Page 22 - 1955-06

ÎPog« DRUMUL SOCIALISMULUI M b*

r a r o r wtiw?mşrrwuwawi«»

.

•*¦•'. e~,'Tr ,- v

I flig fc : /S » « S / : sÎ ' Er L- ." ="* -•va&ic-*: -"V*•' ' / mO"— ";c/ •v / <-,v.vţ fe iiii®

'V-X'V'; . -: V' *¦'L» ' ,•¦' - ' "i işjptf _ ; ¦/ /’ "î,

*w )—

•X'.-A-

:

¦¦ ' : Rezultate ce ne-au bucurai
m --v :tera i

Ca peste tot în regiunea noastră şi la sovietici, materiale care, prin natura lor,

noi, examenele de sfîrşit de an s-au des- au contribuit întotdeauna la însufleţirea

îa într-o atmosferă dc însufleţit entu- elevilor, la înariparea elanului acestora.

zi asm. Elevii, asemeni unor gospodari care In urma tuturor măsurilor amintite, cit

iii î/i dovedesc munca de pe timpul unui an şi datorită faptului că între profesorii şco­ 13. Vl-a 1955-Dobra 15. VI-a 1955, comuna Lăpuşnic Cu trage re de in im a
mai ales cu ocazia culesului, au dovedit cu lii şi părinţii elevilor a existat o strînsă Cu citeva luni în u r­
¦i l i ^ prisosinţă, prin examenele pe care le-au In această comună bi­ Tovarăşa Bucur Gabriela, lucrează la
dat, că anul şcolar care a trecut şi permanentă colaborare, examenele de blioteca merge p ro st; a- mă am trecut pe 1-a col­ fabrica Teba din Sebeş. E harnică, iniinoasă
Pe fişa nr. 47 a laminoristului Nicolae le-a adus o mulţime de lucruri noi, îmbogă- sfîrşit de an au luat cu adevărat forma li­ ceasta pentru faptul că ţul roşu ai gospodăriei şi cunoscută de toţi, mai ales e cunoscută
Ţipel de ia Combinatul siderurgic „Gh. ţiriilu-le cunoştinţele, lărgindu-le orizontul. nei sărbători. Răspunsurile date de către localul i-a fost luat de anexe din Lăpuşnic şi pentru dîrzenia şi curajul cu care spune
Cheorghiti-Dej" din Hunedoara sint trecute Pcniru ca examenele ce au avut loc să ane elevi au constituit pe drept cuvînt expre­ tovarăşul preşedinte al am văzut atunci aici, omului „drept de la obraz" ceea ce are de
diferite cărţi ca : „Laminarea oţelului”, „Ce-i asigurată o cit mai bună reuşită, cadrele sia faptului că materialul predat a fost cu sfatului popular. Aces­ multă, foarte multă ne­ spus.
de făcut", Oamenii vor să trăiască” şi altele. didactice de la şcoala noastră au procedat la temeinicie studiat şi însuşit de către ei. ta a chemat într-o zi la orânduială. Nu era plan
o minuţioasă planificare a materiei, plani­ el pe directorul căminu­ de muncă, nu era acti­ E adevărat însă, dacă ai sta să-i asculţi"
Au trecui mai tine de doi ani de rît-d ficare ce a fost apoi cu grijă urmărită şt Dintre elevii care s-au evidenţiat, merită lui şi pe directorul şco­ vitate, nu era nimic. pe toţi din fabrică, printre ccl mulţi care
tovarăşul Ţipe! a devenit unu! dinhe ci­ tradusă în viaţă. In acest fel au fost ţi­ laude mai ales Burdea Maria, Buruian lii de 7 ani cărora le-a Mi-au spus atunci to­ vorbesc despre ea numai de bine se va găsi
titorii pasionaţi ai tibiiotccii clubului nute lecţii deschise, consultaţii între pro­ spus sourt : varăşii Amăriuţei Ionel, bibliotecarul şl poate şi cîte unul din aceia care, atunci cînd
„Alexandru Sahia" din Hunedoara. Căr­ fesorii care predau la clase paralele, au Magdalena, Limbeanu Gheorghe, Istrate Eu­ — Avem de depozitat nişte porumb, Nemeş Ludovic, responsabilul cultural al îşi încrucişează cu ea cărarea, o măsoară
ţile l-au ajutat să-şi ridice tot mai muit fost organizate ore de meditaţie sub supra­ genia, şi alţii, care au rezolvat cu siguranţă fapt pentru care ne trebuie o sală. Prin comitetului de secţie: „să treoi peste o cu priviri acre, pline de năduf. Unul din
nivelul ideologic, cultura! şi profesional vegherea profesorilor, într-un cuvînt, au şi precizie problemele şi care, în tema ce le-a urm are gîndlţi-vă şi aleg e ţi; ori sala de lună tovarăşe din nou. Ai să vezi atunci“ ăştia e şl tovarăşul Bogdan Petru, şeful
fost folosite toate formele menite să con­ fost dată spre lucrare la limba romînă, te­ gimnastică, ori o sală de la cămin. Răs­ ...Aşa mi-a spus şi tovarăşul Homoro- serviciului organizarea muncii, care nici cel
Datorită ajutorului Ier, a învăţămintelor tribuie la stimularea, ajutorarea şi mobi­ mă aleasă din opera poetului nostru Vasile punsul îl vreau aici, pe loc... deanu Ioan, directorul gospodăriei. N-am pufln Ia bună ziua nu vrea să-l răspundă.
pe care el le culege zi de zi clin cărţi, tova­ lizarea elevilor spre învăţătură. Alecsandri, au reuşit să facă o justă ana­ A fost luată o sală de La Cămin, aceea trecut peste o lună, am trecut doar acuma De altfel are şi motive. Auzi dumneata, să
răşul Nicolae Ţipe!, reuşeşte să-şi îndepli­ liză a personagiilor şi să scoată în evidenţă în oare trebuia sa fie biblioteca. ...Oricum, peste mai multe luni. Ce-am văzut ele rîn ­ „îndrăznească" ea, o „fetişcană" să-l cri­
nească cu cinste sarcinile de producţie, con­ O muncă intensă a fost desfăşurată în caracteristicele epocii în care se petrece ac­ bine e să mai ai La îndemână cîte un că­ dul ăsta însă e mult mai rău ; cărţile bi­ tice pe dumnealui, în brigada artistică de
stituind estfel o frumoasă pildă pentru toţi vederea acestui scop şl de către organiza­ ţiunea. Răspunsurile pline de încredere pe min cultural... Nu-i tot atât de bine însă bliotecii, registrele colţului roşu, m ateria­ agitaţie ?...
tovarăşii săi dc muncă. ţia de pionieri şi U.T.M., care au alcătuit care elevii le-au dat în faţa comisiei exami­ cînd ai la îndemâna un asemenea preşe­ lul sportiv, toate zvîrlite claie peste gră­
grupe de învăţătură cu elevii şi care s-au natoare, au dovedit că rezultatele obţinute dinte de sfat. madă într-un dulap, iar activitatea cul­ Ei, dar oameni cum e tovarăşul Bogdan,
In fotografie: cititorii! f" oiae Ţipel, lu­ străduit să ţină in permanenţă treaz inte­ în .şcoala noastră corespund într-adevăr sco­ turală totaşa ca înainte. Am fost din
minătorist de frunte, iuînd o nouă carte de la resul elevilor pentru învăţătură. Deseori au pului urmărit, acela de a creşte şt pregăti 14. VI-a 1955, tot la Dobra nou in v ita t: „să treci tovarăşe peste o care obişnuiesc să „pună la inimă“ pe cei
biblioteca clubului. fost prelucrate în organizaţie, mai ales pe generaţii bine instruite, deplin stăpine pe lună“. N-am promis nimic. Vreau să merg care-i critică sint puţini în fabrica Teba. Ar
perioada recapitulării, materiale din munca cunoştinţele lor, capabile să rezolve cu uşu­ Aseară vorbeam cu pe acolo din nou aşa, inopinat. De aceea
La clubul minei Ghe- şi viaţa harnicilor comsomolişti şi pionieri rinţă cele mai dificile probleme şi să în­ un ţăran de aiici din , , | nici nu spun la nimeni, ci scriu aici pen­ mai fi soţia acestuia şi poate încă vreo rîţi-
Lair e forfotă mana frunte cu calm greutăţile, învingindu-le. comună şi-mi ispu- f i f n <\ tru ca să ştiu numai eu ; „peste o lună
Artiştii armatori sa pre­ Dădu tonul pentru fiecare voce în par- n ea: „ştii corul am să trec din nou pe la gospodăria a- va. Cei mulţi însă văd în tovarăşa Bucur
gătesc pentru repe­ te şi la semnul baghetei conul începu. Mal FI. IMBARUŞ cela al nostru, ace- // [hyj j i r nexă Lăpuşnic şi dacă lucrurile vor sta
tiţia generală, în vede­ îmtîi uşor şi cristalin, ca un pîrîiaş de profesoară la Şcoala de 7 ani mixtă — Sebeş La care a luat pre- ! \ I VrCS? tot aşa, atunci...“. Gabriela un ajutor de seamă, văd în ea
rea turneului ce l-au munte, apoi izbucni pe neaşteptate, ca un miu pe ţară La con­
programat la Hunedoa­ stăpân pe cîntac, îl cu­ curs ? Gata cu el, 16. VI-a 1955, Calda de Jos, raionul Alba un prieten necruţător şl curajos care nu le
ra. noştea ou de-am ănun­ s-a zis 1“ trece lipsurile cu vederea.
tul. După aceasta au Am întrebat pe tova­
Cei 60 de mineri, ti­ început altele......... în ­ Nu l-am luat în răşul preşedinte de sfat, Tovarăşa Bucur Gabriela e responsabila
neri şi viran ici, care • vârtită de la Hune­ seamă, dar mi-am amintit de vorbele lui Francai Rudolf, cum de
fac carte din corul minei, au îmbrăcat mi- doara“, „Lugoj ana“, din nou în seara asta. Am vrut să asist nu merge biblioteca şi brigăzii artistice de agitaţie şi ii place foar­
nunatcile lor costume naţionale şi s-au „Mardcara“, „Veniţi po­ şi eu la o repetiţie şi, deşi am stat pînă cum de încă nu-i clari-l te mult munca asta. încă din primele zile
orânduit în semicerc pe scena puternic lu- poare m uncitoare“. târziu, n-am putut avea un asemenea pri­ ficată problema cu repa-j
murată. Toarte au fost cântate lej. N-au venit decît dirijorul şi vreo doi narea grupului electrogen. de cînd a venit în fabrică, s-a aşternut cu
cu aceeaşi măiestrie. corişti. Au încercat ei cei drept să facă Mi-a ră sp u n s: „Nici o
ceva, dar n-a mers. Oîntecul era pe pa­ grijă tovarăşe, există de-" hărnicie pe munca culturală, ii era dragă
? tru voci şi ei nu erau decît trei ou di­ cizie“. această muncă încă de cînd era elevă. Or­
rijor cu tot. Eu i-aş fi ajutat, dar n-am E drept, am văzut-o şi eu. Scrie pe ea
Spectatorii au venit cu m ult înainte de putut fiindcă n-am auz muzical. N-a venit că pînă în ziua de 30 mai 0 acestui an, ganizaţia U.T.M. o învăţase să îndrăgeas­
ora începerii programului. Teatrul de vară la repetiţie nici tovarăşul Popa Vasile — lucrurile vor fi rezolvate. Pînă acuma în ­
din Hunedoara se umpluse pînă la refuz. un remarcabil basist — nici tovarăşa Al- că nu s-a făcut nimic... De altfel mai este că arta, să iubească cultura şi să lupte pen­
Muncitorii hunedoreni aşteptau cu nerăb­ măşeanu, nici tovarăşa Toma, nici tovarăşa timp. După cum se ştie deocamdată sîn­ tru a Ie răspîndi.
dare să vadă programul prezentat de mi­ Boţoacă Florica, şi nici mulţi alţii. Zic tem numai prin 19 iunie aşa că... princi­
nerii Gheţarului. „n-avem timp“ şi sfatul popular, orga­ palul este să existe decizie şi ea există. Imediat după angajare a jucat într-o piesă
nizaţia de partid şi organizaţia U.T.M. O are tovarăşul preşedinte şi o ţine, o de teatru, piesă în care şi-a realizat ni
...Cortina s-a rididalt şi pe scenă apă­ stau uitându-se la ei şi neştiind ce să facă ţine aşa pentru... acoperire !.
rură cei doriţi. pentru a pune din nou munca pe roate. succes rolul încredinţat. De atunci a în­
A. VASILE
La început păreau Intimidaţi în faţa ceput a fi din ce în ce mai simpatizată de
atîtor sute de spectatori. Dirijorul îi în­ O oră îndrăgită
vălui pe toţi cu privirea şi le făcu semn, către muncitorii cu care a început apoi a

acel semn pe care toţi îl ştiau prea bine — In fiecare zi, la ora 15 fix, vocea plă­ mând pe unii muncitori fruntaşi să vor­ se sfătui şi cu ajutorul cărora a creat, ou
cută a crainicului de la staţia" de radiofi- bească despre metodele folosite de ei. Ast­ mult după aceea, brigada artistică dc agi­
semnul că vor începe... care a Combinatului siderurgic „Gh. Gheor- fel, în urmă cu cîteva zile inginerul Du- taţie „Vede tot". Astăzi sint mulţi munci­
ghiu-Dej“ din Hunedoara, anunţă începe­ mitriu Gheorghe, de la secţia lami­ tori în fabrica Teba care, ajutaţi de briga­
Cîntecele o porniră, cald, pline de în­ rea emisiunii locale. noare, a vorbit muncitorilor despre felul da artistică de agitaţie, au reuşit să-şi îm­
sufleţire, cu multă măiestrie, răzbătând cum se preocupă de problema inovaţiilor. bunătăţească munca, să lichideze anumite
din fiecare vers bucuriile vieţii de a trăi Muncitorii aşteaptă ou nerăbdare ulti­ lipsuri. La concursul regional al hrigăzi-
în patria noastră minunată şi liberă. mele veşti din viaţa combinatului. De asemenea se transm it nenum ărate ior artistice de agitaţie ce s-a ţinut la Si-
Muistăc'ilă Constantin, redactorul staţiei, ştiri care vorbesc despre rezultatele ob­ meria, printre brigăzile fruntaşe a putut fi
Strădania coriştilor a fost răsplătită de ajutat de corespondenţi, se stră­ ţinute de către muncitorii combinatului. văzută şi aceea a fabricii Teba, brigadă con­
aplauzele îndelungate ale spectatorilor duieşte să pregătească zilnic, un program dusă de tovarăşa Bucur Gabriela.
hunedoreni. cît mai bogat şi interesant. La ora locală se difuzează şl materiale
satirice despre unii chiulangii, întârziaţi, In ceea ce priveşte programul de viitor,
Amintirea acestei seri, a rămas multă In ultimele zile, în cadrul programelor etc. cum a fost şi acela in titu la t: „Cu ce tovaraşa Bucur are de gînd să pregătească
locale au fost tratate multe probleme de se ocupă unii şoferi“. un nou număr satiric al brigăzii. E drept
Vlcrel Alic, dirijorul corului, îi priveşte şuvoi nestăvilit. Interpreta cântecul „Mi­ vreme vie în sufletul Coriştilor de la seamă. Aşa de pildă, maistrul turnător că nu prea e sprijinită de către roncmcere,
Aurei Petric, care a fost la adunarea pen­ In urma difuzării acestui material s-a dar, despre asta vom mai vorbi noi...
cu mulţumire văzând că fiecare Îşi cu­ norul“ oare s-a desfăşurat până la capăt Ghelar. Munca lor, strădania pe care au tru pace de la Bucureşti, a expus ps scurt îmbunătăţit simţitor munca şoferilor din
la ora locală cele discutate în adunare. combinat.
noaşte lccuil, apoi le v o rb i: neîntrerupt. Siguranţa cu care vecile in- depus-o luni la rând pentru pregătirea
Staţia de radioficare se ocupă cu perse­ Iată dece muncitorii combinatului as­
— Gîndiţi-vă că sîntem în faţa publi­ terveneau la fiecare semn al dirijorului, spectacolului a fost încununată de succes. verenţă şi de problemele producţiei, che­ cultă cu plăcere programul prezentat la
cului la Hunedoara. Aşa să cântăm. Să în- ora locală.
Ocoeopoceoronoco1ocoooooocooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooceorcaoooooodoaoovooacdccăcsoaocooofoaopootcuc'louooioococăt'co fiecare era A. CARANFI L Un !ucru care lipseşte
Alaiuri de cei buni
oooccxsooooooooooccoooccccoooooooxiooco<500000OCOCOOOOCOOO<5000cooocooooooooooo In comuna Geoagiu din raionul Orăştie,
activitatea culturală se desfăşoară destul Lăsconi Gheorghe privea cu jind la prie­
ii de frumos. Există aici un plan de muncă tenii săp Albu Dumitru şi Sima Gheor­
just orientat, pentru a cărui îndeplinire ghe, care se îmbrăoau pentru antrena­
jj Tovarăşul Paletă / // iv / 4 / V L .riş i cît ar fi durat dacăj se depune străduinţă şi interes. Se fac de mentul de volei.
ii Fileu e un pasionat n -ar fi apărut în uşă asemenea, cu regularitate serbări, se ţin
? sportiv. Ii plac gro- tovarăşa Crişan Ana, conferinţe, etc. Totuşi, în această comună — Ei, te-ai gîndit ? Vii şi tu ? II întrebă
lipseşte ceva şi lipseşte un lucru im. or- Albu, ghicind u-i parcă gînducrile. Lăsconi
l znv sporturile de bă­ ă f) - directoarea căminu­ t a n t ; lipseşte colaborarea care trebuie să tresări uşor şi începu să se apere :
ii Ion. In ultimul timp - :;f lui cultural şi cu 8i existe între colţul roşu al gospodăriei a-
jj s-a îndrăgostit însă $ gricole colective şi Conducerea căminului — Eu n-am mai jucat volei niciodată...
jj da tenis de masă şi tovarăşa Lazarovici 8§ cultural. Doar n-o să merg acolo să râdă ceilal­
8 în special de box. E li.1 , Maria — bibliotecara. 8 ţi de mine.
jj drept oă în ceea ce Tovarăşul Murgu Andrei, responsabilul
m — Iar vă certaţi g colţului roşu, a fost prea puţin ajutat pen­ —- Nu râde nimeni şi ai să înveţi re­
fraţilor? întrebă to-jj tru ca să poată face faţă cu pricepere sar­ pede, îl linişti Sima.
cinilor sale. Din această cauză, Colţul roşu
8 priveşte tenisul de varăşa Crişan. 8 nu are plan de muncă, biblioteca ce se ...Ghenea Constantin profesor de cultu­ cum face, o învârteşte dum o învârteşte şi
Compune doar din cîteva broşuri, care şi ră fizică şi sport, la Şcoala profesională numai ce-1 vezi că pleacă pe teren. De
g masă, nu prea are — Iar, pentru că \ siderurgică din Hunedoara, se ocupă cu altfel* la drept vorbind bine face. Aşa şi
acestea sânt necitite, e în neorânduială. grijă de fiecare elev în parte învăţîndu-i trebuie. Doar ei nu-i ca alţii ca să stea
8 unde să-i practice, iar ne-am întîlnit cu Tovarăşul Tot'raea Grigorie, responsabilul cu răbdare disciplinele sportive. Astfel că toată ziulica în birou, înfundat cu nasul
ţi dar boxul îl practică toţii aici, îi răspunse stângăcia cu care a apucat Lăsconi min­ în situaţii şi tabele. A munci din birou,
cultural din cadrul colţului roşu, mun­ gea de volei în mâini a dispărut repede, înseamnă a fi birocrat, ori tovarăşul Pe-
p destuii de des : apro<a- cineva din mulţime, jj ceşte şi el aşa cum se pricepe, fără a şti truică nu-i birocrat. El are un principiu
precis care anume îi sânt atribuiţiunile. fapt rîr sănătos : „jos birocraţia".
pe în fiecare zi face antrenament. Ii cre­ In sfîrşit, fugea şi unul şi altul, toţi trei, — Nu-i nimic, liniştiţi-vă, vom proceda 3 pentru care şi munca în ceea ce priveşte
diferitele manifestări culturale merge — Un sportiv trebuie să fie bun In general, tovarăşul Petruic'ă Tlie e un
8 şte inima de plăcere cîrrd îispune cîte cd- apoi începură a mai răsări şi alţii de pe ca şi pînă acum, le spuse directoarea, vă-jj şi la învăţătură — aceste cuvinte spuse de om activ şi în special e practic, tare mai
anevoios. profesorul Ghenea, îl chinuiau pe Lăsconi e practic. Ce şi-a zis : „in să fac eu cumva
jj neva : după porţi. Ce mai încolo încoace, la un zînd că încep a se agita din nou. Poftiţi i DaCă totuşi se mai dă din când în cînd fără milă. ca să împac şi capra şi varza*', «clică şi

8 Ştii, frate, că faci progreseserioase? Ai moment dat părea că prin Ilia (pentru că înăuntru. jj cîte o piesă de teatru (acuim nu s-a mai De fapt ei avea note bune la toate m a­
dat de mult), această piesă nu urmăreşte teriile, în afară de matematici unde
8 perspective de campion... aloi se petrec lucrurile) se desfăşura unIntrară Cu toţii în sala nu prea mare, | avea 2.
un scop precis, legat de nevoile comunii şi
jj întotdeauna în asemenea ocazii îşi în- adevărat dros de mase. oare ţinea loc şi de cămin şi de bibliotecă. 8 nu urmăreşte un asemenea lucru tocmai Să înveţe matematica i se părea cu ..ne­
pentru faptul că-i aleasă pur şi simplu la putinţă” şi în culmea deznădejdii luă ho­
xvăluieşte pumnii cu priviri de îndrăgostit. j n fa fa căminului cultural se ajunseră începu apoi aranjarea. 3 tărârea să renunţe la volei.
nimereală.
8* Ce să-d fa d ? Are şi el slăbiciunea lui. cu toţii din urmă şi aşa începură a face — Coriştii în colţul din stingă, sportivii 38 Dacă cineva ar întreba pe cei din con­ Eter prietenii buni, la nevoie se cunosc.
Aceştia l-au ajutat cu perseverenţă să-şi
jj Ca de obicei a luiait-o şi de rândul acesta 0 hărmălaie că nu mai ştiai ce să alegi; în c d din dreapta, cititorii în ungherul jj ducerea colţului roşu cam Ce anume vor însuşească matematica şi ceea ce era cu
face în munca de viitor, îţi vor răspunde „neputinţă" a devenit posibil.
8 spre căminul cultural. Vroia să sosească caj cor Ziceau că vor să intre ei pri- acela de după dulap, aşa... 8 fiecare că „au de gînd să dea o nouă piesă
de teatru”. Ce piesă şi cînd anume se va ...La antrenamentul de volei, cei trei
8©ici printre cei dintâi. Nu de alta, dar dacă miyi sportivii îşi susţineau cauza lor, iar — Şi cu masa asta de la mijloc ce fa-jj întâmpla acest eveniment, nu-ţi va putea prieteni s-au prezentat din nou împreună
Pe faţa profesorului a apărut un zîmbet
g nu se grăbea, atunci risca să găsească in- cititorii pe a lor. S-au târguit ei aşa câtva cern ? 8 spune însă nici unul dintre ei. Un aseme­ blând cînd Gheorghe Lăsconi i-a comu­
nea lucru nu-1 va putea spune de altfel nicat vesel că s-a îm prietenit cu m ate­
8triaţi înaintea lui coriştii sau cititorii, ş l vreme, apoi unul strigă. — Aceasta, lăsaţi-o acolo, va începe în 8 nici biroul organizaţiei de partid şi nici matica şi acum are media 4.
secţia culturală a sfatului popular raio­
8 într-o asemenea situaţie, adio antrena - — Staţi, staţi fraţilor... să ne uităm curând o şedinţă. 8 nal, după cum acestea n-ar putea spune Om „practic“
8 ment. Iată de ce tovarăşul Paletă, păşea scrie pe orar, că doar uite-1 ici afişat. nici ce anume măsuri concrete au luat,
— Da? şi ce fel de şedinţă?... Cine o ţine?... 8 sau sint hotărâte să ia pentru ca activi­ Bună-i şi munca asia de teren, săraca
tatea culturali o colţului roşu din cadrul Bine mai prinde ea unora care, vorba
vârtos spre cămin. La un colţ însă, se V — Comitetul exe-8 ceea, ştiu s-o folosească „raţional“ Uite /.L f. r-r
3 izbi faţă în faţă cu LecluresCu Buche. V3- cutiv al sfatului popu- 3 gospodăriei agricole colective din comuna de pildă la tovarăşul Potmic* Tlie, praso-
Iar comunal, respec- 8 Gcoogiu să meargă aşa cum trebuie. dintele C C F S al raionului Haţeg, ce om
\ ?îndu-1, îşi reţinu cu greu o vorbă nu prea tiv tovarăşul preşe- 3 practic e. Pentru el munca de teren a de­
dinte Dragomir Grig jj venit, o adevărată „mană cerească“. Face
8 dulce, care-d veni în gînd şi murmură cu tovarăşul secretar 8
Boicu Ion, cu tova- |
3 doar atât:

o — Ce dracu mă, ai chiori* ? 'J#

8 Cel apostrofat, îl învălui într-o privire serviciul şi casa Şi uite că 9 făfut. Acur
le împacă, le împacă serios cam dou
3 scurtă, apoi fără nici o vorbă o luă la răşa Pedoa Ana şi cu g treimi din lună e pe teren pentru serviciu
unde se nimereşte, cam o treime e acasi
8 fugă cît îl ţineau picioarele. alţi tovarăşi. O adică la drept vorbind tot pe „teren'' s
g cheamă că e In definitiv şi gospodăria ui
8 Paletă rămase puţin pe gloduri nedu- are nevoie de ceva sport. Cîte nu sini d
— Da ? Şi ce vor jj făcut la o casă...
3 merit, apoi se bătu cu palma peste frunte
discuta ?... § Iată pentru ce dar. tovarăşul Poirrara >
8 înciudat. O luna ianuarie a stai acasă „pe ter-n 1
zile, în februarie lot. 8 zile, în martie î
8 — Al dracului Lecturescu, vrea să mi-o — Vor discuta din §O în aprilie şi-a mărit porţia la 10 zile •
aşa mai departe.
jj ia înainte. Şi pentru ca să nu se intim ­ nou, despre problema 8 ...Practic om tovarăşul Petruică ăsta Cur
ştie el să împace lucrurile de bine. =
ii ple un asemenea lucru o pomi şi el la localului pentru că- jj unde mai pui că după cîte se aud- are d
gînd să schimbe măsura, adică, să sf.&
8 trap. minul cultural şi bi- jj două treimi acasă si numai n ireimi î:
altă parte De altfel noi e^edem că c că.
§ Lecturescu, era un îndrăgostit de carte. reuşească 11gura Muncind aşa cum m m
c'eşte. fără îndoială că a*e toate şansele s
8OCitea tot ce-i cădea în mână. Ţoală ziua bliotecă. ° ajungă cît, de curând să stea ac asă.. îi
§era p 9 capul b ibliotecarei Când adin e a u ri permanenţă.
Se făcu linişte şi cei care vorbise adi- — Păi, parcă tot despre asta au vorbit?O

jj se izbise de Paletă, tocmai mergea spre noauri continuă. şi rîndul trecut... 8

8 b ib lio te c ă să m a i c ite a sc ă ceva. Văzîndu-1 - S c rie aici, sau nu scrie, că de la orei _ Şj ce dacă au vorbit to v a r ă ş e ? «

opa acesta, înţelese imediat că merge la 16 pînă la orele 22 se face r. petiţie la ,§
88ant,renam ent, şi, d,e aceea, f,ă- rvă a spu, ne cor „! Rîndul trecut au făcut doar un p- roiecta3

8 nimici, o lu a s e 'la fugă. Vroia să ajungă — Scrie, nu zic că nu scrie, îi luă unul al discuţiilor ce vor trebui purtate în ju -8

; înaintea lui la cămin. Care nu-i fu mânia de lingă el vorba din gură. Dar ăsta-i ru ] acestei probleme... ?

' încă când după un timp de alergrrc zări orarul cerului Ia trilă-te insa ici pe ora- _ A?a ş5 cţt vor ? ura discuţiile aces- ’

La vreo sulă dc poci înaintea lui pe So- nil bibliotecii. Scrie a : 22 biblioteca stă ton ?
) p ră m ţ cS,o^lfegiu era? fugea şi ci c’t îl ţi- d l; ovele 16 pm?. la o — Deocamdată nu au prevăzut decît un
?necu picioarele Ş La c : acest i m ......: La cor. la < poziţia noastră ?.„

8 — F ir-ar el să fin... A fost mai vira ' I* măluia începu din nou şi cine ştie singur... an. 8
„ .. ^ '5COOCOOOOOOOOOCX0OOOOOOOOOOOOoocx5cxiocooooocc5ooooocx3oco3cx>oooooocxioopocooocx3CX5(X)ooocoqc>oooc
ort?C- COC PCPC-^2OCCCCC-'; A 'r^oocrc-^--7c-rcoţ>cr ţ>cicrv c?C T