Page 13 - 1955-06

H unedoara-D eva
Anul nr. 486
EnCTM3MB$aKB8
N. A. BULGANIN
A ÎMPLINIT 60 DE ANI
Tovarăşului
M K O L A I ALEKSAN D R O VICI BULGAN IN
preşedintele Con^liului de Miniştri al ü. R. S. S.
Iubite Nikolai Aleksandrovici,
Comitetul Central al Partidului MiţnGitoresc Romîn, guvernul Repu­
blicii Populare Romîne, Prezidiul Marii Adunări Naţionale a R. P. R. vă
felicită călduros pe dvs., discipol credincios al lui Lenin şi tovarăş de luptă
al lui Stalin, cu prilejul celei de-a 60-a aniversări a zilei dvs. de naştere.
Vă urăm din toată inima multă sănătate şi putere de muncă pentru înflo­
rirea şi prosperitatea marii Uniuni Sovietice, pentru continua întărirea a
prieteniei şi colaborării între popoare, pentru triumful păcii în lumea
întreagă.
Trăiască prietenia veşnică între poporul romîn şi marele popor sovietic!
COMITETUL CEN­
TRAL AL PARTIDU­
LUI MUNCITORESC CONSILIUL DE MI­
NIŞTRI AL R E P U ­
ROMIN BLICII POPULARE
ROMINE
Sosirea în C ap itală a orchesfrei de muzică
najională chineză
Vineri seara a sosit în Capoteiă orchestra lui romîn pentru relaţiile culturale du
de muzică naţională chineză ,
Gruipuil muzicienilor ohinezi este alcă­
tu it din 26 cunoscuţi interpreţi ai muzicii
populare chineze. Ei vin în ţara noastră
după un turneu făcut în R, Cehoslovacă,
unde au prezentat cu succes o serie de
concerte în cadrul „Festivalului muzical
„Prim ăvara la Fraga“.
Conducător al grupului este Li Iuian-
oiun, director adjunct al Institutului de
muzică populară de pe lîngă Conservato­
rul central al R. P. Chineze, dirijor este
Oin Pen-cian, iar conducător muzical
Wang Sin.
In întâmpinarea oaspeţilor, la Gara de
Nord, au venit reprezentanţi ai Institutu-
A m trecut nu de m ult pe la depoul de
locomotive din Teiuş, depou care de un
an deţine drapelul de unitate fruntaşă pe
ţară în ramura tracţiunii.
Era pe la sfîrşitul lunii aprilie — zi
de duminică. Mă gîndeam că, fiind zi
de repaus, n-am să găsesc pe nimeni,
n-o să pot sta de vorbă cu muncitorii la
locul lor de muncă. M-am înşelat însă.
Din anumite motive, roţile pentru loco­
motivele ce trebuiau reparate în acea­
stă lună sosiseră cu întîrziere. Locomo­
tiva 230.189 cu reparaţia R.R. (ridicare
de pe roţi) trebuia terminată şi, pentru a
respecta termenul ce fusese fixat pentru
darea ei în exploatare, personalul teh­
nico-administrativ venise în această zi
să ajute la reparat. Oameni de diferite
specialităţi, printre care şi unii funcţio­
nari, normatorul Ivan Nicolae, calcula­
torul Munteanu Mircea, sau maiştrii
constatori Rusan Nicolae, Radu Dumi­
tru şi alţii, ridicau cu vinciurile locomo­
tiva, împingeau roţile, fixau cuzineţii.
„Să dăm locomotiva la timp în ex­
ploatare. Să păstrăm drapelul nostru".
Cu acest gînă au pornit funcţionarii să
ajute echipei de muncitori condusă de
tovarăşul Suciu Traian, şi maistrul Popa
Simion, să-şi termine lucrarea. Aşa luptă
ceferiştii depoului Teiuş pentru păstra­
rea titlului lor de unitate . fruntaşă pe
ţa ră : uniţi şi interesaţi cu toţii în rea­
lizarea sarcinilor de plan.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIT! VA!
Duminică 12 iunie 1955
MOSCOVA
PREZIDIUL MARII
ADUNARI NA [10-
NALE A R.P.R.
străinătatea, Ministerului Culturii şi ai
marilor ansambluri şi orchestre de mu­
zică populară din Capitală.
Au fost de faţă reprezentanţi ai amba­
sadelor R. P. Chineze şi R. Cehoslovace
la Bucureşti.
Din partea- Institutului romîn pentru
relaţiile culturale cu străinătatea, tov.
Adrian Baranga a adresat muzicienilor
chinezi un călduros salut.
A răspuns Li Tuian-aiiun.
Cei prezenţi au făcut oaspeţilor o căl­
duroasă'm anifestare de simpatie.
Orchestra de muzică naţională cbineză
va prezenta mai multe concerte în Capi­
tală şi în marile oraşe din ţară. (Agertpres)
La două unităţi C. F. R.
Dar nu numai aceştia se numără prin­
tre muncitorii destoinici ai depoului Te­
iuş. Strungarii Horvath Francisc şi Mun­
teanu Petru, cazangiii Erhan Eugen şi
Hîrbea Pompei, lăcătuşul Cerghedeanu
Ioan, mecanicii Cristea Gheorghe şi Pa-
vel Iuliu, fochiştii Antoniu Ioan şi Cîm­
peanu Ioan sînt printre cei care consti­
tuie mîndria depoului.
Dacă vrem să vedem lupta acestui
harnic colectiv, o putem concretiza prin
rezultatele obţinute în acest an.
Planul pe trimestrul I a fost îndepli­
nit în proporţie de 110,41 la sută, iar pe
lunile aprilie ?- mai a fost depăşit cu
10,59 la sută şi respectiv 10,18 la sută.
Preţul de cost a fost redus în trimestrul
I cu 4,71 la sută. iar în luna aprilie cu
2.05 la sută. Productivitatea muncii a
crescut faţă de plan cu 13,85 la sută în
trimestrul I şi cu 17,50 la sută în luna
aprilie. Economiile realizate la combus­
tibil convenţional în primele cinci luni
ale acestui an însumează cantitatea de
670,6 tone.
Am stat mult de vorbă cu tovarăşul
Comşa Nicolae, şeful adjunct al depou­
lui, asupra muncii colectivului de aici.
— Vezi dumneata tovarăşe — mi-a
4 pagini 20 bani
Sporesc cantităţile de produse
agricole achiziţionate
Cu sprijinul consiliilor săteşti
Cooperativa „Beriana“ din comuna Beriu
raionul Orăştie, cu sprijinul consiliilor .să­
teşti a reuşit ca pe luna mai să-şi reali­
zeze planul la achiziţii în proporţie de 177
la sută.
Mulţi dintre conducătorii şi achizitorii
altor cooperative din raion , şi din regiune,
se vor întreba poate cum de cooperativa
„Beriana“ a reuşit să obţină asemenea
rezultate. Ca să le răspundem la această în­
trebare, vom arăta cîteva din metodele de
muncă ale acestei cooperative.
încă de la alegeri, consiliile săteşti au
fost instruite temeinic de către conducerea
cooperativei de felul cum vor trebui să
muncească, atît în problema aprovizionării
magazinelor cu mărfuri cit şi în problema
achiziţiilor de cereale.
Membrii consiliilor săteşti de pe lingă
fiecare filială, au fost împărţiţi să-şi des­
făşoare activitatea în sat pe sectoare. Fie­
care, în sectorul respectiv, din două in
două săptămîni, trece pe la casa fiecărui
membru cooperator şi stă de vorbă cu el
atît în problema achiziţiilor cit şi în problem
ma mărfurilor ce trebuie aduse la coo­
perative.
Procedînd în felul acesta, membrii con­
siliilor săteşti pe baza propunerilor făcute
de membrii cooperatori, împreună cu ges­
tionarul filialei, au făcut notă de coman­
dă pentru mărfurile cerute. De exemplu,
la unele filiale se simţea lipsa de sare.
cor"1, gresii, vase emailate, etc. Pe baza
propunerilor făcute, cooperativa a aprovi­
zionat toate magazinele cu aceste mărfuri.
Acum, ţăranii muncitori nu mai sînt ne­
voiţi să piardă zile întregi la oraş pentru
a se aproviziona cu aceste mărfuri.
IN T O IU L EX A M EN ELO R
Peste tot în regiunea noastra, exame nele şcolare de sfirşit de an se desfă­
şoară cu însufleţire. Elevii, încrezători în munca lor de un an, răspund m faţa co­
misiilor cu curaj, dovedind că şi-au în su şit bine materia prevăzută în programa
şcolară. Iată cîteva din- realizările obţinute.
Răsfoind lucrările pre­
ILIA zentate de elevii Şcolii
de 7 ani din llia, simţi
o deosebită plăcere să citeşti scrisul îngrijit
şi frazele curgătoare ale celor care le-au
compus. Sînt mulţi acei elevi care au dat
în faţa comisiilor răspunsuri numai pe note
de 5. Printre aceştia pot fi amintiţi Feneş
Elisabeta, Cosa Victoria şi Stănescu Silviu
din clasa Vl-a, Bozdoc Maria, Dane Valentin
şi Cordei Mircea din clasa Vll-a şi alţii.
Dintre profesorii ere au depus mult interes
în ceea ce priveşte organizarea de consul­
taţii şi meditaţii cu elevii pot fi amintiţi
tovarăşii: Magda Ana, I.azăr Alexandru
Spineanu Iuliana, Buza Alex. şi alţii.
Avînd la baza muncii
D O B R A de pregătire a examene-
lor o justă planificare şi
o minuţioasă organizare a timpului liber,
conducerea Şcolii de 7 ani din Dobra, a
reuşit să creeze un front general îndreptat
înspre sistematizarea şi complectarea cu­
noştinţelor elevilor. Datorită unei astfel de
măsuri, examenele de la această şcoală se
desfăşoară într-o atmosferă de încredere şi
siguranţă.
Printre cei care au dat răspunsuri numai
pe note de 5 pot fi amintiţi Opreanu Aurel
din clasa V-a, Tuţec Ioan din clasa Vl-a,
Cuslea Margareta şi Marina Emilian din
clasa Vll-a.
Galda de Jos Rezultate demne de re­
marcat, au obţinut şi e-
levii Şcolii de 7 ani din
comuna Galda de Jos, raionul Alba. Datori­
tă unei juste planificări, cit şi a preocupării
permanente în această direcţie din partea
corpului didactic, s-a reuşit ca examenele să
se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni.
spus el — acum cinstea numelui de ce­
ferist e păstrată ca lumina ochilor. Ce­
feriştii sînt oameni noi, care nu se dau
în lături de la muncă şi de la viaţă. Vino
odată la clubul nostru cînd ceferiştii dau
program artistic, să-i vezi şi acolo Nu­
mai adîncindu-te în viaţă poţi cunoaşte
cu adevărat sufletul şi . aprecia oame­
nii... Nu uita, v in o !
? Acum, e mare aglomeraţie dar — cum
L a staţia Coşlariu am fost după ce s-a
schimbat mersul trenurilor, în 22 mai.
Aveau de „furcă" oamenii de aici cu tre­
nurile expediate de alte staţii.
— Măi, ce dracu, au în n eb u n it! Intr-o
oră ne trimit 7 trenuri. Cînd să le mai
prelucrezi ? Iţi vine să... Dar, nu, trebuie
să le facem.
Dîndu-şi cu un gest nervos cascheta
pe o parte, impiegatul Gheorghe Ciobotă
se uita îngrijorat la încă un tren ce se
apropia dinspre Teiuş... Se linişti şi o
luă spre „cocoaşă" (linia unde se face
prelucrarea trenurilor).
...Munca în această staţie fruntaşă pe
ţară in ramura exploatării feroviare, este
plină de răspundere Ca să faci faţă a-
fluxului de trenuri ce vin necontenit ai
nevoie de oameni bine pregătiţi, înţele­
IN A C E S T N U M Ă R :
— Pentru belşugul recoltei noas­
tre (pag. 2-a)
— Viaţa de partid — Şcoala serală
de partid, mijloc de educare a
cadrelor (pag. 3-a)
Folosindu-ae dlr. plin de sprijinul consi­
liilor săteşti, cooperativa „Beriana" a reu­
şit ct la porumb să realizeze planul în pro­
porţia d* 12) Ir sută. iar la grîu 136 la
sută.
Realizări frumoase are şi în această lu­
nă.
ŢinYnd seama de propunerile
sătenilor
Conducerea cooperativei „Filimoîi Str-
bu" din Orăştie. dîndu-şi interesul să des­
făşoare un comerţ cit mai civilizat, reu­
şeşte ca din ce in ce să obţină rezultate
tot mai bune.
Orientindu-se just în problema aprovi­
zionării magazinelor cu mărfurile cerute de
consumatori, cooperativa a reuşit ca în
luna mai să-şi realizeze planul de casă în
proporţie de 167 la sută. Iar la achiziţi
pe sortimente, 138 la sută.
Pentru a obţine aceste rezultate, condu­
cerea cooperativei a antrenat responsabilii
rupgazinelor ca în zilele de tîrg în ora­
şul f^răştie, să iasă cu mărfurile cele mai
bune în piaţă, iar în zilele de sărbători, a
organizat caravane prin sate. In ieşirile
pe teren cu caravana, au dus mărfurile ¦
le mai căutaie de ţăranii muncitori -
s în ţ: unelte agricole necesare lucrărilor de
întreţinerea culturilor, găleţi, oale şi cra-
tiţe de diferite mărimi, borcane de sticlă,
stofe, haine şi sandale de vară, basmale
pluşate şi alte mărfuri.
Organizînd aceste ieşiri pe teren cu cara­
vanele, cooperativa şi-a realizat planul la
achiziţiile de porumb în procentaj de 122
la sută, iar la grîu 112 la sută.
Rezultatele cele mai bune le-au obţinut ele­
vii Cîmpeanu Emil, Ionaş Arcadie şi Oprea-
nu Mihail din clasa V-a, Barbu Maria, Me-
teş Lucreţia şi Moldovan Maria din clasa
Vl-a, precum şi Trif Emil şi Olteanu Ileana
din clasa Vll-a.
Elevii Şcolii elementa
re de 7 ani din Petrii
PETRILA
au aşteptat cu multă ne
răbdare examenele de sfirşit de an. Fiecar
s-a pregătit cu grijă şi răbdare în vedere
acestui însemnat eveniment din viaţa loi
Rezultatele obţinute sînt o dovadă elocvent
în acest sens.
Mulţi pionieri, printre care: Ioachim Be
raru şi Geta Bălănucă din clasa Vll-a, Au
rica Popovici Butuza din clasa IlI-a, Cri
ciţa Giigor, Ion Chifor din clasa IV-a ¦
alţii, au încheiat anul şcolar cu media g>
uerală de 5.
Bilanţul de sfirşit de chidă secţii alimentare conform sarcinilor
Petroşani an, la Institutul de Mi-
ne „ Gh. Gheorghiu-Dej"
din Petroşani a depăşit aşteptările.
Sînt mulţi studenţi cărora munca perse­
verentă şi plină de însufleţire desfăşurată
în timpul anului, le-a fost răsplătită din
belşug cu prilejul examenelor de încheiere a
anului şcolar.
Aşa de pildă, tovarăşul Pop Vasile şi-a
luat pînă acum toate examenelp cu califica­
tivul de „foarte bine“.
Calificative de „foarte bine“ la examenele
date pînă acum, au mai luat şi studenţii:
Fodor Arcadie din grupa 105, Floroi Constan­
tin din grupa 203, Iuşan Valeriu din grupa
305, precum şi Jungher Herman, Vasile Ele­
na, Bercea loan, Buică Valeriu, Diaconescu
Ioan, Cristescu Alexandru, Elsner Gavril şi
alţii din anul I.
gători şi dibaci. In această privinţă
însă, cei de la Coşlariu nu se pot plin­
ge. Muncitori ca şefii de manevră Hulea
Marian şi Voica Partenie, şeful de tură
Sărăxăian Silviu, revizorul de ace Frânez
Ioan şi operatorul Secară Traian, sînt
m ulţi aici. Sînt mulţi şi se mai ridică
încă. Interesul comun este de a nu în-
tîrzia cu nici un minut expedierea tre­
nurilor, trimiterea vagoanelor cu măr­
furi spre destinaţiile respective.
spune impiegatul Tudor Nicolae — în
curînd se va normaliza situaţia. Dar
pînă atunci, muncitorii de aici îşi fac
datoria, aşa cum şi-au făcut-o tot tim ­
pul...
Dacă ar fi să vedem rezultatele m un­
cii colectivului staţiei Coşlariu în lupta
sa pentru a-şi menţine titlul de fruntaş
pe ţară, ne vom convinge că au şanse
de a-l păstra. Producţia globală în cele
5 luni din anul acesta a fost îndeplinită
în proporţie de 119,83 la sută producti­
vitatea muncii a crescut cu 22.16 la sută.
faţă de plan, iar economiile Io vagna-
ne/ore materiale se ridică la suma de
2.936 lei
...Aşa luptă ceferiştii de la cele două
unităţi C F R pentru menţinerea titlu­
lui de mare cinste — unităţi fruntaşe pe
ţară.
A COVALIU
— Brigadierul — factor important
în crearea unei înalte discipline
în muncă (pag. 3-a)
— Mai multă atenţie sporirii pro­
ducţiei şi ridicării calităţii bunu­
rilor de larg consum (pag. 3-a)
— „Cum ne comportăm în viaŢd” :
Să dezvoltăm continuu
cooperaţia meşteşugărească
La aprovizionarea oamenilor muncii din
patria noastră ou bunucoi de Larg con­
sum, alături de industria noastră socia­
listă, un aport de seamă îl educe coope­
raţia meşteşugărească.
Cooperaţia meşteşugărească a luat naş­
tere în urma unirii de bună voie a mici­
lor meseriaşi. Partidul şi guvernul nos­
tru ajută în mod permanent dezvoltarea
cooperaţiei meşteşugăreşti. Dacă în anul
1953 numărul secţiilor din cadrul coope­
raţiei din regiunea noastră era de 202, cu
un num ăr de 1.743 membri, la sfîrşitul
trim estrului I 1955, numărul secţiilor a
ajuns la 216, cuprinzând 2.031 membri.
Producţia marfă a cooperativelor meşte­
şugăreşti a crescut în trimestrul I al a-
cestui an cu 40 la suită faţă de perioada
corespunzătoare a anului trecut.
Statul democrat-popuiar pune la dispo­
ziţia cooperativelor meşteşugăreşti canti­
tăţi însemnate de materii prime şi ma­
teriale, precum şi fondurile necesare în
vederea măririi producţiei şi lărgirii in­
vestiţiilor. In acest an, planul La investiţii donare şi îndrum are a activităţii coope­
este mai m are cu 40 La sută faţă de anul
trecut, iar utilajele repartizate vor fi cu
100 la sută mai multe. Pînă în prezent
s-au primit trei camioane, motoare elec­
trice. diferite utilaje, ^unelte mici de mi­
nă, etc.
Numeroase sînt sortimentele bunurilor
de larg consum ce se produc în cadrul sec­
ţiilor cooperativelor meşteşugăreşti. Au
devenit cunoscute şi apreciate mobilele,
încălţămintea, produsele de artă popu­
lară, maşinile de gătit, uneltele agricole,
etc., fabricate de cooperatori.
Folosind cu pricepere resursele locale,
în numeroase secţii se produc bunuri de
larg consum din deşeurile unor întreprin­
deri. Din deşeuri de lemn se confecţio­
nează diferite obiecte de uz casnic, din
cele de piele se fac sandale, ma.roehină-
rie şi încălţăminte pentru copii, iar din
deşeurile metalice se fabrică articole de
menaj. De asemenea, pentru a deservi mal
bine populaţia muncitoare, în acest an au
luat fiinţă 32 ateliere de reparaţii cu ma­
terialele clientului.
In urma muncii depuse de către masele
de cooperatori, planul producţiei globale
a fost depăşit pe primele cinci luni din
acest an cu 15 la suită, iar productivitatea
muncii a crescut în aceeaşi perioadă du
12 La sută. Ca o ogLindire a preocupării
acestora faţă de ducerea La îndeplinire a
sarcinilor trasate de hotărîrea C.C. al
P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R.
ou privire la desfiinţarea sistemului de
aprovizionare pe bază de cartele şi raţii
din anul trecut, preţul de cost al produ­
selor a fost redus în cele cinoi luni cu
2,86 la sută, faţă de anul trecut.
Realizările obţinute de Cooperaţia meş­
teşugărească în cursul acestui an dove­
desc pe deplin marile posibilităţi ce există
în acest sector de activitate. Cu toate a-
cestea, deşi au existat condiţii rşale, coo­
peraţia meşteşugărească s-a dezvoltat sub
nivelul cerinţelor, sub posibilităţile de care
dispune. Unele cooperative ca „16 Februa-
rie“-Haţeg“, „Sprijinul Mimer“-Lupeni,
„Unirea“-Sebeş, etc., deşi trebuiau să des­
primite de la forurile tutelare, totuşi nici
pînă în prezent această problemă n-a fost
rezolvată.
In ceea ce priveşte calitatea produselor
date de unele secţii ale cooperativelor
„Soiidaritatea“-Deva, „Drum Nou“-Hune-
doara, „Moţul“-Baia de Griş şi „16 Februa-
âe“-Haţ.eg, trebuie să spunem că mai lasă
înică de dorit, deşi aici sînt şi oameni care
lucrează bine. Aceasta îşi găseşte expli­
caţia — pe lingă altele — şi în aceea că
s-a dat o prea mică importanţă calificării
membrilor cooperatori. Ori, executarea
unui produs într-un timp mai scurt şi de
calitate îl poate face numai un om bine
pregătit din punct de vedere profesional,
un om care ştie cum să utilizeze şi să-şi
îngrijească maşina.
Realizări ale muncitorilor
de la Filatura Lupeni
Antrenaţi în întrecerea socialistă,
muncitorii şi tehnicienii filaturii Lu­
peni, printr-o mai bună organizare a
muncii în cadrul secţiilor, au reuşit
să-şi realizeze planul valoric pe luna
mai în proporţie de 101,1 la sută.
Printre secţiile producătoare ce au
contribuit efectiv la realizarea planu­
lui de producţie se află secţia textilă
care şi-a depăşit sarcinile de produc­
ţie cu 5 la sută. Muncitori şi tehnici­
eni ca Ludovic Krac.ovschi, Ciontoş
Petru, Cheleş Dumitru, Foldeşi Fran­
cisc, Trifan Traian, Sandu Veronica,
Nyreak Virginia şi alţii, şi-au luat
angajamentul ca în cinstea Festiva­
lului Mondial al Tinerelului şi Studen­
ţilor ce se va ţine la Varşovia, să lu­
creze în contul anului 1957.
Munca organelor de conducere
oglinda organizaţiei (pag. 4-a)
— Răspunsurile lui Ciu En-lai la
întrebările unor ziarişti indone­
zieni (Pag- 4-a)
— Un nou aport al U.R.S.S. la cau­
za păcii (pag. 4-a)
In raza cooperativelor meşteşugăreşti
există nenum ărate resurse locale, oare, fo­
losite, pot să îmbogăţească numărul sor­
timentelor Pe lingă cooperativele în apro­
pierea cărora se găsesc livezi şi păduri
trebuie să se creeze secţii de prelucrare a
fructelor. Să nu se oadă însă în extrem a
de a înfiinţa cit mai multe secţii — şi cu
rost şi fără rost — oare, apoi, din lipsă
de materii prime s-au utilaje să nu aducă
aportul cuvenit la dezvoltarea cooperati­
vei.
In cadrul procesului de producţie mem­
brii cooperatori aduc diferite îmbunătă­
ţiri care măresc randamentul maşinilor,
se nasc noi procedee de prelucrare a anu­
mitor produse. Uniunea regională a coo­
perativelor m eşteşugăreşti. trebuie ca, ţi-
nînd cont de specificul asemănător al unora
dintre cooperative, să extindă larg noul
în scopuil uşurării eforturilor cooperatori­
lor şi măririi belşugului de produse.
Uniunea regională a cooperativelor meş­
teşugăreşti, ca organ de conducere, coor­
rativelor meşteşugăreşti nu s-a preocupat
cu toată stăruinţa de rezolvarea unor ce­
reri îndreptăţite ale membrilor coopera­
tori, atît în ce priveşte aprovizionarea cu
materii prime şi materiale, cit şi cu ma­
şini, utilaje şi să le pună la dispoziţie
clădirile corespunzătoare. Lipsind unele
cooperative de o aprovizionare ritmică, a-
cestea din proprie iniţiativă au trecut la
o autoaprovizionare excesivă, faipt ce a
dus la crearea de stocuri supranormative
şl la un moment dat la blocarea fonduri­
lor.
Membrii cooperatori s-au unit în coope­
raţie, ştiind că aşa vor putea să-şi aducă
din plin contribuţia la îm bunătăţirea con­
diţiilor de trai a celor ce muncesc şi a
lor personală. Conducerile cooperativelor
şi U.R.C.M. trebuie să asigure cooperato­
rilor condiţii corespunzătoare de muncă, să
stimuleze iniţiativa creatoare pornită din
mase şi să cultive în conştiinţa lor dra­
gostea faţă de unitatea unde lucrează.
O atenţie deosebită trebuie dată ridi­
cării productivităţii muncii, factor hotă­
rîtor în reducerea preţului de cost.
De cînd a luat fiinţă cooperaţia meş­
teşugărească în regiunea noastră, în a-
fară de utilajele aduse de fiecare mem­
bru, secţiile au fost dotate cu maşini noi
şi perfecţionate. Randamentul acestora
însă este prea mic faţă de posibilităţile
lor reale de producţie.
Sînt. membri Cooperatori oare-şi îngri­
jesc maşinile şi le folosesc din plin, însă
mai sînt şi din aceia care le lasă să mear­
gă în gol, sau cînd se defectează nu se în­
grijesc să le repare pe loc. De asemenea se
mai observă o neglijenţă condamnabilă şt
în ce priveşte folosirea integrală a
timpului de lucru. Unii şefi de secţii nu
asigură la timp locurile de muncă cu cele
necesare, fapt c'e obligă pe cooperatori să
piardă timp preţios în căutarea unei scule
sau a unui material.
Cooperaţia meşteşugărească din regiunea
noastră are mari posibilităţi de dezvol­
tare. Organizarea judicioasă a procesului
de producţie, întărirea spiritului de răs­
pundere personală a fiecărui membru faţă
de calitatea muncii sale, organizarea unei
întreceri socialiste concrete care să mo­
bilizeze în mod efectiv masa de menjbri
cooperatori la îndeplinirea Conştientă a
sarcinilor de producţie, aplicarea experi­
enţei înaintate de muncă, stimularea' ce­
lor merituoşi, sînt căi ce duc La creşte­
rea continuă a volumului de m ărfuri de
larg consum.
Cu sprijinul şl sub îndrum area organi­
zaţiilor de partid, conducerile cooperati­
velor meşteşugăreşti trebuie să lupte cu
perseverenţă pentru respectarea statutu­
lui model şi a democraţiei interne coope­
ratiste, de către fiecare cooperator şi să
facă din fiecare seoţie o unitate rentabilă.
Cunosoînd lipsurile ce se manifestă şi
luând ia timp toate măsurile de lichidare
a acestora, vom face din cooperativele
meşteşugăreşti unităţi care pot să-şi aducă
din plin contribuţia la o cât mai bună a-
provizionare a populaţiei muncitoare cu
bunuri de larg consum.
Ca urmare a depăşirii planului de
producţie al fabricii, au fost premiaţi
o serie de muncitori şi muncitoare.
Astfel, Brăneţ Aurelia, Meszaroş Ioa­
na şi Groza Ana de la secţia sortare
au fost premiate cu 60 la sută din sa­
lariul tarifar; Drăghici Alexandru,
Dobroiu Grigore; Fixler Francisc şi
alţii de la secţia filatură cu 52 la sută;
Nicula Alexandru, Szas Alexandru,
Savel Alexandru cu 50 la sută, şi
mulţi alţii.
Filaturiştii din Lupeni sînt hotărîţi
ca alături de toţi oamenii muncii să
ducă lupta şi pe mai departe pentru
îndeplinirea sarcinilor ce le revin din
cadrul planului cincinal.
PĂUN NICOLAE