Page 18 - 1955-06
P. 18
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr, 487
Printre mecanizatori în preajma Să le spunem pe nume
lucrărilor de recoltare
Pentru un singur minut...
bacă intri în curtea atelierelor S.M.T. clin corpul batozei, să o verifice, să-şi pună al Davld din brigada V-a cu 125 la sută şi S C U R T ÎST'O RŢO Aveam da rezolvat o chestiune urgentă ciere. Ţi-ai găsit însă să-l pot face să mă
oraşul Alba-Iulia, auzi de departe zgomotul te piese în locul celor uzate. alţii ca ei. AL CRIMELOR DE RĂZBOI la Consiliul sindical regional. Mai precis, asculte. El o ştia pe a dumnealui şi pe a
ciocanelor. Curiozitatea nu te lasă să treci era vorba de o fotografie care nu ştiam dumnealui o ţinea. Mă prelucră şi el aşa
pe acolo fără să ie abaţi măcar puţin prin Munca harnică a mecanicilor e pe termi Acum, aceşti tineri au început altă mun COMISE DE NAZIŞTI cu exactitate de unde anume era. Ştia o bucată de vreme destul de bună.
ateliere, să vezi munca mecanicilor şi trac nate. Le-a mai rămas doar să facă rodajul că — munca revizuirii tractoarelor. Mîi- însă acest lucru tovarăşul Stoica Cornel de
toriştilor care lucrează la repararea batoze bgtozelor şi-apoi să le instaleze la arii. un nile lor îndemînatice demontează motorul i Cărţi noi la Consiliul sindical regional şi, fiindcă el In sfîrşit, după ce socoti că mi-a spus
lor, secerătorilor-legători, motoarele elec de să desfacă din spice bobul frumos şi tractorului, controlează fiecare piesă, apoi ştia, vroiam să-l întîlnesc şi să-l rog să-şi tot ce avea pe suflet, mă pofti la rîndul
trice şi a altor maşini agricole necesare bogat al grînelor. îl montează după ce a terminat, îl spală cu IN EDITURA DF. STAT PENTRU LITE arunce privirea pe fotografia amintită, său într-o altă încăpere. Aici, stăteau la
muncilor de recoltare. grijă, îl ung şi îl duc în remiză. Nu le-a RATURA POLITICA pentru ca în acest fel să pot avea confir o masă cam cinci oameni printre care zării
Echipe ca acestea mai sînt şi cele con trebuit multe zile pînă au terminat de revi au apărut: marea dacă era cea care-mi trebuia, sau şi pe cel căutat. Vrusei să-i arăt fotogra
Aici, mai poţi vedea cum tractoriştii au duse de tinerii utemişti Călin Constantin zuit 6 tractoare. nu ? Aşadar, o chestiune de un minut, fia, dar, nu mai avusei timp. De rîndul
început să facă revizuirea tractoarelor, să şi Lupea Ioan ce lucrează la motoarele sta V. I. LENIN : Despre cultura proletară (Cu poate nici atît. acesta mă luă în primire tovarăşul Feher
repare plugurile, grapele, discuitoarele cu bile. Mai sînt echipele conduse de tînărul Dar munca revizuirii nu se desfăşoară nu legere de articole) — 56 pag., 95 bani. Ladislau, preşedintele consiliului.
care vor porni peste puţin timp în bătălia utemist Marcu Simion ce lucrează la repa mai la tractoare. Mai sînt echipe care lu Grăbit cum eram, deoarece fotografia îmi
dezmiriştirilor. rarea secerătorilor-legători şi a muncitorului crează la revizuirea plugurilor de tractor. — ; Conferinţa de Ia Varşovia a trebuia neaparat s-o trimit cu trenul de — Adică, ce tovarăşe, începu el, dum
Hendel Helmuth ce lucrează la motoarele La această muncă, lucrează echipa comu statelor europene pentru asigurarea pă amiază la Sibiu, intrai la consiliu între- neata nu ştii că şedinţele sînt şedinţe si
In fiecare atelier, observi un grup de 2-3 electrice. nistului Topîrcean Ioan cu elevul practi cii şi securităţii in Europa — 11-14 mai bînd de cel pe care l-am amintit mai nu se tulbură ? Păi crezi că noi le-am mai
mecanici sau tractorişti, care, adunaţi pe cant Zena Savu care în scurt timp prin 1955 — 24 pag., 25 bani. sus. încă de la poartă, m i se spuse că e putea ţine dacă am sta la dispoziţia tu
Iîngă o maşină agricolă, o privesc dintr-o Şi aceste echipe sînt pe terminarea lucră buna organizare a munciiau reuşit să în şedinţă. Intrai mai departe şi, Intr-unui turor ? dacă astăzi am fi ieşit afară ori-
parte şi din alta, căutîndu-i defectele. Iţi rilor de reparaţii. A mai rămas doar să se termine revizuirea a 17 pluguri de tractor. E. RUSSELL: Flagelul svasticii — Scurt din birouri, nimerii un tovarăş al cărui decîte ori am fost chemaţi, numai şedinţă
dai seama imediat că aici ai de lucru cu repare un motor stabil. istoric al crimelor de război comise de nume nu-l ştiu, deoarece nu a binevoit nu se putea chema că facem.
harnicii mecanici ai staţiunii, cei care pre k nazişti. — 210 pag., 6,05 Iei. să şi-l spună, deşi eu m -am prezentat des
gătesc maşinile pentru campania agricolă de Toate celelalte echipe au terminat cu re tul de politicos. II rugai să intre în sala — Dar, tovarăşe preşedinte, e vorba nu
vară. paraţiile şi s-au apucat de verificarea ma La S.M.T. Alba-Iulia pregătirile pentru P. DINESCU şi I. STAVARUŞ : Pentru unde se ţinea şedinţa şi să roage pe to mai de un singur minut...
şinilor. lucrările de recoltare, treleriş şi dezmiriş- izbînda noului — 48 pag., 55 bani. varăşul Stoica să iasă afară, pentru un
Echipele la lucru lit sînt în toi. minut. — Ce m inut tovarăşe ?... Lasă că ştim
Tinerii fruntaşi ai staţiunii In colecţia „In ajutorul celor ce studiază noi... Noi tovarăşe...
Echipa condusă de comunistul Rusu Io- In fiecare zi, noi şi noi maşini, tractoare, în învăţămintul de partid“ — Nu se poate tovarăşe, şedinţa-i şe
sif lucrează la repararea batozelor. Nu le-a Cine nu a auzit în această staţiune de ti batoze, sînt unse şi băgate în remize. dinţă... îmi răspunse acesta, fără a se tul In gînd îmi veni să-i amintesc de fap
fost uşoară mecanicilor această muncă. Ei nerii tractorişti care au fost fruntaşi în — Despre cultura griului şl a porumbului bura în faţa nerăbdării mele. tul că şedinţele nu se ţin în timpul pro
au trebuit să demonteze fiecare parte din campania de primăvară ? Cînd grînele vor fi coapte, această forţă în R.P.R. — 52 pag., 65 bani. ducţiei şi că din cei atîţia, care au bătut
mecanică va intra în acţiune, iar grîul va — Ştiu, tovarăşe şi sînt de acord cu în ziua aceea la uşa consiliului, m ulţi poate
Utemistul Holeancă Ioan din brigada Il-a curge din batoza într-un rîu nesfîrşit. Mun — Preţui de cosi al producţiei industriale dumneata — i-am răspuns eu. Vezi însă, or fi fost de departe şi au pornit la drum
citorii şi ţăranii vor primi la timp pîine şi căile reducerii lui — 40 pag., 45 bani. că e o chestiune urgentă şi apoi nu-i neştiind că la consiliu e „zi de şedinţă“,
care şi-a depăşit planul la lucrările de pri nouă, albă şi gustoasă. vorba decît, de un singur minut. întoreînău-se apoi cu problemele nere
Iwpia peraflru pace — zolvate...
măvară cu 315 la su tă ; utemiştii Groza E. SIMON | preocupare de seamă — Minut, neminut, nu se poate...
Ne-am tirguit aşa o bucată de vreme, In sfîrşit, sub ameninţarea că e pen
Ioan şi Anca Ioan din brigada Il-a care a oamenilor muncii apoi, nu convins, ci pentru a scăpa de tru „ultima oară" cînd m i se face un ase
mine, binevoi să intre în şedinţa care menea favor, primii încuviinţarea să stau
şi-au depăşit planul cu 280 la sută; Pascu Săplămîna trecută în grădina de vară a dura încă de dimineaţă. Se reîntoarse de vorbă cu tovarăşul Stoica. I-am arătat
cinematografului „I. C. Frimu“ din oraşul după un timp şi mă pofti cu un gest în fotografia, mi-a spus că era tocmai aceea
— m p- o Easgsgfs Hunedoara, a avut loc o conferinţă închi tr-o cameră ăealăturl. Aici, spre surprin de care eu aveam nevoie şl am plecat m ul-
nată luptei pentru pace, la care au partici derea mea, nu mă aştepta tovarăşul ţumindu-i şi scuzîndu-mă că le-am răpit
Realizări îsn combaterea In atenţia cultivatorilor de cartofi pat aproximativ 1500 de oameni ai muncii Stoica ci tovarăşul Gulea Cornel, secreta şi mi-au răpit atîta timp.
dăunătorilor culturilor din acest oraş. rul consiliului.
Să descoperim la timp şi să distrugem — Tovarăşe Gulea... Ştiţi, e vorba de Cînd să ies în stradă mă pomenii faţă
agricole gîndacul de Colorado A conferenţiat tovarăşul Pantazib Cristea, un minut... în faţă cu un tovarăş care mă căuta.
secretar al Comitetul Naţional pentru Apă — Lasă-mă tovarăşe, începu acesta de-
Atacul gândacului bălos al ovăzului (Lema- Gîndacul de Colorado, este unul dintre loare portocalie, lipite pe dosul frunze rarea Păcii din R.P.R., despre importanţa cum mă zări. Crezi care cumva că ne-ai — Stai, mă luă acesta de cum mă zări.
melanopus) a constituit şi mai constituie în cei mai periculoşi duşmani ai cărţoiului. lor. Din ou ies nişte viermişori (larve) cu Tratatului de prietenie, colaborare şi asisten intimidat fwidcti eşti nuştiu de unde ? Poţi să nu te mai grăbeşti de-acuma, tre
că, în unele părţi, o problemă dintre cele Atît larvele cit şi gîndacul, mănincă frun spinarea bombată, de culoare portocalie. ţă muluală încheiat la Varşovia între cele Noi, tovarăşe, nu îngăduim să fim suba- nul a plecat. Se uită la ceas şi continuă.
mai importante întrucît acest dăunător pu zele de cartofi, mai puţin de ardei, roşii Aceste larve sînt foarte lacome şi produc opt state europene iubitoare de pace. j redaţi... E deja un m inut şi ceva de cînd s-a pus
ne în pericol de distrugere întreaga cultură şi vinete, iar datorită lăcomiei şi puterii mari pagube, mîncînd frunzele verzi. Încercai să-i explic cum că nimeni nu în mişcare.
cu păioase de primăvară şi în special ovă lui de înmulţire, culturi întregi de cartofi Larva înainte de a se transforma în gîn- Conferinţa a fost urmată de un frumos a spus nimănui de unde e şl d ne e şi
zul şi orzul. pot fi distruse complect. dac, intră în pământ unde se transform ă program artistic dat de echipa artistică a că nu-i vorba de nici un fel de subapre Un minut. Pentru un singur minut ră
într-o pupă de culoare galbenă-roşcată, Şcolii medii de 10 ani din Hunedoara. măsei cu problema nerezolvată. Sau poate
In aplicarea tratamentelor chimice, folosind Ţinîmdu-se seama de posibilităţile unei de aproximativ 8 mm. lungime. Despre că de rîndul acesta nu m inutul a fost de
prăfuirile cu nitroxan agricol l,5o/0şi arseniaţi, reapariţii a acestui periculos deunător -------------- * * * -------------- vină ?...
cele mai bune rezultate a dat nitro.xanul a- (originar ddn America de Nord), Ministe La controlul culturilor, trebuie să ţinem Nu se poate concepe o muncă bună, cu
gricol care a avut o eficacitate de sută la rul Agriculturii şi Silviculturii prin seama că ouăle gîndacului de Colorado se I N F O R M AŢII rezultate frumoase, fără ca la baza ei să V. D.
sută, atît la gîndacul adult cît şi la larvă. organele sale de la sfaturile populare, or găsesc de obicei pe dosul frunzelor, în nu existe un plan bine studiat, un plan
ganizează în ziua de 19 iunie, un control grămezi pînă la 60 bucăţi. Larvele stau o I.F.E.T. Orăşfie vinde în sector so care să prevadă măsurile cele mai juste unplan de muncă
Prăfuirea cu nitroxan agricol, cu toată al tuturor culturilor de cartofi, ardei, ro pe frunzele cu care se hrănesc, iar pupele cialist şi particular căruţe cu osii de fier ce trebuie luate pentru buna desfăşurare
eficacitatea sa ridicată, a întîmpinat anu şii şi vinete, în vederea descoperirii gîn- sînt îngropate în pămînt, unde se trans tip standard şi ţărănesc. Amatorii sînt ru şi îndeplinire a sarcinilor, în care să fie tru această problemă. Afirmând în mod
mite greutăţi printre care lipsa aparatelor daoulud de Colorado, în cazul că acesta formă în insecte şi rămân acolo pînă în gaţi a se adresa direcţiunii I.F.E.T. Orăş- scrise concret şi pe om cele mai actuale general că se va face o treabă oarecare,
de prăfuit. Se mai punea problema folosirii a r fi pătruns în regiunea noastră şi pen primăvara următoare. tie, strada M. Eminescu nr. 8. probleme şi in care să fie prevăzute cu înseamnă a o lăsa să se facă aşa, în mod
la maximum a fiecărui gram de nitroxan. tru a se putea lua din timp măsuri de exactitate termenele pînă La oare ele tre întîmplător, acolo unde se va ajunge oca
In acest scop tehnicienii agronomi au făcut combatere. Gîndacul de Colorado are cel puţin ik buie rezolvate. zional.
unele experienţe care au dat rezultate pozitive. dcu.ă generaţii pe an şi de la fiecare fe
Cantitatea de nitroxan necesară tratării u- In acest sens, în dimineaţa zalei de 19 melă rezultă cea. 1.800 urmaşi. Gîndacul o Incepînd cu data de 1 iulie a.c. fa Nu peste tot însă problema planului de Că intr-adevăr secţia culturală a raio
nui hectar de cultură, era după recomandă zboară în timpul primăverii şi verii pe brica „Vidra“ Orăştie angajează muncitori şi muncă e privită cu seriozitate şi spirit nului Sebeş, respectiv şeful acestei secţii,
rile literaturii de specialitate de 30-40 kg., iunie, fiecare cultivator, sau cineva din fa vreme călduroasă, cu soare, în căutarea muncitoare, calificaţi (croitori şi blănari). de răspundere. Se pot da destule exemple tovarăşul Bojiţă, obişnuieşte să-şi întoc
iar după instrucţiunile Ministerului de 20-30 hranei şi, luat de vînt, poate ajunge la Cei interesaţi să se prezinte la direcţiunea în oare planul întocmit de unele unităţi, mească planul de muncă şablon, răsucind
hg. Tehnicienii agronomi au redus cantita milia lui, să fie prezent la cultura de car distanţe mari. fabricii „Vidra“ Orăştie. e doar aşa, ca să fie, sarcinile scrise în el de la un trimestru la altul doar frazele
tea de praf necesară pentru un hectar şi re sînt formulate mereu aceleaşi şi în aceeaşi pe dos, ca să nu fie chiar aceleaşi, o do
zultatele au fost aceleaşi. De exemplu tofi sau grădină, pentru a îndruma echipa Semnalarea apariţiei acestui dăunător formă şablonardă. vedeşte însăşi conţinutul ultimului plan
pe o suprafaţă de 6 ha. ovăz atacat de periculos este în interesul tuturor culti de muncă, acela întocmit pentru perioada
nîndacul bălos adult, s-a aplicat prăfuire care va efectua controlul. Controlul cul vatorilor de cartofi şi legume, deoarece Un plan de muncă de acest fel, poate fi celui de al doilea trim estru a anului în
cu nitroxan, folosind prăfuitorul de spate şi numai cîţiva gîndaci, sînt de a- socotit şi cel al secţiei culturale de pe curs.
numai 15 kg. la hectar. La trei zile după turilor va fi făcut Cu de-am anunţul de că juns pentru a distruge întreaga cultură. lingă sfatul popular al raionului Sebeş.
combatere, s-a constatat că mortalitatea gîn- In urm a semnalării la timp. se pot lua Analizîndu-i sarcinile, nu poate fi găsită E prea bine ştiut că activitatea cultu
dacului a fost de sută la sută. tre echipe instruite. Acolo unde se cons măsuri urgente de combatere şi lichida nici cel puţin una din care să se poată rală a căminelor, conţinutul acesteia, tre
rea focarului, salvând astfel culturile de la trage concluzia ce anume a fost faout, buie să fie mereu îndreptat spre sarci
înzestrarea secţiilor agricole cu mo- tată frunze roase, se va insista pînă ee se distrugere. sau ce anume se va face pentru ca acea nile cele mai actuale ale perioadei res
to-prăfuitori P.S.N. 6, cu posibilităţi de stă sarcină să poată fi dusă la îndeplinire, pective; ori, în momentul de faţă în lumea
pulverizare fină sub presiune, permite să va găsi insecta oare a produs paguba. Ea Cultivatori de cartofi şi legume, contro în cele mal bune condiţiuni. satelor, muncitorii de pe ogoare, dau o bă
se reducă cantitatea de nitroxan pînă la laţi cu atenţie flecare bucăţică de pămînt, tălie susţinută pentru întreţinerea culturi
12 kg. la hectar. Tratind cu această cantita va fi ridicată şi se va păstra în soluţie iar acolo unde constataţi frunze roase, A însemna pe hârtie oum că... se vor lor agricole. Despre acest lucru însă, to
te 15 ha. orz atacate de larvă, cu o den organiza colectivele Colţurilor roşii din varăşul Bojiţă se vede treaba că nu are
de formol, alcool sau apă sărată, ce o are insistaţi pînă la găsirea dăunătorului. In G. A. C .. . . se vor înlocui activiştii cunoştinţă, deoarece el nu a constituit o
sitate medie de 20 larve pe o plantă, du culturali... se vor reorganiza colec preocupare pentru planul de muncă în
fiecare echipă asupra ei. cazul că descoperiţi în culturile voastre tivele de conferenţiari... se va folosi tocmit de dumnealui.
pă trei zile s-a constatat că efectul nitroxa- presa... se vor... se vor... şi iar se vor,
P entru a recunoaşte gîndacul de Colo gîndacul de Colorado, anunţaţi de urgenţă fără a stabili modul concret, practic, în Faptul că tovarăşul Bojiţă şi colectivul
nului a fost de sută la sută. care se va proceda pentru traducerea în său de muncă şi-a întocmit un asemenea
rado, trebuie să ştim cum arată, sub ce organele sfaturilor populare pentru a se fapt a acestor „se vor“, înseamnă a în plan de muncă, nu porneşte numai din.
Pe viitor, preocuparea pentru combaterea tocmi un plan de muncă rupt de reali lipsa Iul de orientare. El porneşte în a -
gîndacului bălos şi reducerea cantităţilor de formă se prezintă şi unde poate fi găsit. lua măsuri de distrugerea lui. tate, străin de cunoaşterea condiţiilor şi a celaşi timp şi din lipsa de control şi în
Ing OHIRILA VIONELA posibilităţilor de îndeplinire a sarcinilor. drumare de care se face vinovat atît co
nitroxan la hectar, va fi una dintre cele mai Gîndacul adult seamănă ca formă cu bu mitetul executiv al sfatului popular raio
importante. întocm irea unul plan de muncă nu se nal, cît şl comitetul raional de partid.
buruza, (mămăruţa), dar este de două ori poate face fără o cunoaştere exactă a si Şi într-un loc şi în altul, există oîte un
Ing. ALBU NICOLAE tuaţiei de pe teren. Nu-i de ajuns să spui exemplar al planului de muncă amintit.
mai mare decît aceasta, este de culoare în el că ...„pe această perioadă de timp, Aceste exemplare însă, stau frumuşel în
se vor înlocui activiştii culturali...” fără dosare, nestudiate şi fără a fi îm bunătă
galbenă spre golben-murdar, cu 11 pete să arăţi care anume activişti vor fi în ţite ou propuneri. Dacă acest control a r fi!
locuiţi, de unde şi cine va răspunde pen existat, desigur că problema planului de
negre pe spihare şi 10 dungi negre în muncă, cît şi a muncii în general a sec
bvsm ssa m a a m m ţiei Culturale a raionului Sebeş, ar sta în
lungul ei. Ouăle sînt alungite şi de cu momentul de faţă pe poziţii m ult mai a-
vansate.
Rezultatele unei nmnei rodnice
Muncind cu mult avînt la lucrările de în ploaie să înceapă imediat praşila Il-a la
treţinerea culturilor, întovărăşiţii din Zam, porumb. Ca regulă agrotehnică, ei au ho-
raionul Ilia, pe data de 10 iunie au terminat
tărît să prăşească porumbul fără muşuroi şi
prima praşilă la porumb, pe suprafaţa de
17 ha. Tot pină la aceeaşi dată, au executat pentru aceasta au început să-şi transforme
şi praşila 11-a pe o suprafaţă de 2 ha. în-
săminţale cu cartofi, făcînd odată cu acea rariţele în prăşitori.
sta şi muşuroitul.
Fruntaşi la prăşitul culturilor, sînt întovă
Acum, întovărăşiţii se pregătesc ca după
răşiţii lonescu Ioan, Ruja Nicolae, Berar
Domnica şi Petruţ Eva.
R. IOAN
corespondent
Pentru continua dezvoltare sat a făcut-o în interes personal. La fel ţitor la refacerea sănătăţii cooperatorilor unele sortimente ca : încălţăm inte de piele,
a cooperaţiei meşteşugăreşti de greu se dezlipeşte de birou şi tovarăşul şi la îm bunătăţirea situaţiei lor materiale. dulapuri, binale, etc. nu a fost îndepli
Savu Nicolae, şeful serviciului organizarea nit. La fel, nu s-a realizat planul reduce
In zilele de 11 şi 12 iunie a.c. a avut Conferinfa regională U.R.C.M jan a arătat că în activitatea cooperaţiei muncii din cadrul U.R.C.M., care „dă a- CuvînhaS delegaţilor rii preţului de cost.
loc la Deva conferinţa regională a U- meşteşugăreşti mai sînt şi unele lipsuri, jutor“ conducerii cooperativelor mai miult şi invitaţiilor
niunii regionale a cooperativelor meşteşu lare raionale şi comunale, precum şi cum ar fi de pildă ; insuficienta lărgire a prin circulari şi adrese, Doi ani au trecut, k
găreşti. Acest eveniment important a con sprijinului primit din partea forului reţelei de deservire a populaţiei, neextin- dar cooperatorii de la Hunedoara şi Si- Discuţiile purtate pe marginea ambelor
stituit un prilej de adâncă analiză a felu tutelar U. C. E. C. O. M., cooperativele derea reţelei secţiilor de reparaţii a obiec meria nu l-au văzut pe tovarăşul Savu dări de seamă au fost vii şi la un înalt După term inarea discuţiilor, conferinţa
lui cum cooperaţia meşteşugărească par meşteşugăreşti din regiune au obţinut telor de uz casn/iC, a secţiilor de artă popu venind în mijlocul lor. nivel. Centrul de greutate al discuţiilor a a aprobat în unanimitate descărcarea ges
ticipă la dezvoltarea şi întărirea econo unele realizări bune. Planul pe anul 1954 lară, croitorie, cizmărie, etc. fost îndreptat spre problemele folosirii tiunii oanisiliulud U.R.C.M. şi a Casei re
miei noastre naţionale. a fost îndeplinit la producţia industrială Grija fată de om juste a utilajelor, a pieselor de schimb, a gionale de asigurări reciproce. S-au făcut
în proporţie de 106°/o, iar pe trim estrul I Respectarea staîutului — lege calificării noilor cadre, organizarea mai apoi propunerile pentru noul consiliu ai
Plenara lărgită al C.C. al P.M.R. din al acestui an în proporţie de 112%. La pentru îofi cooperatorii Cea de a doua dare de seamă a fost pre temeinică a întrecerii socialiste, folosirea U.R.C.M., noul consiliu al Casei regionale,
august 1953 a trasat şi cooperaţiei meşte ramura prestări de servicii neindustriale, zentată de tovarăşul Lovasz Anton, pre resurselor locale, controlul în muncă exe a comisiilor de revizie respective şi s-a
şugăreşti sarcina de a lupta consecvent pionul pe anul 1954 a fost îndeplinit în In munca unor conduceri de cooperative şedintele Casei regionale a asigurărilor cutat de consiliul provizoriu al U.R.C.M., trecut la votarea secretă. In tim p ce co
pentru sporirea continuă a producţiei bu proporţie de 122%. Volumul producţiei meşteşugăreşti — a arătait tovarăşul Blă- reciproce, care a ilustrat preocuparea Ca etc. misia de num ărătoarea voturilor îşi exer
nurilor de 'larg consum şi pentru deser bunurilor de larg consum a crescut cu jan în darea de seamă — nu 's-a imprimat sei faţă de acordarea drepturilor de asi cite funcţiunea, preşedintele comisiei de
virea civilizată a populaţiei cu prestări de 21% în trim estrul I 1955, faţă de trim es respectarea cu stricteţe a statutului. A- gurare tuturor membrilor cooperatori şi Autocritica în darea de seamă a consi rezoluţie a dat citire proiectului de rezo
servicii şi reparaţii. Pentru atingerea a- trul I al anului trecut, iar reţeaua pentru ceaste a făcut ca primirile de nod mem a membrilor de familie, precum şi a me liului U.R.C.M. a fost unilaterală — a luţie. Delegaţii au venit cu complectările
castui scop, statul nostru democrat-popu- deservirea populaţiei s-a lărgit faţă de bri Cooperatori să fie făcute uneori fără seriaşilor necooperatori încadraţi în sis spus delegatul Cioplea Mircea, conducător necesare la proiect şi apoi l-au votat în
lar sprijină concret dezvoltarea coopera anul 1953 ou 7%. aprobarea adunărilor generale, ba uneo temul asigurărilor reoiproce. Condiţiile de tehnic de la cooperativa „Sprijinul Mi- unanimitate.
ţiei meşteşugăreşti prin măsuri de apro ri chiar numai de căre responsabilul mun muncă şi de viaţă ale cooperatorilor s-au nier“-Petroşani. Tovarăşul Blăjan a cri
vizionare, credite, înlesniri fiscale şi altele, Aceste rezultate au fost posibile datorită cii ou cadrele, cum ar fi de exemplu la co îmbunătăţit simţitor — a arătat raporto ticat doi, trei consilieri, şi-a făcut auto P rin tre saroindie mal importante pe cate
dind astfel posibilitatea deplină meşteşu m ăsurilor tehnioo-organizatiori.ee luate de operativele „Drum Nou“-Hunedoara, „Spri rul — actele de înţelegere încheiate între critica sa şi, atît. Dar activitatea U.R.C.M. conferinţa le-a pus în faţa noului Consi
garilor să contribuie prin munca lor la consiliul U.R.C.M. împreună cu conduce jinul Mdmier“-Petroşani, etc., sau cazuri comisiile de asigurări reciproce şi condu nu a fost încredinţată doar cîtorva con liu al U.R.C.M. precum şi a consiliului Ca
construirea socialismului în patria noastră. rile cooperativelor. Intr-o serie de coope de excluderi abuzive, cum s-au petrecut cerile Cooperativelor au fost întocmite la silieri. întrecerea socialistă — a continuat sei regionale, sînt urm ătoarele: — în
rative s-a trecut la mecanizarea procesu lucrurile la cooperativa „Muncitorul“ Se timp, iar măsurile prevăzute pentru pro tov. Cioplea — se desfăşoară pe campanii domeniul producţiei, activitatea coopera
Din dările de seamă, a consiliului pro lui de producţie prin dotarea ou utilaje beş. tecţia şi tehnica securităţii muncii au fost în cadrul cooperativelor noastre meşteşu tivelor meşteşugăreşti se va orienta spre
vizoriu al U.R.C.M. şi a Casei regionale perfecţionate, s-a organizat lucrul pe ban realizate în mare măsură. Tot mai mulţi găreşti, num ai cu oCazia zilelor însemnate. producţia bunurilor de larg consum, ţi-
de asigurări reciproce, precum şi a dis dă, pe echipe, grupe, faze şi operaţiuni. De existenţa acestor lipsuri se face vi cooperatori şi o parte din familiile aces Tovarăşul Cioplea a făcut preţioase pro nîndu-se seama de cerinţele populaţiei.
cuţiilor purtate pe marginea acestora, a Un num ăr im portant de cooperatori au novat în primul rînd consilierul Nelega tora s-au bucurat şi se bucură de concedii puneri oare alături de celelalte propuneri
ieşit în evidenţă atît realizările obţinute, urm at cursuri de calificare şi ridicarea ca Filimon, care nu a controlat şi îndrum at de odihnă şi tratam ente în staţiunile bal- făcute de participanţii la discuiţii — aiu con — pentru îmbunătăţirea calităţii produ
cît şi lipsurile din activitatea cooperaţiei lificării. Aprovizionarea cooperativelor cu îndeajuns activiştii din regiune în rezol neo-Climaterie®. Membrii cooperatori se stituit ghidul activităţii de viitor a consi selor şi reducerea preţului de cost, consi
meşteşugăreşti din regiunea noastră. Prima m aterii prime şi materiale s-a îm bună varea sarcinilor pe linie de organizare. bucură de toate drepturile prevăzute de liului U.R.C.M. din regiunea Hunedoara. liul uniunii va sprijini conducerile coope
dare de seamă a prezentat-o tovarăşul tăţit faţă de anii trecuţi. Aceste măsuri, Tovarăşul Nelega se deplasează foarte greu lege c'a : ajutor de boală, pensii de bătrî- rativelor şi fruntaşii în producţie să în
Bdăjan Leontin preşedintele U.R.C.M. Ea precum şi altele, au avut ca rezultat creş pe ¦teren, pentru a asculta păsurile co neţe şi invaliditate, ajutor de naştere, pro Uneori — a spus tov. Nagy Caroa de la tocmească planuri de măsuri concrete, ţi-
a cuprins activitatea cooperaţiei meşteşu terea producţiei şi productivităţii muncii, operatorilor şi a lua măsuri. Cît de în teze de tot felul, ochelari., etc. cooperativa meşteşugărească „Moţul“ — nînd seama de realizarea aprovizionării la
găreşti din perioada 1 ianuarie — 31 de îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de temeiate sânt aceste afirmaţii o arată şi Bata de Criş — planul de producţie tri tim p cu m aterii prim e şi auxiliare în can
cembrie 1954 şi 1 ianuarie — 31 martie plan, realizarea de economii, îm bunătăţi faptul că timp de doi ani nu a dat pe la Pentru a veni în sprijinul celor sufe mis de U.R.C.M. este nejust întocmit. Ni tităţi suficiente şi de Calitate corespun
1955. Raportorul a arătat, printre altele, rea calităţii produselor şi o mai bună de cooperativa „Progresul“ din Deva, decît o rinzi de diferite boli cronice, conform s-a repartizat odată ca plan — printre alte zătoare, folosind la maximum rezervele
că datorită sprijinului primit din partea servire a populaţiei. singură dată, iar atunci cînd s-a depla legilor în vigoare s-au luat măsuri de pre sortimente — să confecţionăm 30.000 pe interne de materiale diferite, resursele
venirea îmbolnăvirilor şi refacerea sănă rechi de sandale fără a se lua în consi locale, cupoanele şi deşeurile, îm bunătă
organelor, de partid şi a sfaturilor popu- !Pe lingă aceste realizări tovarăşul Blă- tăţii cooperatorilor. In acest scop s-a a- derare starea utilajului nostru. Acest lu ţind şi perfecţionînd utilajul, introducând
~ordat suma de 27.374 lei pentru diferite cru s-a petrecut astfel, tocmai din caiuza mica mecanizare, lucrul pe bandă, echipe
proteze dentare şi ortopedice, ochelari, su- întocmirii birocratice a planului. Drept de lucru pe faze şi operaţiuni, e tc .;
praalim entaţie pentru T.B.C.. cantine die urmare, noi nu ne-am putut îndeplini pla
tetice, transportu.1 bolnavilor la spital, etc'. Consiliul U.R.C.M. şi al Casei regionale
Aceste măsuri au contribuit în mod sim nul pe sortimente. au ales apoi comitetul executiv al Uniu
Din dările de seamă şi din discuţiile nii. Preşedinte a fost ales tov. Blăjan
Lecntin.
purtate a reieşit şi faptul că planul la
I. DIACONU
