Page 2 - 1955-06

Pag. 2
Llo ra rle eeles fe-a 6-a sesiuni a Marja Adunări Nationale a R.P.R.
Expunerea tovarăşului
(Urmare din pag. l-a)
sarcina de a înarm a masele din puncit de
vedere politic şi ideologic, de a le lăm uri
' profund politica internă şi externă a p ar­
tidului şi guvernului, de a intensifica edu­
carea lor în spiritul patriotismului şi in­
ternaţionalismului, în spiritul vigilenţei
şi al ferm ităţii faţă de duşmani.
Trebuie să manifestăm o grijă perma­
nentă pentru vitezele noastre forţe ar­
mate — straja neclintită a cuceririlor po­
porului m uncitor şi a intereselor de stat
ale republicii. (Aplauze).
Trebuie să dezvoltăm pe mai departe
economia noastră şi în prim ul rînd in­
dustria grea, baza puterii patriei, să lup­
tăm pentru îndeplinirea cu succes a pia­
nului cincinal, pentru ridicarea agricultu­
rii şi obţinerea unor recolte bogate.
Dezvdltarea continuă a cercetărilor
ştiinţifice, introducerea în producţie a me­ devenit atît - de' generală şi _de puternică, . independenţa de stat oucerită la 9 maţ
todelor înaintate şi a Celor mai noi rea­
lizări ale ştiinţei şi tehnicii — baza pro­
gresului tehnic şi a creşterii rapide a pro­
ductivităţii muncii — constituie în pre­
zent o sarcină capitală în lupta pentru
întărirea patriei şi ridicarea nivelului de
trai al poporului.
Tovarăşi deputaţi,
Influenţa pe oare hotăririle Conferin­
ţei de la Varşovia o exercită asupra des­
făşurării evenimentelor internaţionale este
ou aliît mai puternică cu cit, în această
perioadă, în viaţa internaţională s-au im­
puls atenţiei generale o serie de impor­
tante iniţiative sovietice, care au determi-' nefavorabilă ideii unei conferinţe a şefi­ din congresul ameridan nu se lasă cu una
nat un puternic curent în favoarea destin­
derii încordării şi a rezolvării probleme­
lor litigioase pe calea tratativelor.
Opinia publică internaţională a apreciat
noile propuneri ale Uniunii Sovietice în
problemele reducerii armamentelor, inter­
zicerii armei atomice şi înlăturării p ri­
mejdiei unui nou război ca o contribuţie
din cele mai importante la cauza păcii
şi destinderii internaţionale. Corespunzând
intereselor vitale ale popoarelor, aceste
propuneri sînt aprobate Cu însufleţire de
toţi oamenii iubitori de pace de pe întreg
globul pământesc.
Rezolvarea problemei austriece, reali­
zată din iniţiativa Uniunii Sovietice, este
incontestabil un nou şi im portant succes
al politicii de pace şi destindere interna­
ţională. Semnarea la 15 mai de către cele
patru mari puteri a Tratatului de stat cu
Austria, recunoaşterea deplinei el suvera­
nităţi constituie unul dintre cele mal în­
semnate evenimente internaţionale din ul­
tima vreme. Republica Austriacă devine
un stat neutru, dare nu va participa la
nici un fel de blocuri şi nu va permite
crearea de baze militare străine pe terito­
riul ei.
Exemplul austriac demonstrează cit de
falsă şi de tendenţioasă este teza cercurilor
agresive din Occident cum că pentru sta­
tele vest-eurepene ar exista o singură o-
rientare ex tern ă: aderarea la blocul a-
gresiv al Atlanticului de nord. Exemplul
austriac arată că în noile condiţii din Eu­
ropa aceste state pot evita subjugarea
lor politică, economică şi militară de că­
tre Statele Unite, că ele pot să se dez­
volte în mod independent şi să-şi apere
securitatea to.dmai prin nepartioiparea lor
la blocurile agresive iniţiate de imperia- cuţie.
In sectorul agricol: La culturile de pă­
roase se face piivitul buruienilor a doua
şi a treia oară, iar la cele prăşitoare se
face praştia — doua şi către sfârşitul lunii
se face praştia a treia.
La dultura de grîu de prim ăvară şi de
toamnă se face secăritul, dîndu-se o aten­
ţie deosebită laturilor semincere. Se face
polenizarea suplimentară La secară, tre-
oîndu-se cu o frânghie de 2-3 ori la nive­
lul spicelor înflorite în timpul dimineţii,
după ce rouă s-a luat.
La cultura de cartofi se face muşuroitul
iar la culturile de trifoi şi lucem ă se face
cositul, dîndu-se o mare atenţie uscării şi
Condiţionării. De asemenea se începe co­
situl finului natural. Cositul se face atunci
cînd plantele de trifoi, lucerna şi de fin
au început să înflorească.
Se controlează culturile şi se Iau mă­
suri de combaterea dăunătorilor acolo unde
e cazul. Principalii dăunători care apar
în luna iunie în culturi s în t: gîndaoul
bălos, care produce înălbirea culturilor de
ovăz, orz şi grîu. Contra lui se fad pră-
fuiri cu Hexacloran, dîndu-se 25-30 kg.
la h e c ta r; se face controlul organizat al
culturilor de cartofi pentru depistarea
gândacului de Colorado; se iau măsuri de
combatere şi de distrugerea vetrelor de
cuscută din culturile de trifoi, lucernă şi
borceag. Combaterea se face fie prin ră- atac de făinarie (oidium) oare acoperă cu
zuirea şi arderea vetrelor, fie prin stro­ o pîsiă fină cenuşie albicioasă organele vinetelor, iar pe terenurile *de unde s-au stabilit. Timpul fiind călduros se va face
piri cu produse D.N.O.C., de se găsesc la verzi ale plantei, se fac prăfuiri ou sulf recoltat zarzavaturile timpurii (salată, îmbăierea oilor pentru prevenirea şi com­
secţiile agricole raionale.
Se revizuieşte şi şe pregăteşte inventa­
rul pentru recoltat şi treierat. Se pregătesc
şi se repară plugurile, grapele şi dezmi-
rişwtoarele ce se vor folosi la dezmdriştit.
Se fixează şi se delimitează locul pentru
arii.
In sectorul viticol: In cursul lunii iunie
se fac următoarele lu cră ri:
Piivitul lăstarilor oare a.u dat din bu­
tuc, deasupra punctului de altoire lăsîn-
du-se numai 2-3 din cei mai bine plasaţi,
care vor deveni capii de înlocuire. Această
lucrare are mare importanţă la viile bă-
DRUMUL SOCIALISMULUI N r 483
iaoBanunuaBOEU^mRC^n
Grupa studenţească 201
Gheorghiu-Dej Pină să intre profesorul de matematici blemă care ne frământă sînt răspunsurile
în sala de cursuri mai erau două minute. slabe date de tovarăşul B atiu Vasile la
liştil americani. De aceea „atracţia irezis­ După cît se pare insă, unde persona­ — După oiţe se vede, Drăguiş are să în­ m atem atici“.
Studenţii şi-au spus părerea ou hotă­
tibilă“ — cum o numeşte presa americană lităţi oficiale din S.U.A. au pierdut nu târzie şi azi — apuse Florea Sabin, res­
râre despre lipsurile celor doi colegi ai lor.
— pe oare exemplul austriac o exercită numai simţul realităţii, dar şi simţul mă­ ponsabilul grupei 201,, colegilor săi, pri­
Drăguiş Ernest şi-a luat angajam entul
în tot mai multe state din Europa apu­ surii. Aceasta o dovedesc, între altele, vind ou ciudă spre locul goi din banda să nu mai întîrzie niciodată de la ora,
iar studentul Toader Alexandru, unul din­
seană stîrneşte adânca nelinişte a noilor ¦discursurile privind ţara noastră, rostite în oare stătea Drăguş. tre cei mai buni studenţi din grupă, la
matematici, s-a angajat să-l ajuite pe Ba­
pretendenţi la dominaţia mondială. nu de mult în incinta parlamentului Sta­ — Ne face grupa de ruşine — îi întări tiu Vasile.
Toate acestea sînt roade incontestabile telor Unite de mai mulţi deputaţi şi se­ spusele Ianou Ioan. Examenele sânt aproape şi prilejuiesc
ale politicii Consecvente da pace a 'U n iu ­ natori americani. Vorbitorii, strădudndu-se emoţie şi nerăbdare pentru studenţii gru­
Discuţiile aprinse purtate de studenţii pei 201. Această grupă n -are nici un cori­
gent şi întreg colectivul s-a hotărât să ia
nii Sovietice şi a celorlalte state iubitoare eă,' fie. în notă cu conducătorii politicii grupei 201 au fost întrerupte de profeso­ toate examenele numai cu, calificative de
„bine“ şi „foarte bine“.
de pace. Mai m ult ca oricând eie au un externe a S.U.A., au mers atît da departe rul de matematici. '
Drăguş Erraest şi-a ţinut an g ajam en tu l;
uriaş răsunet în lumea întreagă. Ca re ­ înoît au încercat să fixeze şi ctaita la dare ...In clasă era o linişte adîncă. Profeso­ de altund n-a mai întârziat niciodată de
la oră, iar Batiu Vasile, ajutat de Toader-
zultat, năzuinţa spre . pace a popoarelor a poporul romîn ar trebui să aniverseze rul ' a început a explica o lecţie nouă, la Alexandru, s-a făcut prieten bun cu ma­
tematica.
care studenţii, ca de obicei, erau n u m a i,
Studenţii din grupa 201 a Institutului
cererea lor ca marile puteri să treacă la 1877. Onorabilii congresmeni a r dori să Ce sa citim ochi şi urechi. După vreo 10 m inute liniş­ de mine „Gh. GheorghLu-Dej” din Petro­
şani, aşteaptă cu încredere examenele de
rezolvarea problemelor internaţionale pe impună o astfel de dată a aniversării tea a fost tulburată de soîrţîitul uşii. Er- sfîrşit de an.
calea tratativelor a devenit atît de insis­ independenţei îneît ea să coincidă cu o nest Drăguş, intim atul, îşi ceru scuze de ‘ ; 1j f j ; ANA CARANFIL
tentă îndît nu mai poate fi ignorată. Toc­ dată care se aniversează astăzi numai în IN EDITURA „CARTEA RUSĂ” la profesor, apoi, săgetat de privirile su­
mai această împrejurarea a determinat Statele Unite — data urcării pe tron a a apărut: părate ale studenţilor, se aşeză în bancă.
cercurile guvernante ale S.U.A., dare până prim ului Hohetnzollem în România. ...Ora de matem atici s-a sfîrşit. Studen­
nu de m ult ara avut o atitudine cu toitiul După cum se vede, vajnicii republicani A. S. Puşkin ţii se pregătesc pentru pauza mare.
„EVGHENI ONEGHIN“ — Vă rog să rămâneţi pentru câteva mi­
lor guvernelor marilor puteri, să-şi schim­ cu doua cînd este vorba de o monarhie Romanul în versuri !.Evgheni Oneghin“, nute în clasă. Avem de lăm urit unele
reprezintă o genială cronică a vieţii so­
be poziţia şi să dedare, că sînt de acord oare a servit ou atâta prom ptitudine in­ cietăţii ruse de la începutul secolului al chestiuni — se adresă Morca colegilor
XlX-lea. Această celebră operă a marelui
cu o asemenea conferinţă. teresele capitalului internaţional. post rus A. S. Puşkin, a apărut în româ­ săi. Apoi continuă: „Ştiţi cu toţii că to­
neşte într-o valoroasă traduc'ere datorată
Dar în loc să tragă concluziile cuvenite Asemenea încercări de amestec în tre­ postului George Lesnea. varăşul Drăguş Emest nu întîrale azi pen­
de pe urma ultimfilor evenimente din Eu­ burile interne ale altor state sînt incom­
ropa şi Asia şi să vadă că ele au consti­ patibile cu principiile Organizaţiei Naţiu­ * *. tru prima dată. De aceea vă rog să vă daţi
tuit tot atâtea eşecuri ale politicii „de pe nilor Unite şi nu pot să fie considerate
poziţii de forţă“, aceste cercuri încearcă altfel decât ca o expresie a tendinţelor părerea despre aceste întârzieri. Altă pro­
să prezinte lucrurile ca şi cum ne-arni gă­ agresive ale unor anumite cercuri ai dăror
si în faţa unor „succese“ ale acestei po­ scop esite aţîţarea „războiului rece“ şi ac­ V. G. Korolenko Responsabila bibliotecii săteşti
litici. Nu se poate să nu recunoşti că centuarea şi mai puternică a încordării
conducătorii diplomaţiei americane, oare internaţionale. „FĂRĂ GRAI“ Cînd i-a fost încredinţată munca de bi­ îi răspunse luliana. Iţi ai şi tu partea de
şi-iau stabilit de m ult reputaţia unor oa­ bliotecară sătească în comuna Pui, lu- vină în asta îi spuse ea.
meni ce nu se sinchisesc de realitate, au In ceea ce priveşte conferinţa şefilor gu­ Intr-o împletire de sincer şi cald lirism liana Bokfi, s-a bucurat din toată inima.
întrecut cu mult, do astă dată, perfor­ vernelor celor patru mari puteri, poporul cu note de humor piime de înţelegere faţă In gînd îşi făcea multe planuri. Se vedea Cei doi fraţi, au discutat am ănunţit
manţele lor anterioare. A pretinde că romîn, ca şi celelalte popoare, consideră de suferinţele omului simplu, supus în sala de lectură a bibliotecii, stând de despre toate. Tiberiu a sfătuit-o să aleagă
că ea poate fi folositoare numai în cazul nedreptăţilor soaiele şi oprobiului lumii vorbă c'u cititorii despre cărţile citite, apoi oîţiva cititori mal buni pe care să-i facă
semnarea Tratatului de stat cu Austria în dare din partea tuturor participanţilor „civilizate“, Korolenko descrie suferinţele ajutimdu-i cu răbdare să-şi aleagă altele. responsabili de cercuri apoi se gîndiră la
se va manifesta dorinţa de a contribui la unui ţăran ucnainian emigrat în America Dar bucuria ei n-a ţinut prea mult. Greu­ nişte recenzii pe care să le prezinte în
este o „victorie“ a politicii „de pe pozi­ rezolvarea problemelor internaţionale se­ spre sfârşitul veacului trecut, în căutarea tăţile au început chiar de a doua zi, oînd faţa cititorilor.
rioase şi de a hotărî măsuri practice care unei vieţi mai bune. a controlai cu atenţie evidenţa cititorilor.
ţii de forţă“ îmtr-un. moment cînd, în In registru era scris olar, numele fiecărui — Stai de vorbă şi cu baci loan Matei.
cititor. Total 32. E un cititor vechi, o îndemnă el.
urma tratativelor dintre guvernul sovie­ să ducă la micşorarea încordării Interna­ -k )
tic şi guvernul austriac şi sub presiunea ţionale. — Puţini pentru o comună ca a noas­ k
forţelor sociale din Austria şi a opiniei K. Paustovskl tră — se gîndd luliana ou amărăciune. Şl Aplecată deasupra registrului, luliana
publice mondiale, eşti nevoit să te împaci In prezent are loc la Belgrad întâlnirea din adel moment şi-a dat seama mai bine, B6ko aproape că nu se vedea de maldă­
du ideea unei Austrii independente şi 1a cel mai înalt nivel între reprezentanţii „KARA-BUGAZ” că munca unui bibliotecar nu şe rezumă rele de cărţi ce o înconjurau.
neutre şl să renunţi la „fortăreaţa alpi­ Uniunii Sovietice şi Iugoslaviei. Oamenii La îm părţirea cărţilor. Biblioteca primise 560 de volume noi şl
n ă“, pe care strategii americani contau muncii, poporul român şi guvernul său Istoricul descoperirii şi exploatării bo­ trebuiau înregistrate şi orânduite.
atit de mult în planurile lor, înseamnă salută călduros această întîlnire, dorind găţiilor golfului Kara-Bugaziulmi din Ma­ Ou toată neîncrederea ce-i apăsa sufle­ Ou gândul numai la munca ce o făcea
să te pui într-o situaţie de-a dreptul ri­ din toată inima încheierea cu succes a tra­ reo. Caspică, încercările, acelor oameni tul din cauza greutăţilor ivite atît de re­ nici nu auzi oînd se deschide uşa şi în
dicolă, tativelor de la Belgrad. Noi atribuim de­ curajoşi care au început încă în timpu ţa­ pede, luliana s-a sim ţit totuşi mândră că bibliotecă intră un om între două vârste,
plinei normalizări a relaţiilor dintre Uni­ rismului să descopere tainele adâncurilor a- de-acum înainte se va num ăra printre cei — Noroc bun, tovarăşe luliana. Nici nu
După cum a reieşit, născocirea despre unea Sovietică şi Iugoslavia o însem nătate cestor locuri, aspectul Kara-Bugazulu! de care poartă făclia culturii la sate. te vezi dintre cărţi — îi spuse acesta zîm-
pretinsa victorie a politicii „de forţă“ în internaţională deosebită pentru întărirea azi, sînt povestite aci cu talentul bine bind.
Austria a fost necesară inspiratorilor a- pârii şi securităţii în Europa. (Aplauze). cunoscut al lui Poustovski. In ziua aceea luliana a rămas la biblio­ — Bine ai venit b ati Matei '— îi răs­
oestei politici pentru a formula preten­ tecă pînă noaptea tîrziu. Tocmai primise punse luliana bucuroasă.
Tovarăşi deputaţi, k ultimul num ăr al revistei „Călăuza biblio­ — Văd că au sosit cărţi noi — continuă
tecarului” şi a început să citească un ma­ noul venit.
E. Rjevskaia terial. — 560 de volume de toate felurile. Uite
teancul de colo sînt numai agrotehnice —
.ULTIMELE ZILE ALE LUI HITLER“ ...De cum intră pe uşă, Tiberiu, fratele spuse bucuroasă bibliotecara.
său, o şi întâm pină: „Au şi început gri­ ...înregistratul şi orindüitul cărţilor mer­
ţia nu mai puţin ridicolă ca pe ordinea In viaţa internaţională, în oluda împo­ 1 Colecţia „Lectura" jile tovarăşe bibliotecară ? gea mult mal repede ou ajutorul lui bati
Matei oare dicta titlul cărţii şi autorul cu
de zi a conferinţei şefilor celor patru gu­ trivirii înverşunate a cercurilor agresive Translatoarea sovietică Elena Rjevskaia, — Da tovarăşe secretar al U.T.M.-ulud glas răspicat să fie clar înţeles.
care a pătruns odată cu primii ostaşi so­ trebuie să stăm de vorbă. Vreau să-ţi cer După ce term ină lucrul, baci Matei a-
verne să fie trecută problema restabili­ oare vor să îndrepte lucrurile spre tun nou vietici în Berlin, în zilele premergătoare ajutorul — ii răspunse.luliana înveselită lese una dintre cărţile noi şi plecă.
definitivei înfrângeri a naziştilor, evocă în de gîndul că fratele său, Ţibeniu oare era
rii vechilor regimuri în ţările de demo­ război, s-au creat în momentul de faţă însemnările sale, o seamă de întâmplări secretar al organizaţiei de bază U.T.M., are k
şi aspecte deosebit de interesante trăite s-o ajute. Gustă în grabă din farfuriile
craţie populară. posibilităţi deosebit de favorabile pentru de ea sau aflate de 1-a m artorii oculari a ca-re o aşteptau pe masă, apoi îşi trase ...Trecuseră trei luni de activitate. Iu-
ctelor petrecute atunci. scaunul mai aproape de Tiberiu. liana trebuia să facă raportul pentru ra­
Aceasta constituie o grosolană manifes­ îmbunătăţirea relaţiilor între state, pentru
k
tare a politicii de amestec în treburile rezolvarea a noi probleme litigioase, pen­
interne ale statelor demo.cratt-populare pe tru micşorarea încordării internaţionale.
oare o promovează de peste zece ani, cu Trebuie să desfăşurăm mal departe
o încăpăţânare demnă de o cauză mai lupta pentru preântîmplnarea războiului, Citiţi ultimele cărţi apărute în
bună, cercurile guvernante din Statele pentru consolidarea şi apărarea păoli. EDITURA DE ST A T PENTRU LITE R A ­ — Avem doar 32 de Cititori, num ăr ion. Acest lucru nu era greu. Biblioteca
Unite. In mod special se pune acum sarcina TURĂ ŞI ARTĂ foarte mic în comparaţie cu planul bi­ avea acum 6 cercuri de citit, iar numărul
bliotecii noastre... cititorilor s-a m ărit cu 129. Numai despre
Poporul romîn, liber şi stăpîn pe soarta întăririi păcii şi securităţii în Europa, că­ Din literatura romînă activitatea ce se desfăşoară în cercuri ar
sa, respinge în mod hotărât această nouă reia i-a fost consacrată Conferinţa de la MIHAIL KO GĂLNICEANU : Scrieri alese — Cercuri de o'Itit aveţi ? O întrerupse fi putut scrie m ulte pagini.
încercare imperialistă a S.U.A. de imix­ Varşovia. Tiberiu pe neaşteptate.
tiune în treburile sale interne. (Aplauze (Biblioteca pentru toţi) voi. I., 204 ANGELA' CĂTINEL
Supun Mlarîi Adunări Naţionale spre ra­ pagini, 2,35 led. Voi. II, 240 pagini, — Parcă n-ai şti, aşa mă întrebi, —
2,75 lei.
puternice). tificate Tratatul de prietenie, colaborare AL. I. ODOBESOU: Opere voi. I (Clasicii Io vederea fazei regionale
Chestiunea regimului de stat al Româ­ şi asistenţă m utuală între cele 8 state eu­ români), 356 pagini, 7,35 lei.
ropene, tratat care constituie un impor­ Nu mai e mult pînă cînd artiştii de tea­ sebit tinerii Crăciun Silviu, soţii Buna
niei a fost hotărâtă odată pentru totdea­ tant instrument de garantare a securităţii ION CĂLUGĂRU: Oţel şi pîine, roman tru amatori din satele regiunii noastre vor Alexandru şi Otiiia, cit şi Buna Ioan.
una dé poporul romîn doaform voinţei şi acestor state, de apărare a păcii şi secu­ (ed. Il-a), 776 pagini, 11,90 lei. putea fi din nou văzuţi la faza regio­
intereselor sale şi nici un fel de putere rităţii în Europa. (Aplauze prelungite. Toţi nală. In vederea acesteia ei se pregătesc Un joc frumos au desfăşurat şl tinerii
străină n-are căderea . s-o pună în dis­ I. LUDO : Corsetul, pamflet, 152 pagini, mereu îşi depun tot interesul şi ta ­ din Beriu care au prezentat piesa „Lo­
godna“. Dezbătând o problemă actuală, a -
1,50 lei.
EUGEN JEBELEANU: Bălcesou, poem
se ridică în picioare). (Biblioteca pentru toţi, 176 pag., 5 lei. lentul pentru a trece ou succes faza de c'eea a înfrăţirii dintre minorităţile naţio­
raion. Duminică de duminică, în fiecare nale, piesa a fost bine interpretată. Per-
minte suplimentare ca azotat de amoniu centru de raion se întîlnesc echipe de ar­ sonagiile au fost scoase în evidenţă cu
pînă la 60 kg. la hectar în prima tranşă tişti amatori întrecîndu-se între ele. O a- m ultă stăruinţă de către cei care au fost
şi 65 kg. în a doua. seme-nea întîlnire a avut loc în oraşul interpretate.
Orăştie,
C a le n d a ru l IuerărlS@ r a g ric o le Irigatul şi udatul se va face .numai Dintre echipele care au participat la con­
pe Suna Iunie noaptea, dimineaţa şi seara, iar în zilele Piesele prezentate de echipele care au
noroase tot timpul zilei. participat, au fost interpretate cu multă cursul de duminică, cele mai bune rezul­
căldură şi voinţă. Artiştii amatori din co­
Se va face arăcitul la culturile de ro­ muna Vinerea au prezentat piesa „Oa­ tate le-a obţinut echipa artiştilor amatori
şii şi fasole. Se va face copilitul la roşii menii poruncesc pământului“. In interpre­
din două în două săptămîni, de asemenea tarea rolurilor s-au remarcat în mod deo- din comuna Vinerea.
ciupitul la castraveţi şi cârmitul la roşiile
timpurii. SIMION IOAN
trîne care şi-au ridicat prea sus portul este cazul inelele cleioase şi brîiele cap­ Se vor controla culturile şi combate corespondent
şi rodesc puţin. Totodată se elimină şi. cană de pe trunchiul pomilor. mana la roşii, ceapă şi cartofi, prin stro­
lăstarii daţi din port-altoi. După plivit piri cu zeamă bordoleză, utilizîndu-se 1 la _C____ u p a nv ¦ -u
se face legatul lăstarilor rămaşi, oare sa Se face stropitul cu zeamă sulfooalcică sută piatră vînătă contra purecilor. racii
face cu rafie sau oînepă, dîndu-li-se o po­ în concentraţie de 1-2 la sută contra pă­
ziţie cit mai verticală. Tot acum se con­ duchelui de San Jose. Se adună pupele In sectorul zootehnic Duminică 29 mai a.c., în o raşu l‘Deva a P entru locurile I, II şi III individual,
trolează şl legatul coardelor oare au lăs­ de omizi şi se curăţă pomii de toate cui­ La taurine. Se evită păşunatul vacilor s-au acordat diferite obiecte sportive.
tari cu rod, legîndu-se din nou acolo unde burile de omizi ce distrug frunzele. pe luorenă, mai ales dacă nu sînt obişnuite. avut loc un concurs de moto pentru cu­
e dazul. Dacă păşunea este slabă se dă vitelor la Dintre participanţii la acest concurs, de
Se lucrează solul dintre rîndurile de grajd un supliment de nutreţ verde co­ cerirea „cupei păcii“, la oare au partici­ remarcat este dinamovistul Horvath Şte­
Se face stropitul al doilea, contra m a­ pomi făcîndu-se prăşitul în caz cînd a- sit cu 1-2 zile înainte. Se trece la între­ fan, oare a obţinut de două ori premiul
nei. Lucrarea se face înainte de înflorit, vem culturi, sau se dă ou cultivatorul în ţinerea vacilor în tabere de vară. pat colectivele sportive din întreaga re­ întîi (la categoria I. J. 350 cm3 şi cate­
stropindu-se cu o soluţie de piatră vînătă caz oînd se practică ogor. goria 350 cm®, alte mărci). Dintre dina-
în concentraţie de 0,750 la sută. In ca­ La cabaline Tineretul cabalin de patru giune. movişti mai putem aminti pe motociclis-
Se pregătesc' proptelele pentru sprijinul tul Sente Ioan, care s-a clasat pe locul I
zul cînd avem şi atac de păianjen, oare ram urilor la pomii prea încărcaţi cu rod, ani trebuie supus probelor de călărie şi „Cupa păcii“ a fost înmânată colectivu­ la categoria 500 cm3., străbătînd 24 km.
lui „Dinamo“ Deva, oare a obţinut 39 de în 25’37”.
produce nişte umflături roşietice pe par­ în special la pruni. tracţiune. Mînjilor înţărcaţi li se va da puncte, prin cucerirea locului I de cinci
In grădina de legum e: Se face controlul ori, locui II şi III de două ord. Mult curaj au arătat şi motociclişbii de
tea superioară a frunzelor, se va pune în fin şl ovăz de bună calitate. Caii de m un­ la „Progresul“ Alba-Iulia, avînd totodată
zeama bordoleză şi 0,800 kg. sulf (pucioa­ sistemului de irigaţie, pregătind canalele Locul al II-lea pe regiune, a fost obţi­ o frumoasă Comportare sportivă. Aici a-
că nu se vor sili peste puterile lor şi se nut de colectivul „Progresul“ Alba-Iulia, mintim pe tovarăşul Ostrovăţ Antonie,
să) sub formă de praf. la toate culturile oare se vor planta în cu 26 de puncte. Acestui colectiv i s-a în ­ care, participînd la categoria 250 cm.3, a
vor lăsa la prânz să odihnească 2-3 ore. mânat o cupă pentru buna mobilizare şi străbătut 15 km. în numai 16’26”, clasîn-
Dacă timpul este ploios, către sfîrşitul cursul lunii iunie. disciplina sportivă de care a dat dovadă du-se pe locul I, iar la categoria 125 cm.
Se continuă monta iepelor la armăsarii de în timpul concursului. Celelalte colective s-a clasat pe locul al II-lea.
lunii iunie se face şi stropitul al treilea Se face prăşitul şi plivituil culturilor de stat. care au participat printre care şi „Meta­
zarzavaturi din grădină, ori de cîte ori lul“ Hunedoara, au primit diplome de
contra manei, dîndu-se 0,750 kg. piatră La ovine. Se înţarcă a doua serie de participare.
este nevoie. Primele praşile se fac mai a-
vînătă la 100 litri apă.
dînc, iar celelalte din ce în ce mai la su­
v Se controlează via şi dacă se' constată prafaţă.
Se term ină plantatul roşiilor, ardeilor şi miei. Păşunatul se va face după planul
INFORMAŢII
întreprinderea regională de com­
(pucioasă) dindu-se pînă la 50 kg. la hec­ spanac), etc., se plantează varză de toam­ baterea rîei şi distrugerea căpuşelor. Se bustibil face cunoscut că pînă la data Direc{ia Centrală a Difuzării şi Ex-'
tar sau se fac stropiri cu casan. nă. term ină tunsul oilor şi bonitarea oilor şi de 30 iunie a.c., se distribuie întreaga pedierii Presei, anunţă elevii şcolilor
Se facte prăşitul viilor, iar la viile tinere Se pregăteşte terenul pentru plantatul berbecilor. cantitate de lemne de foc cuvenită pe elementare şi medii, studenţii din in­
bază de tichete pentru anul 1955. stitutele de învăţămînt superior, că
din anul I, II şi III, se face încă un cop- de vară al cartofilor şi se iau măsuri de La porcine. Se înţarcă purceii şi se dau oficiile poştale, factorii poştali şi difu-
iarovizarea lor. scroafele la montă. In zilele călduroase se De asemenea, începînd de la data zorii voluntari continuă să primească
cit, eliminîndu-se toate rădăcinile date din scot la păşune dimineaţa şi seara. de 1 iulie a.c., cotoarele fostelor car­ abonamente la toate publicaţiile pre­
altoi. Se face îngrăşarea suplimentară în tele de combustibil ca şi talonul nr.
cursul vegetaţiei la culturi. Astfel, la roşii La păsări. Acum se face asigurarea cu 1 din tichetul pentru anul 1955, îşi sei de tineret şi copii.
In sectorul pom icol: Se afinează solul se dă pînă la 180 kg. superfosfat şi 170 făină de fin de lucerna pentru iarnă. Se
+ ir- ¦-
în cercurile de lingă pomi şi cu această
lucrare se îndepărtează lăstarii daţi din kg. azotat de amoniu la hectar. pun cuă la încubat şi cloşte. Se curăţă pierd valabilitatea. Elevi şi studenţi ! continuaţi să ci­
rădăcină şi tulpină. La ardei şi vinete, se dă pînă la 100 kg. coteţele păsărilor şi se dezinfectează. Ca atare, posesorii de tichete de tiţi presa în timpul vacanţei de vară,
abonîndu-vă la publicaţiile noastre.
Se strîng şi se îndepărtează toate fruc­ azotat de amoniu şi 150 kg. superfosfat la La albine. Se unesc roiurile slabe. Se lemne de foc sînt invitaţi a-şi ridica
tele căzute din pomi. La pomii plantaţi şi hectar, înainte de prima recoltă. strânge mierea, Maicile bătrîne se înlo­ imediat cotele anuale, objinînd in a- Abonamentele le puteţi face la ofi­
întineriţi se face ciupitul lăstarilor de pri­ cuiesc cu altele tinere. Erle timpul potrivit celaşî timp şi o economie la plata ciile poştale, factorii poştali şi difuzo-
sos. Se verifică şl se înlocuiesc acolo unde La culturile de toamnă din familia co- pentru slupărilul pastoral. transportului la domiciliu. rii voluntari.
nopidă, varză, gulii, etc., se dau îngrăşţi-