Page 19 - 1955-06

Mr. 487 DRUMUL SOCIALISMULUI Paq. 3

Din activitatea organizaţiilor de bază săteşti Veşti Je ía corespondenţi D ISC U Ţ II

Întreţinerea culturilor în centrul atenţiei s-a deschis In comuna Cut, ra­ „Ce propuneţi pentru reducerea preţului
organizaţiilor de teză un mic şantier ionul Sebeş, s-a des­ : de cost al cărbunelui si minereului?46
chis, nu de multă vre­

me, un mic şantier, la care lucrează utemî-

în întreaga regiune ţăranii muncitori exe­ Gazeta de perete „Flacăra" din comuna şti, pionieri şi oameni mal în vîrstă.
cută într-un ritm tot mai intens lucrările de Gurasada, raionul Ilia, se preocupă în mod
întreţinerea culturilor, convinşi fiind că deosebit de mobilizarea ţăranilor muncitori Toţi cei care lucrează la acest şantier au
aceasta constituie o etapă hotărîtoare în la întreţinerea culturilor. Fiecare număr al
obţinerea unei producţii sporite la hectar. gazetei conţine articole prin care se atrage dorinţa să termine mai repede lucrările pla­
Acolo, unde munca politică de masă în atenţia ţărănimii muncitoare asupra lucră­
problema întreţinerii culturilor a fost des­ rilor agrotehnice care sînt la ordinea zilei. nificate, pentru a fi date în folosinţa tuturor Din experienţa noastră în urma aplicării gospodăririi chibzuite
făşurată cu intensitate, rezultatele nu au
întîrziat să se vadă. De pildă, articolul intitulat „Tratatul de celor ce doresc să facă sport, din comuna
la Varşovia — tratat al păcii şi prieteniei
De pildă, în comuna Vinţul de jos, raionul între popoare“ semnat de tovarăşul Lupaş lor. E vorba de amenajarea unui teren spor­
Alba, organizaţia de bază a susţinut cu Teofil, se încheie cu următoarea chemare:
mult interes munca lucrărilor de întreţinere. „Ţărani muncitori din Gurasada! Să întărim tiv prevăzut cu gropi pentru sărituri în Incepînd de la data de 1 m artie a.d., la da cel mai simplu răspuns posibil: prin normă mare, să iasă producţia cea mai
In acest scop, pe lîngă organizaţia de bază semnătura reprezentantului patriei noastre mina Amdnoasa, s-a introdus principiul accelerarea înaintării în strat. Se ştie că mare. Asta-i spre binele şi realizarea sar­
a fost folosit şi activul fără de partid, for­ pe Tratatul de la Varşovia, efectuînd la lungime şi înălţime, pistă cu obstacole, teren gospodăririi chibzuite, ca metodă de con­ dacă stăm ou un abataj prea m ult timp cinii reducerii preţului de cost.
mat din 15 tovarăşi, care fiind pregătiţi de timp şi în cele mai bune condiţiuni prima ducere planificată a minei noastre, cît şi „în picioare“ el intră în presiune şi ori-
către tovarăşul Colţan Constantin, secretarul praşilă la culturile de porumb, cartofi, floa- pentru volei, fotbal şi altele. a sectoarelor cuprinse în cadrul minei A- cît l-am arma, abatajul se va numi că tot Productivitatea muncii. Folosirea din
organizaţiei de bază, şi apoi repartizaţi pe rea-soarelui şi sfecla de zahăr". ninoasa. .în presiune este. Da frontul de lucru, pre­ plin a timpului de lucru, folosirea raţio­
grupe de case, au desfăşurat o temeinică Pînă în prezent terenul de volei s-a ame­ siunea este mal mică decît spatele abata­ nală a utilajelor miniere, aplicarea meto­
muncă de lămurire. Un alt articol semnat de tehniciană agri­ Cum ne-am încadrat şi noi sectorul IV. jului. Inainitînd mereu ou abatajul în dei graficului ciclic, antrenarea muncito­
colă Bordeanu Maria este intitulat: „Pentru najat, iar celelate lucrări sînt în curs de Priboi de la mina Aninoasa în noua me­ cărbune, lăsăm spatelui abatajului presi­ rilor în întrecerea socialistă, etc., sînt fac­
Un sprijin în munca cu activul fără de a obţine recolte bogate să aplicăm toate me­ todă de gospodărire chibzuită? Aplicînd unea. Şi oa să nu fie nici acolo presiune, tori oare duc direct la ridicarea producti­
partid a dat tovarăşul Suciu Nicolae, in­ todele agrotehnice înaintate". Enumerînd lu­ terminare. principiile gospodăririi chibzuite, s-a con­ îl prăbuşim, între timp, apoi se înaintea­ vităţii muncii. In oursull lunii aprilie, sec­
structor al Comitetului raional de partid crările care trebuiesc făcute în această lună statat că această metodă, este extrem de ză iar ş.a.m.d. Datorită acestei măsuri, torul IV Priboi de la Aninoasa a avut o
Alba, care în adunarea deschisă a organiza­ pe cîmp, articolul menţionează printre altele: (GALAŢA IOAN folositoare şi pentru extinderea ei, trebuie prin care s-a simplificat sistemul de ar­ serie de rezultate remarcabile. Amintesc
ţiei de bază a prezentat un referat în pro­ . . . „e timpul de a se face de urgenţă dusă o muncă continuă şi susţinută. Care mare, noi am reuşit ca în luna aprilie să a c i: depăşirea medie pa lucrări la aba­
blema întreţinerii culturilor şi a prelucrat prima praşilă la porumb, cartofi şi floarea- coresp. voi.) sînlt indicii principali pe care nod îi urm ă­ avem o economie la materialul lemnos de taje a fost în cursul lunii amintite, în
citeva articole apărute în presă lucru ce a soarelui. Prăşltul ajută la dezvoltarea plan­ rim în aplicarea acestei metode? 8.426 lei. proporţie de + 44 la sută, în înaintările
înarmat membrii de partid şi activul fără telor şi la menţinerea umezelii în pămînt. oouâ lefuri La cooperativa „Ul- în cărbune de + 29 la sută, în înaintările
de partid cu cunoştinţele necesare pentru Ţărani muncitori nu faceţi muşuroitul la de a munci pla Traiană" din co­ Planul de producţie. P entru a da tot Toţi aceşti indici arătaţi pînă adurn, fac în Steril de + 47 la sută, în lucrările de
munca lor în mijlocul ţăranilor muncitori. porumb. Aceasta este o metodă învechită şi-I muna Sarmisegetuza, mai miult cărbune patriei, sectorul nostru parte din cei obligatorii pe care în tr-a- întreţinere de + 26 la sută şi diverse alte
nerecomandabilă, deoarece prin el se pierde şi-a dus şi continuă să-şi ducă activita­ devăr sîntem obligaţi să-i urm ărim la zi. lucrări în proporţie de + 17 la sută.
Ca rezultat al muncii politice desfăşurate, prea multă umezeală care este atît de ne­ raionul Haţeg rezultatele pe care gestiona­ tea, urmărind prin diferite procedee, mo­ Tot din aiceşti indici obligatorii face parte
s-a reuşit ca în comuna Vinţul de Jos să cesară porumbului“. dul Cum a r putea ajunge la creşterea şi acela a consumului de exploziv. Urmă­ Productivitatea muncii în tone pe post,
se prăşească peste 180 ha plante prăşitoare, rii le obţin în munca lor sînt diferite. Astfel, productivităţii muncii. In cursul lunii a- rind decadal şi defectuos acest consum, a crescut faţă de plan du 14,3 la sută. In
iar grăpatul, plivitul şi îngrăşarea supli­ Colectivul redacţional al gazetei de perete prilie, planul de producţie a fost depăşit ne-am trezit la sfîrşitul lunii aprilie că am realizarea productivităţii muncii, condi­
mentară chimică s-a executat pe o suprafa­ semnează un articol în care sînt evidenţiaţi gestionarii: Bugarlu Gruia dfn Sarmisege­ ou 19,5°/o. (Voi arăta mai jos modul cum depăşit planificatul cu 1.779 lei. Suma nu-i ţia de bază este creşterea producţiei de
ţă de 1059 ha. ţăranii muncitori Costea David lui Petru şl am ajuns ca să înregistrăm o asemenea prea mare, dar totuşi s-ar fi putut înlă­ cărbune. Ori, de lucrul acesta, colectivul
Biriş David care au terminat primii praşila tuza la achiziţionarea porumbului pe luna depăşire de plan). tura, dacă noi am fi fost exigenţi în fo­ sectorului IV Priboi de La Aninoasa, nu sa
In munca de îndrumarea ţăranilor pentru I-a la porumb şi cartofi. Articolul cheamă losirea materialului de puşdare — explo­ poate plânge.
aplicarea regulilor agrotehnice a fost an­ ţăranii muncitori din sat să le urmeze exem­ mai a depăşit planul cu 288 la sută, Vîrvoni Planul de pregătire. Ga să asigurăm în zibilul — într-o măsură mal raţională.
trenată şl tovarăşa Popa Ana, tehniciană plul. In acelaşi timp sînt criticaţi cîţiva ţă­ viitor condiţii sectorului nostru să nu ră­ Preţul de cost. Din moment ce toţi indi­
agricolă din comună, care a făcut demon­ rani muncitori care au dovedit delăsare în Toma din satul Păucineşti cu 115,2 la sută, mână sub plan, nod ne îngrijim ca lună de In afară de aceştia indici obligatorii ai cii au fost pozitivi, natural că şi preţul de
straţii practice despre felul cum se proce­ munca de întreţinerea culturilor. Colectivul lună să ne îndeplinim planul lucrărilor de metodei gospodăririi chibzuite, în cadrul cost va fii redus. In cursul lunii aprilie,
dează la pulverizarea cu nitroxan contra de redacţie al gazetei de perete „Flacăra" Iosivoni Cristian din satul Ostrov cu 145,7 deschidere şi pregătiri. Nu facem altceva, sectorului nostru se mai urmăresc şi alţi preţul de cost al cărbunelui la sectorul IV
dăunătorilor. Tovarăşul Dragomir Nicolae, avînd ajutorul permanent al biroului orga­ decît să ne am enajăm din timp locurile de indici pe care noi i-am numit sim plu: a fost redus ou 4,8 Ia sută faţă de cel pla­
fruntaş în muncile agricole de primăvară, şi nizaţiei de bază, aduce o contribuţie însem­ la sută şl Crişan Vasile din comuna Clopo- muncă viitoare, (abataje, suitoare, etd, ca „de urm ărire“. Aici intră planul forţelor nificat. Datorită reducerii preţului de cost,
alţi ţărani muncitori au primit cu bucurie nată la mobilizarea ţăranilor muncitori din la timpul potrivit şi indilcat în plan, să-i ds muncă, urmărirea posturilor în căr­ datorită creşterii productivităţii muncii,
cele demonstrate de tehniciană şi s-au an­ Gurasada, prin articolele publicate, în vede­ tiva cu 6,7 la sută. putem „da bătaie” sooţînd la lumină tot bune, în steril, productivitatea muncii, precum şi a celorlalţi factori amintiţi, şi
gajat cu această ocazie să aplice pe scară mai mult cărbune. In cursul lunii apri­ preţui de cost, etc. condiţiile de trai ale muncitorilor noştri
largă metodele indicate, pentru a obţine rea realizării în acest an a unei producţii Asemenea rezultate s-au obţinut datorită lie, am obţinut o depăşire a lucrărilor de s-au îmbunătăţit. In cursul lunii aprilie
recolte sporite la ha. deschideri şi pregătiri, de 45,8%. Planul forţelor de muncă şl urmărire a s-au plătit 21.740 lei premii de producţie
sporite la ha. muncii de lămurire care au dus-o aceşti ges­ posturilor în cărbune. Nouă ne vine pla­ pentru muncitorii în regie, 90.828 lei pri­
Fondul de salarii In scopul asigurării nul de la servidi/ul de planificare al mi­ me progresive în acord, 2.593 lei prime de
tionari în rîndul ţărănimii muncitoare, ară- unei producţii înalte şi a reducerii pre­ nei. Acest plan al forţelor de muncă noi brigadier, 4.541 lei prime de ciclioitate. In
ţului de cost trebuie să avem o neconte­ îl defalcăm pe schimburi de maiştrii mi­ general, salariul mediu al muncitorilor a
tîndu-le avantajele ce le pot avea în urma nită grijă faţă de justa întrebuinţare a neri, pe revire, pe grupe şi pe fiecare om crescut cu 18 la sută faţă de cel planifi­
fondului de salarii. E bine ca acest fond din sector. Defalcând planul la începutul cat. Nu am avut nici o grupă sub nor­
valorificării porumbului şi a altor produse de salarii să nu-1 depăşim decît într-un lunii, fiecare m uncitor ştie ce are de fă­ mă. Iată alătu rat un mic tablou, al reali­
singur c a z : proporţional cu creşterea pro­ cut, fiecare tehnician are un preliminar zărilor noastre dân cursul lunii a p rilie ;
agricole, prin cooperaţie. ductivităţii muncii şi a reducerii preţului de tone de cărbune, pe care trebuie să-l productivitatea mUnoii a crescut faţă de
de cost. Fondul de salarii s-ar putea res­ dea zilnic, săptămânal, dedadal, lunar. plan cu 14,3 La sută ; planul de producţie
Gestionarii Macro Petru din Peşteana, pecta, dacă în cadrul sectorului nostru ar la cărbune a fost depăşit cu 19.5 la sută ;
exista peste tot locul, normele tehnice. In Cînd avem zile de producţie mărită, atunci salariul mediu al muncitorilor a crescut
Bozin Barbu din Peşteniţa şi Paicău Lăscuţ aceste norme tehnice sînt incluşi de pil­ pentru acea zi, se face un plan aparte, faţă de plan cu 18 la sută ; preţul de cost
dă şi încărcătorii de la roluri, care înainte care de obicei e dus la îndeplinire. Dau al cărbunelui s-a redus Cu 4,8 la sută.
din Zeicanî, spre deosebire de ceilalţi, datori­ exemplu ziua de produoţie mărită din
nu lucrau în acord, oi în regie. P rin noul 30 mai, cînd seotorul nostru a dat aproa­ Acestea sînt urmările aplicării metodei
tă delăsării în muncă n-au realizat planul de sistem, ei au tot interesul ca grupa po pe o normă şi jum ătate peste planul zi­ gospodăririi chibzuite. Continuînd şirul
care o deservesc, să-şi depăşească planul, lei respective. Urmărirea posturilor în căr­ realizărilor noastre, în numele sectorului
achiziţionare a porumbului prin cooperativă pentru ca astfel şi ei să fie mulţumiţi, bune are şi ea o însem nătate mare, dacă pe oare îl conduc, raportez partidului şl
pe luna mal. „-**¦•••• atunci cînd la sfîrşitul lunii respective se ţinem cont că în felul acesta putem ur­ guvernului nostru, că şi în luna mai, sec­
fac'e plata salariilor. Noi avem un grafic mări productivitatea muncii. Nu facem torul IV Priboi şi-a depăşit planul de
I " (MURG AUREL' al urm ăririi fondului de salarii, după care niciodată un exces de număr de oameni producţie cu 6,4 la suită. Desigur că aceste
ne ghidăm zilnic ca să ne încadrăm în în tr-u n abataj, oricare a r fi ei, pentru că succese nu le-am fi putut obţine fără spri­
! coresp. voi.) planul fixat. Facem asta ca să nu ne tre­ jinul direct ai c'onducerii minei, al orga­
zim la sfîrşiitul lunii, că am depăşit fon­ la posturi depăşite, îi corespunde negativ nizaţiei de partid, de U.T.M. şi sindicatu­
Pentru reglementarea circulaţiei Se apropie a cincea tragere dul de salarii planificat. Duptînd perse­ depăşirea fondului de salariu. Noi avem lui minier. S-au evidenţiat grupe ca cele
la sorţi a obligaţiilor CEC verent împotriva posturilor neproductive, interesul oa, cu oameni puţini să realizăm conduse de tovarăşii Săcăluş Petru, Dumi-
pe drumurile publice în cursul lunii aprilie, sectorul nostru a mult. Minerii lucrând lejeri, produc mai traş Victor, Saucă Nicolae, Borody Petru,
4 la sută cu cîştiguri realizat o economie la fondul de salarii de mult, lucrează mal în voie, decât atunci Beretzchi Francisc şl alţii, care au dat
Dezvoltarea rapidă a economiei noastre prăpastie, producîndu-î grave avarii. 28.119 lei. oînd într-un abataj sînt înghesuiţi mun­ în cursul lunii aprilie, între 595-2.258 tona
naţionale pune uriaşe sarcini tuturor în­ De asemenea în oraşul Hunedoara, în Prin radio şi presă cetăţenii patriei noa­ citorii, pentru a da o producţie scontată, de cărbune peste plan. De asemenea a-
treprinderilor de transport. Volumul tran­ stre au luat ciunoştiiniţă despre im portan­ Economie de material lemnos. Intr-un Care în fond nu se poate da. Productivi­
sporturilor a crescut şi mai mult în urma ziua de 3 mai a.c., a fost accidentată ma­ tele aîştdguiri atribuite deţinătorilor de o- abataj frontal — şi nu e rău dacă luăm tatea muncii pe cap de muncitor în ca­ ceastă metodă nu a r fi dat rezultate po­
avintului general în care se desfăşoară rea­ şina basculantă nr. 50.384 Dv. a Trustului bligaţiumi C.E.C. 4% ou oîştiguri, ou oca­ de exemplu unul care este în presiune — zul aglomerării abatajului cu oameni de
lizarea planului nostru cincinal. Satisfacerea 4 construcţii, a cărui şofer era Vîlhu Radu. zia tragerii din 30 aiprilie a.c. se cere un consum ridicat de material prisos scade. De ce ? Simplu de răspuns: zitive, dacă n-am fi avut tot sprijinul ne-
Acesta, nu a respectat regulile circulaţiei lemnos. întâmpinăm multe greutăţi în pro­ cînd se puşcă, în loc de 5 oameni de exem­
Ou ocazia acestei trageri, m ulte din curarea lemnului, oît şi din cauza că a- plu, stau 9. Oînd nu sînt vagonete goale, c'esar din partea unor tehnicieni şi maiş­
nevoilor de transporturi cere o folosire activă conducînd maşina pe mijlocul şoselii, tampo- O'bfliigaţiiunEe vîndurte de către sucursaleie cela dare ne soseşte de obicei este verde, patru oameni în plus în abataj, au de aş­
C.E.C., agenţiile C.E.C. PTTR şi de man­ arm ăturile nu rezistă şi atunci, iremedia­ teptat după ele. Pe scoc, sau pe craţere, tri mineri oa to v ară şii: Buzdugan Mihai,
şi pe scară din ce în ce mal largă a mijloa­ nînd-o. datarii din întreprinderile şi instituţiile re­ bil el trebuie înlocuit. O soluţie pentru ar merge aceeaşi cantitate de cărbune,
celor de transport-auto. Pentru Ivirea de astfel de accidente giunii noastre au ieşit câştigătoare. economisirea lemnului, ar fi aceea de a sau cu puţin mai mult, pentru că şi cra- Petric Dumitru, Drob Gheorghe, Boroa
mai întrebuinţa lemnul folosit odată, din
Mobilitatea autovehiculelor, uşurinţa ou în regiunea noastră o lipsă o au şî De pildă, obligaţiunea vîndută la Hu­ ţerui şi scocul n -a r putea duce mai mult Ioan, Puşcaş Nicolae şi alţii.
care se depăşesc vitezele normale de lucru, conducerile întreprinderilor şi instituţiilor, nedoara ou seria 00705 ou num ărul 06, a nou, prin „răpirea" lud din straturile pe
gradul diferit de conştiinciozitate în muncă care nu dau atenţia cuvenită unei bune e- câştigat suma de 5000 lei. Da fel şi în ra ­ decît poate el duce. In fine, cînd din vina Colectivul sectorul IV Priboi de la mina
şi de pregătire a conducătorilor, nivelul ducărî şoferilor. ionul Petroşani au ieşit multe obligaţiuni unde a trecut exploatarea cărbunelui. Cea
cunoştinţelor de circulaţie a populaţiei impun cu un cîştig de 1000 lei. Cîştigiuri între sectorului sau a minei, n-ar fi aer com­ Aninoasa este sigur, că şi în viitor, apli-
ca o condiţie de primă necesitate cunoaşterea De pildă, conducerile I.R.T.A din Deva şî 400-1000 lei au fost plătite şi în celelalte mal bună soluţie însă în abataje, este
şi respectarea severă a regulilor de circula­ Trustul 4 construcţii Hunedoara, de raioane. primat, 9 oameni în loc de 5 ar sta de­ oînd metoda gospodăririi chibzuite va ob­
ţie. la începutul anului 1955 nu au lupta pentru scurtarea timpului unei lu­
făcut decît o singură dată şedinţă cu con­ Ou ocazia tragerilor de bază c© au loc geaba, sau ar face lucrări secundare. De ţine succese şi mai grăitoare decît pînă
Din analiza accidentelor de circulaţie pro­ ducătorii auto, pentru a le reaminti obliga­ din două în două luni, se oferă deţină­ crări anumite. Dar cum s-ar putea re­
duse pe căile publice în cadrul regiunii Hu­ ţiunile ce le au în timpul parcursului şi al torilor de obligaţiuni C.E.C. 4% ou oîş- asemeni avem interesul ca din locurile cu acum.
nedoara, se constată că ele au în general trage în mod serios la răspundere pe cei tiguri, cîştiguri între 400-1000 lei, 5000 lei, duce timpul de arm are a abatajului ? Voi
aceleaşi cauze şi anume, superficialitatea ce se abat de la regulile de circulaţie. Tre­ 10.000 lei şi 25.000 lei. Valoarea totală a BUDEA TEODOR
în respectarea regulilor de circulaţie din buie arătat de asemenea, că maşinile acestor câştigurilor de la o tragere se ridică La tehnician miner, şeful sectorului
partea conducătorilor auto şi necunoaşterea întreprinderi şi a altora din regiunea noa­ suma de 1.691.600 lei.
aceloraşi reguli de către conducătorii hipo, stră sînt garate prost, sub cerul liber, în IV Priboi — Aninoasa
biciclişti şi pietoni. ploaie şi noroi. La plecarea din garaj a De asemenea, în fiecare an se efectuează
maşinilor, şefii garajelor nu verifică starea şi o tragere suplimentară, da-re are loc în TRIBUNA INOVATORULUI
De exemplu, în ziua de 19 mai a.c,, pe tehnică a maşinilor, din care cauză se luna septembrie, pentru obligaţiunile care
strada 23 August din oraşul Deva, maşina întîmplă dese accidente în timpul parcursu­ au fost cumpărate cu cel puţin 9 luni Din activitatea miei brigăzi de inovatori
numărul 25.974 Dv., ce aparţine înainte de data trageri suplimentare. Da
I. R. T. A., condusă de şoferul Bulz Ioan, lui. această tragere se oferă 4.600 cîştiguri care
care nu a respectat tablele indicatoare, cir- In scopul prevenirii acestor accidente, se încep de la 400 lei şi se ridică pînă la
culînd în acelaşi timp cu o viteză excesivă 35.000 lei, în valoarea totală de 3.951.600.
prin oraş, a fost tamponată, provocîndu-i-se organelor de stat şi tuturor conducătorilor
stricăciuni în valoare de 4.500 lei. auto le revine sarcina, de a asigura securi­ Cumpărând obligaţiuni C.E.C. 4% ou
tatea circulaţiei pe drumurile publice prin cîştiguri, cetăţenii pe lingă că-şi păstrează
Un caz asemănător s-a întîmplat şî pe aplicarea riguroasă a dispoziţiilor legale, banii î.n siguranţă şi îi pun în circuitul
şoseaua Sebeş-Şugag. cu maşina nr. 31.449 a respectării cu stricteţe a Decretului 143 monetar, mai pot beneficia şi de impor­
B. a întreprinderii I.S.P.E. Bucureşti, con­ şi HCM 910, care sînt obligatorii pentru tante cîştiguri la tragerile de bază şi su­
dusă de şoferul Marcu GheorgHe care, fiind plimentare, fără a avea nici un risc de
în stare de ebrietate, a răsturnat-o într-o toţi conducătorii auto. pierderea banilor cu oare şi-au oumpărat
BRANESCU GAVRILA obligaţiunile şi cu oare participă la tra ­
gere.

Cumpăraţi din timp obligaţiuni C.E.C.
4% pentru a putea partici.pa la cea de a
cincea tragere la' sorti oare va avea loc
la data de 30 iunie 1955.

C30OOOOOOOOOOOOOOOUC»OOOOOOOOOOC»OOOOOOOOuOOOOOOOOOCOCOOOOOOOC<3co In parc OOCOOOOOOOOOOOOOOOOODOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOOCCoooo Studiind literatura tehnică apărută atît gistrate ca obiect de inventar, folosindu-se nare a cofrajelor, cu ajutoruî unor grinzi
la noi în ţară cît şî cea din Uniunea So­ acelaşi cofraj la mai multe lucrări de acest cu contrafişe, sprijinite pe schela inferioa­
De după colnic, soarele şi-aruncă ul­ întreb eu? \ vietică, inginerul Marinescu Marinei, şef de fel. ră de turnare.
şantier al unui complex de lucrări de la
timele raze de aur ce rămîn doar o cli­ furnalistului Răceanu, nem ulţum it a stat — Pînă în jurul la 1200. I.C.S.H. Hunedoara, s-a preocupat de apli­ Aplicarea inovaţiei nu a adus numai eco­ Aplicîndu-se acest sistem de muncă a re'
carea celor mai bune metode de muncă, care nomii de material; ea are multe avantaje şi zultat o economie mare de material lemnos
pă agăţate de frunzele copacilor din locului, intrăm în discuţie vorbind de — Eu cîştig tot aşa de bine. Cu banii g să ducă Ia micşorarea preţului de cost, în ceea ce priveşte protecţia muncii. In a- şi de manoperă, înlocuindu-se munca a 50
uşurarea muncii manuale şi în general, de ceastă privinţă cofrajele reprezintă toate de dulgheri. Această inovaţie a scurtat
parc, ca apoi să se topească într-o uşoa­ una de alta. rămaşi lunar mi-am cumpărat o motoci­ a moderniza zi de zi munca de pe şan­ garanţiile, mai ales ţinîndu-se cont de înăl­ timpul de execuţie a lucrării eu 60 de zile.
ră pulverizare de lumini. De noi, numai la o depărtare de băţ, cletă cu ataş. Ce fericit mă sim t cînd 8 tier. ţimea mare la care se poate lucra cu ele. Economiile realizate la manoperă şi mate­
Aplicarea inovaţiei a fost foarte apreciată rial sînt de 138.280 lei. Autorii inovaţiei au
Grăbit, să nu pierd acest tablou fer­ fumegă cele două furnale uriaşe. îmi cuibăresc familia în ea şi plec unde jj Urmărind aceste obiective, inginerul Ma­ do către muncitorii şi tehnicienii celorlalte fost recompensaţi cu suma de 3.595 lei.
rinescu nu a lucrat izolat, nu a neglijat pă­ şantiere şi sectoare de muncă şi, în acelaşi
mecător, pun semnul intre filele cărţii, Cu coada ochiului, mă uit la aceşti doresc, îmi spune fum alistul Răceanu. 8 rerea celor din jurul său, a muncitorilor şi timp, studiată pentru a fi aplicată pe scară Aceste realizări şi altele pe care brigada
maiştrilor de pe şantierul pe care-1 con­ cît mai largă. de inovatori condusă de tînărul inginer M.
şi o închid. bravi muncitori de lîngă mine cum pri­ ...Discuţia continuă. Cîte n-ai de vorbit g duce, ci a antrenat în acest studiu un Marinescu le-a obţinui, se datoresc faptului
grup de 4-5 tovarăşi şî, consultîndu-se îm­ Inovaţia aplicată doar la o singură lu­ că aceşti tovarăşi au fost antrenaţi în a
Dinspre soare-apune se aude dudui­ vesc grijulii din tim p în timp, furnalele cu aceşti oameni care reuşesc să dea lu- jj preună, au găsit unele soluţii de muncă crare a adus o economie la materiale şi ma­ sludia metodele înaintate de muncă ale
foarte utile şi care de multe ori au format noperă de 237.498 lei. Pe lîngă economia constructorilor sovietici şi ale fruntaşilor
tul înăbuşit al furnalelor ca un tunet ca pe nişte copii lăsaţi să fugă prin bos­ nar peste plan, zeci şi sute ele tone fontă... s obiectul unor inovaţii. La aplicarea acestor realizată, inovaţia a dus la realizarea lucră­ din patria noastră. Fără experienţa acestora
inovaţii cît şi la studierea lor au contribuit rii în timp mult mai scurt decît termenul şi fără un studiu adînc şi susţinut al teh­
ce se sparge în depărtări. Din coşurile chete după fluturi. Deodată, fum alistul toţi membrii acestui colectiv. Astfel s-a stabilit în planul de producţie. In mod obiş­ nicii noi, această brigadă nu ar fi realizat
format una din brigăzile de inovatori, care nuit o asemenea lucrare se executa în 7-9 lucrări atît de frumoase.
uriaşe se ridică suluri domoale de fum Răceanu Anton urmărind cu ochii torsul Amurgul coboară cu un tremur uşor ce a adus importante realizări şi economii în­ lu n i; aplicînd inovaţia amintită, lucrarea a
treprinderii noastre. fost executată doar în 3 luni. Exemplul tînărului inginer Marinescu a
care par ca nişte coloane de argint ce domol al fuioarelor albe, zice plin de se opreşte în petalele florilor. Pe scena fost urmat şi de alţi şefi ai şantierelor noa­
de vară a parcului se desprinde un zvon 8 La un3 din importantele lucrări de con­ Autorii inovaţiei, pe lîngă premiul obţi­ stre, cum sînt de exemplu tovarăşii ingi­
se înfig tot mai m ult în văzduhul par­ mulţumire, schimbind discuţia: strucţie din cadrul I.C.S.H., această bri­ nui din partea întreprinderii, au primit şi neri Rădvan Ştefan, Reischert Rudolf şi
gadă, studiind o serie de lucrări apărute recuperarea legala reieşită din economia alţii, care susţin munca de inovaţii şi a-
fumat. — Merg bine furnalele, Gheorghe. de vioară. E semn că în curînd va începe 8 în documentaţia tehnică sovietică a modi­ realizată în valoare de 4.138 Iei care s-a jută pe inovatori, studiind împreună cu ei
ficat sistemul de cofrare, obişnuit pînă a- împărţit conform înţelegerii scrise între to­ diferite metode de muncă, de mică mecani­
8 Deodată, aleele, cu prundiş roşiatic al — După ce le cunoşti, interveni eu dansul. Curentul electric a aprins becu- g iunci la lucrările cilindrice, sistem care era varăşii care formează brigada de inova­ zare şi de organizare ştiinţifică a muncii.
foarte costisitor şi mai ales cerea foarte tori.
jj parcului din Călan, se umplu cu vese- grăbit să mai aflu cîte ceva din tainele rile din jurul podiumului de beton, con- 8 mult material lemnos. Aplicînd inovaţia Exemplul lor trebuie urmat de toţi şefii
cofrajelor melalice turnarea betonului se O altă realizare a acestei brigăzi este de şantiere şî complexe din cadrul I.C.S.H.
8 lia tinerilor ce, trec perechi, forfotind uriaşelor furnale în care se rumeneşte struit în primăvara anului acesta în faţa 8 face foarte uşor şi repede. inovaţia „Cofraje pentru planşeuri“. Acea­ prin antrenarea a cît mai mulţi muncitori şi
sta a dus la eliminarea unui consum ma­ tehnicieni pentru studierea posibilităţilor de
| pe sub arcada umbrită a teilor. E vremea fonta, plinea de bază a industriei. scenei. Intr-o izbucnire de bucurie pe- g Aceste coiraje se numesc cofraje alunecă­ siv de material lemnos şi de manoperă. Ea aplicare în practică a micii mecanizări, a
toare — glisante — şi sa u dovedit a fi a fost aplicată urmărindu-se posibilităţile de metodelor înaintate de muncă şi în general
| plimbărilor şi a recreierii după o zi de — Ei, după ce... După fum , îmi răs­ rechile de tineri părăsesc băncile şl jj foarte utile şi uşor de mînuit. Cofrajele se aşezare în planşeuri a unor cupoane de ţevi pentru ridicarea continuă a nivelului tehnic
pot folosi la foarte multe lucrări de cons­ pentru fixarea cofrajelor. S-au creat două al acestora.
8 muncă rodnică. punde zîmbind bravul furnalist. întot­ aleele în paşi grăbiţi avîntîndu-se în 8 trucţii şi mai au avantajul că pol fi înre­ reazeme suplimentare ia podina de tur­
TIBFRUJ VLAD
g Intr-un colţ al parcului, o codană cu deauna cum ies din curte, fie că mă duc iureşul unui vals. g şeful cabinetului tehnic I.C.S.H.

| genele plecate pe petalele unei flori, as- la lucru sau la plimbare, îmi arunc ochii Cei căsătoriţi stau mai rezervaţi, sub 8

8 cultă, cu faţă îmbujorată, vorbele tai- la furnale şi ştiu cum merg. streaşină brazilor şi privesc o clipă, iar g

| nice ale tovarăşului de lingă ea, ce-i ţine — Dar, de ce depinde bunul mers al apoi intră şi ei în joc, zîmbind. g

8 mina în palme, ca pe un fluturaş prins furnalelor ? Veselia îi cuprinde pe toţi. Picioarele 8

8 din zbor. Din cînd în cînd se privesc, — De multe, tare de multe, de regimul nu mai cunosc astîmpăr. Păuceanu şi g

| chicotind în rîs încetinel. Mal la o termic, de felul încărcărilor, al funcţio­ Răceanu îşi bat sprinten pingeaua într-o |

8 parte a parcului, sub privirile grijulii ale nării, grijii... Aici se opreşte o clipă, „Haţegană” furtunoasă... 8
8 mamelor, cu roabe şi căldăruşe. furnică continuînd apoi. Ehei, trebuie să ai grijă *ju 88

8 în toate părţile micii constructori ai cas- de el ca de un copil. Şi privirile furna­ Sirena uzinii vesteşte ora intrării şu- |

g ielelor şi tunelelor de nisip... listului destoinic îmbrăţişează furnalele tului de noapte. Orchestra intonează mar- 8

într-o mîngîiere caldă. şui. Toţi se pregătesc de plecare. M îim g

Spre banca mea se îndreaptă, împreună — Vezi dumneata, reia firul vorbelor îi aşteaptă o nouă zi de muncă, o nouă 8

cu familiile lor, fruntaşii întrecerii so­ fum alistul Păuceanu, aşa după cum pe depăşire de plan. poate o nouă inovaţie. 8

cialiste, Păuceanu Gheorghc şi Răceanu ogoare, ţăranul caută să stoarcă pămîn- Aceşti oameni ştiu să se şi distreze, dar g

Anton, prim-furnalişti la furnalul nr. 2, tului bunătăţile pînă la ultima picătură, ştiu să şimuncească... |

care zilnic depăşesc norma cu 25-30°/o- ăîndu-i in schimb toată munca şi dra­

După ce-mi dau ziua bună îmi cer gostea lui, tot aşa şi noi ne îngrijim şi Noaptea se face din ce în ce mai fă- g

voie să stea pe bancă lîngă mine. Bu­ ne iubim furnalul, utilizîndu-i capaci­ cută. Somnul, binefăcător, cuprinde pe

curos mă dau la un capăt al băncii şi tatea la maximum. Aşa reuşim să dăm truditorii neobosiţi ai zilei. Sub ploaia de O8
patriei cit mai multă fontă şi odată cu stele doar uriaşele cuptoare ale furnale- g
le fac loc.

In timp ce fecioraşul durduliu, ce aceasta cresc şi salariile noastre. lor se mai aud, v ă r s î v d rîvri de fontă, jj

poartă doar cinci primăveri cu el, al — Ce salariu primeşti dumneata ? il ION MARINESCU 8
8
oocioooooooocooococoooooooo'X.ccocockiooocoooccmooscîccvî.-ccîckîcîjcoîocîcKc.-ocxococococxixwc» ooocsooooooooooo csoccoc'Xîoocxooooooooooocoooooooooooooooaooooooooooocoooooooo