Page 20 - 1955-06
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 487
In legătură oy conferinţa şefilor guvernelor U. R. S. S., Declaraţia lui Harriman Demascarea grupului contrarevoluţionar
S. U. A., Marii Britanii şi Franţei al lui Hu Fîn în R. P. Chineză
WASHINGTON (Agerpres). — Luînd
MOSCOVA (Agerpres) — TASS şefilor guvernelor celor patru puteri. Gu La 6 iunie au fost primite notele de cuvîntul în cadrul unei reuniuni a parti PEKIN (Agerpres). materiale arată că Hu Fîn şi complicii luî
După cum s-a mai anunţat, guvernul vernul sovietic a adresat de asemenea răspuns ale guvernelor Franţei, S.U.A. şi dului democrat, guvernatorul statului New Presa chineză acordă o mare atenţie de erau un grup contrarevoluţionar avînd le
sovietic a adresat la 26 mai guvernului note corespunzătoare guvernelor S. U. A. Marii Britanii. York, Averell Harriman, a criticat pe pre mascării grupului contrarevoluţionar al gături strînse cu imperialiştii americani
Franţei o notă în problema conferinţei şi Marii Britanii. şedintele Eisenhower, acuzîndu-1 că duce lui Hu Fîn. Activitatea acestui grup con şi cu clica ciankaişistă.
o politică „confuză şi lipsită de claritate'' trarevoluţionar a fost larg dezbătută în
Nota guvernului Franjei din 6 iunie şl că „nu vrea să-şi asume răspunderea presă, demascîndu-se adevăratul chip al In prezent, scrie ziarul, a fost pe
pentru acţiunile şi declaraţiile subordona lui Hu Fîn şi al complicilor lui — duş de-a întregul demascat grupul Iui Hu Fîn
Ambasada Franţei asigură de respeclul cu satisfacţie că această părere este con celor patru guverne să se întîlnească la ţilor săi". mani ai revoluţiei. In numeroase scrisori al cărui nucleu era format din agenţi im
său Ministerul Afacerilor Externe al firmată în nota Ministerului Afacerilor Geneva — oraş care întruneşte exce şi hotărîri ale organizaţiilor obşteşti pu perialişti şi gomindanişti, precum şi din
Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Externe al U.R.S.S. din 26 mai. lente posibilităţi materiale pentru o con „Pînă şi intr-un domeniu atât de vital blicate in presă, reprezentanţi ai ştiinţei trădători ai revoluţiei.
şi are onoarea să-i comunice următoarele: ferinţă de asemenea importanţă. ca politica externă şi militară — a subli şi culturii cer să fie demascată pînă la
In ceea ce priveşte locul întîlnirii şe niat Harriman — membri ai guvernului capăt activitatea criminală a grupului lui Materiale existente, scrie ziarul, dove
Guvernele Franţei, Regatului Unit şi filor guvernelor, considerăm necesar să Cele trei guverne propun aşadar ca au dat publicităţii o serie de declaraţii Hu Fîn, care ani de-a rîndul a camuflat desc că partizanii lui Hu Fîn s-au strecu
Statelor Unite se referă la notele lor din reamintim că, la Viena, miniştrii Afaceri şefii celor patru guverne să se întîlnea contradictorii care au provocat uimire şi esenţa contrarevoluţionară sub o frazeolo rat în unele organe importante guverna
10 mai 1955, adresate guvernului sovie lor Externe ai celor trei guverne au pro scă la Geneva între 18 şi 21 iunie, inclusiv. confuzie nu numai în rîndurile poporului gie revoluţionară şi în acelaşi timp a cău mentale şi militare, în organele de învă-
tic, cuprinzînd propunerea cu privire la pus oraşul Lausanne, în timp ce ministrul nostru, dar şi printre prietenii şi aliaţii tat să pună literatura şi arta chineză în ţămînt, de presă, precum şi în organiza
o întîlnire în viitorul cel mai apropiat a sovietic al Afacerilor Externe a propus Ele s-ar bucura foarte mult să pri noştri din toată lumea". slujba intereselor imperialiste. ţiile sindicale, de tineret şi în alte orga
şefilor celor patru guverne. Ele reamin Viena, această propunere fiind confirma mească cît mai repede răspunsul pentru Ziarul' „Jenminjibao" a publicat, la 10 nizaţii obşteşti. Unii din ei au pătruns în
tesc că cei patru miniştri ai Afacerilor tă de guvernul sovietic în nota sa din a avea posibilitatea să se înţeleagă cu gu Harriman a citat ca exemplu diferite iunie noi documente care dovedesc activi partidul comunist unde ocupau posturi
Externe, în timpul tratativelor neoficiale 26 mal. Ţinînd seama de această diver vernul elveţian care a comunicat celor declaraţii făcute printre alţii şi de vice tatea contrarevoluţionară a grupului lui de răspundere.
care au avut loc la Viena în zilele de 14 genţă de păreri în privinţa locului întîl preşedintele Nixon şi secretarul departa Hu Fîn. După cum subliniază ziarul, aceste
,şi 15 mai, au căzut de acord că o ase nirii, guvernele Franţei, Regatului Unit trei guverne că este de acord cu o ase mentului de stat, Foster Dulles, în legă Ziarul „Jenminjibao" scrie: „Este ne
menea întîlnire este de dorit şi constată şi Statelor Unite propun acum ca şefii tură cu situaţia din strîmtoarea Taivan, cesar să fie purificate rîndurile noastre
menea conferinţă la Geneva, la data sus cu viitorul Germaniei şi cu perspectivele de aceste elemente duşmănoase".
proiectatei conferinţe a conducătorilor
menţionată. celor patru mari puteri. întîlnire între membrii delegaţiei
Riksdagului suedez şi deputaţi sovietici
NOTA GUVERNULUI SOVIETIC din 13 iunie Guvernul Republicii Federale
Germane a confirma) primirea MOSCOVA (Agerpres). — TASS comisiilor permanente a Camerelor So
La 13 iunie a avut loc la Kremlin o în vietului Suprem al U.R.S.S., procedura
Ministerul Afacerilor Externe al rea încordării internaţionale şi întărirea nelor tuturor celor patru puteri partici nofei guvernului U.R.S.S. tâlnire a membrilor delegaţiei Riksdagu pregătirii, discutării şi adoptării bugetu
încrederii reciproce în relaţiile între state. pante la conferinţă trebuie să fie îndrep lui suedez ou deputaţii M. A Ghedvilas, lui de stat şi a legilor U.R.S.S.
U.R.S.S. asigură de respectul său amba tate, în primul rînd, spre asigurarea în BERLIN (Agerpres). — Tema prin A. M. Safronov, D. T. Şepilov şi M. A.
Guvernul sovietic este de acord ca, con deplinirii sarcinii principale a conferinţei cipală a ziarelor vest-germane de duminică Iasnov, preşedinţii comisiilor permanente Oaspeţii au ascultat ou interes relată
sada Franţei şi în legătură cu nota amba ferinţa şefilor guvernelor celor patru — micşorarea încordării în relaţiile in continuă să rămînă nota guvernului so ale Sovietului Uniunii şi Sovietului Na rile preşedinţilor comisiilor şi au pus o
puteri să se deschidă la 18 iulie la Ge ternaţionale. vietic din 7 iunie adresată guvernului Re ţionalităţilor ale Sovietului Suprem al serie de întrebări referitoare la organiza
sadei din 6 iunie are onoarea să comu neva. Cu acest prilej guvernul sovietic publicii Federale Germane. U.R.S.S. rea lucrărilor comisiilor.
nu poate să nu remarce că nota guvernu Guvernul sovietic ia act cu satisfacţie D. T. Şepilov, preşedintele Comisiei
nice următoarele • lui francez din 6 iunie manifestă preocu de comunicarea că guvernul Elveţiei a Ziarul „Diie Weit" publică o ştire în pentru afaceri externe a Sovietului! Na Şeful delegaţiei, Gustaf Nilsscn, a ex
parea ca, conferinţa să dureze 3—4 zile, declarat că este de acord ca această con care se arată că guvernul vest-german a ţionalităţilor, A. M. Safronov. preşedin primat mulţumiri pentru posibilitatea
Guvernul sovietic a arătat încă în nota ocolind totodată importanta problemă a ferinţă să se ţină la Geneva. trimis prin ambasadorul său La Paris am tele comisiei bugetare a Sovietului Naţio- acordată delegaţilor de a cunoaşte lucră
basadorului U.R.S.S. în Franţa o scrisoare nalitâţiior, şi M. A. Ghedvilas, preşedin rile comisiilor Camerelor Sovietului Su
sa din 26 mai, ca răspuns la nota guver prem al U.R.S.S.
tele comisiei pentru proiectele de lege a
nului Franţei din 10 mai, că are o ati Sovietului Naţionalităţilor au făcut cu La întîlnire au asistat de asemenea
noscute membrilor delegaţiei activitatea corespondenţi de presă suedezi oare au
tudine pozitivă faţă de convocarea confe sosit în U.R.S.S. împreună cu delegaţia
şi reprezentanţi ai presei sovietice.
rinţei şefilor guvernelor Franţei, Uniunii
Sovietice, Statelor Unite ale Americii şi sarcinilor sus-menţionatei conferinţe ridi Note similare au fost adresate guver în oare se confirmă oficial primirea notei
Marii Britanii, avînd în vedere că scopul cată în nota guvernului sovietic din 26 nelor Marii Britanii şi S.U.A. guvernului sovietic adresate- guvernului
sus-menţionatei conferinţe este micşora- mai. In situaţia actuală eforturile guver* Moscova, 13 iunie 1955. Republicii Federale Germane. Ziarul pre
cizează că această scrisoare este datată 8
iunie.
NOTE SIC O M E N T A R II E X T E R N E oooooooooooo Ziarul „Der Tag" subliniază că guver Al 30-lea Congres al Confederaţiei Generale
nul de la Bonn, confirmând primirea notei, a Muncii din Franţa
Maşinaţiunile monarhişlilor actualitatea unei primejdii monarhiste în ne au ieşit învingătoare în cursa vieţii"... X nu se referă la fondul ei. Răspunsul la
în Franţa Franţa. Dar reacţiunea nu doarme. Este propunerile cuprinse în nota sovietică,
extrem de semnificativ că monarhiştii se „Ideile" lui Sir Charles miros cît de Y scrie ziarul, nu poate fi aşteptat înainte
I Alphonse Daudet are un roman „Regi află în primele rinduri ale acelora care de înapoierea lui Adenauer din călătoria
in exil“. In roman se descrie lumea „un- pledează pentru aşa-zisa „reformă“ a sis colo a rasism“. OO în S.U.A. PARIS (Agerpres). — La 12 iunie s-a calitate de oaspeţi reprezentanţi aî oame
şllor domnului“ care şi-au pierdut slujba. temului electoral francez care are ca scop c deschis la Paris cel de-al 30-lea Congres nilor muncii din Uniunea Sovietică în
Dar, precum se vede personajele lui să submineze influenţa partidelor pro- Cuvinte neagreaie Ziarele „Telegraf", „Der Tag" şi „Ber- al Confederaţiei Generale a Muncii din frunte cu L. N. Soloviov, vicepreşedinte at
Daudet trăiesc şi prosperă şi astăzi Ia Pa gresite. Liner Morgenpost" a publicat comentarii Franţa (C.G.T.). La lucrările congresului Consiliului Central al Sindicatelor din
ris, şi rîvnesc nici mai mult nici mai pu de reacţionari 8 consacrate problemelor ridicate în nota participă peste 2.000 de delegaţi veniţi din Uniunea Sovjptică. Ei au salutat de ase
ţin decît la... tronul Franţei. Numărul pre Oameni şi cai guvernului sovietic adresată guvernului toate colţurile ţârii. Asistă reprezentanţi ai menea cu entuziasm apariţia în prezidiu
tendenţilor la coroana Franţei nu se re Opinia publică din comuna Lastra a O Germaniei occidentale. Redactorul şef al Partidului Comunist Francez şi aî altor a reprezentanţilor sindicatelor din Repu
zumă Ia una sau două persoane. Numărul Revista americană „Time" a publicat o ziarului „Telegraf“, Amo Scholz, în obiş blica Populară Chineză, Republica Demo
scurtă notă despre activitatea aşa numi Signa a fixat anul trecut pe clădirea Pala- X nuitul său comentariu duminical, scrie partide politice din ţară. crată Vietnam, Polonia, Cehoslovacia, Un
printre altele: Congresul va adopta noul program al garia, Romînia, Bulgaria, Republica De
luluî Comunelor din Florenţa o piară co- Y mocrată Germană, Italia, Belgia şi alte
C.G.T.. va discuta problemele unităţii de ţări.
memorativă în memoria eroilor „căzuţi în O
acţiune în lupta pentru satisfacerea reven In şedinţa din 12 iunie, Benoil Frachon,
lupta împotriva trădătorilor fascişti şî co- o dicărilor oamenilor muncii, problemele luptei secretar general al C.G.T., a prezentat un
amplu raport asupra activităţii C.G.T. şi
tropitorilor străini pentru libertatea, înde- X penlru pace şî problemele organizatorice. sarcinilor sale.
Congresul va alege de asemenea un nou
lor se ridică Ia aproximativ zece — de la tei Societăţi britanice de eugenie. Acea pendenţa şi viitorul Italiei". A trecut un y Invitaţia la Moscova trebuie desigur ac
Henri-Robert-Ferdinand-Marie, Bourbon- stă societate grupează lorzi, oameni de şti an. Intre timp cercurile guvernante d:n L ceptată, întrucât reluarea relaţiilor diplo Comitet naţional al Confederaţiei.
Orleans-Guise, conte de Paris şi pină Ia inţă, profesori şi alţi oameni din Anglia, care Italia îndemnate de americani au ratifi- matice este un prim pas oare permite să Cu aplauze furtunoase, delegaţii au sa
americanul get-beget cu numele hazliu de s-au consacrat unei activităţi extrem de cat, în pofida voinţei poporului, acordurile 6 se dezvolte iniţiativa proprie în proble lutat comunicarea că la congres asistă în
Bonaparte-Paterson, care se consideră ur delicate — de a-şi da concursul ca exem de la Paris cu privire la reînvierea wehr- L mele relaţiilor dintre Uniunea Sovietică şi
maş al lui Napoleon I şi pe această bază plarele mai reuşite ale societăţii engleze machtului — a aceluiaşi wehrmacht îm Germania.
nu pierde speranţa de a se urca pe tronul să albă mai mulţi copii, iar cele mai pu potriva căruia au luptat şi au căzut cei Chiar dacă relaţiile diplomatice nu vor
Fran{el... ţin reuşite — mai puţini. Ne putem da mai buni fii ai Italiei. In acest timp, hu fd stabilite dintr-odată se pot începe
seama de metodele de activitate a rasişti liganii din partidul „Mişcarea socială ita acum tratative şi se poate face încercarea SPORT
lor — eugenişti englezi din următoarele liană" s-au obrăznicit într-atîta, încît au de a discuta direct toate problemele, din
declaraţii ale preşedintelui acestei socie început să organizeze în mod făţiş de tre care Cea mal însemnată este problema In cinslea celui de al V-lea Fesfival de la Varşovia
tăţi — Sir Charles Holton Darvin, urma monstraţii pe străzile celor mai mari ora
şul HpsR de glorie al marelui savant en şe, cîntînd cîntece fasciste şi difuzînd ma reuniificării. ?
glez. nifeste care profanau memoria luptători In încheierea articolului său, Amo
lor din Rezistenţă.
— A venit timpul să aducem o contri Scholz îi cere lui Adenauer oa şi repre
buţie mai demnă Ia îmbunătăţirea rasei Şi prefectul oraşului Florenţa a hotă- zentanţii partidului social-democrat din
engleze —• a declarat el. — Trebuie sporit rit să „meargă în pas cu vremea"... Germania să participe la tratativele de
la Moscova.
După cum arată revista engleză „Con numărul englezilor de soi... Şi iată că, după cum scrie ziarul ita Peste tot în regiunea noastră concursu Tot în cinstea Festivalului, colectivul spor
rile sportive ale tineretului în cinstea ce
temporary Review“ — secretariatul conte Cea mai serioasă problemă, după păre lian „Unita", în comuna Lastra a Signa PE SCURT lui de al V-lea Festival Mondial care va tiv „Minerul" din Petroşani a organizai un
lui de Paris de pe rue Constantine din rea Iui, este selecţionarea familiilor care s-a primit dispoziţia... de a şterge de pe avea loc la Varşovia, se desfăşoară pe zi
ce trece tot cu mai multă însufleţire. şir de concursuri sportive, la care iau parte
Paris a tţpvenit un adevărat centru de trebuie încurajate să continue îmbunătăţi placa comemorativă cuvintele: „împotriva
propagandă, care şl-a propus „să cuce rea rasei engleze. De altfel, pentru acea trădătorilor fascişti şi cotropitorilor stră ® După cum relatează ziarul Iugoslav In acest fel au avut loc concursuri de 14 cercuri ale colectivului.
rească în mod metodic şi rezonabil (in fa sta poate fi de mare folos experienţa do- ini“... Opinia publică democrată din acest „Politika“, la Zagreb a apărut primul vo şah, atletism, volei, fotbal şi popice. In
voarea monarhiei) simpatia şi minţile bîndită în îmbunătăţirea raselor de cai. oraş a împiedicat însă în unanimitate e- lum din Enciclopedia Iugoslaviei, alcătuită localităţile Ighiu şi Şard de pildă, au fost Concursurile se desfăşoară în cadrul dis
Franţei“. „Intr-adevăr, raţionează cît se poate de se xecutarea ordinului reacţionarului de la din opt volume. organizate două colective sportive în ca
târul asociaţiei „Recolta", iar în ceea ce ciplinelor: popice, volei, şah, atletism, tenis
priveşte întrecerile sportive din aceste lo
calităţi, aiu participat la desfăşurarea lor, de masă şi tir şi ele şi-au propus să întru
un- număr de peste 84 sportivi.
Mal mult revista afirmă că Henri, conte rios, Sir Charles, in ultima vreme rasele prefectură. Inscripţia a rămas neatinsă. nească un număr de peste 526. sportivi al
Au mai fost organizate concursuri de
• La 11 iunie a.c., Behar Shtylla, mi atletism şi volei în localităţile Oarda de colectivului.
Jos şi Limba.
5 de Paris, adică Henri al VI-lea, este de cailor de curse s-au îmbunătăţit conside Acum placa comemorativă de pe clădirea nistru al Afacerilor Externe al R. P. Al In ceea ce priveşte jocurile de volei, pînă
E de remarcat faptul că, Colectivul spor
$ pe acum un rege neîncoronat al celei de a rabil. Am vrea să facem acelaşi lucru şt Palatului Comunelor din Florenţa este nu bania, a anunţat secretarului general al tiv din comuna Ighiu, a reuşit să aibă un acuma au fost înregistrate următoarele re
număr însemnat de participanţi la con
a IV Republici, care se proclamă arbitru su- cu rasa oamenilor. El se plînge însă că numai un simbol al fidelităţii patrioţilor O. N. U. că guvernul Republicii Populare cursurile sportive, datorită unei susţinute zultate :
munci de agitaţie vizuală efectuată în a-
a prem al intereselor Franţei, situindu-se experienţele cu oamenii sînt mai compli italieni faţă de cauza Rezistenţei dar şl Albania a acceptat invitaţia de a participa cest sens de către utemiştii sportivi dintre I.A.V.J.—I.L.L.V.J 2-0
oare se evidenţiază mai ales tovarăşii Ma-
$ deasupra guvernelor ce se succed". cate decît cu caii, deoarece nu este chiar un simbol al solidarităţii lor în lupta îm- la conferinţa Internaţională în problemele covei Nicolae şi Gheorghiu Traian. D.G.—U.R.U.M.P. 2-0
O De unde capătă el fonduri pentru vasta atît de uşor să stabileşti „caro fiinţe urna- potriva actualei ofensive a reacţiunli. folosirii energiei atomice în scopuri paş Tot în cinstea Festivalului s-a reuşit să I.C.M.M.—I.P.R.O.C. 2-0
se amenajeze o serie de baze sportive oum
X campanie de propagandă, nu s-a aflat, dar nice care va avea loc la Geneva în luna este de exemplu la Stremţ şi la Miceşti, „6 August"—C.F.R. 2-0
unde au fost amenajate terenuri de fot
xoooacoeosoteoofoonoduoroi <so>seosoconoeoînocoetoaot oşoi oseoochoeol-oocooooooooooooooooooooooocooooooooooooooooooooooooooocoooo august a.c. bal, iar la Şard a fost amenajat un teren ?
de volei. Toate acestea s-au făcut prin
0 tulesc pe o scară din ce în ce mai largă. resurse locale şi prin muncă voluntară.
V Este limpede că există forţe care speră să-î Creşte mişcarea grevistă a oamenilor rii greviste, oare a cuprins mase tot mai Pe stadionul „Metalul 108" a avut Zilele trecute pe arena sportivă din oraşul
XriiInfeocţlooănsreiolamescieăciappietnaalmţiisootennaardlheaişttoîsriişttăui acmţiaarileitadcrleiaozscăeaim- muncii din ţările capitaliste largi de oameni ai muncii. Una dintre loc un concurs de trecerea normelor G.M.A Haţeg a avut loc în cadrul campionatului
$mundcaittăoaîrle suabvdeenvţeionniet azdăi,n ce în ce mai grevele de mari proporţii din S.U.A. a precum şi depunerea examenului de con raional de fotbal întîlnirea dintre echipele
xînrăutDăţeistiăg,urş,oemstaejupl uşţiin mprizoebraibail lucaândastaămzi să fost greva celor 50.000 de muncitori de la trol. Făoîndu-se o reuşită mobilizare în colectivelor sportive „Progresul" şi „Voinţa"
Xploaerxei.ste vreun temei pentru a vorbi despre societatea „Sofljuthem Bell Telephone Com- această direcţie s-a reuşit oa un număr ambele din Haţeg. Jucătorii echipei „Progre
pany" oare a durat aproximativ două luni. de 12 tineri din cadrul colectivului spor sul", depunind mai mult elan şi avînd o
Astfel, în Anglia, una din principalele tiv „Metalul II 108" să devină purtători condiţie fizică superioară, au reuşit să-şi
ad insignei G.M.A. gradul II. învingă adversarii, cu scorul de 1-0, prin
ţări capitaliste, datorită intensificării pre ferate cer satisfacerea revendicărilor în Press, docherii din Glasgow şi mânerii din De cîteva zile în S.U.A. continuă greva punctul marcat în mintului 62 de către ju
ceea ce priveşte majorarea (salariilor, par Ţama Galilor au protestat împotriva mă muncitorilor de la unele uzine ale socie cătorul Gîţ.
gătirilor de război, în anul 1&54 preţurile ticipă 80 la sută din totalul mecanicilor surilor luate de guvern faţă de această tăţii „Ford Motor" prin care aceştia pro
Ia alimente au crescut cu 8 la sută, ridi- şi fochâştidoT de locomotive din ţară, ceea grevă, decLarind că vor înceta lucru dacă testează împotriva noului contract înche E demn de subliniat faptul că această
ce înseamnă aproximativ 70.000 oameni. autorităţile vor sabota greva. iat care nu le satisface revendicările. echipă, e formată doar de cîteva luni şi e
cîndur-se în acelaşi timp impozitele, chi Această grevă, după ouim sânt nevoite să compusă numai din elemente tinere — sub
riile, tarifele la gaz, etc. Datorită acestei recunoască chiar şi ziarele engleze, fiind Influenţa mişcării greviste din întreaga De asemenea, ca un protest împotriva 20 de ani. Aşa stînd lucrurile, victoria pe
cea mai mare grevă a feroviarilor din Anglie se resfrînge şi asupra muncitori vieţii de mizerie. în S.U.A. peste 50.000 de care a obţinut-o asupra rutinatei echipe
situaţii, în întreaga ţară se remarcă o re 1926 încoace, produce mari perturbări în muncitori de la societatea „General Mo „Voinţa" merită toată lauda.
întreaga circulaţie a Angliei şi deci în
ducere simţitoare a consumului de pro întreaga economie a ţării. lor din portul Singapore care se află în tors" au declarat grevă. Tot pentru un După corespondenţele primite de la
sudul peninsulei Mialacda şi care este a- trai mai bun, sînt în grevă şi muncitorii tovarăşii : Gh. Cioranu, Pop Adalberi şi
duse alimentare. Dacă facem o compara Autorităţile din Anglia au folosit tot Nicu Sbuchea.
felul de ameninţări pentru a sili pe mun
ţie ou raţia alimentară din ultimele pa citorii grevişti să înceteze greva. Această oapanat de Anglia din anul 1819. In acest de la 12 uzine ale acestei societăţi.
metodă neavînd însă mied un efect, gu
tru decenii, constatăm că consumul de vernul englez încearcă să facă faţă greu port oare esfte un centru proletar, oame Manifestări de nemulţumiri împotriva
carne a scăzut în 1954 de la 33,8 uncii pe tăţilor ivite în urma acestei greve, prin
luarea unor „măsuri exc'epţionale". Ast nii muncii pe za ce trece duc o luptă tot regimului de exploatare şl pentru reven PROGRAMUL FILMELOR
săptămână pe cap de locuitor la 31,7 uncii, fel, guvernul a ordonat rechiziţionarea ca
iar consumul de peşte a scăzut de la 6,7 mioanelor particulare pentru a se trans mai hotărâtă împotriva jugului colonia dicări economice au loc şi în Italia. De
porta minereuri în regiunile industriale
pînă la 5,1 uncii, etc. unde este nevoie. Puţinele trenuri care au list britanic şi pentru a câştiga condiţii de * exemplu, la 11 iunie a.c., 40.000 de ţărani In cea de a doua jumătate a lunii iunie ORAŞTIE: 16-19 Directorul nostru. Pui
In cursul anului 1954 oa urmare directă mai rămas în circulaţie sînt rezervate nu a.c., pe ecranele cinematografelor din re de şoimi: 20-22 VI, Antilopa de aur; Zmeul
mai transportului de combustibil în dauna trai mai bune. Astfel, agenţia Associated dijmaşi împreună ou familiile lor, au or giunea noastră, vor rula următoarele filme: cel rău, Vals pe ghiaţă ; 23-26 Intr-un port
a creşterii exploatării clasei muncitoare, trenurilor de persoane. îndepărtat ; 27-29 Apărătorii patriei; 30 VI-
Press anunţă că în ziua de 13 iunie a.c., ganizat mitinguri şi demonstraţii prin care DEVA : 18-22 Libelula. Pe drumul libertă 3 VII Cafeneaua de pe bulevard.
mişcarea grevistă a luat proporţii uriaşe, Eforturile depuse de autorităţile engleze
însăşi Ministerul Muncii din Anglia a fost de a face pe muncitorii grevişti să reia în portul Singapore a fost declarată grevă îşi exprimă revolta faţă de proprietarii ţii; 23-27 Un vals vienez; 28 VI 3 VII Po PETROŞANI : 16 Pe baricadă; 17 Sfîr
nevoit să recunoască că în anul 1954 miş lucrul nu au nici un rezultat, lupta pen teci primejdioase. şitul unei cariere; 18-20 Umbre; 21-27 A-
tru satisfacerea revendicărilor în ceea ce generală ca semn de solidaritate cu lupta funciari care refuză să le plătească chel venturile vasului Bogalîr; 28 VI 4 VII Che
carea grevistă a luat o amploare serioasă, priveşte majorarea salariilor continuând. ALBA-1ULIA: 16-19 R.P.R., Marinică; marea destinului.
depăşind .mult nivelul mediu al mişcării Mai mult decît atît, mişcării greviste a docherilor dare sînt în grevă de 6 săptă tuielile pentru lucrările de ameliorare ne 20-22 Tinereţea lui Maxim; 23-26 Hamlet;
muncitorilor feroviari i se alătură doche cesare. Ei cer în acelaşi tâmp ca proprie 27-29 Lupta pentru viaţă ; 30 VI-3 VII Ju TEIUŞ : 16-19 Africa II; 23-26 Furtună
greviste de acum 20 de ani. rii şi hamalii dintr-o serie de porturi mari mâni. Oa o uirmare a acestei greve gene tarilor funciari să le fie interzis să alunge cătorul de rezervă. pe Nipru; 30 VI 3 VII, Aventură la Marien-
din Anglia. De asemenea, după cum sub rale oare are drept scop creşterea salarii pe dijmaşi de pe pământurile lor. De ase schlad. c
Mişcarea grevistă însă a luat şi mai liniază corespondentul agenţiei France menea în Italia, în cursul zilei de 13 iu APOLDUL DE SUS: 16-19 Cenuşăreasa;
lor şi punerea în libertate a liderilor sin nie ac., peste 80.000 muncitori agricoli de 23-26 Magazinul de stat; 30 VI-3 VII. Mai SIMER1A : 16-19 Cafeneaua de pe bule
mari proporţii odată cu începutul anului dicali arestaţi de autorităţile locale, tran la culturile de orez au declarat o grevă vard; 20-22 Lupta pentru viaţă;,23-26 Keto
1955. Printre mişcările greviste din acest de 24 ore pentru obţinerea de revendicări tare ca noaptea; şi Kote; 27-29 Zoia; 30 VI-3 Vil R.P.R.,
timp, este demn de amintit greva electri sportul din acest oraş este întrerupt, ma în ceea ce priveşte majorarea salariilor. HAŢEG: 16-19 Fanfan la Tulipe; 20-22 Marinică.
cienilor şi mecanicilor de la cele mai mari gazinele şi pieţele nemaiputînd fi deschise.
ziare din Londra, care cereau majorarea Valul mişcării greviste din ţările capi Micluho Maklai; 23-26 Maieştrii baletului SEBEŞ-ALBA : 16-19 Marile speranţe;
salariilor. In timpul acestei greve, care a Oa o consecinţă directă a politicii „de taliste, este o dovadă că conştiinţa şi spi rus; Nicolae Bălcescu; 27-29 întreceri ve 20-22 Vinovaţi fără vină; 23-26 Răsare soa
durat aproximativ o lună de zile, la Lon ritul de organizare a oamenilor muncii sele; Vineri 13. 30 VI-3 VII Circul Slavîa1. rele; 27-29 Palatul ştiinţei; Inspiraţii;
dra n-a putut să apară aproape nici un pe poziţii de forţă" pe care o duc pute din aceste ţări este în continuă creştere. 30 VI 3 VII Locotenentul lui Rakoţi.
ziar central. rile imperialiste, mişcarea grevistă a oa Acest fapt este de asemenea o dovadă 1LIA: 16-19 Ciao I. Man; 23-26 Sadko;
grăitoare că masele muncitoare din ţările 30 VI-3 VII Scutierul şi cenuşăreasa. ZLAŢNA : 16-19 Arena celor curajoşi; 20-
Cea mai mare grevă din ultimul timp în menilor muncii pentru revendicări eco capitaliste sînt tot mai greu de exploatat 22 Ciao I. Man; 23-26 Povestea micului co
Anglia este greva muncitorilor feroviari ceea ce, produce nelinişte şi furie în rân BRAD: 16-19 Examen de maturitate: coşat; 27-29 Volga-Doo; 30 VI-3 Vil Stele
care a luat naştere la sfîrşitul lundii mai nomice se face tot mai simţită şi în cele durile cercurilor guvernante imperialiste. 20-22 Viaţa începe din nou; 23-26 Fiul pă vesele.
a.c'., şi care se continuă şi acum. La acea lalte ţări capitaliste. durarului; 27-29 Lumină la Kordi; 30 VI
stă’grevă prin oare muncitorii de la căile V. POFESOU 3 VII Ordinul Anna; Pe drumul celor trei
Dacă ne referim la cea mai mare ţară Republici.
capitalistă, S.U.A., constatăm că prima ju
mătate a anului 1955 a însemnat pentru
ea o creştere tot mai accentuată a mişcă-
Redacţia şi Adm ziarului Str. 6 Marti©, nr, 9. Telefon? 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.E, nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.