Page 11 - 1955-06

Nr 485
Pentru bursa desfăşurare a îndheierii anului şcolar
în învăjărnîniM de partid
Sarcina principală a propagandei de
partid este de a înarma membrii şi can­
didaţii de partid cu teoria marxist-leni-
nistă — baza ştiinţifică a politicii parti­
dului — de a face ps aceştia luptători ac­
tivi pentru transpunerea în viaţă a hotă­
rârilor partidului şi guvernului, de a edu­
ca pe toţi oamenii muncii în spiritul dra­
gostei faţă de partid, faţă de patrie şi faţă
de marea Uniune Sovietică.
In sistemul propagandei de partid locul
cel mai important îl ocupă învăţământul
de partid. In acest an şcolar, datorită
unei mai bune organizări a învăţământu­
lui de partid, în regiunea noastră s-au ob­
ţinut unele succese In educarea marxist-
leninistă a membrilor şi candidaţilor' de
partid şi a oamenilor muncii. Numărul ce­
lor care studiază în cadrul învăţământului
de partid a crescut cu aproape 20 la sută.
S-a îmbunătăţit — faţă de anul trecut —
şi calitatea propagandei, ceea ce rezultă
din conţinutul lecţiilor ce se predau la un
nivel mai înalt şi din participarea mai ac­
tivă şi mai fructuoasă a cursanţilor la
discuţii.
Unele comitete raionale de partid au a-
cordat mai multă grijă conducerii şi în­
drumării studiului marxism-leninismuilui,
luptînd împotriva lipsei de răspundere
faţă de propagandă şi împotriva formalis­
mului în studiu. Comitetele raionale de
partid Hunedoara şi Petroşani, au analizat
periodic stadiul învăţământului atît în ce
priveşte respectarea programului şi parti­
ciparea cursanţilor la cercuri şi cursuri,
cât şi conţinutul şi calitatea lecţiilor. Anu­ politica de transformare socialistă a agri­
miţi membrii ai acestor comitete de par­
tid au participat la pregătirea propagan­
diştilor în cadrul seminariilor permanente,
susţinînd în faţa lor lecţii şi referate le­
gate de problemele vieţii de partid, de
situaţia internaţională, precum şi de anu­
mite hotărâri ale partidului şi guvernului.
Cabinetul de partid Alba-Iuiia şi con­
ducerea seminariilor permanente de pe
lîmgă Comitetul raional de partid Haţeg,
în tot cursul anului au acordat o grijă
deosebită înarmării propagandiştilor cu
problemele actuale ale politicii partidului
nostru, insistând asupra legării acestora în
mod creator cu sarcinile concrete care
stau în faţa propagandiştilor şi cursanţi­
lor din raioanele respective. In această di­
recţie un ajutor real pentru Comitetele ra ­
ionale de partid l-a constituit programul
de conferinţe pe teme industriale şi agra­
re, elaborat de către comitetul regional de
partid în scopul cunoaşterii de către acti­
vişti şi propagandişti a problemelor eco­
nomice, lucru ce a influenţat pozitiv le­
garea de către propagandişti a teoriei cu
practica construcţiei socialiste.
tOx
înaini „i. -ti»*
piu, sămânţa a 10.000 fire de roşii, a fost
însămânţată mai întâi în cuburi nutritive
şi apoi în grădină. Datorită acestui fapt,
roşiile sînt deja înflorite.
O altă metodă înaintată în cultivarea
legumelor aplicată aici, este aceea a obţi­
nerii mai multor recolte pe an de pe ace­
laşi teren. Ei, au plantat pe o suprafaţă
de 4 hectare ceapă de stufat şi pe un
hectar spanac. In curind, recoltarea aces­
tor plante se va termina şi în locul lor,
se va planta varza de toamnă. Astfel, de
pe acelaşi teren, grădinarii vor Culege
două recolte.
In perioada actuală, cele mai însemnate
lucrări ce se execută în grădina gospo­
dăriei anexe din Haţeg s în t: plivitul bu­
ruienilor, prăşitul. îngrăşatul suplimentar
şi udatul. La aceste lucrări sînt fruntaşi
muncitorii Peter Iosif, Neicon Miron, Bo-
DRUMUL SOCIALISMULUI
v i a t a DE P A R T I D
STOICA VIOREL de propagandişti, ridicarea de noi cadre
şeful sectorului propagandă al Co­ de acest fel, trebuie să fie o preocupare
mitetului regional P.M.R. Hunedoara permanentă a organizaţiilor de partid. In
această direcţie Comitetul raional de par­
Pentru generalizarea celor mai bune tid Hia a procedat greşit, deoarece a per­
metode folosite de propagandiştii cu expe­ mis o fluctuaţie mare a cadrelor de pro­
rienţă înaintată, comitetele raionale de pagandişti.
partid Hunedoara, Petroşani şi Alba, au
organizat în decursul anului şcolar schim­ Aioum, în preajma închiderii anului şco­
buri de experienţă cu propagandiştii. Cu lar în învăţământul de partid, una dintre
acest prilej cei mai buni propagandişti au principalele sarcini, de a cărei rezolvare
prezentat referate pe tem ele: „întocmirea depinde buna desfăşurare a viitorului an
şi expunerea cuvântului introductiv“ şi şc'olar este recrutarea ou grijă a noilor
„Ajutorul dat cursanţilor în studiul indi­ propagandişti din rîndurile celor mai buni
vidual“, „Cum se conduci discuţiile în cer­ cursanţi: muncitori, ţărani muncitori,
curi şi cursuri“, etc. tehnicieni, membri şi candidaţi de partid,
oare posedă cunoştinţele necesare în acest
Cu toate rezultatele obţinute, în regiu­ domeniu al muncii de partid.
nea noastră mai sînt unele comitete ra­
ionale de partid care n-au reuşit să ridice In scopul asigurării închiderii ou suc­
propaganda de partid la nivelul sarcinilor ces a anului şcolar în învăţământul de
actuale. Comitetele raionale de partid partid, organizaţiile de partid sînt datoare
Orăştie, Sebeş, Brad şi comitetul orăşenesc da, pe măsura terminării programului de
de partid din Deva şi în acest an au avut învăţământ, să organizeze discuţiile de
lipsuri în conducerea şi îndrumarea în­ sfârşii de an între 15-30 iunie a.c. Este
văţământului de partid. necesar de a se organiza încă de pe a-
cum consultaţii colective şi individuale cu
Aceste organe n-au controlat Calitatea propagandiştii şi cursanţii în problemele
lecţiilor ţinute în faţa propagandiştilor, şi de bază ale politicii partidului nostru ca:
n-au participat la pregătirea lor, lucru ce „Desfăşurarea revoluţiei democrat-populare
a făcut ca problemele teoretice studiate în ţara noastră“, „Clasele sociale şi lupta
să nu fie legate de activitatea practică a de clasă în etapa actuală“, Rezolvarea
raionului şi a loculud de muncă respectiv. problemei naţionale de către P. M. R.“,
De pildă, lecţia expusă la cabinetul de „Preţul de cost şi căile reducerii lui“, etc., pe luna iunie cu 15-25 la sută.
partid din Sebeş pe tema „Lupta P.C.U.S. pentru a lămuri unele probleme ce n-au
pentru transformarea socialistă a agricul­ fost însuşite pe deplin de către cursanţi.
turii“, nu a cuprins nici un exemplu de Acolo unde cercurile şi cursurile au rămas
felul cum partidul nostru aplică în viaţă în urmă cu 2-3 lecţii, comitetele de partid
sînt datoare să ia măsuri pentru încadra­
culturii. rea lor în program, asigurând participarea
la Convorbirile recapitulative a tuturor ce­
Comitetele raionale de partid Orăştie şi lor încadraţi în învăţământul de partid.
Brad nu s-au îngrijit să asigure cadre Pentru a asigura justa înţelegere şi a*
pllcare a teoriei marxist-leniniste la spe­
corespunzătoare pentru cabinetele de par­ cificul ţării noastre, pe lîngă Cabinetele
tid. In aceste raioane pregătirea propagan­ de partid vor trebui organizate expuneri
diştilor se face la un nivel slab, neţinîn- suplimentare în faţa propagandiştilor pe
du-se cont de programul de desfăşurare a anumite teme specifice raioanelor.
seminariilor. Tovarăşul Ivănescu Aurel, Atenţie deosebită va trebui acordată de
directorul cabinetului de partid din Orăş­ către organizaţiile de partid lecţiilor şi
tie, care manifestă o atitudine lipsită de conferinţelor în legătură ou problemele
răspundere faţă de sarcinile ce-i revin, nu economice, teoretice externe şi de cultură
a fost tras la răspundere de către comi­ generală. Aceste lecţii vor continua a se
tetul raional de partid. Lipsuri asemănă­
ţine în perioada de vară în cadrul adu­
toare manifestă şi tov. Popa Sebastian,
nărilor deschise ale organizaţiilor de bază,
şeful secţiei de propagandă şi agitaţie de
în scopul înarmării continue a membrilor
la Comitetul orăşenesc de partid Deva, de partid şi a tuturor oamenilor muncii
cu problemele politice actuale ale parti­
care nu controlează învăţământul de par­ dului nostru.
tid şi manifestă gravă lipsă de interes Comitetele raionale de partid, îndată
după terminarea discuţiilor de sfîrşit de
faţă de organizarea şi- îndrumarea colec­ an, pe baza analizelor ce vor avea loc în
cadrul comitetelor de partid şi organiza­
tivului de pregătire „a prapagandiştilor. ţiilor de bază, sînt datoare să ia măsurile
de. pregătire -a noului an şcolar în învă-
Munca de propagandist cere experienţă ţămîntul de partid, avlnd în vedere elimi­
narea lipsurilor manifestate în anul şco­
îndelungată, şi, p..e.....l.î.n..g..ă- >cunoştinţe: p¦oli- lar 1954-1955.
tice, ideologice şi de cultură generală, po­
sedarea anumitor cunoştinţe pedagogice.
De ac'eeâ asigurarea stabilităţii cadrelor
mnere
vie şi Tebieş Aurei. Datorită muncii lor
însufleţite, în decurs de numai o săptă­
mână fundaţia a şi fost gata.
Ţăranii muncitori din satul Şesuri sînt
hotărâţi ca pînă la 23 August să ridice
l construcţia în roşu, pentru ca la anul, ti­
nerele vlăstare din acest sat să poată în­
văţa în şdoală nouă.
NICODAE MOŢ
preşedintele comitetului executiv
al Sfatului popular din comuna
Buoureşci
şi zarzavaturi
î şi cea din Oarda de Jos, raionul Alba.
In cadrul acestei gospodării, sînt înfiin­
pma aciiftr toaca supraiaţa insâminţatâ ţate o serie de sectoare, dintre care cele
cu morcovi şi pătrunjel, s-au prăşit 10 mai importante sînt sectoarele zootehnic
ha. cu ceapă şi 7 ha. cu varză timpurie 4şi legumicol. Despre realizările din sec­
torul zootehnic, s-ar putea vorbi multe lu­
Pentru aplicarea îngrăşămintelor supli­ cruri frumoase. Dar. nu la fel se poate
mentare în timpul vegetaţiei, conducerea vorbi despre sectorul legumicol. Aici, cu
gospodăriei a procurat 14.000 kg. super- toate că majoritatea culturilor sînt însă-
fosfat şi azotat de amoniu. Ingrăşămintele mînţate şi plantate, lucrările de îngrijirea
chimice vor fi administrate odată cu uda­ şi întreţinerea culturilor au rămas mult
rea plantaţiilor de legume. In urmă. De exemplu, la oultura de mor­
covi şi pătrunjel, acum trebuia să se exe­
Munca grădinarilor de la „Minerul II“ cute praşila Il-a. Cu toate acestea, s-a
din Haţeg, a dat rezultate frumoase. Pînă executat abia praşila I-a şi aceasta numai
acum, minerii din Valea Jiului au primit printre rînduri. Plivitu! şi prăşitul ma­
din această grădină 6.000 kg. spanac şi nual nu s-a făcut niciodată, iar buruie­
1.200 kg. ceapă verde, iar în curind vor nile au fost lăsate să crească nestinghe­
.primi şi alte legume şi zarzavaturi. rite. Din această cauză, aproape că nu se
mai cunoaşte pe rînd ce cultură anume
Posibilităţi există predomină.
dar nu sînt folosite
Lipsuri se manifestă şi în ce priveşte
Printre gospodăriile agrozootehnice înfiin­ folosirea justă şi în mod raţional a tere­
ţate pe lingă întreprinderile şi insti­ nului. In loc ca ridichiile să fie interca­
tuţiile de la noi din regiune, se numără late cu morcovi şi pătrunjel, ele au fost
însămânţate pe un teren aparte, teren care
s-ar fi putut cultiva cu alte plante legu­
micole. Pe lîngă faptul că ridichiile nu au
fost însămânţate intercalat, ele sînt prost
întreţinute Cu toate că sînt ridichi de
lună, de recoltatul acestora nu se poate
vorbi nici peste două luni, deoarece ele
nu au fost rărite pentru a se putea dez­
volta în ccndiţiuni normale.
Cu totul nesatisfăcător se munceşte în
această grădină şi în ce priveşte amena­
jarea terenului pentru' irigat. Biloanele
(canalele principale) de irigat, sînt pline
de buruieni (aşa cum au rămas de anul tre­
cut), în loc să fie săpate sau arate şi
plantate cu gulii, varză de vară, etc.
Orice grădinar ştie că dacă plantezi ră­
saduri viguroase, călite şi bine dezvoltate,
Organizaţiile de bază
discută lucrările Conferinţei
de ia Varşovia
In regiunea noastră organizaţiile de par­
tid au început dezbaterea istoricului Tra­
ta t de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală încheiat între Uniunea Sovietică
şi ţările de democraţie populară din Eu­
ropa, cu prilejul conferinţei de la Varşo­
via.
In adunările generale ale organizaţiilor
de bază, membrii de partid discută cu
mult interes documentele conferinţei, con­
ştienţi fiind de importanţa ei în întărirea
şi apărarea păcii popoarelor.
Comuniştii din secţia mecanică a Com­
binatului siderurgic „Gh. Gheorghiu-Dej”
din Hunedoara au primit cu profundă sa­
tisfacţie rezultatele conferinţei de la Var­
şovia. Cu ocazia adunării generale ce a a-
vut loc în ziua de 3 iunie, ei şi-au mani­
festat voinţa dîrză de a lupta pentru men­
ţinerea păcii, de a contribui, prin munca
lor, alături de sutele de milioane de oa­
meni ai muncii, la zădărnicirea planurilor
celor ce caută să târască lumea într-un nou
război mondial.
Luând cuvântul strungarii Bordei loan,
Cursan Liviu şi rabotorul Papadulis Pa-
naitis s-au angajat ca, pentru a întări şi
mai mult semnătura delegaţiei Republicii
noastre *Populare pe tratatul de la Var­
şovia, îşi vor depăşi planul de producţie
]: ¦ ' * . . ,
Şi în raionul Ilia s-au început prelu­
crările documentelor de la Varşovia. In
majoritatea organizaţiilor de partid, se­
cretarii, membrii biroului şi activiştii co­
mitetului raional de parbid au făcut ex­
puneri despre însemnătatea istorică a tra­
tatului de la Varşovia.
Pe marginea referatelor expuse au loc
numeroase discuţii în care membrii de
partid aprobă tratatul ca un document de
mare importanţă pentru asigurarea păcii
Sn lume.
Pentru a întări semnătura conducători­
lor patriei noastre pe tratat, colectiviştii
Mihat David, Băcianu I. şi Săsăreanu So­
fia s-au angajat să Contribuie la întări­
rea economică a ţării şi a capacităţii ei
de apărare prin intensificarea eforturilor
în vederea obţinerii de recolte îmbelşu­
gate. < timp îndelungat la cărţile din vitrină, 1 rut fişe pentru noii oititori, apoi a ple­
In acelaşi sens au discutat şi membrii
de partid din comunele Dobra şl Ilia-sat.
Tovarăşii ca Pdansohi Ştefan, Bogdan
Aran, Raiau Petru din Dobra, luga Ana,
Oprean Valeria şi mulţi alţii, şi-au expri­
mat hotărârea de a face cunoscut conţi­
nutul tratatului de la Varşovia tuturor ţă­
ranilor muncitori din comunele lor, pentru
ca fiecare ţăran muncitor să-şi dea con­
tribuţia la întărirea acestui tratat obţi­
nând o producţie tot mai mare la hectar
şi achitind fără întârziere obligaţiile către Vaier Lăbuneţ s-a îndreptat¦.spre ieşire duce la librărie şi alege cărţi noi. Primele
stat.
* — Tovarăşul Lăbuneţ este. unul dintre ceea, urmează Ia rînd toate Celelalte nou­
Munoitorii de pe şantierele I.C.S. din
Hunedoara au salutat cu multă dragoste
ratificarea tratatului de prietenie, cola­
borare şi asistenţă mutuală de către Ma­
rea Adunare Naţională a RP.R. în urma
conferinţei de la Varşovia.
In adunarea generală a organizaţiei de
bază I.C.S.H., membrii de partid au dez­
bătut pe larg documentele Conferinţei.
Participând la discuţii, tovarăşul Brudiu
Dumitru, sudor, s-a angajat să-şi execute
mai repede lucrările ce-i revin pentru ter­
minarea înainte de termen a unei noi
construcţii industriale. La fel, tovarăşul
Şerbănescu Sfére, şeful serviciului în
cadrul direcţiei de aprovizionare, s-a an­
gajat că va asigura la timp şi în bune
con'diţiuni şantierele cu materialele nece­
sare construcţiilor.
atunci la transplantare, prinderea lor
este asigurată sută la sută şi producţia va
fi mai bună şi mai repede cu 2-3 săptă­
mâni. Acest lucru, conducerea gospodăriei
agrozootehnice din Oarda de Jos, nu l-a
respectat. Martori în această privinţă sînt
răsadurile de roşii şi de alte plante, care
sînt foarte firave. Roşiile nu au fost re­
pícate pentru a se dezvolta. în paturi reci
sau în cuburi nutritive, despre care de
altfel în această gospodărie nici nu se
poate vorbi cu toate că posibilităţi pen­
tru confecţionarea cuburilor au existat.
Roşiile sînt plantate direct în cîmp, aşa
cum au crescut în răsadniţe. Cu metodele
noi de muncă în legumicultura, nu prea
sânt de acord chiar şi responsabilii teh­
nici, aşa de altfel cum nu a fost de acord
brigadierul Moşneag NicoLae cu Confecţio­
narea cuburilor nutritive şi cu repicatul
răsadurilor.
Conducerea gospodăriei agrozootehnice
din Oarda de Jos, respectiv tovarăşul in­
giner Micu Augustin, şeful sepţiei, trebuie
să ştie că atîta timp cît se vor mai con­
duce în munca de grădinărit după meto­
dele învechite de lucru, nici rezultatele
nu vor fi cele aşteptate.
De aceea, este necesar, ca începînd de
acum înainte să se conducă în muncă şi
să aplice în practică metodele grădinari­
lor fruntaşi din regiunea noastră. Să pună
un accent deosebit pe folosirea în mod
raţional a terenului, astfel ca să scoată
cel puţin 2-3 recolte de pe terenurile ce
se eliberează treptat de plantele ce, se
dau in consumaţie cantinelor..
Un sprijin mai preţios trebuie să i ss
acorde grădinii, şi din partea conducerii
întreprinderii pe lingă care funcţionează
gospodăria anexă din Oarda de Jos, res­
pectiv din partea tovarăşului Nicula Tra­
ían, director administrativ, care va trebui
să analizeze mai des felul cum se desfă­
şoară munca în cadrul acestei gospodării
in ţoale socioarele de activitate.
Pag. 3
Vom încheia cu succes anul şcolar
Cadrele didactice şi elevii din şcoala elevilor, la studierea mai departe a pro­
noastră au depus o intensă activitate pen­ blemelor principale din materia parcursă
tru buna reuşită a examenelor de sfîrşit şi la organizarea muncii de ajutorare a
de an. elevilor rămaşi in urmă.
Pentru rezolvarea c'u succes a acestei La 1. romînă, 1. rusă, matematici şi alte
sarcini la Şcoala de şapte ani nr. 1 din materii, au fost organizate ore de con­
Hunedoara, s-au luat o serie de măsuri sultaţii, iar la clasa Vl-a a fost creat un
oare să asigure o cît mai bună pregătire „Colţ al examenelor“ cu scopul de a lă­
a elevilor. muri problemele pe care elevii nu le stă-
pînesc temeinic.
Astfel, în planul de muncă al şcolii a
fost prevăzută organizarea unor referate Pentru a da elevilor posibilitatea să în­
cu privire l a : „Recapitularea materiei ţeleagă mai bine diferitele probleme stu­
mijloc de consolidare a cunoştinţelor“ şi diate, ei au fost puşi în contact direct cu
„Metodele şi procedeele de predare în pe­ natura. De pildă, în cadrul orelor de geo­
rioada de recapitulare şi sistematizare a grafie s-au făcut două excursii pe malul
materiei“. Referatele au fost ţinute de pîrîuiui Zlaşti, avînd ca tem e: „Apa
tovarăşii profesori în şedinţele de consi­ curgătoare“, „Modificările scoarţei pămân­
liu pedagogic. tului şi Orientarea“. De asemenea,, s-a or­
ganizat o vizită cu elevii clasei a VII-A,
Organizarea muncii în această perioadă l a .Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
a Cerut din partea tuturor învăţătorilor şi Dej“ din Hunedoara.
profesorilor întocmirea justă a planului
de recapitulare pentru a ajuta pe elevi să .Măsurile luate de colectivul, pedagogic
adîncească şi să sistematizeze materialul al şcolii noastre au Contribuit la pregăti­
însuşit în timpul anului. rea .temeinică a elevilor în vederea exa­
menelor de sfîrşit de an.
Planul de recapitulare la limba română
clasa III şi ştiinţele naturii clasa VI şi a ...Primele zile de examene au fost pline
VII, a fost discutat într-o şedinţă a consi­ de emoţii atît pentru elevi cît şi pentru
liului pedagogic, unde s-au stabilit sarcini profesori.
concrete pentru fiecare membru al colec­
tivului. Conform planului întocmit s-au Roadele muncii depuse în timpul pregă­
folosit forme diferite de ridicare a cali­ tirii pentru examene, au început să se
tăţii muncii. In felul acesta s-au organi­ arate pe rând. Aşa de pildă în clasa VI-a
zat lecţii deschise la aritmetică, 1. romînă Â, la examenul de matematică 17 elevi au
şi geografie cu interasistenţă între profe­ primit nota 5, 6 elevi nota 4 şi 3 elevi nota
sorii care predau aceleaşi obiecte. 3. Notă mai mică de 3 n-a luat nici unul.
Ih acest schimb, de experienţă, cadrele La fel 45% dintre elevii dased a V-a AI
didâotice au văzut cum trebuie să rezolve şi B. au obţinut nota 5 la matematici. De
just problemele specifice muncii de reca­ asemenea şi la limba romînă s-au obţinut
pitulare. Lecţiile deschise şi interasisten- rezultate frumoase. Mulţi elevii, printre
ţefle, au prilejuit discuţii cu privire la me­ c a re : Davidescu Mioara şi Mitică Viorica
todica unor lecţii de recapitulare, la re­ din clasa VH-a A, Iurchevidi Antoaneta,
partizarea materiei în vederea recapitu­ Suvalcu Mihai, Gostian Lucia şl Herban
lării pe teme sau probleme, la controlul Adrian au luat note de 5 la lucrarea scri­
şi notarea cunoştinţelor. să. Rezultatele obţinute până acum dove­
desc că elevii au dobândit trainice cu­
Atenţia colectivului şcolii, a fost per­ noştinţe.
manent îndreptată asupra pregătirii lec­
ţiilor de recapitulare, astfel, încât să con­ STAICU AXENTE
tribuie la lărgirea orizontului ştiinţific al
directorul Şcolii de 7 ani nr. 1
Hunedoara
Prieteni nedespărţiţi ai cărţii
Lăbuneţ Vaier s-a oprit în faţa vitri­ lucru, fumolistul Haralambie Covaloiuc
nelor oare te întâmpină de cum intri în s-a dus ou un geamantan să ia cărţile
biblioteca Combinatuliii siderurgic „Gh. pentru biblioteca volantă. După Ce şi-a a-
Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara. A privit les 30 dintre cărţile cele mai bune, a ce­
apoi s-a apropiat de responsabilul biblio­ cat acasă grăbit.
tecii.
— Am adus cartea : „Indicator de me­ Cînd cineva cere vreo carte ce nu se
tode stahanoviste“. Acum vreau să iau alte găseşte în cele 65.000 de volume ale. bi­
două. Vă rog să-mi daţi „Şarjele rapide“ bliotecii, bibliotecarul priveşte am ărît spre
şi „Mesteacănul alb”. raftui ile pline, apoi încearcă să-i reco­
Bibliotecarul Voicu Valeriu a trecut pe mande cititorului ceva asemănător. Nu se
fişa cititorului Vaier Lăbuneţ încă două mulţumeşte însă numai ou atît, ci îşi no­
cărţi, apoi a avut grijă-să*i spună'că peste tează într-un carnet cartea cerută.
câteva zile. fondul bibliotecii se va mări La prima ocazie *cîiid fondul de cărţi al
cu cărţi noi. bibliotecii se măreşte, .bibliotecarul ’ se
condus de privirea caldă a bibliotecarului. sînt acelie cerute de cititori, Iar după a-
prietenii nedespărţiţi ai, cărţii — le spuse tăţi.
acesta cu mîndrie îndreptăţită celor ca- Zilele trecute, biblioteca s-a • îmbogăţit
re-şi aşteptau rînduil. cu încă 360 de volume în valoare de 1.900
lei. Printre cărţile noi se numără „Giu-
? vaierul 'coroanei”, „Cucerirea polului
Iniţiativa bibliotecii de a înfiinţa bi­
blioteci volante la blocurile muncitoreşti nord“, .„Oamenii vor să trăiască“, „Un om
a fost primită cu bucurie şi sprijinită de între oameni voi, II“ şi cărţi tehnice c a :
mulţi cititori. „Furnalul“, „Structura fpntei“,. „Sudura“,
Covaleiuc Haralambie a fost primul care „Tăierea şi lipirea materialelor“ şi alte
a luat cărţi de la biblioteca volantă. . 1 cărţi cerute de'cititori. ' ‘
In blocul 25, unde' locuiesc eu, sîrit ...Sînt- mulţi.muncitori tineri şi-vîrstnici
.mulţi care. ar dori să citească. Biblioteca la. Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu-
este departe însă şi mai ales femeile cas­ Dej“ din Hunedoara care au devenit prie­
nice nu pot veni pînă aici. Dacă facem teni nedespărţiţi ai cărţii.
biblioteoi volante la blocurile muncitoreşti, In urmă cu trei zile erau 2.502. Acum,
numărul cititorilor va creşte simţitor — a numărul lor se poate să fi' crescut, de­
spus tovarăşul Covaleiuc. cînd i s-a cerut oarece în fiecare zi vin tot mai mulţi, dor­
părerea în privinţa aceasta, nici să se împrietenească cu cartea.
oChiar de a doua zi când a ieşit-de la ANA CARANFIL
Realizări, dar şi unele lipsuri turi trebuiau să fie plantate la această
dată. Conducerea gospodăriei trebuie să
Munoitorii gospodăriei agrozootehnice analizeze aceste lipsuri şi să ia măsurile
„Minerul IV“ din Simeria, au obţi­ noeesare.
nut pînă acum rezultate frumoase în cul­
tivarea legumelor şi a zarzavaturilor. Pe CONCLUZII
suprafaţa de 85 ha. de grădină, ei au în­
sămânţat şi plantat 125ha. ou ceapă, 8 ha. După cum se vede şi din materialul pu­
cu castraveţi, 8 ha. cu varză de vară, 55 blicat mai sus, in multe .gospodării anexe ale
ha. cu cartofi, morcovi, păsblmac, pătrun­ întreprinderilor s-au obţinut succese frumoase
jel şi sfeclă roşie,, iar pe canale şi diguri atît în aplicarea metodelor agrotehnice îna­
s-au plantat 20.000 fire de. gulii. Pentru intate cît şi în întreţinerea culturilor plantate.
ca recolta să fie cît mai bogată ei au ad­
ministrat pînă în prezent îngrăşăminte Dar pe lîngă succese, în activitatea gos­
chimice pe întreaga suprafaţă a grădinii, podăriilor anexe se constată şi o seamă de
în cantitate de 20.000 kg. lipsuri. Unele, au rămas in urmă cu plan­
tatul legumelor, altele nu folosesc metode
întreţinerea legumelor şi zarzavaturilor agrotehnice înaintate, altele nu se preocupă
de întreţinerea culturilor, nu folosesc just
este de asemenea o preocupare de seamă terenul grădinii.
a muncitorilor din această gospodărie a-
nexă. Au fost prăşite pînă acum supra­ Conducerile acestor gospodării anexe tre­
feţe însemnate cu ceapă, morcovi şi altele. buie să se ocupe în mod deosebit în peri­
La 8 ha. din cultura de morcovi, pentru oada de faţă de executarea lucrărilor de în­
a putea, executa prăşitul încă înainte de treţinere, să lichideze răminerea în urmă la
răsărirea plantei, ei au marcat rîndurile plantarea roşiilor, ardeilor şi a altor plante
cu spanac. Astfel, buruienile dare au cres­ legumicole şi să fie în atenţia lor culegerea
cut înaintea morcovilor au fost distruse de pe acelaşi teren a două sau mai multe
şi- plantele au putut să se dezvolte nor­ recolte anual. Un rol de seamă în lichida­
mal. rea acestor lipsuri trebuie să-l aibă şi or­
ganizaţiile de bază şi comitetele sindicale
Datorită muncii depuse de grădinarii din aceste gospodării. In adunările generale
Drăgan Ioana. Manda Miţa, Pleşa Miru,
Oprea Vasile şi alţii, gospodăria a livrat cu membrii lor, acestea, au datoria să dez­
pînă în prezent minerilor din Valea Jiu­ bată problemele arătate mai sus şi să pro­
lui 5.000 kg. spanac şi 7.000 kg. ceapă pună conducerilor gospodăriilor, unele mă­
verde. suri pentru îndreptarea lipsurilor. Conduce­
rile întreprinderilor pe lingă care funcţio­
Dar pa lîngă aceste realizări, în munca nează aceste gospodării trebuie să privească
gospodăriei agrozootehnice „Minerul IV‘: cu mai mult simţ de răspundere sarcinile ce
din Simeria sînt şi unele lipsuri. In pri­ le revin faţă de situaţia lucrărilor din gos­
mul rînd trebuie spus că pentru condu­ podăriile lor anexe. Tovarăşii directori ai
cerea acestei gospodării anexe, nu a fost acestor întreprinderi trebuie să treacă de
o preocupare importantă aplicarea reguli­ mai multe ori prin grădinile de legume şi
lor agrotehnice înaintate în Cultura legu­ zarzavaturi şi să se intereseze îndeaproape
melor. Aici nu s-a folosit metoda însămîn- atît de mersul lucrărilor cit şi de condiţiile
ţării unor plante (dovlecei, castraveţi, ele.) de viaţă ale muncitorilor.
în cuburi nutritive, pentru ca apoi să fie
plantate în grădină şi să se obţină recolte Aprovizionarea oamenilor muncii de Ia
timpurii. O altă lipsă este aceea că gos­ oraşe cu legume şi zarzavaturi este o pro­
podăria a rămas în urmă cu plantarea unor blemă importantă. Numai tichidînd rămîne-
legume ca roşii şi ardei. Mai sînt încă de rea în urmă, executînd la timp lucrările de
plantat 4 ha. cu răsad de roşii şi 2 ha. cu întreţinere şi aplicînd metode agrotehnice
răsad de ardei. Ori, se ştie că aceste Cul­ înaintate, vom putea da muncitorilor legume
bune şi în cantităţi suficiente.