Page 21 - 1955-06
P. 21
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI VA! IN A C E S T N U M Ă R :
ni! Socialismului Cultură şi sp o rt: Rezultate ce — Din experienţa minerilor frun tului sindical franco—sovietic
ne-au bucurat; Cu tragere de taşi : Fiecare brigadă — o şcoală (pag. 4-a)
de calificare; înaintări rapide
inimă ; Cu cortina ridicată. cu ciocanul de abataj Ecourile Notei Sovietice în pro
(pag. 2-a) (pag. 3-a) blema Conferinţei cvadripartite
Viaţă de partid: întărirea prie — In pădurile Munţilor Apuseni (pag. 4-a)
(pag. 3-a)
teniei cu minorităţile naţionale- Regruparea forţelor în economia
— Comunicatul Sesiunii Comite naţională a R. P. Ungare
sarcină de seamă a organizaţii
(pag. 4-a)
lor de partid (pag. 3-a)
Duminică 19 iunie 1955 4 pagini 20 bani
M uierea mondială de la Helsinki, De pe î n t i n s u l regiunii noastre
o nouă manifestare de pace a popoarelor
Intre 22 şi 29 iunie a.c. în Capitala vietic în problema reducerii armamentelor, Fontă, oţel şi lam inate Prin aplicarea metodelor înaintate Urccomitet de luptă pentru pace
Finlandei, Helsinki, vor oivea loc lucrările interzicerii armei atomice şi înlăturării peste plan în construcţii
Adunării Mondiale a reprezentanţilor for primejdiei unui nou război, prezentate spre cu frumoase iniţiative
ţelor iubitoare de pace care vor contribui exam inare Adunării Generale a O.N.U., au Furnalişiii Prima jumătate a Ritmul construcţiilor în patria noastră creşte neîncetat. Se înalţă noi blocuri pentru
şi mai mult la intensificarea luptei pen o deosebită importanţă .pentru curmarea oamenii muncii, oraşele şi satele îşi schimbă înfăţişarea, se clădesc şcoli, cămine cultu In întîmpinarea Adunării Mondiale a re
tru pace, la consolidarea păcii popoarelor „războiului rece“ şi întărirea încrederii -..... = DiundiL iunie a. c. a rale, etc. Eforturile oamenilor muncii din construcţii se concretizează prin metri cubi prezentanţilor mişcării pentru pace de la
dan Europa şi din lumea întreagă. între state. înfăptuirea acestor măsuri ar de zidărie, metri patraţi de tencuială daţi peste plan, prin aplicarea metodelor înainta Helsinki, care va avea loc în curînd, co
avea ca drept rezultat eliberarea popoa fost încheiată de fumaliiiştii ce deservesc te de muncă Orlov — în lanţ, metoda tencuirii rapide etc., care grăbesc terminarea îna mitetele de luptă pentru pace din regiunea
La această Adunare Mondială pentru relor din ţările capitaliste de povara pe inte de vreme a edificiilor . noastră şi-au intensificat şi mai mult munca
pace, se vor aduna din toate colţurile glo care o suportă de pe urm a cheltuielilor de furnalele nr. 2 şi 3 ale Combinatului si de popularizare a ultimelor evenimente in
bului pământesc oameni de cele mai dife înarm are precum şi izbăvirea omenirii de Publicăm mai jos cîteva din realizările harnicilor constructori de pe şantierele din ternaţionale.
rite concepţii politice şi convingeri reli primejdia unui nou război distrugător. derurgic „Gh. Gheorghiiu-Dej” din Hune regiunea noastră.
gioase, rase şi naţionalităţi. Vor veni re Unul dintre comitetele de luptă pentru pa
prezentanţii celor care le este scumpă pa In faţa noii situaţii oare s-a creat în doara, ou un bilanţ frumos. De la furna ce din regiunea noastră care arc o permanen
cea şi luptă din toate puterile pentru, apă urma ratificării acordurilor de la Paris; tă preocupare şl iniţiativă în ceea ce pri
rarea ei. guvernele ţărilor iubitoare de pace din lul nr. 3, de exemplu, s-a elaborat cu veşte metodele de desfăşurare a luptei pen
Europa au considerat o datorie sfîntă faţă tru pace este Comitetul raional de luptă pen
In Comunicatul Secretariatului Consi de popoarele lor să ia măsuri pentru a 5,47 la sută mai m ultă fontă decât pre tru pace din Orăştie.
liului Mondial al Păcii se arată că, po apăra munca lor paşnică, pentru a asigura
trivit datelor existente la 1 iunie, la A du pacea în Europa. Acestui scop i-au fost vedea planul de producţie. Cea mai im Membrii acestui comitet au acordat o a-
narea Mondială a Păcii de la Helsinki vor consacrate lucrările Conferinţei istorice de tenţie deosebită popularizării conferinţei de
participa aproximativ 2000 persoane din la Varşovia, a ţărilor europene, care au portantă realizare a fosit obţinută de bri la Varşovia şi în special încheierii tratatului
75 de ţări. Astfel, Adunarea Mondială de avut ca rezultat încheierea tratatului de de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală
la Helsinki va fi cea mai largă şi mai re prietenie, colaborare şi asistenţă m utuală gada condusă de prim-topditorul Culda A- între cele opt state europene iubitoare de
prezentativă îmtîlnire internaţională a iu între cele opt state europene iubitoare de pace.
bitorilor de pace din toarte ţările. pace. Hotărîrile conferinţei de la Varşovia vram de la furnalul nr. 3 — brigadă
au o uriaşă însemnătate internaţională, Astfel, Comitetul raional de luptă pentru
Mişcarea organizată pentru pace care a făurind o pavăză pentru securitatea ţă fruntaşă pe cele trei schimburi. Harnicii Pe şantierele întreprinderii de construcţii deplinit în proporţie de 128 la sută. Produc pace din Orăştie cu scopul de a face şi maî
luat naştere după cel de al doilea răz rilor participante la tratat şi contribuind 904 ritmul construcţiilor industriale, civile tivitatea muncii a crescut de asemenea cu 27 mult cunoscut oamenilor muncii rezultatele
boi mondial, a devenit astăzi cea mai pu totodată la întărirea păoii şi securităţii în fum alişti ai acestei brigăzi au depăşit şi sociale este în plină creştere. la sută faţă de sarcina planificată. conferinţei de la Varşovia, a organizat în
ternică şi atotcuprinzătoare mişcare de Europa. cursul zilei de 12 Iunie a.c. în oraşul Orăştie
masă d-in istoria omenirii. In fruntea fron planul de producţie pe perioada 1-15 iu In acest an, printre alte lucrări, a fost Harnicii constructori din cele peste 50 un program artistic dat de elevii Şcolii medii
tului păcii se găseşte Uniunea Sovietică O nouă contribuţie la slăbirea încordă terminal un bloc muncitoresc la Cugir şi şantiere deschise în regiunea noastră au dat mixte nr. 1 din localitate.
oare din primele ziile ale existenţei sale rii internaţionale este şi nota guvernului nie cu 13,78 la sută. s-a început construirea a două blocuri pen în folosinţă anul acesta multe lucrări noi.
a chemat şi cheamă popoarele din întrea sovietic către guvernul R. F. Germane. tru celibatari cu cca 40 camere. De aseme Printre acestea se numără : 2 ateliere, unul Cuvîntul de deschidere l-a avut profesorul
ga lume la luptă activă pentru apărarea Prin această notă, guvernul sovietic pro Da furnalul nr. 2 — fum ai al' tineretu nea, la Orăştle şi Zlatna s-a construit de lîmplărie şi altul de mecanică, ce au Dumitru Ioan, care a vorbit despre succese
păcii, pentru asigurarea securităţii popoa pune guvernului Germaniei occidentale cîte un grup social. Tot Ia Zlatna fost predate întreprinderii locale „I. C. le partizanilor păcii, punînd mare accent pe
relor. Cauza în tăririi păcii şi a asigurării stabilirea de relaţii directe, diplomatice şi lui, — tooul de frunte pe prima jumă s-au construit patru blocuri muncitoreşti cu Frimu“ Orăştle, o linie de cale ferată în importanţa conferinţei de la Varşovia pentru
securităţii popoarelor decurge din însăşi comerciale, precum şi culturale, între cele cîte patru apartamente fiecare. Pentru copiii oa gustă şi o moară-rambleu la întreprinde consolidarea păcii între popoare.
esenţa orânduirii sociale şi de stat sovie două ţări. Normalizarea relaţiilor dintre tate a lunii iunie îl ocupă brigada pe care menilor muncii din Cugir s-a construit o rea carboniferă Petrila, două şcoli, una la
tice, din însăşi ideologia oare călăuzeşte U.R.S.S. şi R. F. Germană ar fi un nou creşă şi un spital. Feneş şi una la Lunca Meteş, raionul Alba In buna reuşită a programului artistic
statul sovietic în toate acţiunile lui. succes al forţelor pădii, primejdia războiu o conduce tov. Miteă Ilie, oare şi-a în şi altele. s-au remarcat elevii Popovici Eugenia,
lui fiind înlăturată. Calitatea bună a lucrărilor date de con Castaian Corneliu, Albu Iosif, Păcurar
Mişcarea contemporană pentru pace se trecut planul ou 8,40 ia sută. structorii acestor întreprinderi, cît şi depăşi Numeroşi sînt muncitorii care, prin efortu Gheorghe şi alţii. Comitetul raional de
ridică împotriva uneltirilor forţelor im Creşterea necontenită a luptei pentru rile de plan obţinute de cei din brigada con rile lor, grăbesc terminarea lucrărilor ce luptă pentru pace din Orăştie a răsplătit
perialiste care intensifică tot mai mult pace a popoarelor, este confirmată şi prin Ofelarii întregul sector dusă de tovarăşul Fărcău Ioan şi din echi le au în plan. Iată de pildă brigada con munca celor merituoşi prin împărţirea ca
pregătirile în vederea dezlănţuirii unui aceea, că guvernele celor trei mari puteri al oţelăniei, frunta pele tovarăşilor Holtzinger Ioan IV, Ştechel dusă de tovarăşii Grozuţ Petru de la gru premii a aproape 50 volume cărţi literare.
ncu război mondial. Aceste forţe agresive capitalista, S.U.A., Anglia şi Franţa, au ¦ -------------- Simion şi Bucfeler Iosif, sînt dovada pri pul de construcţie Alba-Iulia, care şi-a de
— m iliardarii şi milionarii — au nevoie fost nevoite să accepte, ca alături de Uniu ceperii şi străduinţei lor de a da case bune păşit planul cu 87 la sută, brigăzile to Asemenea manifestări culturale închinate
de un nou război pentru a obţine supra- nea Sovietică, să participe la o conferinţă şă în întrecerea socialistă pe perioada ce de locuit pentru cei ce muncesc şi a apli varăşilor Cinci Andrih şi Birtalan Grigorle conferinţei de la Varşovia au mai avut loc
profiturd prin jefuirea şi aservirea altor ciare va putea juca un rol de seamă în cării în mod creator a celor mai avansate şi în satele raionului Orăştie ca, de exemplu,
state. In vederea realizării acestor sco slăbirea încordării internaţionale; dacă lor 15 zile ale acestei luni se află echipa de la grupul Petroşani, care în ultimul timp Căstău, unde, despre importanţa confe
puri, forţele agresive, în frunte cu S.U.A., această dorinţă va fi îm brăţişată de şefii metode de lucru. rinţei de la Varşovia, a vorbit Ion Dărvă-
înjghebează tot felul de pacte militare în tuturor guvernelor participante la confe de oţeluri a cărei prim-topiltor este tov. Constructorii de la Trustul 4 din Hune au înregistrat realizări de plan de 221 la'
Europa, în Orientul Apropiat şi Mijlociu, rinţă. rescu, membru al comitetului raional de
în Asia ; înfiinţează baze militare în jurul Brânzei Dumitru, oare s-a evidenţiat în doara, au dat de curînd spre folosinţa oa sută şi respectiv 207 la sută. Depăşiri de
Uniunii Sovietice şi a ţărilor de democra In toate ţările, indiferent de orânduirea luptă pentru pace, Blandiana, Vinerea, etc.
ţie populară. de stat sau socială, au loc pregătiri inten aplicarea corectă a metodelor oţelarilor menilor muncii un bloc cu 54 apartamente. 103—170 la sută au dobîndit brigăzile con
se în vederea Adunării Mondiale de la In ultimele zile, în raionul Orăştie, din
Popoarele iubitoare de pace care au Helsinki care va avea loc numai peste sovietici Maituiineţ şi Privailov. Planul de In prezent se lucrează la blocul nr. 47, ce duse de Florea Gh. Florea de la grupul Si-
învăţat din experienţa istoriei îşi văd a- eîitewa zile. Oamenii muncii de pretutin iniţiativa comitetului raional de luptă pen
meninţarte libertatea şi suveranitatea na deni îşi trim it delegaţi la această con producţie al acestei vrednice echipe a va cuprinde tot 54 apartamente. Pînă la 23 meria, Duma Ioan şi Osiccanu Marin de
ţională de către prădalnicii imperialişti şi ferinţă care prin glasul lor să facă să tru pace, au avut loc şi conferinţe despre
se unesc tot mai strâns în marele front răsune şi mai mult dorinţa de pa.ee şi fost îndeplinit în proporţie de 110,9 la August a.c. se vor preda încă 27 apartamente la grupul Deva şi Tîrşa Ştefan de Ia gru
pentru apărarea păcii, în lupta pentru ză libertate. Astfel, oamenii muncii din ţara apropiata Adunare Mondială pentru pace
dărnicirea planurilor războinice. noastră au ales cu încredere delegaţia po siută. Au fost elaborate 45 de şarje rapide, şi se va termina cantina de la centrul şco pul Orăştie.
porului nostru la Adunarea Mondială pen de la Helsinki.
Evenimentele petrecute în ultima vreme tru pace de la Helsinki, delegaţie care va dintre clare 14 numai de echipa lui Brîn- lar. Muncind cu toată dragostea, constructorii
pe arena internaţională arată d a r că for duce în îndepărtata ţară a nordului do- In cele cinci luni din acest an, planul pro
ţele păcii cresc zi de zi în întreaga lume, ripţa fierbinte de pace a întregului nos zei. P rintre echipele fruntaşe sânt şi cele din cadrul T.RC.L.H. vor termina în curînd
în ciuda rezistenţelor înverşunate opuse tru popor muncitor. ducţiei în cadrul Trustului regional de con
de forţele războiului. Acţiunea forţelor conduse de tovarăşii puim-topiitori: Stra- lucrările de Ia şcoala din Simeria, de la
iubitoare de pace s-ta m anifestat cu toată Poporul nostru muncitor ştie că pentru strucţii locale Hunedoara — Deva a fost în
claritatea prin lupta împotriva pregătiri construirea unei vieţi noi, socialiste are tulat Dumitru, Costa,che Vasule, Lăibuneţ şcoala şi dispensarul din Blăjeni, precum
lor războiului atomic făcute de imperia nevoie de pace. In vederea întăririi păcii,
liştii americani. Această luptă este con oamenii muncii întîmpină Adunarea Mon Vaier şi Oprişa Avram, care au obţinut şi alte lucrări importante.
cretizată prin sutele de milioane de sem dială de la Helsinki cu noi succese în
nături puise ¦pe Apelul păcii de la Vdetra lupta pentru îndeplinirea planului cinci depăşiri cuprinse între 2,1% — 8,2%.
de către partizanii păcii din lumea în nal, pentru dezvoltarea economiei naţio
treagă ; oameni de cele mai diferite con nale, pentru întărirea şi înflorirea pa Laminoriştii Sectorul laminoare
vingeri politice şi religioase, categorii so triei.
ciale etc. uimiţi însă din dorinţa sinCeră ¦ — al Combinatului si
de a apăra pacea şi fericirea popoarelor. In cinstea Adunării Mondiale de la Hel
sinki, comitetele de luptă pentru pace a,u derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hune
Succesul conferinţei de la Bandung, unde datoria să desfăşoare o activitate rod
reprezentanţii a 29 ţări din Asia şi Africa, nică, privind popularizarea largă în rân doara continuă să păstrez© titlul de sector
ou sisteme sociale diferite, s-au pronunţat dul oamenilor muncii a problemelor ac
pentru coexistenţă paşnică, împotriva po tuale ale vieţii internaţionale. Fiecare ce fruntaş pe combinat. Da dota de 14 Luni©
liticii blocurilor agresive, constituie o nouă tăţean trebuie să cunoască iniţiativele
dovadă a influenţei pe care c exercită pe paşnice ale ţărilor iubitoare de pace în a. c., planul la zi era îndeplinii; în propor
arena internaţională, ideia păcii şi a prie frunte cu Uniunea Sovietică, trebuie să
teniei între popoare. cunoască lupta şi succesele partizanilor ţie de 101,5 la sută. Schimb fruntaş pe
păcii din lumea întreagă.
Semnarea tratatului de stat cu Austria, sector se află cel condus de tov. Constan
care acordă acestei ţări independelhţa şi Eforturile comitetelor de luptă pentru
neutralitatea, este de asemenea o nouă în pace trebuie să se îndrepte spre cuprin tin Petre, Care a abţinut în perioada 1-14
frângere moral-politică a puterilor impe derea, în mişcarea organizată pentru pace,
rialiste. Rezolvarea pe cale paşnică a a tuturor oamenilor cinstiţi, însufleţindu-i iunie o depăşire a sarcinilor de plan de
problemei austriaice înseamnă un nou la noi acţiuni concrete pentru apărarea
aport la întărirea cauzei păcii şi securităţii pădii, pentru întărirea necontenită a sta 8,1 la sută. Schimbul de sub conducerea
în Europa, o nouă contribuţie la slăbirea tului nostru, a bazei sale economice şi a
încordării internaţionale. De asemenea, puterii de apărare. tovarăşului Andrăşesou Gheorghe are o
desfăşurarea cu succes a tratativelor dintre
reprezentanţii guvernelor Uniunii Sovie Poporul nostru muncitor, care este un realizare a planului de producţie de 103,9%.
tice şi R.P.F. Iugoslavia are o mare însem activ luptător pentru pacea popoarelor, sa
nătate în destinderea situaţiei internaţio lută din toată inima Adunarea Mondială ^iwiM L««eroqCTiig?g L> 0 < J H B B B BBBB a m m —
nale. în menţinerea păcii. de la Helsjnki şi-i urează deplin succes
în lucrările sale. M U N C Ă R O D N IC Ă L A ÎN T R E Ţ IN E R E A C U L T U R IL O R
Recentele propuneri ale guvernului so
IN COMUNA BALŞA ranilor muncitori din comuna Bobîlna s-a niitroxam, se num ără şi ţăranii muncitori Un succes bine meritat
îndreptat spre executarea praşilei a I-a Lupşor Ioan Oaraşca Aurel. Adum, cul
îndrum aţi de organizaţia de bază şi de şi a Il-a la culturile de porumb, cartofi turile de orz şi ovăz din comuna Turda,ş In soare zilei de 16 iunie a.c. a avut
tehnicianul agronom, ţăranii muncitori din şi floairea-scareluii. Urmând sfatul tehni şi-au re v e n it; ele sînt verzi şi deosebit cte lor în sala cinematografului „Filimon
comuna Balşa, raionul Orăştie, au înţeles cianului agronom de la punctul agricol, ei frumoase. Sîrtoui“, din Deva un spectacol de muzi
necesitatea executării la timp a praşile- au term inat de prăşit o suprafaţă de 350 că distractivă, dat de către orchestra de
lor la porumb şi au pornit la luchu. Mai ha. ou porumb, 10 ha. cu floarea-soareluii LA SARMISEGETUZA suflători şi ansamblul de estradă a Sfa
întâi, au prăşit ţăranii muncitori Lucăcel şi 112 ha. cartofi. tului popular regional.
Iosif, Metea Aron, şi Mihuţ Petru. Apoi, In comuna Sormisegetuza din raionul
au ieşit şi ceilalţi ţărani muncitori pe câmp Succesele dobândite de ţăranii muncitori Haţeg, ţăranii muncitori Curui Simion, Programul prezentat a cuprins numere
să-şi prăşească culturii© de porumb. Işvan Petru, Nicolici Aron, Bodea Adam, Obrejan Crăciun şi Mituilescu Adam, sânt din muzică de operete, muzică uşoară, mu
N.iociâici Nicolae şi alţii, care au fost pri cei mai respectaţi. De ce ? Pentru că zică din concertul popoarelor şi diferite
Pînă acuim, în comuna Balşa a fost pră mii la aceste lucrări, au făcut posibil ca aceştia au fost întotdeauna în fruntea cântece populare româneşti. Au interpretat
şită o suprafaţă de 365 ha. însămânţată cu şi Comuna Bobîlna să se situeze printre muncilor agricole, dînd exemplu de felul solişti vocali şi instrum entişti printre care
comunele fruntaşe la întreţinerea cultu cum trebuie să se muncească pământul. tovarăşii Frenţiu Dcina, Tarţa Măria,
porumb. rilor pe raion. Doroga Aurel, Donovioi Maria, Beiled II-
De pildă acum, în perioada întreţinerii dico şi alţii.
LA ROMOS IN COMUNA TURDAŞ Culturilor, ei aiu fost primii oare au în
ceput şi au term inat plivitul. Mitulescu Spectacolul s-a bucurat de un bine me
Pirăşitui culturilor de oartofi este una dlin Mai acum cîteva săptămâni, pe cîteva Adam, care a însămânţat o suprafaţă de ritat succes. El a fost răsplătit de că
preocupările însemnate ale ţăranilor mun din tarlalele însămânţate ou orz şi ovăz 75 ari cu porumb în cuiburi aşezate în tre publiciul sipeotator (care umpluse sala
citori din comuna Romos. Astfel se ex din comuna Turdaş, a apărut gândacul ba pătrat, a term inat deja praşila I-a. Da fel pînă la refuz) ou aplauze furtunoase şi
plică faptul că într-un timp scurt, ei au laş, unul dintre cei mai periculoşi dău Obrejan Crăciun şi Curui Simion. Acum, îndelung repetate.
reuşit să termine pnaşiia I-a pe 6 supra nători ai acestor colturi. La îndemnul ei execută praşila II-a la oartofi.
faţă de 202 ha. însămânţată eu cartofi şi tehnicianului agronom Igna Cornel, care Această reprezentanţie dată de către an
să înceapă în multe locuiri praşila Il-a. a arătat ce pagube poate aduce culturilor Faptul că aceştia au fost primii, a în samblul de estradă al Sfatului popular re
Printre ţăranii muncitori oare au fost în acest dăunător, mai mulţi ţărani munci demnat şi pe ceilalţi ţărani muncitori din gional este calitativ superioară primei re
fruntea lucrărilor de prăşit, se num ără şi tori au venit la punctul agricol şi au luat comună să înceapă executarea praşilei a prezentaţii dată de către acesta, luctru ce
Ţăndău Nicolae, Baba Ioan, Basarab Au nirtroxan, pe care l-au îm prăştiat apoi pe I-a. Astăzi, comuna Sarmisegetiuza se poate dovedeşte că munca depusă în vederea
rel şi Crăciun Gheorghe. culturile atacate. Printre cei care au e- mândri că din cele 312 ha. însămânţate cu bunei pregătiri a ei, a fost stăruitoare şi
xecurhat combaterea gândacului băl os cu porumb şi cartofi, s-au prăşit odată, mai străbătută de un apreciabil simţ artistic.
IN BOBTLNA mult de 280 ha, iar numeroşi ţărani mun
citori prăşesc pentru a doua oară.
După ce au term inat pliviftul buruieni
lor din oU'lturdle de păicase, atenţia ţă
Pe drum, înspre grădina lor, am vorbit Acolo unde învaţă micii tractorişti
mereu despre tot ce ne-a venit în min
te. însoţitorul meu, tovarăşul Popa Ale repartizînd elevii mai slabi celor care Teodor, Maxim Gheorghe, Moga I. Vio- cît înaintam mai mult. Zărirăm curînd
xandru, directorul Şcolii profesionale de erau mai buni la învăţătură. In acest rel, Cerbu Ioan şi Crăciunescu Aron din un tractor în jurul căruia erau adunaţi
tractorişti mecanici agricoli din Dobra, fel rezultatele obţinute au constituit un anul I., sau ca Laz Eugen, Crăciun Mi- un grup de elevi. Imediat în dreapta dru
era un om nu prea înalt, dar sprinten, motiv de mîndrie pentru noi toţi, atît hai, Crişoveanu Ionel şi Simon Aurel din mului pe care mergeam, se desfăşura
vioi şi gata de a te întreţine în orice fel pentru elevi cît şi pentru profesori. anul II, care au dat răspunsuri numai pe larg şi rînduită în parcele cu diferite
de discuţii. îm i plăcea să-l ascult. calificative de foarte bine. Natural că. soiuri de răsaduri, o grădină îngrijită şi
Tovarăşul Pova se opri o clipă, ca şi în aşa fel întreţinută că îţi era mai mare
După ce ne dădurăm părerea despre dragul s-o priveşti. Printre parcelele amin
timp, despre felul în care trebuie exe AM i tite, erau săpate canale adinei prin care
cutată cutare sau cutare lucrare agrico apa năvălea spumoasă dinspre tractor.
O seară de neuitat lă în ceea ce priveşte întreţinerea cul
turilor, tovarăşul Popa începu a-mi po — Acesta e pămîntul şcolii noastre,
In seara zilei de 17 iunie a.c., oamenii au pentru muzica poporului nostru, a fost vesti despre şcoala pe care o conducea. începu a mă lămuri tovarăşul Popa. In
muncii din oraşul Hunedoara au avut un cu căldură exprimată într-o serie de oîn- De altfel acest lucru îl urmăream şi eu. fiecare an adunăm de aici o frumuseţe de
fericit prilej de a cunoaşte odată mai m ult tece româneşti executate de către aceştia. Vroiam să aflu cum anume muncesc micii zarzavat. Tractorul pe care-l vezi e
minunatele bogăţii ale artei populare chi Aşa de pildă solistul Cian-Guan hoa a tractorişti, cum învaţă ei, cum se pregă aşezat acolo pentru ca, prin ajutorul lui,
neze, Pe scena grădinii de vară „I. C. Fri- interpretat ou multă măiestrie cântecele tesc pentru viaţă. să putem trage apă ăintr-un rîu ce se
m u“ a fost dată o minunată reprezentanţie „Cine m-aude cântând“, „Trandafir de la varsă imediat în marginea pămîntului
de către orchestra de muzică naţională Moldova“ şi altele. nostru.
chineză, Care ne vizitează ţara la invita
ţia Institutului Romîn pentru relaţiile O adîncă emoţie a provocat publicului — A vem posibilităţi largi tovarăşe, Ajunserăm Ungă tractor. Elevii ne sa
culturale cu străinătatea, în cadrul acor spectator frumuseţea cântecelor chine foarte largi, începu a-mi spune acesta. lutară respectuoşi, apoi directorul începu
dului de colaborare culturală dintre ţara zeşti cum au fost de pildă „Valea luminoa Cunoştinţele predate elevilor la orele a-î întreba tot felul de lucruri în legă
noastră şi R. P. Chineză. Au participat să“ interpretată la instrument de către teoretice sînt imediat concretizate prin tură cu felul în care ei au muncit în acea
ou acest prilej un număr de peste 2000 per Cian-jui, „întâlnire fericită” o minunată munca practică pe care o facem pe trac zi în grădină. Din vorbă în vorbă, între
soane care, pe tot timpul desfăşurării pro melodie din Mongolia inferioară şi altele. toare. Acest lucru o să-l vezi şi dum bările, conduse cu dibăcie de către cel
gramului, au manifestat călduros, expri- neata în curînd, deoarece unul din trac care le punea, se abătură înspre subiec
mlndu-şi simpatia şi admiraţia faţă de ta Sfârşitul spectacolului, a fost acoperit toarele noastre e chiar aici în grădina tul despre care spunea pe drum că vrea
lentul cu care a fost executat fiecare cân de aplauze furtunoase şi ovaţii prelungi, în care mergem noi. Lucrează pe el una să ne vorbească. In acest fel, explicaţia
tec în parte. aplauze şi ovaţii Care s-au transform at începu a curge domol şi în amănunţime,
apoi într-.un adevărat miting al dragostei din grupele elevilor rămaşi la şcoală ascultată cu atenţie şi interes de către
Dragostea pe oare solii artei chineze o şi sincerei prietenii care leagă poporul pentru practică. Eu, tocmai merg şă le elevii îngrămădiţi în jurul tractorului.
chinez de poporul nostru. predau la faţa locului o lecţie prin care
să .le explic modul de funcţionare a car Mă uitam la fiecare dintre aceşti mici
Daruri pentru Festival buratorului servomotorului în doi timpi, tractorişti, cum urmărea din priviri pie
de la tractorul K.D. 35. sele arătate, cum nota cu grijă în car
Tinerii şi tinerele din întreprinderile re Tinerii din raionul Orăşbie au confec cînd ar fi vrut să-şi adune mai bine asemenea rezultate se datoresc într-o mă nete diferitele chestiuni enunţate şi în
giunii noastre pregătesc, în timpul lor li ţionat până acum peste 200 obiecte, prin — Dar cu examenele, tovarăşe direc gîndurile, apoi continuă: sură foarte mare şi preocupării perma lumina ochilor senini, mi se părea că
ber, numeroase daruri, pentru cel de' al tre care sînt numeroase brieege, creioane tor, cum a mers ? îl întrebai eu. nente pe care profesorii şcolii noastre văd prinzînd aripi din ce în ce mai mult
V-Ioa Festival Mondial al Tineretului de automate, brichete încrustate cu stema — In mod deosebit, am fost ajutat în au avut-o în această direcţie. un vis măreţ, visul minunat de a îmbră
la Varşovia. R.P.R., toate frumos executate. — Cu examenele ?... Cu ele a mers această muncă de către secretarul orga ţişa de pe înălţimile tractorului, cîmpul
bine Am luat din timp toate măsurile, nizaţiei U.T.M , elevul Nemeş Toma. Da ...Liniştea cîmpului învelit de mătasea larg şi neted şi de a-l tăia apoi în brazde
Fe lingă numeroasele lămpi de miner Tinerii de la fabrica ..Simion B ăm uţiu“, am organizat ore de consultaţii şi m e torită muncii stăruitoare pe care orga holdelor verzi şi a porumbului ce se în adînci, felie cu felie.
în miniatură, tinerii din raionul Petroşani oraşul Sebeş, au lucrat din piele cu mul ditaţie dirijată. Cu ajutorul organizaţiei nizaţia de tineret a desfăşurat-o în a- cerca să iasă sfios la viaţă, începu a fi
pi.''-;ăir-a un album cu aspecte din viaţa tă migală numeros re portmenee, portţi- V.T.M., am format grupe de învăţătură, ceastă perioadă de timp, am reuşit să tulburată de duduitul unui motor, du- V. AFLOAREI
şi activitatea tinerilor mineri ai Văii garete.. por!chei, curele de ceas, pe care le avem elevi ca Trifan Constantin, Novac duit ce se făcea tot mai pronunţat cu
Jiului. vor trim ite prietenilor de peste hotare.
