeauna
strimt tovarăşe. Cooperativa noastră creş­ plat. Sînt încă vii în memoria preşedin­ să fim ordonaţi, să executăm un control
te şi se dezvoltă pe zi ce trece. Aci, uncie Minier“ sau adunat din nou pentru re­ telui şi poate vii vor rămîne pentru tot­ amănunţit al muncii noastre, să ne res­
petiţii. Cei de afară nu-şi putea.u da sea­ deauna. pectăm propriile noastre hotărîri, să nu
ma despre ce era vorba înăuntru. Tinerii iertăm pe cei care greşesc. Apoi, îndru­
cooperatori au căutat să ţină tainică tru­ — Vreau să muncesc tovarăşe din tot mările organizaţiei noastre de partid pe
da lor de multe săptămîni în şir. Cînd se sufletul pentru vremurile acestea noi. care le urmăm cu fidelitate şi le traducem
vor prezenta la conferinţa regională a Vreau ca producţia, aşa cum arată aci în fapte.
U.R.C.M. doresc să arate că şi în m un­ graficul nostru, să crească an de an, că
ca culturală se găsesc în frunte. Neapă­ pentru noi muncim, pentru copiii noştri, Planuri de viitor
pentru viaţa şi pacea noastră.
Discuţia cu preşedintele continuă şi
Din 1951 şi pînă azi producţia globală îţi face multă plăcere să-l asculţi ce spu­
a cooperativei a crescut cu peste 500°/o- ne.
A n de an cooperativa noastră se
dezvoltă şi şi-a îmbunătăţit calitatea — Toată străduinţa noastră este de a-i
produselor. mulţumi pe oameni — spune preşedintele.
Ei pretind de la viaţă mai mult, vor să
Pe beneficiarii noştri (O.C.L. produse in ­ trăiască din ce în ce mai bine.
dustriale) căutăm să-i mulţumim, să-i
mxdţumim şi pe aceia cărora le prestăm In consiliu am hotărît să ne mărim pro­
reparaţii curente, sau pe cel care cumpără priul nostru local; aşa ne vom putea dez­
de la noi lăzi pentru sticle, pe cei care volta mal repede, vom putea înzestra co­
folosesc sobe de teracotă; acestea căutăm operativa cu utilaj m odem, cu ajutorul
să le executăm cît mai bine. căruia vom produce bunuri multe, în­
destulătoare.
Depănîndu-şi mai departe firul poves­
tirii el adăugă: ...In mintea preşedintelui se contura
parcă tot mai precis viitorul.
— A vem toată >convingerea ca de ziua
conferinţei regionale, care nu-i departe, să — Vrem să facem totul pentru minerii
terminăm cincinalul. N u-i uşor să termini noştri, pentru muncitorii de pe şantierele
cincinalul cu 6 luni înainte. de construcţii, pentru ţăranii muncitori,
pentru ca toţi să ne sim ţim bine şi fericiţi,
— Dar pe sortimente 7 — îl întrebai. pentru ca pacea — bunul nostru cel mal
— Pe sortimente din propria noastră ele. preţ — să ne fie asigurată.
iniţiativă am executat m ulte; 41 garni­
C. RADU