Page 14 - 1955-06

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 486
?!

Muncesc cu spor iii« li» Scurte ştiri

Ca şi în anii trecuţi, colectiviştii din L a gospodăria agricolă colectivă din co­ l3i MS iBs • De cîteva zile, întovărăşitul Huieţ MI*
Pricaz sînt hotărîţi să obţină recolte hai (Ciuca) din satul Sîntandrei, raionul
bogate la toate culturile. De aceea, ei Hܧ muna Mia, după cuvn se vede şi din pre­ Hunedoara, a terminat de prăşit suprafa­
muncesc de zor in toate sectoarele la în­ zentul montaj fotografic, lucrările de în­ ţa de 1,40 ha. porumb. Ca şi în anul tre­
treţinerea culturilor. L’^ • *.'¦M treţinere a culturilor şi cositul finului se cut, şi in anul acesta, el luptă să obţină
In sectorul culturii mari de cîmp, se Ia porumb o recoltă de peste 2800 kg.
desfăşoară o vie activitate. La cultura po­ desfăşoară cu multă însufleţire. Nu există boabe Ia hectar.
rumbului, colectiviştii au organizat munca colectivist, care să nu participe cu toată
la prăşit pe schimburi. Zilnic, au muncit inima Ia muncă. o Nu de mult, colectiviştii din Sin'
cu 6 prăşitori la care au folosit 12 cai prin drei, raionul Hunedoara, au terminat de
rotaţie. Astfel, în trei zile au fost prăşi­ In fotografiile busturi: la stingă Orşa prăşit 3 ha. sfeclă de zahăr şi 4 ha. po­
te cu prăşitoarea şi manual, 38 ha. teren Gherase, preşedintele gospodăriei colective; rumb. Odată cu terminarea acestor lucrări,
însămînţat cu porumb. la dreapta Vlaicu losif brigadierul de cîmp. ei au pornit Ia prăşitul cartofilor pentru a
Culturile de grîu, orz şi ovăz, de pe treia oară.
suprafaţa de 87 ha. au fost plivite de două In fotografiile din montaj, de la stingă
ori, iar culturile de orz şi ovăz au fost la dreapta: Un grup de colectivişti pră­ • Muncitorii de Ia gospodăria agrozoo­
prăfuite cu hexaclorat contra gîndacului şesc a doua oară sfecla de zahăr. Şi plivitui tehnică „Minerul IV" Slmeria, au prăşit
bălos, salvindu-Ie de acest periculos dău­ o suprafaţă de 50 ha. cu cartofi şi 18 ha.
nător. de buruieni al culturii de orz este o treabă cu porumb. Paralel cu această muncă,
In cadrul echipelor de cîmp, aplicîndu-se importantă. In grădina de legume, prăşi - el au salvat de la atacul gîndacului bă­
principiul de a munci individual în perioa­ tul verzei timpurii este în toi. Cosaşii gos­ los, o suprafaţă de 35 ha. ovăz, aplicîndu-i
da lucrărilor de întreţinerea culturilor, co­ podăriei au început cositul finului. tratament cu hexaclorat.
lectivişti ca Popa Raveca, Crăciun Toma,
Vona Solomon, Hanciu Ana, Crişan Aron, ® In comuna Baia de Criş, raionul Brad,
lucrările de întreţinerea culturilor se des­
care au executat muncă manuală şi Tudor făşoară într-un ritm tot mai vioi. Pînă a-
cum, ţăranii muncitori din această comu­
Ioan, Dănllaş Ioan şi Lupu Ioan, care au nă au terminat de prăşit suprafaţa de
muncit cu caii la prăşit, în perioada a- 68 ha. porumb şi 84 ha. cartofi.

cestor munci, au plecat la lucru diminea­ ® După ce au terminat însămînţările de
primăvară, ţăranii muncitori din comune­
ţa la ora 4, reuşind să facă cîte 2 şi 3 le Cioara, Băcăinţl şi Şibot din raionul
Orăştie, au intensificat lucrările de între­
norme la zi. ţinerea culturilor. Respectînd regulile agro­
tehnice la prăşit, ei au reuşit ca pînă in
La grădina de legume, muncesc harnicele prezent să execute prăşitul la toate cultu­
rile, în procentaj de 95 la sută.
colectiviste, Lupu Ana, Popa Ana, Şerban

Saveta, Dănilaş Eva, Popa Viorica şl altele.

In acest sector s-au prăşit pînă acum 8

ha. cu cartofi, 2 ha. cu fasole, s-au plantat

şi prăşit 3 ha. cu varză de vară, 0,70 ha.

cu roşii, 1 ha. varză de toamnă, morcovii,

pătrunjeii şi ardeiul.

c îteva c u vin te CEVA MAI CONCRET

Ne vom depăşi ÎN GENERAL Penfru o recolfă bogată
de legume
am Intre cele două brigăzi de Căutîndu-l pe Tizeş ai um­
blat tot cîmpui. Ai văzrut tu­
ncă din toamnă,- brigăzii pe câmp ale gospodăriei colective tunul, floarea-soarelui, po­ In acest an, cu scopul de a ob­
care o conduc i-au fost încre- rumbul, sfecla-furajeră, griul. ţine mai multe venituri de la le­
dinţate loturile seminciere. De la a- din Miercurea, întrecerea a drum de ţară la dreapta. Pe derea de pămînt însămînţată Numai pe Tizeş nu l-ai vă-
ceeaşi dată, ne-am dat seama de pornit încă de la începutul partea stingă a acestui drum, numai cu floarea-soarelui ? . zut. De fapt nu poţi spune că gume, am ales un alt lot de grădi­
răspunderea pe care o avem pentru „ însămînţărilor. Oare va fi este plantat tutunul, 5 hec­ Ei ? N-ai ce face. Iţi odihneşti nu l-ai cunoscut pe brigadie­
S; a produce cit mai multe seminţe de.! fruntaşă pînă la urmă, deo­ tare. Aici lucrează la prăşit o clipă privirea pe firele de rul fruntaş. Peste tot pe unde, nă, lîngă Mureş, pentru a putea
|l bună calitate. De aceea, noi, atît la camdată nu se ştie. Se ştie cîteva echipe din amândouă floarea-soarelui răsărite şi ai umblat, ai dat de sfaturile
|:ff insămlnţări cît şi la lucrările de însă că brigada 'lui Tizeş An­ brigăzile. Se execută acum crescute de aproape jumătate şi îndrumările lud. Peste tot. face irigatul în bune condiţiuni. ¦I
Şi; întreţinere am căutat să aplicăm a- drei a lucrat mai mult decât prăşitul cu sapa pe rînd. La de metru şi porneşti înapoi. oamenii au vorbit frumos des­ îndrumaţi în muncă de către
f; grominimul. cea a lui Dura Petru. Şi se prăşit sînt şi femei şi băr­ Tizeş trebuie găsit. ...Ca să pre brigadier. In mintea ta,
m m m m Brigada pe care o conduc răs­ mai .ştie că în momentul de baţi. întrecerea nu se face nu­ cunoşti un maistru al recolte­ Tizeş e deja un vechi cunos­ brigadierul Raita Petru, colectivist
punde de cele 100 ha. însămînţate cu griu, 10 ha. cu cînepă pen­ fa ţă tot brigada lui Tizeş este mai între brigăzi, ci şi între lor bogate, nu-i păcat să mer­ cut. Atît doar că nu ştii cum
tru sămînţă şi 3,50 ha. cu sfeclă de zahăr. deţinătoarea titlului de briga­ echipe şi colectivişti gi 10-20 km. pe jos, chiar şi arată la înfăţişare. princeput în toate, am executat pî­
La cultura de griu, am făcut pînă acum de două ori plivitui, pe o căldură ca asta...
ar acum facem secâritul, la sfecla de zahăr am făcut pînă acum dă fruntaşă. Cacoveanu Nicolae, BotaNi- Căldura s-a mai potolit căci nă acum o serie de lucrări în gră­
prima praşilă şi răritul, la fel la cinepa pentru sămînţă am făcut oolae, Roth Martin, Ogner Mergi tot pe drumul oare soarele a început să coboare
răritul, plivitui şi praşila I-a. întrecerea între cele două Marian şi încă vreo câţiva, al venit. Cînd ajungi la pîrî­ spre apus. Te întorci în sat dină cum s în t; prăşitul celor 2 ha.
Făcind toate aceste lucrări la timp sîntem siguri că vom ob­ brigăzi se desfăşoară acum la sînt cei mai buni din brigada iaş te poţi răcori că apa-i re­ la sediul gospodăriei. Aicd îl
ţine recolte bogate de pe toate aceste loturi seminciere. prăşitul porumbului, tutunu­ lui Tizeş Andrei. Sînt adevă­ ce şi limpede ca lacrima. A- întîlneşti pe socotitor. Preşe­ însămînţate cu cartofi iarovizaţi şi
lui, fflorii-soarelui, sfeclei fu­ raţi maiştri agricultori. pod, porneşti mai departe. Dar, dintele Tăuşan Ioan e dus şi
OLEA SABIN rajere şi la alte lucrări de în­ iată că în oale apare un grup ei la cîmp. Socotitorul e un a cepei pe suprafaţa de 0,10 ha., am plantat roşiile, vinetele şi
brigadier de cîmp la gospodăria de stat treţinere a culturilor. Colec­ Dar... ne-am luat cu vorba de femei cu sapele pe umăr. om binevoitor şi te informea­
tiviştii prăşesc întîi ou prăşi­ .şl am uitat să dăm explicaţie N-or fi cumva coleotiviste ? ză repede despre realizările varza de vară. Cea mai mare suprafaţă din grădină o plantăm cu
Galtiu — secţia Galda de Jos toarea printre rînduri, iar a- întrebării. Chiar, unde-o fi Ti­ gospodăriei:
poi ou sapa de mînă pe rînd. zeş ? — Ba da, sîntem colecti­ varză de toamnă, deoarece varza din Hărău este renumită la
viste, răspund mai multe deo­ — La noi, prăşitul a început
Odată ou prăşitul pe rînd — Măi Tizeş 1 mai demult. 18 ha. de porumb, noi în regiune. Anul trecut, toată varză recoltată am predal-o
au făcut şi răritul. Culturile — O fi plecat la tarlaua cru dată. 5 ha. de tutun, 5 ha. de floa­
prăşitoare ale coleotivişilor porumb, îşi dă cineva ou pă­ — Da, şi mergeţi la prăşit? rea-soarelui şi 10 ha. de sfe- cooperativei prin contract fiind luată pentru export. In acest an,
sînt pînă acum frumoase şi rerea. — La prăşit, sigur. Mai a- olă-furajeră, au şi fost termi­
anunţă o recoltă bogată. Oum — Ba nu-i la porumb. Ştiu nate. Cu lucrările stă mai bi­ am contractat din nou cu cooperativa.
vor fi ele mai tîrzîu ? Asta sigur, intervine o femeie. E vem de ludru ca pentru un ne brigada lud Tizeş. Dar nici POPOLŢI ALEXANDRU
depinde în mare măsură de dus La floarea-soarelui. ceas, aici la floarea-soarelui... cea a lud Dura nu-i mad sla­
colectivişti. Soarta recoltelor Ştiţi unde-i tarlaua cu floa- bă. Ludoşan Ioan, Schenker preşedintele gospodăriei colective
de porumb, sfeclă, tutun, rea-soaretui ? Tocmai în celă­ — Dar, spuneţi-ne nu ştiţi din Hărău, raionul Ilia
floarea-soarelui, etc., este ho- unde-i Tizeş, brigadierul ? Andrei, 'Ganeş Ghsorghe şi
Recoltă bună tărîtă de cele două brigăzi de lalt capăt la comunii. Aproape Pascu Dumitru sînt oameni de îngrijesc
de grîu cîmp. De întrecerea socialistă de gară. Treceţi calea ferată, — Tizeş e la tarlaua de tu­ nădejde. Cu ei Dura face trea­ sfecla de zahăr
dintre ele. Şi-aoum, pe cîmp... apoi un pîrîiaş, o luaţi spre
N oi, am început să dăm atenţia dreapta şi aţi ajuns acolo. tun. bă frumoasă. a şi in alţi ani, şl în anul a-
cuvenită întreţinerii culturii de — Ba mu, tu, Floare. E ple­ Cînd pleci de la gospodăria cesla am însămînţat cu sfeclă
de zahăr, suprafaţa de 0,40 ha.
grîu însămînţată pe cele 43 ha., cat la porumb. colectivă din Miercurea, îţi La trei patru zile după semănat,
— Da, da, la porumb a ple­ pare rău. A fost cald, praf, terenul l-am grăpat să sparg cru­
chiar din primele zile bune de lucru drum uri lungi pe Cîmp, pe sta şi şă distrug buruienile tinere
cat. Ştiu sigur. Tarlaua cu arătură, ai năduşit şi totuşi ce crescuseră pe el. După vreo
ale acestei primăveri. Prima lu­ porumb nu-i departe... Ceva eşti mulţumit. Ai cunoscut cîteva zile, sfecla a răsărit pesle
miad încolo de cea cu tutun. acolo oameni de oare nu to-ai tot şi i-am făcut praşila oarbă U
crare pe care am făcut-o, a fost despărţi niciodată, chiar dacă adîncime de 3-4 cm. Cînd plante­
Mergi spre tarlaua cu po­ a r fi să stai tot timpul într-o le, aveau două perechi de frunze,
j , ' j grăpatul întregii suprafeţe însă- UNDE-1 TIZEŞ? rumb şi te g în d eşti; „Bune căldură asemănătoare. Păcat am buchetal sfecla la distanţă de 5-6 cm. una de alta, iar cînd
picioare are Tizeş ăsta. Tre­ numai că nu l-ai cunoscut la acestea au început să se vestejească, am rărit-o lăsînd distanţă
L„. W ' & mînţate cu griu. Apoi, nu după POPAS TN DRUM buie să fie un om voinic nu între ele de 18-20 cm. La numai 2 zile după rărit, am început
înfăţişare pe Tizeş... ;să-i fac praşila Il-a Aşa am ajuns acum, să am o sfeclă bine
mult timp, am făcut plivitui buru­ De câteva zile, o căldură ză- Dacă ai urm at indicaţiile de g lu m ă “. GH. PAVEL 'dezvoltată.
puşitoare s-a năpustit peste mai sus, ajungi ou bine la Am s-o prăşesc şi pe mai departe de cîte ori văd că e nevoie.
ienilor. După ce am terminat cu oîmpuri şi sate. Arde în deo­ floarea-soarelui. Dar ce te faci
sebi la amiază. Iţi dai jos hai­ cînd, după atâta am ar de LADAR PETRU lui NISTOR
însămînţările de primăvară, am fă­ na, cămaşa şi sudoarea tot drum prin fierbinţeala soare­
curge. lui de amiază, te trezeşti sin­ ţăran muncitor din satul Şeuleştî,
cut plivitui a doua oară al culturii gur, singurel pe toată întin­ raionul Hunedoara
Tarlaua ou tutun a gospo­
de griu şi am ales tarlaua cea mai frumoasă pe întindere de 5 ha.

ca lot semincier pentru a ne asigura la anul viitor sămînţă ne­

cesară. Pe această suprafaţă, am făcut şi secăritul, alegînd toate dăriei colective se află lîngă

celelalte plante. Aceeaşi atenţie, ca şi lucrărilor de întreţinere o şosea. Cum treci de lanul de

vom acorda-o şi recoltării. BINDER MATEI grîu — un grîu verde închis

& preşedintele gospodăriei colective din de toată frumuseţea, tot al

Pianul de Jos, raionul Sebeş colectiviştilor, — se face un

Prin aplicarea măsurilor La culturile prăşitoare, începînd cu praşila Il-a, Pe moş Cosaşu îl cu­ din moţăit n-ave a nici gînd mură strada. Moş Cosaşu
de întreţinere a culturilor lupta împotriva buruienilor să se facă muşuroitul. Pen­
la timp, se contribuie la a- se duce în special prin lu­ tru aceasta, în raioanele noaşteţi ? N u? Tare şugu­ să-se trezească. Nu ştiu cît îşi aprinse luleaua, trase
sigurarea condiţiilor op­ crările de prăşit. La po­ muntoase, muşuroitul se
băţ om. Aşa le ticluieşte şi aş fi aşteptat aşa, dacă nu­ cîteva fum uri şi continuă:
time de dezvoltare a plan­ rumb, prima praşilă se fa­ face o singură dată, iar în
telor ; păstrarea apei în ce la o adîncime de 8-10 raioanele de şes cu terenu­ le potriveşte, că rîzi de te m i venea în ajutor telefo­ — Tehnicieni de ăştia am

strici. Rîzi cînd e vorba de nul. A început să zbirnîie mai întîlnit şi în alte păr­

altcineva, dar cînd e vorba dintr-odată, tare şi lung. ţi dragii’ mei. Şi tot pe

sol, aerisirea solului, acti­ cm., cît mai aproape de ri mai umede, muşuroitul de tine, taci chitic, sau îţi Cădaru a sărit în picioare aici prin raion. La Cioara,

vizarea microorganismelor plante şi atunci cînd au se face de 2-3 ori. iei coada între picioare şi, buimac- pe Ciobanu Domnica, la

(bacteriilor folositoare plan­ 3- 4 frunze. Praşila Il-a Isnegrăşarea suplimentară pe-aici ţi-e drumul. — Ha? Ce 7 Cine ? Sfa­ Romos, pe Romcea... Ii

telor), distrugerea buruie­ face la adîncime de 6-8 cm., a culturii de cartofi se Intr-o zi, l-am întîlnit în tul raional 7 Ce vrei tova­ cheamă mereu sfatul raio­

nilor, oferindu-se hrană, iar a treia la adîncime de face cu următoarele îngră­ Mărtineşti, raionul Orăştie. răşe ?! Să vin acolo ? Ha ? nal să le dea otravă pentru

căldură şi lumină mai uni­ 4- 6 cm. Menţionez că la şăminte : înainte de prăşit Era pe înserat. Şi cum e Asta-i bună... Pentru ni- gîndacul bălos care mănîn-

formă plantelor. De aceea, cultura porumbului sînt ne­ se dă 100-150 kg. la hectar obiceiul pe acolo, seara, oa­ troxan şi hexaclorat ? La că culturile din lotul zoo­

recomand ca în sectorul a- cesare cel puţin trei pra- superfosfat, 100-150 kg. în­ menii se mai strîng în gru­ ce-s bune astea ?! La orz tehnic, dar ei nu se urnesc

gricol, în acest sezon, să se şile. grăşăminte potasice sau ce­ puri şi vorbesc. Intr-unui şi ovăz ? din loc. La Cioara sau la

facă spargerea şi mărun- Adîncimea praşilelor se nuşă în cantitate de 500-700 din aceste grupuri, dau de După ce a terminat con­ Romos, nu-m i aduc bine

ţirea scoarţei (crustei) ce micşorează din cauză că pe kg. la hectar. Toate aces­ moş Cosaşu. Stătea pe mar­ vorbirea, a trîntit recepto­ aminte, au pus oamenii cîte

se formează la suprafaţa măsură ce plantele cresc, tea, se dau cînd se efec­ ginea şanţului şi povestea rul în furca telefonului şi două perechi de boi în jug

solului şi distrugerea buru­ se dezvoltă sistemul radi- tuează praşila Il-a şi a ceva hazliu. s-a lăsat moale pe scaun. la tînjală, şi tot n-au pu­

ienilor. - cular (rădăcinile) şi pră­ IlI-a. M-am apropiat pe nesimţi­ — Auzi ? Mi-a zis el. tut să-i tragă pînă la O-

Trebuie de cunoscut că şitul adine poate provoca Pentru regenerarea car­ te. Iată ce am a u zit: Să mă duc la raion după răştie. Stau tehnicienii ăş­

buruienile consumă o can­ vătămături acestora. tofului de sămînţă, este —, Şi cum vă spuneam nitroxan ca să omor gîn- tia în birou şi rumegă gîn-

titate de apă cu m ult mai După cercetările savanţi­ indicat a se efectua plan­ dragii mei. Mă duc într-o dacul bălos ’’din lotul zoo­ duri înalte. Iar în ovăz şi

mare decît plantele de cul­ lor, rezultă că o plantă de tarea de vară a cartofu­ zi pe la sfatul popular de tehnic ! Da ce-s eu crimi­ orz stau gîndacii şi rumegă

tură şi că într-un teren îm- porumb consumă într-o pe­ lui. In acest scop, tuber­ Situaţia prăşifului în regiune aici din comună. Preşedin­ nal ? Asta-i b u n ă ! Parcă hrana taurilor. La iarnă,

buruienat, culturile suferă rioadă de vegetaţie peste culii de cartofi trebuie In regiunea noastră, prăşitul porumbului, cartofilor, a sfeclei de zahăr şi a tele nu era acolo şi nici gîndacul n-ar vrea şi el să parcă văd cum o să stea
florii-soarelui s-a înteţit în ultimele zile.Cele mai frumoase realizări după oum se
mai m ult chiar decît din 200 litri apă, din care cea puşi neîntîrziat la iarovi- vede şi din harta de mai sus, le-au obţinut colectiviştii, întovărăşiţi! şi ţăranii secretarul. Era numai Că- trăiască, să mănînce, să se taurii în grajd şi or să ru­
muncitori din raionul Iiia, care, pînă la date de 8 iunie, prăşiseră 40 la sută din
cauza secetei. mai mare cantitate se folo­ zat, astfel îneît să fie buni suprafaţa însăm înţată cu aceste culturi. Apoi, în raionul Orăştie, ia aceeaşi dată daru Ioan, tehnicianul a- bucure de viaţă... Cîinoşi mege cîte-un tehnician de-
se prăşise 36,60 la sută, în raionul Alba 34,63 la sută, iar în raionul Brad o su­
Pentru că pagubele prici­ seşte în perioada înfloritu­ de plantat între 1-8 iulie. prafaţă de 1.415 ha. gronom. Şedea şi moţăia la oameni la inimă-s ce-i de ăsta.

nuite de buruieni sînt ex­ lui şi formării bobului. De La cultura sfeclei de za­ In celelalte raioane însă, lucrările de' prăşit au rămas mult în urmă. In Sebeş, masă Nici nu şi-a ridicat la secţia agricolă raională. Nu vă mai spun ce-a
s-a prăşit numai 22,31 la suită, iar în raionul Hunedoara abia 18,02 la sută. In
trem de mari, lupta împo­ aceea, pentru a obţine o hăr, trebuie să se efectue­ unele părţi, aceste lucrări au întârziat, şi din cauză că porumbul nu a răsărit privirea cînd am intrat. Şi Să mănînce ei nitroxan, urmat după asta.
încă. In general însă, rămînerea în urmă se datoreşte faptului Că nu toţi ţăranii
triva lor trebuie dusă ne­ recoltă bogată de porumb, ze cel puţin trei praşile muncitori înţeleg bine rostul prăşituiui la timp, atunci cînd porumbul are 2-3 frunze. cum eu îs un om simţit, nu dacă le place. Eu n-am să ...Tîrziu, moş Cosaşu şi-a

precupeţit. Pentru aceasta, este necesar să se ducă o şi să se aplice ingrăşarea Pentru ca unii ţărani muncitori să înţeleagă lucrul acesta, este necesar ca teh­ l-am deranjat. „S-o fi gîn- omor nimic, nici un gîndac ! luat rămas bun şi-a ple­
nicienii agronomi să le explice pe larg şi cu răbdare, pînă îi convinge. La fel
culturile de păioase se pli­ luptă hotărîtă contra bu­ suplimentară după cum ur­ fruntaşii recoltelor bogate trebuie să fie folosiţi în această muncă de convingere. .’ind omul la niscaiva pro­ Şi, nu s-a dus tehnicia­ cat. Fără ca să simtă, i-am

vesc a doua şi chiar a treia ruienilor şi să se asigure mează : la prăsila Il-a să bleme mari, sau poate cum nul nostru la raion. Cu ca­ luat urma. Vreau să aud şi

oară. Iar pe loturile semin­ rezerva necesară de apă, se folosească 50-100 kg. să facă să scape de gînda- pul pe birou a început să alte glume pişcătoare de-

ciere, pe lîngă plivitui griu­ păstrîndu-o în sol, prin dzotat de amoniu şi super- cui bălos. care s-o cuibărit rumege din nou proble­ ale lui şi să vi le spun

lui, se efectuează şi secă­ praşile repetate făcute la fosfăt, iar la praşila 111-a peste tot în cele 5 ha de mele Tare adine se mai dumneavoastră, tot la ru­

ritul, astfel incit culturile timp. 50-100 kg. superfosfat şi lot zootehnic semănat cu gîndea. A tît de adine, incit brica : „In tăişul coasei".

să rămînă curate de orice In scopul sporirii recol­ sare potasică orz şi ovăz“, îmi zic eu şi nu l-am mai putut trezi. Pe curînd!

plante străine. tei de cartofi, recomand ca Ing. Ş. HOMORODEANU nfzloitf .‘sf nnîeyr\î rrR/onf rlnr P.l. Un hohot de rîs cutre­ P. ŢĂRANU