Page 17 - 1955-06

ftu n e d o a ro - )eva
Anul VII. nr. 4 8 7
încheierii ou succes a anului Hărnicia furnaliştiler
uşcolar In Invăţămlnful de partid
1 rerni dau patriei tot mai m ultă fontă. Nu­
In prezent ne găsim în plina desfăşurare unii activişti de partid care nu se ocupă de
a acţiunii de încheiere a anului şcolar în studiu în mod organizat, nu fac totul pentru
sistemul învăţămîntuiui de partid. De felul a creşte din punct de vedere ideologic, de
cum organele şi organizaţiile de partid se aceea nici nu pot sprijini învăţămîntul de
ocupă de această problemă, de atenţia şi partid.
simţul de răspundere cu care acestea muncesc Timpul care a mai rămas pînă la încheie­
pentru a-i da un curs cît mai organizat, de­ rea anului şcolar trebuie folosit din plin de
pinde succesul examenelor şi convorbirilor către organizaţiile de partid, astfel încît exa­
de sfîrşit de an.
Ţinînd seama de Importanţa ce o are stu­ desfăşoare în condiţii cît mai bune. Unele
dierea de către cadrele de conducere, de par­ organizaţii de partid din regiunea noastră,
tid, de stat şi economice şi de către masele încă din vreme, au luat măsuri menite să
de cursanţi, a problemelor teoretice şi practi­
ce prevăzute în programele de funcţionare
ale diferitelor şcoli şi cursuri, multe orga­
nizaţii de partid din regiunea noastră au
organizat conducerea învăţămîntuiui de par­
tid mai bine ca în anii trecuţi fapt care a
determinat obţinerea unor rezultate remar­
cabile în această direcţie. Rezultate bune în
organizarea şi conducerea învăţămîntuiui de
partid de la oraşe au obţinut Comitetele ra­
ionale Petroşani, Hunedoara şi Alba. In ra­
ionul Petroşani, de pildă, numărul membri­
lor de partid, al candidaţilor de partid şi al
oamenilor muncii fără de partid este mai
mare ca în anul trecut; propagandiştii care
conduc cercurile şi cursurile de partid au tive, astfel, încît ele să orienteze discuţiile
fost selecţionaţi cu mai mult simţ de răs­
pundere, iar pregătirea lor, în cadrul semi-
nariilor permanente, s-a făcut în condiţii mai
bune. Un mare număr de cursanţi încadraţi
în cercurile şi cursurile de partid au studiat
cu mult interes învăţătura marxist-leninistă,
ceea ce a contribuit la îmbogăţirea cunoştin­
ţelor, la educarea şi creşterea simţului lor de
răspundere faţă de măreţele sarcini ce le
p-^ue partidul şi guvernul nostru în faţa o-
perei de construire a socialismului. Unii
cursanţi care lucrează în minele de căr­
buni printre care: Doţiu Avram de la- mina
Lupeni, Vizi Andrei de la mina Vulcan, etc.
sînt fruntaşi la locurile de muncă, depun
eforturi susţinute pentru dezvoltarea con­
tinuă a producţiei de cărbune. Numeroşi pro­
pagandişti printre care : Silagy Francisc,
Jurj Ioan, Pîrîianu Simion de la Petroşani,
Rapolţan Victor de la Vulcan, Tomescu To-
rna de la Petrila şi alţii, s-au străduit mult
să-şi îmbogăţească cunoştinţele politice, să-şî
perfecţioneze metodele de muncă, să se
ridice tot mai mult la înălţimea sarcinilor
şi rolului important ăl-propagandistului co­
munist.
Comitetul raional de partid Petroşani a
acordat, de asemenea, o atenţie mare stu­
diului de către cadrele de conducere. In acest
scop au fost încadraţi în şcoala serală de
partid de doi ani şi în alte forme superioa­
re de învăţămînt, majoritatea conducători­
lor din instituţiile şi întreprinderile de stat,
economic? şi politice. Pe baza lecţiilor şi se-
minariilor ţinute, ei au avut posibilitatea
să-şi îmbogăţească cunoştinţele, să şî dez­
volte spiritul creator în studierea probleme­
lor teoretice, să-şî dezvolte priceperea de a
îmbina teoria cu practica muncii zilnice. Da­
torită atenţiei şî seriozităţii de care au dat
dovadă, mulţi elevi de la şcoa'a serală de
partid PetroşanL au însuşit temeinic mate­
rialul predat reuşîrd să aplice în mod crea­
tor cele învăţate în practică, contribuind ast­
fel la îndeplinirea sarcinilor de plan la între­ de partid îşi însuşesc cunoştinţele în do­
prinderile unde lucrează. Printre aceştia se
numără Roman Petru, Olteanu Emil Alerfu
Pompîliu, Popa Ioan şi alţii.
In învăţămîntul de partid, în regiunea noa­
stră mai există însă lipsuri serioase, atît în
cercurile şi cursurile unde studiază masa
cursanţilor, cît şi în studiul cadrelor din di­
ferite domenii de muncă. In unele cercuri şi
cursuri de partid mai ales în raioanele Brad,
Orăştie, oraşul Deva, etc., lecţiile şi convor­
birile se ţin la un nivel ideologic scăzut, se
fac confuzii şi chiar denaturări.
Una din cauzele lipsurilor existente con­
stă în faptul că nu toţi propagandiştii selec­
ţionaţi pentru anul şcolar 1954-1955, au cu­
noştinţe corespunzătoare, iar în timpul anu­
lui nu au fost sprijiniţi în mod deosebit
pentru a se califica. De asemenea, în unele
raioane cursanţii nu au fost recrutaţi cu
destulă grijă de către unele organizaţii de
partid; mulţi dintre aceştia au fost înca­
draţi în cercuri de studiu superioare cunoş­
tinţelor, din care cauză nu au putut însuşi
materialul prevăzut în program. Există apoi
Sa grăbim prănitul culturilor
Ultimele zile au adus noi realizări în exe­
cutarea praşilei l-a şi a Il-a la culturile de
porumb, cartofi, floarea-soarelui şi sfeclă de
zahăr. Cea mai mare suprafaţă a fost pră­
şită in raionul Alba. Aici la data de 13 iu­
nie, praşila l-a era executată pe 6896 ha.,
cu porumb, 1209 ha. cu cartofi, 322 ha. cu
floarea-soarelui şi 120 ha. cu sfeclă de zahăr,
iar praşila Il-a pe 84 ha. cartofi, 8 ha. sfec­
lă de zahăr şi 3 ha. floarea-soarelui. De a-
semenea în raionul Sebeş au crescut mult
suprafeţele prăşite. La aceeaşi dată se ter­
minase praşila l-a pe o suprafaţă de 7529
ha., din care 5288 ha. porumb şî 1866 ha.
cartofi. Realizări însemnate s-au mai obţi­
nut în raionul Ilia unde s-au prăşit 6435
ha. şi in raionul Brad unde s-a executat
praşila I-a pe 3292 ha.
In celelalte raioane însă, ritmul de exe­
cutare al praşilelor, continuă să fie nesa­
tisfăcător. Au rămas în urmă raioanele Oră-
şlie, Hunedoara ş i-Haţeg, unde nu s-a pră­
şit nici jumătate din suprafeţele însămân­
ţate cu plante prăşitoare.
Este timpul ca organele de partid şi de
PROLFTARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA!
Joi 16 iunie 1955
menele şi convorbirile de sfîrşit de an să se
ducă la buna desfăşurare a acestei munci.
In raioanele Petroşani şi Hunedoara, pentru
lichidarea rămînerii în urmă a unor cercuri
şi cursuri, s-au luat măsuri ca acestea să
facă recapitularea materialului săptămînal.
De asemenea au fost repartizaţi pe localităţi
activişti de partid pentru a da consultaţii
individuale şi colective atît cursanţilor cît
şi propagandiştilor.
Cu toate acestea mai sînt încă multe de
făcut. Organele şi organizaţiile de partid
trebuie să muncească cu tot simţul de răs­
pundere pentru mobilizarea cursanţilor la con"
vorbirile de sfîrşit de an; să întocmească cu
grije temele pentru convorbirile recapitula­
în spre ceea ce este esenţial şi necesar mun­
cii de zi cu zi; să organizeze cît mai multe
consultaţii individuale şi colective; să ur­
mărească îndeaproape întreg procesul de des­
făşurare a muncii. Organizaţiile de partid
trebuie să aibe mereu în faţă indicaţiile
partidului nostru potrivit cărora......... în­
trebările pentru examenele şi convorbirile
de sfîrşit de an, cît şi expunerile şi consul­
taţiile ce se organizează în ajutorul elevilor
şi cursanţilor, să fie orientate spre aprofun­
darea principiilor marxism-leninismului,
strîns legate de cele mai actuale probleme
ale politicii partidului nostru ca, de pildă,
politica de industrializarea ţării şi necesita­
tea dezvoltării cu precădere a industriei gre­
le ; reproducţia socialistă lărgită; ridicarea
productivităţii muncii şi reducerea preţu­
lui de cost; întărirea alianţei dintre clasa
muncitoare şi ţărănimea muncitoare, tran­
sformarea socialistă a agriculturii şi căile
de creştere a producţiei agricole la hectar ;
revoluţia democrat-populară din ţara noas­
tră ; întărirea statului democrat-popular;
rezolvarea problemei naţionale în ţara noas­
tră ; rolul de conducător al partidului nostru
în construirea socialismului; problemele ac­
tuale ale situaţiei internaţionale, etc“.
Examenele la şcolile serale de partid şi
convorbirile recapitulative trebuie să se
desfăşoare într-o atmosferă călduroasă şî
tovărăşească, astfel încît elevii şi cursanţii
să nu simtă „povara“ unui examen rigid,
şcolastic. In tot timpul examenelor şi con­
vorbirilor organele raionale şi orăşeneşti de
partid trebuie să acorde un ajutor concret,
atît pe linie organizatorică cît şi în ce pri­
veşte asigurarea calităţii şi purităţii ideolo­
gice în învăţămîntul de partid.
Comitetele raionale şi orăşeneşti trebuie,
să vegheze îndeaproape asupra felului cum
activul de partid se pregăteşte pentru sfîr­
şit de an şcolar, asupra felului cum cadrele
meniul construcţiei de partid^ economice şi
de stat.
Este necesar ca munca pentru încheierea
anului şcolar în sistemul învăţămîntuiui de
partid să se desfăşoare paralel cu munca
pentru pregătirea şi deschiderea noului an
şcolar. încă de pe acum trebuie selecţionaţi
noi propagandişti din rîndul celor mai vred­
nici cursanţi, iar cursanţii care au însuşit
bine materialul să fie promovaţi în forme
superioare de învăţămînt.
După încheierea anului şcolar organele
şi organizaţiile de partid trebuie să orga­
nizeze şedinţe de analiza felului cum s-a
desfăşurat învăţămîntul de partid în a-
cest an şcolar, să ţină seama de experienţa
înaintată, luînd totodată măsuri pentru în­
dreptarea lipsurilor care s-au manifestat.
încheierea cu succes a anului şcolar şi pre­
gătirea temeinică pentru deschiderea nou­
lui an şcolar în învăţămîntul de partid,
duc la întărirea organizaţiilor de partid.
Ia creşterea din punct de vedere politic-ideo­
logic al oamenilor muncii, la ridicarea ne­
întreruptă a nivelului muncii de partid.
stat din aceste raioane, să ia măsurile co­
respunzătoare pentru accelerarea ritmului de
executare a prăşitului. Tehnicienii agrono­
mi de la secţiile agricole, punctele agricole
şi cei de pe lîngă sfaturile populare comu­
nale, au datoria să fie pe cîmp şi să dea
îndrumări practice de felul cum şi cînd tre­
buie să se execute praşilele.
Trebuie intensificată de asemenea între­
cerea patriotică şi socialistă, iar rezultatele
să fie larg popularizate la gazetele de pe­
rete şi panouri.
Zilele acestea, a plouat în întreaga regiu­
ne. După ploaie,' culturile s-au înviorat, dar
în multe locuri au apărut buruienile. Pentru
distrugerea lor şî pentru a păstra apa în
pămînt, este necesar să se execute de îndată
prăşitul. Tehnicienii agronomi, fruntaşii re­
coltelor bogate, deputaţii sfaturilor populare
şi membrii de partid, sînt datori să explice
acest lucru ţăranilor muncitori şi să-i în­
demne la executatul praşilei.
4 pagini 20 bani
Păunind de La început; de lună ou toată
încrederea la muncă, fum aliştii humedo-
mai în perioada 1-11 iunie harnicii fiur-
nailişti de la furnalul num ărul 3 şi-au de­
păşit planul pe aceste zjiile cu 6,95 la sută.
Brinibre brigăaile oare şi-au adus din
plin contribuţia La obţinerea acestui re­
zultat, se num ără şi cea condusă de tova­
răşul Sasu Alexandru, care şi-a realizat
sarcina planificată în proporţie de 111,57
la sută. La furnalul numărul 2, brigada
tovarăşului Mîtcă Ilie a înregistrat o de­
păşire de 6,34 la sută.
*— O —
Realizări In cadrul I.R.T.A.
Continuând întrecerea socdaldstă pornită
în cinstea zilei de 1 Mai, unităţile I.R.T.A.
Deva au reuşit ca de la lună la lună să-şi
îmbunătăţească munca şi să-şi realizeze
sarcinile de plan. începând du ziua de 5
iunie a.c., I.R.T.A. Deva lucrează în con­
tul lunii aotemibrie 1955 la călători trans­
portaţi şi a lunii august la tone transpor­
tate.
lin mod cu totul excepţional s-a eviden­
ţiat autobaza Petroşani, deţinătoarea dra­
pelului roşu de producţie care, lunar, în
medie şi-a realizat planul la călători şi
tone transportate cu 175 şi 150 la sută.
POP I. IOAN
Ş tiri din P e trila
In sectorul II al minei Petrila întrecerea
minerior pentru a da patriei tot mai mult
cărbune, sau pentru a executa noi lucrări de
deschideri şi pregătiri, întotdeauna a fost
vie şi răsplălită din plin cu rezultate.
Aplicînd metoda graficului ciclic, brigada'
lui Kibedi Adalbert a totalizat la sfîrşit de
lună 86 de procente depăşire de plan.
... 15 aprilie 1955. Zi de plată. Kibedi A-
dalbert îşi consultă carnetul de salarizare
luat cu cîteva zile mai înainte: 2227 lei,
Acesta este salariul lui după o lună de în
trecere, după o lună de muncă dîrză. Or
tacii lui au luat şi ei salarii frumoase. Mol
dovean Iosif 2052 lei, Kibedi Anton 1977 lei.
Multe femei muncitoare harnice, fruntaşe
au învăţat şi continuă să înveţe tainele me­
seriilor. Adică ce, numai bărbaţii pot fi ca­
lificaţi ? Iată că şi tovarăşele Gonczi Roza-
lia, Paracsay Iuliana şi Andruţa Eugenia au
devenii mecanici la benzi. Şi-s mecanice
fruntaşe la secţia- de carbonizare de la pre-
paraţia Petrila.
Poţi să le spui ceva ? Muncesc şi gata.
Cinste lor I Ele păşesc mîndre cu realiză­
rile lor alături de lăcătuşii Kolda Teodor,
Arkoşi Coloman, Vinca Ioan, Tigu Petre şi
alţii, care şi-au depăşit norma cu 59% în
luna mai.
? Ele au devenit foarte populare printre ţesă­
In perioada ariilor 1949-1954 la Petrila
a fost construit un cartier nou compus din
21 de blocuri cu peste 300 de apartamente,
un club, două cămine muncitoreşti un sta­
ţionar medica] şi alte clădiri social-culturale.
Anii trec şi realizările cresc. Se înalţă
noi construcţii, noi clădiri în Petrila. Anul
acesta s-a început construirea unui nou
cartier muncitoresc, care va cuprinde 10
blocuri cu peste 300 apartamente, blocuri cu
magazine pentru produse alimentare şi in­
dustriale, măcelării, etc. In primele 7 zile
din luna iunie, brigada tovarăşului Froşt
Ştefan şi-a depăşit planul cu 13 m3. de zi­
dărie, tîmplarii conduşi de Gerner Matei,
au montat cu 36 m2. mai multe cofraje peste
plan.
MARIA MORARI.J
SUCCESUL
De cum s-a terminat ora de matema­
tici, Constantin Floroiu şi-a adunat în
grabă caietele, apoi s-a îndreptat spre
sediul organizaţiei de bază U.T.M.
— Noroc bun, tovarăşe Bogdan — îi
spuse el secretarului, care stătea la masă
şi citea ceva cu multă atenţie. * 203 de la Institutul de mine „Gh. Gheor-
— Noroc, tovarăşe Floroiu! <Dar ce-i
cu dumneata de eşti amărît ? Se grăbi
să-l întrebe secretarul, văzînd tristeţea
apăsătoare care umbrea faţa studentu­
lui Floroiu.
— Am venit să discutăm o problemă
importantă — îi spuse Floroiu, aşezîn-
du-se pe un scaun. Apoi, văzînd că se­
cretarul e gata să-l asculte începu:
Este vorba despre grupa noastră 203. A s­
tăzi, în cadrul orei de „Analiză m ate­
matică" au răspuns studenţii: Fetecău
Dumitru, Florea Dumitru şi Laudă Ioan.
Ca de obicei au primit fiecare cîte un
„insuficient" deoarece n-au ştiut lecţia.
Intr-o zi, studenţii din grupă i-au cri­
ticat cu asprime pentru răspunsurile sla­
be date la matematici. Atitudinea lor nu
s-a schimbat însă cu nimic. Unii stu­
denţi din grupa noastră s-au obişnuit
cu această stare de lucruri, iar cei trei
trăiesc cu impresia că matematica este
o materie grea pe care n-o pot învăţa.
Secretarul l-a ascultat cu luare aminte
pînă la capăt.
— Intr-adevăr, trebuie făcut ceva în
privinţa aceasta — spuse el. Apoi căzu
pe gînduri.
După un tim p începu a grăi din nou :
Tovarăşe Floroiu! Dumneata eşti bun la
matematici Ce-ar fi să te ocupi de ei,
să învăţaţi împreună ?
Floroiu, se uită mai întîi parcă nedu­ tablă. A început să însiruie rînduri de care utemistul Constantin Floroiu şi-a
> mirit, apoi înţelegind despre ce e vorba cifre şi litere însoţite da explicaţii scur­ ajutat colegii, a biruit.
l se bătu cu palma peste fru n te:
4 , WS.'*“ ¦V.'x - v^v. ¦vW V V V SA A /'
IN A C E S T N U M Ă R :
Pentru un singur minut Discuţii — Ce propuneţi pentru In legătură cu conferinţa şefi­
(pag. 2-a)
reducerea preţului de cost al lor guvernelor U.R.S.S., S.U.A.,
Despre un plan de muncă
(pag. 2-a) cărbunelui şi minereului Marii Britanii şi Franţei
Pentru continua dezvoltare a (pag. 3-a) (pag. 4-a)
cooperaţiei meşteşugăreşti
In parc (pag. 3-a) Creşte mişcarea grevistă a oa­
(pag. 2-a)
Din activitatea organizaţiilor de menilor muncii din ţările capi­
bază săteşti (pag. 3-a) taliste pag. 4-a)
Pentru întărirea şi dezvoltarea Tehnica şi ştiinţa
în ţările prietene
gospodăriilor agricole colective
R. P. Chineză
Chemarea la întrecere a colectivului de femei
din G. A. C. „Horia, Cloşca şi Crişan44 din Producţia de utilaj pentru furnale.
comuna Păuca«, către toate fem eile Inginerii şi muncitorii chinezi au proiectat
din gospodăriile colective din raionul Sebeş şi construit primul dispozitiv electromagne­
tic de producţie autohtonă pentru introdu­
Noi, femeile muncitoare din gospodăria colectivă „Horia, Cloşca şi Crişan” din co­ cerea materiei prime în furnal. Acest dis­
muna Păuca, raionul Sebeş, conştiente fiind de sarcinile ce ne revin în întărirea şi dez­ pozitiv se instalează la unul din furnalele
voltarea gospodăriei colective, sîntem hotărîte să depunem toate eforturile şi să apli­ din Anşan.
căm in practică experienţa colhoznicilor sovietici şi a fruntaşilor noştri din agricultură
şi zootehnie. In acest scop chemăm la în trecere toate femeile din gospodăriile co­ Piesele dispozitivului au fost fabricate de
uzinele de utilaj electric din China.
Producţia de utilaj pentru furnalele înalte
din R. P. Chineză a început anul trecut. In
prezent la uzinele din China se pregăteşte
un mare număr de utilaj necesar pentru
furnalele moderne.
Un nou strung. La începutul lunii iunie
uzina constructoare de maşini din Şenian
(Mukden) a produs un nou strung univer­
lective din raionul Sebeş, fixîndu-ne următoarele obiective: sal de o înaltă precizie şi productivitate.
1. In cinstea Congresului Mondial al mamelor, fiecare femeie din gospodăria In curînd uzina va începe producţia în
serie a acestui strung.
noastră să presteze cel puţin 160 zile -muncă într-un an.
2. Să plivim culturile păioase de primăvară de cite ori este nevoie, în vederea ob­ R. P. Polonă
ţinerii unui spor de produse de 12 la sută faţă de sarcina de plan. Un nou turboagregat la uzina „V. I. Le-
3. Să prăşim porumbul de patru ori, să executăm polenizarea suplimentară artifi­ nin“. Constructorii de la combinatul meta­
lurgic „V. I. Lemn“ de la Nowa Huţa au
cială pe o suprafaţă de 50 ha. porumb şi pe întreaga suprafaţă cultivată cu floarea-soa­
relui, în vederea obţinerii la aceste culturi cu 20»/o mai mult faţă de sarcina de plan. obţinut o mare victorie în producţie. A fost
dat în exploatare încă un turboagregat al
4. Să sprijinim consiliul de conducere al gospodăriei noastre pentru a putea mări
numărul de scroafe de reproducţie cu încă 19 capete. centralei electrice. Noul turboagregat este
5. Să amenajăm o fermă de păsări cu o capacitate de 300 gîşte şi raţe. cel de al 15-lea mare obiectiv care a fost
6. Să respectăm cu stricteţe munca pe brigăzi şi echipe, întărind disciplina în mun­ pus în funcţiune anul acesta. In patru luni
că in cadrul gospodăriei.
şi jumătate au fost date în exploatare două
In numeie colectivului de femei: Preşedintele G.A.C. cuptoare Martin, al doilea furnal şi cel mai
mare bluming din ţară. Utilajul noului
HENIC SUSANA, şef de echipă DANCU VASILE turboagregat a fost livrat de uzinele din
HLUTKORN ROZINA, şef de echipă 4
KLOOS MARIA, şef de echipă Uniunea Sovietică. La montarea lui spe­
Secretarul org. de bază P.M.R. cialiştii sovietici au dat un ajutor preţios.
VACARLI ILIE
Un nou strung automat. Anul trecut in­
Bunuri de larg consum pentru oamenii muncii
dustria ţării a pus la punct producţia a 100
Frumoase şi trainice sînt maşinile de gătit, tip masă, produse de muncitorii de noi tipuri de maşini-unelte. Printre a-
uzinei „Victoria“ Călan: Şi e firesc să fie aşa. La confecţionarea lor lucrează cestea se remarcă un strung automat uni­
oameni bine calificaţi, aşa cum sînt şi tovarăşii Mucika Iuliu şi Munteanu Sigis- versal care prelucrează reperele de 24 de
mund care execută montajul acestor maşini. ori mai repede decît un strung obişnuit.
k După reglare noul strung automat se aco­
peră cu o manta specială, iar un strungar
Convingerea că crearea unei vieţi mai bune depinde numai şi numai de felul urmăreşte cu aparate speciale funcţionarea'
cum îşi aduce fiecare contribuţia în sec torul său de activitate, a făcut ca rezul­ lui. Aparatele permit să se efectueze pre­
tatele ce se înregistrează la sortimentele bunurilor de larg consum date de mun­ lucrarea cu maximum de precizie.
citorii uzinei „Victoria“ Călan, să crească mereu.
R. Cehoslovacă
Numeroşi sînt muncitorii care, prin priceperea cu care lucrează, dau tot mai
multe produse de larg consum. N um ai în prima decadă a lunii iunie, turnă­ Războaiele de ţesut fabricate în R. Cehoslo­
torul Roşu Simion a produs cu 49 cratiţe mai m ult peste plan, iar tovarăşul Enghis vacă sînt cunoscute în întreaga lume.
Vaier cu 25 bucăţi. Harnica turnătoare An dorea Ema, ce lucrează la turnarea picioa­ Republica Cehoslovacă este astăzi una din­
relor pentru maşinile de gătit tip „Vesta" şi-a depăşit planul pe aceeaşi perioadă, tre cele mai mari ţări exportatoare de ma­
dînd cu 63 bucăţi în plus. şini lexiile din lume. Mii de războaie de
ţesut complect automate, produse de uzina
Succese de seamă au înregistrat şi tovarăşii: Lazlo Berta, Răceanu Ioan şi de maşini-unelte de la Tym.ste-, e-Orlice
alţii, care au turnat cu 20-30 bucăţi de diferite piese pentru bunurile de larg (regiunea Hradoc Kralove), au fost expor­
consum peste prevederile planului. O frumoasă contribuţie la îndeplinirea planului tate in Suedia, Finlanda, Danemarca, R. P.
la sobe şi maşini de gătit au adus-o şi tovarăşii Geber Emeric, Bogoş Martin şi Bulgaria şi recent in India, Turcia, Indone­
Sauciuc Vasile. Ei au dat în primele 10 zile ale acestei luni cu 18,7-91 la sută mai zia, Persia. Mexic, Argentina şi Brazilia.
multe produse peste plan. Războaiele de ţesut complet automate de
fabricaţie cehoslovacă sînt preferate războa­
aamuataasEassi > e <s tEEWsaacaa ielor fabricate în Elveţia, Anglia, Japonia şi
Germania, datorită construcţiei lor simple.
torii din Vejle (Danemarca) şi sînt de ase­
menea folosite cu succes în Egipt şi într-o
mare ţesătorie din Diego (Mexic) unde răz­
boaiele elveţiene au fost părăsite deoarece
tehnicienii locali nu pot repara piesele com­
plicate ale acestor războaie. In India, răz­
boaiele automate cehoslovace înlocuiesc în­
cetul cu încetul războaiele mecanice.
Anul acesta muncitorii de la uzina de
maşini unelte din Tynisto-po-Orlice vor pro­
duce prima serie de maşini de tricotat cio­
rapi.
R. P. Bulgaria
O nouă maşină de tencuit. De curînd Ia
construcţiile din centrul Sofiei se foloseşte
noua maşină vibratoare de tencuit. Ea se
compune dintr-un dispozitiv, care se mon­
tează direct lingă zid. In acesta se mişcă
o ladă plină cu mortar, iar în partea de jos
a lăzii se află un plan înclinat de care este
fixat vibratorul. Lada se ridică în sus cu
ajutorul unor cabluri, care se înfăşoară pe
un sul. Vibratorul îndeasă mortarul pe zid.
După ce trece seîndura vibratoare, o mistrie
netezeşte tencuiala, lăsîndu-i grosimea ne­
— Cum de nu m -am gîndit la asta Profesorul clătină din cap tot timpul cesară. întreaga maşină se mişcă pe nişte
pînă a cu m '! îşi spuse el şi faţa i se lu­ aprobîndu-l, iar lă sfîrşit în rubrica fi­ şine mici, care împreună cu suportul nive­
mină de un zîmbet. Se ridică în grabă şi şei de examinare în dreptul numelui lui lează tencuiala. Pentru executarea a 2 m2
o zbughi pe uşă dornic de a-şi începe Floroiu Constantin a fost trecut califica­ de tencuială, inclusiv operaţiile pregătitoare
munca. tivul „foarte bine“. — turnarea mortarului, deplasarea maşinii,
etc. — sînt necesare maximum trei minute.
? A urmat la răspuns Fetecău Dumitru. Noua maşină vibratoare va înlătura munca
Inima i se zbatea de emoţie. A şovăit o manuală la tencuit şi va spori de cîteva ori
Nu rareori în sala de cursuri a grupei clipă în faţa bileţelelor, apoi încurajat productivitatea muncii.
de privirea caldă a lui Floroiu a luat un
ghiu-Dej" din Petroşani, lumina ardea bilet, s-a îndreptat cu siguranţă spre ta­ Material liant din cenuşă. Inginerul Sta-
pînă noaptea tîrziu. Patru studenţi dez- blă şi creta a început să alerge purtată men Stamenov şi chimistul Petăr Tasev din
băteau amănunţit probleme diferite de de mina sigură a studentului Fetecău. Minislerul Construcţiilor au găsit un mod
matematici. de folosire a cenuşii cuptoarelor termocen­
La sfîrşitul explicaţiei vocea a început tralelor. Ei au descompus pe cale chimică
Floroiu Constantin stătea la tablă şi să-i tremure uşor. cenuşa în părţile ei componente şi au des­
explica colegilor săi diferite reguli apoi coperit că ea poate deveni un bun liant in
rezolva probleme grele. După ce termina In urma răspunsului dat, studentul Fe­ construcţii, dacă î se adaugă var. Liantul
de rezolvat o problemă întreba pe cei­ tecău Dumitru a primit calificativul din cenuşă are nevoie de o cantitate de var
lalţi dacă au înţeles. „bine". cu 60-70% mai mică decît mortarul obiş­
nuit. El poate fi folosii pentru zidăria în
De multe ori în urma explicaţiei amă­ După ce au mai răspuns şi alţi stu­ cărămidă şi piatră, precum şi pentru tencuit,
nunţite dată de Floroiu problema era în­ denţi/ a venit rîndul lui Laudă Ioan. fiind nu numai mai ieftin, ci şi mai rezistent.
ţeleasă pe deplin. Alteori Laudă Ioan nu Umezeala nu-1 distruge, ci îl face să lege
înţelegea şi-l ruga pe Floroiu să mai ex­ — Curaj ! i-a şoptit Floroiu văzîndu-l şi mai solid materialele de construcţii.
plice odată. Acesta, începea să-l lămu­ că se opreşte în ţaţa tablei nehotărît.
rească din nou cu răbdare şi perseve­
renţă. Laudă Ioan s-a recules şi a început să
vorbească cu voce tare biruind emoţia.
...Au venit apoi primele bucurii. Fe­ Floroiu urmărea explicaţiile celui de la
tecău, Florea şi Laudă au început să re­ tablă cu sufletul la gură.
zolve singuri problemele de matematici.
— Mi se pare că ai emoţii mai mari
:k acum, ca atunci cînd ai răspuns tu — îi
şopti un student lui Floroiu. Acesta îi
Cînd şi-a auzit numele, Floroiu Con­ făcu semn să tacă şi-şi încordă din nou
stantin s-a îndreptat cu paşi siguri spre atenţia.
masa profesorului, urmărit de privirile
încordate ale studenţilor care îşi aştep­ După răspunsul dat de Laudă, se auzi
tau rîndul. A luat un bilet la întîmplare, vocea profesorului care comunică cu plă­
apoi a citit cu atenţie problema care tre­ cere, că Laudă Ioan a luat calificativul
buia să o trateze la examenul de „Ana­ „bine". Această comunicare făcu pe Flo­
liză matematică". roiu Constantin să răsufle pe deplin uşu­
rat.
După ce şi-a întipărit bine în minte
N-a fost uşor ca din „insuficient" să
subiectul, a luat creta şi s-a apropiat de se facă „bine" dar voinţa şi răbdarea cu
te şi precise. A. CARANFIL