Page 15 - 1955-06

Nr. 486 DRUMUL SOQAUSMULUI Pag. 3

V 8A Ţ A DE P A R T I D Pe drumul înfăptuirii hotărîrilor partidului şi guvernului

Şcoala serală de pârtii Apariţia Hotărârii C.C. ol P.M.R. şi a ori tovarăşul Lefter Gheorghe şi-au ex­ marii Petru, vorbind cu colegul său Işfan cdlă, care a efectuat această lucrare îm ­
Consiliului de M iniştri din. 29 ianuarie primat cu multă sinceritate convingerea
a.c., privind organizareta şcolilor tehnice că în ceea ca priveşte sectorul agricol, loan, Că în noul sistem de învăţăm înt, co­ preună ou directorii şcolilor tehnice cu
şi a şcolilor tehnice de jmaiiştiri, constituie noul iprofil al învăţămfetulud tehnic ce
mijloc de educare a cadrelor o nouă dovadă grăitoare a grijii deose­ va fi creat încapîinid cu anul şcolar viitor, legii noştri mai mici, oare au posibilita­ caracter agricol din regiune, şi directorii
bite pe oare partidul şi guvernul nostru o pe principii noi, avînd la temelie pregăti­
acordă feţă de una din cele mai impor­ rea practică .oare se va îm bina armonios tea să rămînă încă în şcoală, vor primi G.A.S.-urilor. In felul acesta, devii anu­
tant© probleme aile perioadei actuale, pro­ în şcoală cu pregătirea teoretică, va fi
Şcolile serale de partid de pe lîngă co­ lucru ce a avut înrîurire asupra îndeplinirii blema cadrelor. incontestabil superior vechiului sistem de cunoştinţe afît teoretice cît şi practice lui IV şi III au fost repartizaţi la G.A.S.
învăţămînt. „Acest nou sistem de şcoli
mitetele raionale fac parte din sistemul în- planului de producţie la această întreprinde­ Prin această hotărâre partidul şi gu­ profesionale de ucenici, şcoli tehnice, pen­ mai temeinice dacit seriile anterioare şi de la Galda şi Apold, iar Cei din anii II
vernul au dat o nouă orientare învăţă- tru muncitori calificaţi şi personal' tehnic
văţămîntului de partid ; ele sînt organizate re. Rezultate au în munca lor şi tovarăşii mîntuflui nostru tehnic, profesional şi me­ şi şcoli tehnice de maiştri, organizate în vor putea deveni astfel cadre de nădejde şi I la cererea şcolii, au fost lăsaţi să-şi
diu îh ceea ce priveşte crearea de noi ca­ lumina directivelor hotărîrii — spunea în domeniul agriculturii noastre noi. P er­ facă practica în cadrul gospodăriei anexe
cu scopul de a da posibilitate cadrelor de Dragota Antal secretarul comitetului de par­ dre tehnice în diferitele domenii de ac­ tovarăşul Meza Nicolae, discutând au cei­ sonal, mă voi strădui să oîştig această a şcolii.
tivitate, în ceea ce priveşte înarmarea a- lalţi profesori ai şColii pe m arginea ho­
conducere, din aparatul de partid, de stat şi tid la minele din Ghelar, Palcău loan, Bă­ cestoffla ciu cunoştinţele necesare ridicării tărîrii — va fi ou siguranţă mult mai le­
la un nivel mereu mai înalt a calităţii gat de realitatea agriculturii noas'tre şi
economice, să studieze în mod organizat, lan Víchente, Zamoniţă Mihai, Tuţiu Iuliu, muncii. sînt convins că în ceea ce priveşte pregă­
tirea generală a viitoarelor cadre, ea va
temeinic, problemele politicii partidului şi Bur Gheorghe, care lucrează în colectivele Dacă vechiul sistem de învăţământ teh­ fi corespunzătoare necesităţii cerinţelor experienţă practică în producţie, acolo Organizarea practicii elevilor rămaşi în'
nic a cunoscut o amploare nle mai întâl­ producţiei, îmtruoît învăţăminlM va fi le­
guvernului, să orienteze aceste cadre în voluntare de muncă ale secţiilor comitetului nită în istoria învăţămîmtului nostru, da­ gat organic de procesul de producţie din unde voi fi repartizat. Privesc cu toată în­ cadrul şcolii, a fost o preocupare de sea­
că larga reţea a şcolii tehnice a dispus de î n t r e p r i n d e r i “.
munca lor practică de construirea a socia­ raional de partid şi o serie de alţi tova­ cantităţi importante de utilaj, aparatură crederea hotărîrea partidului şi a guver­ mă a întregului colectiv didactic, oare «
şi m aterial didactic şi a cuprins un nu­ Discuţii însufleţite au fost purtate şi de
lismului în patria noastră. răşi care au fost promovaţi în munci de m ăr mare de elevi, dînd producţiei ca­ către elevi, imediat Ce aceştia s-au întors n u l u i “. Căutat să se orienteze în munc3 sa în aşa
dre de muncitori calificaţi şi tehniceini, din vacanţa de iarnă. E drept eă unii din­
In şcoala noastră serală, studiază în a- răspundere în cadrul combinatului şi a el a avut totuşi unele lipsuri serioase pe tre ei, la început au privit cu o oarecare Ga d au spus şi elevii Coriciuc Constan­ fel încât să poată asigura o cît mai bună
dare hotărîrea ie-a scos la iveală ou toată rezervă noua hotărîre şi aceasta panitru
cest an şcolar pe lîngă activiştii de partid I.C.S.H. tăria. motivul că i-au dat diferite interpretări. tin, Gîrlogea Constantin, Cocioabă Gheor­ pregătire practică a acestor cadre de vii­
Ei şi-au manifestat însă din plin satis­
şi de stat, directori, ingineri şi tehnicieni de Nu putem spune acest lucru despre tova­ Una dintre cele mal evidente lacune, facţia şi încrederea în ea, îndată ce pro­ ghe, Coioa Nicoliţa, Chirii ă Cornel şi alţii tori pomicufltorj. Elevii practicanţi au fosifc
a constat în lipsa de orientare practică fesorii şi diriginţii le-au lăm urit la clase
la Combinatul siderurgic „Gh. Gheorghiu- răşii Cardoş loan, preşedintele cooperativei a absolvenţilor la locurile de muncă, în anumitele probleme pe oare nu le înţede- ca aceştia.
funcţiile ce le ocupau, în lipsa de iniţia­ seseră. Elevii şi-au analizat cu multă obi­
Dej“, de la I.C.S.H. şi complexul C.F.R. Si- „Munca Colectivă“, Morar Simion, activist tivă şi spirit de organizare a muncii. Se ectivitate pregătirea lor practică şi atest organizaţi pe grupe de cîte 10 inşi, sub
poate afirm a ou toată ceritituldlnea că lucru s-a făcut în special de către cei din
meria, tovarăşi care posedă cunoştinţele ne­ al sfatului popular raional, Manea Gheor­ numai pe jum ătate aceste cadre co­ ultimul an Care luaseră dinainte contact O însemnată contribuţie în lămurirea conducerea unui profesor de specialitate.
respundeau scopului pentru oare au fost cu producţia în G.A.S.-unl.
cesare pentru această formă de învăţămîni, ghe, preşedintele A. V. S. A. P. raional pregătite ,ede devenind adevărate cadre deplină a tuturor problemelor ivite cu oca­ Grupele trec prin sistemul rotaţie) în fie­
de tehnicieni de-abia după experienţa
Invăţînd din lipsurile ce s-au manifestat şi Turcu loan, şeful centrului de difu­ practică de 2-3 ani în producţie, după zia discutării hotărîrii, a desfăşurat-o şi care săptămână Intr-un nou sector de ac­

în munca şcolii serale în anii trecuţi, în zare a presei, care, cu tot ajutorul primit absolvirea şcolii. , organizaţia U,T,M. din şcoală în frunte tivitate, în aşa fel înetîlt devii să lucreze

acest an, avînd la îndemînă şi programele nu se prezintă cu regularitate la cursuri şi In şaoala noastră, care a pregătit pînă Cu secretara ei, tovarăşa profesoară Po- >atffit în pomicultură, cît şi în legumlcul-

primite de la C.C. al P.M.R., am pus ac­ pe lîngă faptul că nu studiază deşi au po­ acuma tehnicieni pomicoli, cadrele didac­ pescu Aneta.

cent mai mare pe clarificarea unei serii de sibilitatea, dovedesc o lipsă serioasă în a- tice şi elevii ău primit cu multă încre­ ţură, cît şi la cultura mare sau în alte

probleme concrete ale construcţiei socialiste ceastă direcţie. Considerăm că şi organiza­ dere noua hotărîre. In acest fel, profesori După ce hotărârea a fost cunoscută în părţi. Rwctioa se face sub supraveghe­

specifice raionului nostru. Ştiind şi faptul ţiile de bază din care fac parte aceşti to­ aldîricitme de către toţi elevii şcolii, potri­ rea şi controlul profesorilor respectivi.

că în procesul de studiu în şcoală firul con­ varăşi poartă o vină, deoarece n-au făcut vit sarcinilor ce au reieşit din ea şi în Elevi ca Hîcă Zamfira, Voloa Ioan. Oană

ducător îl dau lecţiile, acestea au fost re­ totul în vederea creării unei opinii de lumina directivelor primite de la organele Ana, Pirioi Constantin şi mulţi alţii ca

partizate tovarăşilor cunoscători ai proble­ masă împotriva unor astfel de concepţii îna­ noastre superioare, conducerea şcolii, prin aceştia, dovedesc interes deosebit în pre­

melor respective. Astfel, lecţia despre agi­ poiate. consiliul pedagogic, a trecut la organiza­ gătirea lor practică, lucrează cu deosebită

taţia politică de masă a fost predată de că­ Nu mai puţin adevărat este şi faptul că rea muncii pentru încheierea anului şco­ conştiinciozitate acolo tunde sărit puşi şi

tre tovarăşul Horovitz Emeric, şeful sec­ unii elevi au rămas în urmă cu studiul lar. In acest sens, pentru e se putea par­ solicită pe teren .ajutorul profesorului, care

ţiei de propagandă şi agitaţie al comitetu­ din cauză că anumiţi conducători de între­

lui raional de partid, lecţia despre norma­ prindere nu au asigurat condiţiile necesare curge în întregime material, e~a eerulfc fie­ este alături de ei.

rea tehnică de către inginerul Bud'a Victor, frecventării cursurilor. Astfel de exemplu cărui profesor refacerea planta^ta? Roadele muncii comune a profesorilor

care se ocupă în cadrul combinatului cu a- este tovarăşul Cătană Nicolae, directorul daristice în aşa fel încât ea s2 poată fi şi a elevilor, începi să se valdă încă de pe

ceastă problemă, iar lecţia despre fonduri general al Combinatului siderurgic „Gheor­ predată şi stimulată potrivit prevederilor aouim şi cu siguranţă că pregătirea viitoare

fixe şi fonduri circulante de către directorul ghe Gheorghiu-Dej“, care nu odată a con­ programei analitice. a noilor serii de elevi va fi la înălţimea

Băncii de investiţii, etc. vocat şedinţe în zilele de şcoală.

Această metodă folosită şi la seminar» a dat La fel şi la comitetul raional de partid Repartizarea elevilor şcolii în producţie, cerinţelor agriculturii noastre.

rezultate bune în direcţia însuşirii creatoare s-a înrădăcinat obiceiul să se ţină şedinţele sau în practica de producţie, aşa cum in­ OISMjAŞIU CORNEE
dică hotărîrea, s-a fădut de către o comi­ director adjunct, Şcoala piomiteAă
a lecţiilor predate. In acest sens am avut şi fără a ţine cont de elevii, destul de mulţi

ajutorul secţiilor comitetului raional de par­ la număr, care sînt obligaţi să participe la cum e de pildă tovarăşul Meza Nicolae, ,Eu sîrit convins, spuriea d ev u l Păcu- sie regională din direcţia regională agri- Geoagiu

tid care ne-a pus la îndemînă o seamă de curs. Rezultatele şcolii noastre ar fi fost 0000cx)c000000000c?000000000cx)0000cx50000000000000000000c)c5000000000cx!00cocx)c00000000000cx>c000000000OOOOOOOOOOOO00c0000000000000cxîcx>p000c0000000000000c0cx300cx)00c000000000cx30000cx>00000ccv)cxCCCOOOOOCXÎCOOOOOCXiOOOOoctOQOO0000.30OOQCCOOOOQ00oooooo

exemple caracteristice privind aspectele ne­ mai bune, dacă comitetul raional de partid

gative şi pozitive din domeniul economic s-ar fi preocupat de îndrumarea şi controlul Brigada pe oare o Conduc este formată Brigadierul ~ factor im portant în crearea lolciul necesar ide arm ătură şi toţi trei pro­
ŞÎ al vieţii organizaţiilor de bază din raion. permanent al activităţii ei. Insă în cursul din patru mineri, trei ajutori mineri şi unei înalte discipline în m uncă cedează la armiare, după orele 20,30 în­
acestui an şcolar comitetul raional de par­ trei vagonetari, în total 10 oameni repar­ cep© din nou încărcarea pînă termină
Conducerea şcolii a venit în ajutorul ele­ tid nu şi-a găsit timp să analizeze munca tizaţi pe schimburi astfel: 4 în schimbul piatra, apoi începe montarea liniei ferate
vilor şi prin organizarea unor conferinţe noastră, iar ajutorul primit a fost sporadic I, 3 în schimbul II, 3 în schimbul III. Am pînă la front.
şî discuţii pe teme legate de lecţiile ce au ales această formaţie spre a mă .putea pe­
rinda au fiecare schimb în scopul de a le In schimbul III, chiar de la începutul
fost ţinute. Astfel, s-au organizat discuţii a- şi ocazional. putea imprima mai bine felul meu de IANCU OCTAVIAN şutului, cei doi oameni lucrează la per­
supra situaţiei internaţionale, folosirea ener­ Trebuie arătat, că şi conducerea şcolii muncă şi organizare în folosirea cd o r 8 — brigadier, mina Vulcan — forare, iar vagonetarul bandajează armă­
giei nucleare în scopuri paşnice şi s-au pre­ ore de lucru din plin, a putea cunoaşte turile din urmă, face carnal şi pregăteşte
zentat 4 diafilme despre lupta revoluţionară are lipsuri serioase. Muncind de unul sin­ mai bine pregătirea profesională a schim­ cărcarea, lucrul cel mai greu, îl execu­ lugile şi armăm. Operaţiunea de armare pământul pentru burarea găurilor.
a muncitorilor din ţara noastră. gur, nu s-a luptat pentru activizarea tutu­ burilor, spre a şti unde trebuie să inter­ tăm cu o maşină de încărclat electrică. durează maximum o oră şi jumătate,
ror tovarăşilor din comisiile pe obiecte, vin. De asemenea, în acest f d am posibi­ apoi eu continuu încărcarea. Tovarăşii de Tn jurul orei 4,30 găurile trebuie să fta
litatea de a observa oum se respec'ă ope­ Voi desorde acum metoda de lucru ce o la perforare trec la .pregătirea unei noi perforate şi pînă la ora 5,30 trebuie să fie
In timpul anului conducerea şcolii a avut pentru a-şi da contribuţia la verificarea lec­ raţiunile cuprinse în datagramă. Ţin să aplicăm. Ajunşi la tacul de muncă ne arm ături, căci aşa avem noi obiceiul de explodat frontul. Cu aceste operaţiuni reu­
o preocupare susţinută faţă de îndrumarea ţiilor, controlul studiului elevilor şi organi­ menţionez că în brigada noastră este uni­ consfătuire cu responsabilul dlin schim­ a lăsa de la schimb la schimb, arm ături şim să respectăm întocmai (holograma si
şi controlul studiului individual al elevilor, zarea de consultaţii. Slaba activitate a co­ tate deplină, disciplină, nu sînt certuri şi bul III care raportează ce a executat, eu gata confeoţiornate. Pentru a putea încăr­ să înaintăm 2,5 metri pe zi
baza însuşirii materialului. In acest scop, misiilor pe obiecte s-a răsfrînt şî asupra nu se admite nici o lipsă nemotivată. De controlez Cum s-a armat, cît s-a înaintat ca tot sterilul din front ou maşina, aju ­
un grup de tovarăşi din comisiile pe obiecte, cîtorva lecţii care, fiind întocmite la un ni­ aceea, atunci oînd vine în brigadă un om în 24 ore, apoi începem lucrul. In caz că torul miner trece înaintea maşinii şi tra ­ Retribuţia muncii pentru aceste reali­
s-au deplasat de mai multe ori Ia locurile de vel scăzut nu au ajutat pe elevi în stu­ nou, înainte de a începe lucrul îi arătăm a rămas vreo operaţiune neexecutată, de e- ge piatra către mijloc, în timp ce mine­ zări s-a făcut conform H.C.M. din. 3 iulie
muncă ale elevilor, unde odată cu controlul diul lor individual. condiţiile ce trebuie să le îndeplinească. In xemplu bandajarea, Canalul, linia fe­ rul face canalul. După terminarea ope­ 1953, oîştigînd pentru depăşiri cuprinsa
caietelor de studiu au dat indicaţii şi asupra felul acesta am reuşit să-mi organizez o rată, schimbul anterior este obligat să-şi raţiei de încărcare, se coptoneşte din nou între 40-58% salarii de 1667-2027 i©i( isir
Fără îndoială că principala vină aici au brigadă omogenă disciplinată şi am biţioa­ term ine lucrarea, în timp ce noi, ce-i din frontul, apoi pregătim două maşini ou care pentru depăşirea ciclurilor programate,
să în realizări din ce în ce mai mari, ţi­ schimbul I continuăm lucrul conform ci- ctontiauăm perforarea. In felul acesta, în premii de 447-648 lei. La fiecare trei luni
felului cum se întocmesc conspectele. Unii avut-o conferenţiarii Chiţigoi Constantin, nând cont în primul rînd de evitarea ac­ clogramei. cele 8 ore se încarcă sterilul, se montează unii din noi care se evidenţiază în mun­
cidentelor şi de lucrul de calitate. o armătură, se face canal pînă lîngă front, că, mai primesc prime de mineri fruntaşi
conducători ca tovarăşul Mozeş Geza, Po- Călin Lulu şi Tincu loan care nu au docu­ In brigada pe care o coridulc, toţi orta­ se bandajează, se confecţionează două ar­ de peste 450 lei. Ateste cifre le pot do­
La începutul fiecărei luni, după ce cii ştiu ce au de făcut, fără a-d împinge m ături şi se perforează 14-16 găuri. vedi şi carnetul meu de salarizare, la care
pescu Gheoigbe şi alţii au ajutat în mod mentat îndeajuns lecţiile şi nu s-au prezen­ primesc de la sector foaia de acord şi de 1a spate, deoarece studiem împreună, soţia mea în fiecare lună, foarte curioasă
sistematic pe cîte un elev în extragerea idei­ tat la discutarea lor în comisia de la obiec­ planul de lucru lunar defalcat pe zi, îmi ciClograma, în prezenţa tehnicianului care Schimbul II continuă cu perforarea, ast­ din fire, se uită la el şi zîmbeşte spunîn-
lor principale din materialul studiat, lu­ tul respectiv, punînd în situaţie grea con­ adun toţi ortacii şi discutăm acest plan, răspunde de brigada noastră. fel că la orele 15,30-16 frontul este com­ diu-mi: „Tanciule din bou te-<ai întrecut1' #.
cru care a avut ca rezultat că elevi ca Dra- ducerea şcolii. ne comsfătuim cum îl putem realiza, în plect perforat şi exploadat. După oum am
gota Antol, Kiss Pavel şi alţii care la în­ cît timp, apoi ne calculăm cît trebuie să Un caz frecvent: găsim frontul puşoat, arătat de l a ,începutul expunerii, în schim­ Incepînd din luna viitoare, vom primii,
ceput au întîmpinat greutăţi la studiu, s-au In puţinul timp care a mal rămas pînă la obţinem spre a realiza o depăşire a nor­ la începutul schimbului. In atest caz ne bul II şi III lucrează numai 3 oameni, un nou loc de muncă, o galerie tranversală
deprins cu munca cu cartea şî au făcut pro­ încheierea anului, conducerii şcolii serale mei de peste 40%. organizăm munca în felul u rm ător: dis­ luidrui fiind repartizat a s tfe l: la orele 16,30 spre straiele subţiri din blocul III ori­
grese frumoase. de partid Hunedoara, îi revine sarcini mari. tanţa nearmată pînă la front fiind de ma­ după ce fumul a ieşit, m inerul reintră în zontul 550, Această galerie va trebui să
Munca în cadrul brigăzii noastre este ximum 2 metri, eu coptoresc tavanul şi front, controlează metanul, apoi copto- fie arm ată cu arm ături metalice şi după
Măsurile luate de conducerea şcolii au a- Va trebui pe baza planului de muncă întoc­ organizată după metoda graficului ciclic pereţii. După ce am constatat că 'nu este reşte. Ajutorul miner şi vagonetarul cu­ cum îmi place şi iubesc tot de e nou
de mal bine de un an. Această metodă nici un bloc crăpat, un miner şi ajutor răţă linia ferată, apropie maşina de în­ vom îndop a această galerie cu încredere
vut ca rezultate bune că, majoritatea tov. mit, să ajutăm elevii să-şi complecteze con­ ne-a dat posibilitatea să muncim mai or­ miner perforează găurile de la tavan, în cărcat de front, pregătesc maşina de per­ şi ne luăm angajamentul să realizăm ceil
înscrişi la şcoală vin pregătiţi la seminar'», ganizat, ritmic, să ne perfecţionăm în timp ce eu înoarc piatra cu maşina. Va­ forat şi furtunul. Minerul trece la încăr­ puţin 80 metri de galerie pe lună. De alt­
contribuie la ridicarea nivelului discuţiilor, spectele cu ultimele materiale apărute, să executarea lucrărilor componenţei ciclu­ gonetarul execută transportul vagonete- cat împreună cu vagonetarul, iar ajuto­ fel aceasta este şi chemarea le întrecere
iar în activitatea practică dau dovadă de rilor putînd astfel să le executăm mai lor şi manevra nec'esară în spatele ma­ rul miner trece la perforare singur. In pe care grupa meia a lianisiait-o către bri­
organizăm zilnic consultaţii individuale şi rapid. In scopul uşurării efortului fizic şinii de încărcat, Oînd am încărcat steril gada tovarăşului Haldu Iuliu de ta mina
însuşirea creatoare a tezelor marxist-leni- şi pentru a obţine randamente mari, în­ pe o adîncime de un metru, oprim încăr­ jurul orei 18 opreşte încărcarea cînd ara Petrila. Timpul va hotărî care din aceste
niste. Astfel, tovarăşii elevi: Toma Ilie, Maî- mai multe consultaţii colective şi să ajutăm carea, începem să pregătim armătura, pi-
două brigăzi va. câştiga întrecerea.
nov Nicolae şi alţii, din cadrul I.C.S.H. au în mod special pe acei tovarăşi care au ră­
găsit forme mai concrete în organizarea în­
mas în urmă cu studiul, pentru ca să pu­

tem încheia anul şcolar cu rezultate cît

mai bune. !

' BUDAY MARIA

trecerii socialiste, folosesc cu pricepere mij­ directoarea şcolii serale de partid

loace variate ale agitaţiei politice de masă. de trei ani Hunedoara

ia n c des!ao do qHo n n de!???hHo n o ?n ?n n ???0n n u (jdcin ?c ?n G?n ?n d?o n o E3n n Q??iz,2??gn n o o n de ?ci?s ??n t. n ?c rtinBBBonoanEERKHBBBBHfsBBnnsonannaBasHniaanBHHHHaBnBatiaBBSBmHBBBanisosiiBBBBnBnBHBBHnnBBB <iBaaBBRnBBiiBscisnt!BRaBnfli!BBBBBBBc!flnnEi!BHEiRBaBaaBBBBBaHBBBBánaDaBasoBnaí9snLBaBBBHSBan<i
!gs *

precum şi fabricarea de noi produse, însă, întreprinderea „Horia“ din Alba-IuMia, producţia de bază să-şi aducă contribuţia

acestea nu sînt folosite. O serie de între­ productivitatea muncii s-a realizat în pro­ directă la realizarea sarcinilor de mărire

Mai multă atenfse sporirii produefiei şî ridicării prinderi ale industriei locale, oum ar fi porţie de 88,5 %, iar salariul mediu în a producţiei bunurilor de larg consum, fo­
de exemplu „Ilie Pintiilie“ — Hunedoara? proporţie de 110% ; la întreprinderea losind cele mai variate mijloace Sînt în­

calităţii bunurilor de larg consum întreprinderea economică — Sebeş şi al­ „Criişana“-Vaţa de Jos, productivitatea treprinderi care ar putea înfiinţa, sau dez­
tele, au posibilitatea să-şi dezvolte noi ra­ muncii a fost realizată numai în propoi’- volta, secţii producătoare de bunuri de

muri de producţie legate de satisfacerea ţie de 68%, iar salarul mediu în proporţie larg consum, dar nu tec acest lucru pen­

In regiunea noastră, în special după .ple­ oamenii muncii din regiune şi din alte meni ai muncii la realizarea tuturor indi­ cerinţelor populaţiei consumatoare ca 86%, Astfel se prezintă lucrurile şi tru a nu se încărca cu sarcini în plus.
nara C.C. al P.M.R. diin august 1953, au părţi ale ţării, produsele de bună cali­ cilor de plan, 1a descoperirea şi înlătura­ în ramura materialelor de Construcţie; la alte întreprinderi locale c a : „1 Mai“ Exemple în această privinţă pot fi date
crescut cantităţile de produse de larg con­ tate ale unor întreprinderi din regiunea rea lipsurilor şi deficienţelor care frînează producerea de var, cărămidă, ţiglă şi al­ Deva, „Vasile Roaită“-Haţeg, „Rie Pinti- Combinatul siderurgic „Gh. Gheerghiiu-
tele ; în ramura alimentară : înfiinţarea lie“-H.unedoara, etc. Dej“ din Hunedoara, T.C.S. Hunedoara,

sum şi sortimentele, iar calitatea lor s-a noastră, cum a r fi cele de la „Simion Băr- mersul înainte. Ele se pot obţine numai de secţii de patiserie, mezelărie, e tc .; în Din cauza unei slabe preocupări pentru U.R.U.M. Petroşani şi altele.

îm bunătăţit mult. Consumul populaţiei a nuţiu“ şi „Teba“ din raionul Sebeş, Fi­ atunci cînd iniţiativa creatoare a mase­ ramura chimică : crearea de secţii de vop- accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor Alături de întreprinderile industriale de
crescut simţitor. Despre acest lucru vor­ latura Lupani, I.A.R.T. Deva şi altele. de rulment, a risipei de m aterii prime şl stat în producerea bunurilor de Larg con­
besc cifrele privitoare la circulaţia măr­ lor este stimulată şl metodele înaintate sitorie şi curăţătorie chimică, precum şi materiale, neurmărirea consumurilor spe­ sum, o contribuţie de seamă aduc şl co­
furilor. In trim estrul I al anului 1955 Cu toate aceste rezultate, industria noa­ cifice, fabricarea unor produse de slabă operativele meşteşugăreşti. Cooperaţia
s-au desfăcut prin unităţile comerţului de stră uşoară şi alim entară nu foloseşte încă sînt extinse în toate locurile de muncă, secţii de tapiţerie, tinichigerie, lăcătuşerie, calitate şi proastei gospodăriri, preţul de meşteşugărească ce a luat naştere pe baza
stat şi cooperatist m ărfuri de larg con­ pe deplin toate posibilităţile ce le are, pen­ cost în loc să scadă a crescut. De pildă, unirii de bunăvoie a micilor meseriaşi în
sum ou o valoare de peste 50 milioane tru creşterea productivităţii muncii, re­ cînd sînt create condiţiile cele mai favora­ etc. întârzierea înfiinţării acestor ramuri ia întreprinderea „Grişana'-'Vaţa de Jos, cooperative de producţie, a fost şi este
lei mai mare deoît în acelaşi trimestru al ducerea preţului de cost, îm bunătăţirea preţul de cost pe trim estrul I 1955 a fost sprijinită de partid şi guvern.
anului 1953. calităţii produselor, introducerea de noi bile pentru desfăşurarea întrecerii socia­ se datoreşte faptului c'ă conducerile unor depăşit cu 18,5% faţă de Cifra planificată
şi variate sortimente şi ou un aspect ex­ şi cu 5,3% la „Horia“-A lba-M ia. In regiunea noastră, din întreaga pro­
Cu toate rezultatele obţinute pe linia terior plăcut. Sînt întreprinderi care mu-şi liste, oînd sprijinirea şi stimularea. Inova­ întreprinderi de industrie locală şi sfatu­ ducţie de bunuri de larg consum, produc­
creşterii producţiei bunurilor de larg con­ realizează sarcinile de plan şi care sînt Dacă organizaţiile de partid, sindicale şl ţia atelierelor cooperaţiei meşteşugăreşti
sum şi îm bunătăţirea aprovizionării popu­ şi astăzi slab dezvoltate, cum. ar fi de e- torilor şi raţionalizat oriior se face în mod rile populare raionale nu studiază inepui­ de U.T.M., conducerile întreprinderilor şi reprezintă un prpeent destul de însemnat
laţiei, la noi se mai pune încă accentuat xemplu „Vidra“ Orăştie, „Ţesătoria“ Vul­ sfaturile populare vor lupta — şi trebuie şi în continuă creştere. Producţia marfă
problema îmbunătăţirii activităţii în acest can şi altele. continuu - zabilele bogăţii ale raioanelor tar, precum să lupte — pentru ridicarea producţiei şi a cooperaţiei meşteşugăreşti a fost în
domeniui, ţinîndu-se cont de faptul că are productivităţii mun.cii, îm bunătăţirea ca­ trim estrul I 1955 ou 40% mai mare decât
loc o creştere permanentă a num ărului O situaţie-ou totul necorespunzătoare în In urma măsurilor luate de organele şi Cerinţele populaţiei. lităţii produselor, valorificarea tuturor producţia marfă din ateeaşi perioadă a
muncitorilor şi o creştere a pretenţiilor ceea ce priveşte ducerea luptei pentru scă­ resurselor locale şi reducerea preţului de anului 1954. In atelierele meşteşugăreşti
tar, în special în centrele industriale în derea preţului de cost ai produselor, exis­ de partid şi de stat din regiunea Hune- 0 Comisiile permanente de industrie loca­ cost, industria locală îşi va realiza fără ale m ultor cooperative s-au produs şi se
plină dezvoltare. Oamenii muncii din re­ tă în unele întreprinderi, oare se mulţu­ îndoială sarcinile de c'iciste trasate de produc mărfuri de bună calitate, modele
giune sînt aprovizionaţi cu bunuri de larg mesc să realizeze numai planul de doară, producţia bunurilor de larg consum lă şi secţiunea de industrie locală de pe panbi'd şi guvern. noi care sînt mult căutate, aducând o
consum atit din producţia unităţilor din producţie, fără a lupta consecvent pentru contribuţie însemnată la satisfacerea ne­
regiune cît şi din afara regiunii. reducerea preţului de cost. De pil­ în cadrul întreprinderilor de industrie ta- lîngă sfatul popular regional, precum şi In lupta pentru mărirea producţiei bu­ voilor oamenilor muncii.
dă, preţul de cost pe trimestrul I nurilor de larg consum o contribuţie în­
In producţia bunurilor de larg consum al anului 1955 a fost depăşit la Filatura icailă a cunoscut o puternică dezvoltare. sfaturile populare raionale nu atrag masele semnată aduc şi secţiile bunurilor de larg Cooperativa „Moţul“ din Baia de Griş,
un loc important îl ocupă producţia marfă Lupeni cu 5,5%, la fabrica „Vidra“ Orăş­ consum din cadrul întreprinderilor de in­ în 1949 oînd a luat fiinţă avea doar 28 de
a întreprinderilor industriei noastre uşoa­ tie cu 6%, iar la cea de marmeladă din Valoarea producţiei m arfă a industriei de cetăţeni la descoperirea acestor bogăţii. dustrie grea. Pentru producerea acestor bu­ membri şi o singură secţie de producţie.
re şi alimentare. Dacă luăm ca bază va­ Haţeg cu 23,7%. Aceste exemple ne arată nuri, întreprinderile folosesc cu mult suc­ Astăzi ea are peste 250 membri şi un nu­
loarea producţiei marfă din trimestrul I că în întreprinderile mai sus amintite nu lodale din regiunea noastră a crescut în In şedinţele comitetelor executive ale sfa­ ces deşeuriie din producţie, o parte însem­ măr de 29 secţii de producţie. Asemenea
al anului 1953 şi o comparăm cu valoarea există o preocupare suficientă pentru gos­ nată din rebuturi şi alte resurse oare se exemple de dezvoltare a cooperativelor
producţiei marfă din aceeaşi perioadă a podărirea socialistă, pentru creşterea pro­ trim estrul I 1955 cu 380% faţă de aceeaşi, turilor populare raionale nu este analizată pot valorifica în acest scop. Multe din meşteşugăreşti sînt în tot cuprinsul regiu­
anului 1955, vom vedea că ea a crescut ductivităţii muncii şi reducerea preţului produsele fabricate de către aceste secţii nii noastre.
cu 84% la fabrica „Simion B ăm uţiu“, cu de cost. perioadă a anului 1953. Este important de periodic activitatea acestor întreprinderii, sînt căutate c;u interes de către consumatori,
scos în evidenţă faptul că în cazul aces­ pentru a se stabili măsurile cele mai potri­
tei producţii, greutatea specifică a pro­ vite în vederea dezvoltării şi întăririi lor.
ducţiei destinată consumului populaţiei a Comitetul executiv al Sfatului popular ra­

depăşit pe cea destinată consumului pro­ ional Hia nu a analizat activitatea unită­

ducţiei altor întreprinderi, ca materie ţilor întreprinderii locale „1 Mai“ de pe

primă, materiale şi altele. Faţă de creş­ raza raionului de mai bine de un an, pen­

terea nevoilor populaţiei, producţia m arfă tru a lua măsuri de lichidarea situiaţiel

a industriei lotfale însă trebuie să cunoas­ dificile în care se găsesc aceste unităţi.

că o şi mai Largă dezvoltare. Sfatul popular raional Hunedoara deşi

Deşi în ultimii ani în cadrul întreprin­ analizează activitatea întreprinderii „Ilie

derilor de industrie locală s-a dus în tru ­ Pinitilie“. nu ia măsuri concrete pentru a-

câtva lupta pentru creşterea şi varietatea plicarea hotărîrilor sale proprii.

sortimentelor, pentru crearea si dezvolta­ S-a observat că unele organe de partid

rea secţiilor noi de producţie în anumite' şi de stat raionale nu acordă im portanţa

51,04% la fabrica „Teba“. Cu 112% la fa­ Organizaţiile de partid, sindicate şi U.T.M., ram uri ca : lemn, alimentară, chimică şi cuvenită unor probleme esenţiale în acti­ deoarece ele corespund cerinţelor. O mare Multe cooperative meşteşugăreşti au

brica „Ardeleana“, cu 75% la fabrica de conducerile administrative aie acestor în­ altele, totuşi acestea nu sînt încă temeinic/ vitatea industriei locale, cum a r fi cele pri­ parte din producţia acestor secţii o con­ reuşit ca printr-o justă gospodărire şi prin

marmeladă din Haţeg, etc. treprinderi, trebuie să se preocupe mai studiate şi nu s-a trecut mai hotărît la vitoare la creşterea productivităţii mun­ stituie produsele de uz casnic ca : sobe şi munca membrilor lor să sporească pro­
Pe lingă obţinerea unor cantităţi mai mult de îmbunătăţirea activităţii econo­ valorificarea bogăţiilor locale pentru pro­ cii şi reducerea preţului de cost. Numai maşini de gătit, vase, etc, precum şi unel­ ducţia şi productivitatea muncii, să re­
mice a întreprinderilor în care îşi desfă­ ducerea de noi sortimente de bunuri de aşa se poate explica faptul că într-o se­ te agricole Cum ar f i : sape, târnăcoape. ducă preţui de cost al produselor şi să
m ari de produse industriale de larg con­ şoară activitatea. Succesele nu se pot o-bţine larg consum. Sînt cunoscute largile posi­ rie de întreprinderi creşterea salariului Icpeţi, fiare de plug şi altele. Nu s-a a- asigure câştiguri din ce în ce mai mari
sum, în această perioadă a avut tac şi o

îm bunătăţire a calităţii sortimentelor a- fără o perseverentă muncă şi luptă de zi bilităţi de dezvoltare şi întărire şi pe mai mediu a depăşit cu mult creşterea produc­ juns însă ca fiecare întreprindere din in­ membrilor lor. In cadrul cooperativelor

cestora. Pe bun merit sînt apreciate de cu zi pentru mobilizarea maselor de oa­ departe a acestor ram uri de producţie, tivităţii muncii. In trim estrul I 1955 la dustria grea să se preocupe ca pe lîngă (Continuam in pug. 4-a)