Page 23 - 1955-06

Nr. 48 B DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

întărirea prieteniei eu m oritâţlle naţionale — O întîlnire DIN EXPERIENJA

sarcină de seamă a organizaţiilor de partid semnificativa. F i e c a r e b r i g a d ă — o şcoală de calific are

în raionul! Sebeş, IACOB ALEXANDRU, germană din raion. Să fim modeşti tovarăşi, asta c ! Mo­
destia, tovarăşi, e una din caracteristi­
blătari de pcp-ulaţia secretar al Comitetului raional de partid In cadrul echipelor cile omului de tip nou. împreună ou ortacii mei, conştienţi fddnld HAIDU IULIU lui 1955. noi am calificat la locul de mun­
de rokiil şi sarcinile ce ne revin în con­ Erou al Muncii Socialiste, brigadier la mina că 3 mineri şi trei ajutori mineri, iar în
l'omînă, trăieşte um Sebeş artistice ale cămine­ Zicînd aşa, tovarăşa Frunză Elena, şe­ struirea socialismului şi întărirea lagăru­ prezent pregătim încă 4 vagonetari pen­
fa secţiei de învăţămînt de pe lingă Sfa­ lui păcii, ne-om hotărât ca să nu precu­ Petrila tru a deveni ajutori mâneri.
num ăr de oameni a- -------- lor culturale din Cli­ tul popular al oraşului Deva, privi peste peţim nimic în vederea realizării şi de­
capetele celor cărora le vorbise, îneîntată păşirii sarcinilor de plan. cât mai direct şi eficace asupra tuturor In afară de aceasta, fiecare şef de
părtinind minorităţii naţionale germa­ nic, Miercurea, Gîrbova, Ungurei, Petreşti, ea însăşi de tot ce spusese, apoi continuă. oamenilor din brigadă) sîntem 4 munci­ schimb se îngrijeşte împreună cu mino
Pentru aceasta, în fiecare săptămână tori : doi mâneri, un ajuitor miner şi un ca la locui de muncă să avem întotdeauna
ne. Aplicând întocmai prevederile Consti­ tinerii şi vârstnicii de naţionalitate română — Iar acum, tovarăşi, să ridicăm şe­ ţinem consfătuiri de lucru, fie la mine vagonetar. In prima jumătate de oră, în sculele de care avem nevoie şi totodată
dinţa. Profesorii, care ascultaseră cu­ acasă, fie La imul dintre Ceilalţi mem­ timp ce şeful de schimb Controlează ortul acestea să funcţioneze în cele mai bune
tuţiei R.P.R. care asigură tuturor cetăţe­ şi germană s-au prezentat împreună la minţi şi convinşi tot ce le spusese, ple­ bri ai brigăzii. La aceste şedinţe, şi-l coptoreşte, ceilalţi tovarăşi de lucru condiţiuni.
cară curînd care încotro, iar ea o luă în afară de problemele de produc­ pregătesc sculele necesare, după care tâmp
nilor fără deosebire de naţionalitate sau cel de al treilea concurs artistic de ama­ domol spre casă. ţie, punem un accent deosebit pe disci­ de 4 ore şi jumătate, toţi patru perfo­ Rezultatele de pînă acum nu ne fac
plină. Facem acest lucru pentru că ori cât răm găuri pentru puşcare. Artificierul să ne culcăm pe laurii victoriei şi să nu
rasă, deplina egalitate în drepturi în toa­ tori, ou oîntece şi dansuri româneşti, ger­ Nu merse prea m ult şi, numai ce se po­ de bun muncitor ar fi un ortac de al nos­ fiind anunţat dinainte când să vină, se privim în ju r la celeilalte locuri de muncă,
meni în cale cu un personagiu necunos­ tru, niciodată nu va putea să dea ran­ prezintă la locul de muncă cu materialul la ceilalţi mineri, care la fel oa şi noi,
te domeniile vieţii economice, politice şi mane şi sovietice. Echipa de dansuri ger­ cut, care se apropie discret de ea şi, damente maxime ou eforturi minime, dacă explozibil de care are nevoie şi, împreu­ luptă pentru o viaţă mai bună şi moi fe­
fără prea multă introducere, începu a-i nu va fi disciplinat şi nu se va încadra în nă Cu şeful de schimb, încarcă găurile. In ricită. Crascînd cadre tinere, contribuim
culturale, călăuzindu-se de învăţătura mane din Cîlnic a participat la concursul vorbi. felul de a fi şi de a lucra al brigăzii noas­ acest timp, restul de oameni pregătesc la înfiinţarea de noi brigăzi. Astfel pen­
tre. Totodată, aceste consfătuiri, în mod burajul, lemnul, etc. Odată terminată ope­ tru luna mai, în brigada mea au mai ră­
marxistă în problema naţională, Comitetul de selecţionare pentru festivalul tineretu­ — Eu tovarăşe Frunză, sînt mo­ indirect, Cimentează între noi o prietenie raţiunea de încărcarea găurilor, se proce­ mas numai 4 oameni vechi, ceilalţi for­
destia. Modestia de care ai vor­ strînsă, oare ne conduce nemijlocit la so­ dează la aprinderea lor. mând o brigadă nouă, care pe luna res­
raional de partid Sebeş munceşte neobo­ lui, ce a avut loc recent în Timişoara bit azi în şedinţa cu profesorii. Deşi nu lidaritate, ajutor reciproc şi menţinerea pectivă a avut o depăşire de normă de
prea facem noi casă bună împreună, to­ moralului în momentele critice, cînd în­ Operaţiunea de puşcare şi aerisire du­ 55»/o.
sit pentru cimentarea prieteniei frăţeşti unde a obţinut succese importante. tuşi uite că nu m-am putut răbda sa nu tâmpinăm lipsuri şi greutăţi personale, sau rează cca. o oră. In continuare, în timp
vin şi să te felicit. Bravo tovarăşe Frun­ unele greutăţi oare nu depind de noi. In ce minerul şef de schimb împreună cu va­ Desigur că realizările noastre ar putea
a .poporului român ou minorităţile naţionale. Munca politică şi culfrural-educativă a ză, frumos ai mai spus... consfătuirile noastre nu este neglijată nici gonetarul încarcă piatra ou maşina de în­ fi şi mai frumoase, însă întâmpinăm o se­
problema întrecerii socialiste şi a anga­ cărcat pînă la şut, celălalt miner şi aju­ rie întreagă de greutăţi şi totodată avem
Comitetul raional de partid a îndrumat transformat vechea mentalitate a popu­ îneîntată şi mînioasă în acelaşi timp jamentelor concrete, care urmează să ni le torul de miner îndreaptă pereţii, banda­ încă şi noi multe lipsuri, oare trebuie li­
laţiei germane, a făcut oa aceasta să în­ că nu-i nimeni care să audă cum e lău­ luăm şi nici urmărirea îndeaproape a rea­ jează în urmă şi sapă piilugile pentru tro- chidate cît mod repede. Brigada noastră
în permanenţă organizaţiile de bază şi or­ ţeleagă şi să aibe deplină încredere în dată şi felicitată, se uită cu atenţie în lizărilor zilnice, săptămânale şi lunare. pane. sufere uneori din Cauza transportului, oare
ganizaţiile de masă pentru ca acestea să politica justă a partidului nostru. Acest jur. Din păcate însă nu mai era nimeni se face cu locomotive electrice ou acu­
aplice cu consecvenţă linia partidului nos­ lucru îl dovedeşte numărul mare de ţă­ pe stradă. Oftă necăjită, apoi pe un ton Rezultatele -acestor consfătuiri sînt bu­ In schimbul II, operaţiunile se repetă, mulatori. Din cauza distanţei mari şi a
tru în scopul lichidării oricăror ma­ rani muncitori, aparţinind minorităţii na­ de imputare începu să vorbească. ne. In brigadă 'nu există nici un mineir cu diferenţa că la ort lucrează numai un capacităţii mici de transport a acestora
nifestări naţionale şovine. Organizaţiile de ţionale germane, care a trecut cu hotă­ c-aro să facă absenţe nem otivate; pre­ miner, un ajutor miner şi un vagonetar. noi ducem uneori lipsă de vagoneta goale
râre la viaţa nouă, în gospodăriile agri­ — Aşa e lumea asta tovarăşe. Nimeni dăm lucrul 1a faţa locului, folosim din In schimbul III, în prima jumătate de oră şi ne blocăm cu vagoneta pline, care ne­
bază cu fost îndrumate oa în activitatea cole colective, unde au fost primiţi cu dra­ nu-ţi ia in seamă meritele, nimeni nu plin ede 480 minute de lucru şi aplicăm se pregătesc sculele şi apoi timp de o oră cesită apoi manevre obositoare. Aprovi­
lor să nu scape nici un aspect al vieţii po­ goste de către colectiviştii romîni. Cei ascultă atunci cînd se spune bine despre cu succes metodele înaintate de lucru. şi jumătate, minerul şi vagonetarul termi­ zionarea cu arm ături de fier sufere şi ea,
litice, economice şi culturale, care să nu oare au muncit cu sârguinţă şi au depus tine. Ia să greşeşti însă ceva... nă de încărcat piatra, iar ajutorul miner din Cauza puţurilor oarbe nr. 5 şi 7 care
cuprindă toate •minorităţile naţionale din eforturi în întărirea şi consolidarea gos­ Organizarea lucrului •o facem după me­ continuă îndreptarea pereţilor şi adîncirea sânt prea aglomerate, Iar maşina de în­
raion. Munca organizaţiilor de bază este Şi odată pornită, îşi dădu drumul. toda graficului ciclic, pe baza unei oicuo- pilugilor pentru tropane. Următoarele 3 cărcat se defectează cam des, nefidnd de­
sprijinită de către lucrătorii de partid, — Să luăm de pildă, cazul meu tova­ grame întocmită dinainte de conducerea ore şi jumătate sînt rezervate pen­ dată ou piese de schimb. Defectarea ma­
răşe. Eu tovarăşe, nu sînt ca alţii ca să sectorului în colaborare cu şefii de schimb tru armare, lucru pe care-1 fac toţi oa­ şinii se mai produce şi din cauza negli­
oare sînt mereu în legătură cu terenul. podăriilor colective, au fost aleşi cu în­ mă laud. Dar tovarăşe, eu muncesc, aşa şi cu mine, precum şi ou concursul ingi­ menii, după oare, timp de 2 ore şi jumă­ jenţei unora dintre nod, neglijenţă mani­
In vederea asigurării aplicării întoc­ credere în consiliile de conducere, oa bri­ să ştii. Eu tovarăşe... nerului cu ciolizarea. La întocmirea cic- tate se lucrează la săparea Canalului şi festată prin neatenţie sau prin manevrări
gadieri, şefi de echipe şi în alte funcţLL — Ştiu, ştiu tovarăşe Frunză îi răs­ logramei s-a ţinut cont de condiţiile lo­ montarea liniei ferate. prea bruşte. De asemenea, lucrul nu merge
mai a liniei partidului şi pentru a pre­ De pildă, tovarăşul Volf Mihai a fost ales punse modestia. Dumneata, eşti singura cale de lucru şi mai cu seamă de posibi­ uneori bine, din cauză că unii dintre noi
ciza sarcinile concrete care trebuie a- de două ori preşedinte al gospodăriei co­ care faci aşa ceva. Ceilalţi oameni, to­ lităţile de aprovizionare cu vagoaete goa­ Cu aceasta, ciclul se termină şi în ziua au început să fie cam încrezuţi şi, întne-
plioate de către organizaţiile de bază şi lective din Cîlnic; cazuri asemănătoare a- varăşe... ia acolo, nişte fleacuri mărunte. le şi arm ături de fier şi de faptul că noi următoare lucrurile se continuă în ace­ cînd măsura, fad fapte necugetate. Aici
organizaţiile de masă, comitetul raional vem la Reci, La Pianul de Jos şi în alte Ce, parcă merită să le dea cineva vreo folosim maşina sovietică da încărcat laşi fel. Pentru a ne încadra în timpii pre­ trebuie să amintesc pe tovarăşul Kardos
de partid a analizat de mai multe ori locuri, unde funcţii de răspundere au importanţă ? Cît îi ziulica de mare, nu E.P.M. 1. acţionată electric. văzuţi în ciologramă, deci pentru a obţine Gavrilă, care în repetate rânduri a avut
felul cum se pune în practică Rezoluţia fac altceva decît stau ca mîinile în sîn, înaintări şi randamente mari, ne trebuie ieşiri nesănătoase faţă de muncitorii şi
pierzînd vremea de pomană... Cu mici excepţii, lucrul după grafic se cunoştinţe avansate în ceea ce priveşte tehnicienii de la alte sectoare.
Biroului Politic al C.C. al P.M.R. în pro­ fost încredinţate celor mai cinstiţi şi — Ei bată-te să te bată, făcu aceasta execută conform ciologramai şi astfel lună felul cum trebuie bătute găurile ca efec­
mulţumită. Bine le mai ştii pe toate. de lună am reuşit să realizăm numărul de tele exploziei să fie maxime, oum trebuie Datoria noastră este aceea de a lichida
blema naţională. In urma analizelor, Co­ mai capabili tovarăşi, indiferent dacă Iacă eşti prima persoană care gîndeşti ca cicluri programate şi chiar să le depăşim conduse şi executate lucrările de armare, cu lipsurile pe care le-am manifestat
mine în această privinţă... Cu 1-5 cicluri. Acest lucru ne-a adus după montarea liniei ferate, etc. De aceea, tot pînă acum, iar pe acei oare au deviat
mitetul raional de partid a luat hotăriri sânt romîni sau germani. — Vezi dar tovarăşe Frunză ce bine Sine, depăşiri de normă de 60-80%, şi timpul căutăm să ne îmbunătăţim cunoş­ de la conduita pe care trebuie s-o aibe un
ne înţelegem ? Dar dă-mi voie sa con­ câştiguri lunare de 1500-2500 lei. tinţele tehnice şi organizatorice. Pe cei fruntaş în producţie, prin critică construc­
pentru îmbunătăţirea muncii politice şi Acolo, unde organizaţiile de bază au tinuu. mai puţin calificaţi din cadrul brigăzii tivă să-i readucem la normai şi împreună,
— Da tovarăşe Frunză. Te zbaţi, sau Pe schimburi, lucrul decurge în felul îi învăţăm Cu răbdare pentru a deveni să luptăm pentru a mări zi de zi ran­
cultural-educative în satele ou populaţia muncit ou perseverenţă, au dispărut ori­ mai bine zis fe baţi cu pumnul în piept urm ăto r: In schimbul I. (eu lucrez numai buni mineri. Astfel, numai în Cursul anu- damentele.
germană. Astfel, în scopul educării popu­ ce diferenţieri dintre naţionalităţi. La gos­ spunînd ori cui vrea să te asculte cît în acest schimb în vederea .unui control
laţiei germane în spiritul patriotismului podăria agricolă colectivă din Gîrbova, eşti de harnică şi, auzi, ce lume „ingrată“.
socialist şi internaţionalismului proletar, Reoi, Gîlnid, Petreşti, Apoldul de Sus şi Nimeni nu vrea sa recunoască. De alt­
fel la ce te poţi aştepta cînd oamenii
precum şi în scopul întăririi priteteniei Sa alte gospodării colecbive s-au format ăştia sînt atît de „înguşti", atît de „in­
vidioşi“. Ei ştiu doar să te „bîrfească“ pe
dintre populaţia română şi cea germană, brigăzile de lucru ţinîndu-se cont numai dumneata şi auzi obrăznicie, sa te cri­
tice. Vasăzică, asta e răsplata pe care
s-a constituit un corp de instructori cu­ de vecinătatea din sat şi de împărţirea o meriţi ? critica ? Noroc însă că nu eşti
noscători ai limbii germane, în num ăr de justă a braţelor de muncă. In aceste gos­ ca alţii şi te pricepi să faci „faţă“. Ai o
rezistenţă serioasă.
26 de tovarăşi, Care se deplasează în sa­ podării colective, în brigăzi şi echipe, lu­ — Bravo, bravo tovarăşe, izbucni to­
varăşa Frunză nemaiputîndu-se reţine,
te, unde susţin conferinţe şi ajută prac­ crează cot la cot romîni, germani, unguri.- îm i placi la nebunie. Eşti singura fiinţă
insfirşit, care mă cunoşti...
tic activitatea culturală, asigurând conti­ Creşte din zi în zi şi numărul corespon­ — Stai, mai stai încă, deoarece r.-am
terminat.
nuitatea în muncă în localităţile de care denţilor voluntari la ziarele centrale şi
— Spune atunci, spune cît vrei, uite,
răspund. Loiale. La gazetele de perete în localităţile sînt gata de a te asculta zile în şir..

Planul de măsuri al comitetului raio­ unde sânt minorităţi naţionale găsim — Da tovarăşe Frunză. Eu am întrea­ înaintări rapide cu ciocanul de abataj
nal de partid pentru îmbunătăţirea totdeauna articole sorise şi în limba ger­ ga convingere că dumneata tovarăşe
muncii politice şi cultural-educative în mană. Din zi în zi se măreşte numărul a- Frunză, meriţi... Brigada condusă de mine lucrează la să­ MUSZTA ALEXANDRU, care s-a executat de către doi oameni cu
rândurile oamenilor muncii din raion, celor tovarăşi din fabrici şi ogoare, care parea preabatajelor pentru frontalele din brigadier mina Lupeni două ciocane de abataj, far al treilea a ră­
pentru întărirea prieteniei dintre poporul cer primirea în rândurile candidaţilor de — Merit tovarăşe, desigur că merit... sectorul II al minei Lupenî. Organizarea mas la încărcarea pe banda cu raclete a
român şi minorităţile naţionale, a cuprins partid. Printre aceştia sânt şi tovarăşi a- muncii în cadrul brigăzii se face după me­ Tăierea scobiturii (adîncă pînă Ia 1-^-3 cărbunelui tăiat. Vatra a fost şi ea împăr­
diverse laturi ale activităţii de partid. Ast­ parţinând minorităţilor naţionale. In sfatu­ — Meriţi... să fi săpunită, săpunită se­ toda graficului ciclic, care, de cînd o apli­ metri) s-a efectuat după metoda sovietică ţită în două, printr-un şliţ. La sfîrşltul
fel, din rândurile populaţiei germane, ele­ rile populare sînt atraşi un număr mare rios şi vindecată în sfîrşit de toată în- căm, ne-a ajutat să obţinem realizări mult Taruta, care constă în tăierea şliţulul cu schimbului am ridicat armătura la ort, sau
mentele cele mai cinstite, fruntaşi ai re­ de ţărani muncitori cinstiţi şi cu prestigiu gîmfarea, lăudăroşenia şi falsa modestie mai mari decît în trecut. In luna martie două ciocane de abataj din ambele părţi, a rămas armarea în sarcina schimbului
coltelor bogate, au fost încadraţi în în­ în faţa populaţiei germane, care, alături de care faci atît caz... 1955, brigada noastră a fost repartizată să unghiul de îmbinare al ciocanului variind următor.
văţământul de partid, în urma căruia au de cei de naţionalitate romînă, i-au parte sape preabatajul direcţional de bază al aba­ după tăria cărbunelui. Unghiul a fost de
desfăşurat o muncă largă de legare a prie­ tot mai activă la conducerea treburilor •k tajului frontal nr. 10. Această lucrare a mărime mică, (15 grade) cînd cărbunele a Timpii morţi au fost complet eliminaţi
teniei dintre oamenii muncii de diferite obşteşti. avut următoarele caracteristici principale: fost tare, iar cînd cărbunele a fost moale, prin buna organizare a muncii, la care a a-
naţionalităţi. Aceştia, sprijiniţi de activiş­ Ce-o fi păţit modestia după aceasta, profil de săpare — 8 m. p.; tăria cărbunelui unghiul a fost de aproximativ 45 grade. La jutat faptul că la fiecare început de schimb
tii comitetului raional de partid şi de bi­ Dar aceste rezultate nu înseamnă că or­ nu ştiu. Ştiu însă precis că tovarăşa — normală şi. tare; tăierea — cu ciocanul cărbune tare, brigada a folosit picoane ne-am consfătuit între noi asupra felului
rourile organizaţiilor de bază, au atras în ganizaţiile de partid din raionul nostru nu Frunză Elena e şi acum tot aşa ca şx de abataj; tavanul — artificial (poditură scurte, (care ieşeau din mufa ciocanului de cum trebuie lucrat în schimbul următor.
jurul organizaţiilor de bază săteşti, un nu­ moi au de făcut nimic pentru cimenta­ slabă) ; armarea — trapezoidală cu molid abataj cu cca 8—10 cm), iar la cărbune Fiecare schimb a fost asigurat cu cantita­
măr mare de elemente cinstite şi harnice rea prieteniei dintre poporul romîn şi în desiş şi două rînduri de juguri. mal moale am folosit picoane de lungimi tea necesară de lemn de către schimbul
în activele fără de partid, dintre care o minorităţile naţionale. Organizaţiile de ba-, mijlocii. Tăierea scobiturii a durat 1—2 ore. precedent, lucru ce s-a executat după schim­
bună parte au devenit agitatori. ză trebuie să ştie că manifestările şovine, Transportul cărbunelui s-a făcut mecani­ In acest timp, al treilea om a pregătit ar­ bul care a sosit şi a început lucrul. La asi­
oare se mai obsearvă pe alocuri, sânt unel­ zat datorită transportorului cu raclete. Fie­ măturile,, a făcut pilugile şi a aşezat stîl- gurarea continuităţii lucrărilor a contribuit a-
De asemenea, la cursurile agrozooteh­ tiri ale elementelor duşmănoase regimu­ care schimb a fost compus din trei oameni, pii pentru armăturile suplimentare. Brigada jutorul tehnicienilor şi conducerea sectoru­
nice, îndrumate şi controlate de către or­ lui. De aceea ele trebuie să lupte pentru din care schimbul I a fost întărit cu încă noastră a armat la frontul de lucru în lui, în sensul că defectele şi lipsa- de vago-
ganizaţiile de bază, au luat parte, pe lin­ a stîrpi complet influenţa ideologiei na­ un om, făcînd partea cea mai însemnată cîmpuri de un metru, iar apoi în urmă, Ia nete goale şi de materiale au fost reduse Ia
gă ţăranii muncitori romîni, şi cei de na­ ţionaliste. Pentru atingerea acestui scop a lucrării de armare suplimentară şi în 2—3 metri, a tras armăturile suplimentare minimum. Din partea tehnicienilor, briga­
ţionalitate germană. Pentru buna însuşi­ trebuie dusă o largă muncă politică şi deosebi, de ridicarea jugurilor. Conform în desiş şi jugurile. După ce s-a făcut scobi­ da a primit sfaturi în ce priveşte organiza­
re a materialului de către cursanţii ger­ cultural-educativă, iar acei care sînt pro­ graficului care s-a prelucrat din timp cu tura, unul dintre muncitorii de la tăiere rea muncii, pentru folosirea cît mai efi­
mani a fost solicitat ajutorul tehnicieni­ motorii manifestărilor şovine trebuie toţi muncitorii din brigadă, organizarea a trecut la montarea armăturilor suplimen­ cace a suprafeţei de tăiere.
lor şi inginerilor germani, pentru ca ei demascaţi şi traşi la răspundere fără cru­ muncii s-a făcut în felul următor: la în­ tare, iar celălalt a început tăierea cărbu­
să dea explicaţiile necesare în/ limba ma­ ţare. In munca de întărire a prieteniei ceputul schimbului doi oameni cu două cio­ nelui în partea de sus a profilului. Cînd s-a Lucrînd aşa după cum am arătat, brigada
ternă. Lecţii în limba germană au fost frăţeşti dintre populaţia romînă şi mino­ cane de abataj au început să facă o scobi­ tăiat pînă la tavan şi armăturile suplimen­ condusă de mine a reuşit să realizeze o
ţinute în Apoldul de Sus, Red şi Gîrbova. rităţilor naţionale vor trebui antrenate tură de 70—80 cm. lărgime în partea fie tare au fost montate, cei doi armatori au în­ depăşire a avansării obligatorii după cic-
toate organizaţiile de masă ale oamenilor sus a profilului, a cărui plasare a fost alea­ cărcat cărbunele tăiat. După aceea a urmat logramă cu 85% şi .0 depăşire a normei
A fost îmbunătăţită şi activitatea că­ muncii. Membrii de partid au datoria de să după posibilitatea dată de stratificaţia faza a doua a tăierii, adică tăierea vetrei cu 106%. Cîştigul realizat de mine a fost
minelor culturale, unde s-au. organizat şi tăria cărbunelui. de 5200 lei lunar, inclusiv prima progresi­
programe artistice şi conferinţe în lim­ a fi în fruntea tuturor acţiunilor comune, vă şi prima de cicluri.
bile română şi germană, au luat fiinţă de a fi prin comportarea lor şi prin par­
brigăzi artistice de agitaţie în limba ger­ ticiparea de zi. cu zi La activitatea politică
mană, au rulat multe filme germane, lu­ şi cultural-educativă a căminelor cultu­
rale, exemplu personal, întărind prin a-

cru de a dus la cimentarea prieteniei din­ ceasta prietenia poporului romîn cu mino­

tre locuitorii de naţionalitate romînă şi rităţile naţionale.

In pădurile Munţilor Apuseni

Apa Ampoiului spumegă şi coboară vi­ cială din ţară pentru a se putea începe jari pentru cleionaje. Ursu Ioan are o e-
jelios, rozînd din stîncile Munţilor Apu­
seni. Rar de tot se mai oglindeşte în unda munca şi în acest sector. Puterea popu­ chipă de patru muncitori pe care-i cali­
apei umbra unui cerb sau a unei ciute
rătăcite. Liniştea codrilor din acest de­ lară a dat în fiecare an atenţie tot mai fica la locul de muncă pentru lucrările în
fileu a fost spartă acum aproape 100 de
ani, cînd traseul de şopîrlă uriaşă al mare refacerii terenurilor silvice degra­ lemn.
căii ferate înguste se profila urmînd cu
fidelitate cursul Ampoiului. date. Ministerul Agriculturii şi Silvicul­ Inginerul Drăguescu Vichente lucrează Au uitat de colectări Realizări şi lipsuri în activitatea

Societăţile capitaliste adulmecaseră co­ turii a început să vindece rănile adinei de doi ani pe şantierul Tăuţi — Găureni. Comitetului executiv al comunii Băiţa
drii de gorun, fag şi molid, necercaţi de
secure pe vremea aceea. Aceste societăţi din trupul pămîntului patriei noastre. Are şi el muncitori fruntaşi. Vereş Ferenc Sfatul popular din comuna Turdaş, raio­
adulmecaseră şi mîna de lucru ieftină pe
care le-o puteau oferi aşezările moţeşti Din anul 1949, şantiere de construcţii îşi şi Simandi Bella, au venit tocmai de la nul Orăştlc, şi-a prevăzut în acest an un In ultimii ani s-a schimbat mult înfăţişa­ Petrosu Gheorghe, au reuşit să mobilizeze
dinspre Abrud şi din jurul Zlalnel.
împletesc activitatea într-o strinsă cola­ Trăscău, şi se bucură că au găsit condiţii r e a oraşelor şi satelor regiunii noastre, care, ţăranii muncitori la executarea unui drum
Zeci de ani apoi, după introducerea li­ prin grija statului nostru democrat-popular,
niei ferate, s-au scos la vale mii şi mii borare cu Ocolul silvic din Alba-Iulia. de muncă bune în meseria lor de zidari- plan de muncă în problema colectărilor, au fost dotate cu tot ceea ce poate fi folosi­
de vagoane cu lemnul scump al pădurilor. după care să se conducă şi să muncească tor ridicării nivelului de trai material şi
Curgeau la vale zi şi noapte vagoane cu In adîncul văilor, în locuri rar umblate pietrari. Calificarea lor şi dragostea cu în aşa fel, îneît realizările să fie deosebite. cultural al populaţiei. Numărul şcolilor, ca­ ce comunică între satul Trestia şî centrul
trunchiuri care nu văzuseră soarele decît Planul a fost întocmii cu multă dibăcie, pe comunii Băiţa, s-au adunat materialele ne­
cu vîrful. După 10-15 ani, patronul cu de oameni, dinamita sparge stînca pe care care muncesc, le asigură un cîştig de peste
osînzele dublate, părăsea valea. Pleca pe
altă vale. Lua cu el întreg materialul ru­ zidarii o modelează şi o prind în zidul pu­ 1200 lei lunar. Un mare ajutor în muncă cesare construirii unui pod şi s-au încasat în
lant. Nu uita nimic. Lua şi ultimul şurub.
Un singur lucru uita patronul: să plan­ ternic al barajelor. Călătorul care trece cu îl primeşte inginerul Drăguescu din partea numai 4 zile suma de aproape 2000 lei.
teze, să refacă pădurea pe munţii dezgo­
liţi. Nici o sămînţă, nici un puiet pus în trenul sau cu. maşina pe Valea Ampoiului, maistrului Bolea Teodor. Acesta, pînâ a- trimestre, cu sarcinile repartizate pe oameni, selor de naştere, dispensarelor, al cămine­ Cu toate succesele obţinute, totuşi în mun­
locul pădurii prădate. Nici un om cu sapa
în mină nu mai rămînea să refacă frumu­ nu va vedea decit o mică parte a puter­ cum doi ani, era muncitor lemnar. Dar cu termene de îndeplinire şl altele. Dar de lor culturale, • instalaţiilor electrice, etc., a ca Comitetului executiv al Sfatului popular
seţea şi bogăţia locurilor. Uita patronul... la data întocmirii planuiui, cei răspunzători
Cine să-i aducă aminte 1 Cei care dăduseră nicelor baraje cu zidul de piatră, gros de îndemînarea, priceperea şi sîrguinţa l-au au lăsat munca colectărilor să se desfăşoare crescut şi creşte continuu, iar la sate ca peste Băita se mai manifestă încă lipsuri. Tova­
autorizaţia sa exploateze în mod barbar tot, viata nouă îşi face drum cu multă rapi­ răşul Achim Gheorghe, preşedintele comi­
pădurea ? Uitau şi aceştia. Conştiinţa lor un metru şi în volum de sute de metri făcut sa ajungă maistru de torenţi pe şan­ ditate.
fusese adormită de mirajul aurului. Pa­
tronul avusese grijă să-i cumpere. In lo­ cubi. Nici nu va bănui că pe pîrîul care-şl tierul din Tăuţi. El conduce echipele la tetului executiv al sfatului popular, nu !n-
cul pădurilor măreţe de fag şi molid, creş­
teau buruienile. De o parte şi de alta a varsă firul de apă liniştită în Ampoi, se tot felul de lucrări şi rezultatele sînt cît la voia întîmplării. Mijloacelor materiale băneşti şi tehnice pu­ drumează suficient munca comitetelor de
Văii Ampoiului, munţii erau dezgoliţi de cetăţeni din satele Băita şi Cîinel, unde în­
mantaua groasă a pădurilor. găsesc adevărate cetăţi de piatră sau sute se poate de frumoase. Aşa s-a înlîmplat că în comuna Turdaş se Ia dispoziţie de către statul nostru demo­ casările sînt în urmă, şi nu controlează în­

Ploile, în dezlănţuirea lor de vară, apele de metri liniari de cleionaje de ordinul Cele trei şantiere sînt bine organizate planul colectărilor pe trimestrul I şi II a crat-popular Ii se adaugă în sate cele pe
din topirea zăpezilor în primăvară, au spă­
lat stratul de pămînt în care crescuse pă­ I şi 11, care nu sînt altceva decît întări- şi aprovizionate cu materiale pentru mun­ fost îndeplinit la carne de vită în propor­ plan local, cunoscute sub numele de auto- deaproape activitatea salariaţilor care mun­
durea. Fiecare pîrîiaş se transforma în ţie de 76%, la carne de porc 78%, lapte de impunere. In această direcţie, un rol prin­ cesc în cadrul sfatului.
timpul ploilor de vară într-un torent în­ turi de-a curmezişul văii, din pari puter­ citori. De curînd, ele au mai primit un vacă 33%, lapte de oaie 98% şi lînă 99%. cipal îl au comitetele executive ale sfatu­
fricoşător Sute de hectare erau acoperite rilor populare, care au datoria de a mobiliza
de fiecare dată de pietriş şi bolovani rupţi nici de stejari împletiţi cu nuiele şi um ­ autocamion „Molotov“, două tractoare şi Oare tovarăşii Popa Simion, secretarul masele în opera de schimbare a aspectului
de furia apelor. Aşezămintele omeneşti
din Tăuţi, Găureni şi Presaca, au fost de plute cu piatră şi pămînt. In sus, adică în trei perechi de boi pentru înlesnirea tran­ De pildă, referenta principală Szekeli Irî-
multe ori pradă furiei apelor dezlănţuite
spatele lor, s-au plantat butaşi de plopi. sporturilor. na, fiind repartizată în satul Cîinel, nu s-a
An de an se impunea tot mai accentuat deplasat nici măcar odată pentru a-şl în­
refacerea patrimoniului nostru forestier La Tăuţi, Găureni şi Presaca, pe toate Grupul de şantiere nr. 6 Alba-Iulia, este sfatului popular şi Dudaş Simion, secretarul oraşelor şi satelor.
din aceste locuri.
pîraiele care ameninţau şoseaua, calea fe­ condus de inginerul I. Florescu care este în deplini sarcinile ce-i reveneau. In asemenea
A trebuit sa se schimbe orînduirea so- rată şi aşezările omeneşti, s-au construit , permanenţă în mijlocul muncitorilor şi
organizaţiei de bază, se pot mîndri cu a- De acest lucru, în mare măsură a dat do­ lipsuri persistă şi tovarăşul Macra Aurel, di­
mii de metri cubi de baraje, mii de metri tehnicienilor. Sfatul său prinde rod peste ceste rezultate? Cu siguranţă că nu. vadă Comitetul executiv al Sfatului popu­
lar comunal Băiţa, care în bună parte a rector al Şcolii elementare din satul Cîinel,
liniari de cleionaje şi gărduleţe. Tăuţi, tot. El cunoaşte capriciile fiecărui pîrîv Faptul că unii membri de partid, ca Bar- care e de altfel şi membru al Comitetului

Găureni şi Presaca sînt şantiere în care şi asta face mult în munca de „corecţie“ a tok losif, Şerban Ioan. Costescu Samoilă şî reuşit să-şi lichideze lipsurile manifestate în executiv al Sfatului popular comunal Bălţa.

activitatea nu încetează o clipă. Munci­ torenţilor. deputaţi ca Măglaş Solomon şi Igna Ioan anul 1954, trecînd la o muncă mai bine or­ Lucrările de amenajare a căminului cul­
tural din Cîinel au fost abandonate, lucru de
torii, conduşi de ingineri şi tehnicieni, Acum muncitorii grupului nr. 6 de şan­ şi-au predat cotele de carne şi lapte în în­ ganizată, aclivizînd deputaţii şi comilele-
tregime. nu este un merit al tovarăşilor mal le de cetăţeni, pentru a începe munca de
construiesc aci zi de zi puternice lucrări, tiere Alba-Iulia, se întrec individual şi care comitetul executiv al sfatului popular

de apărare a pădurilor, împotriva furiei pe echipe. Ei vor să cîştige „Drapelul Ro­ sus criticaţi. Aceştia, şi-au predat cotele construcţii şi a sprijini încasarea sumelor nu s-a sezisat.
pentru că şi-au dat seama de importanţa lor restante şî pe anul în curs. Una din lipsurile principale ale tovară­
apelor. şu“ de producţie. In luna mai, planul la

Iată-l la Presaca pe tînărul inginer Bor- lucrările în piatră a fost îndeplinit cu şi s-au gîndit că trebuie să fie exemplu per­ Pe baza unui plan de acţiune, membrii co­

şy Erich. Ii creşte inima de bucurie cînd 201°/o, iar cel in lemn cu 351 %. sonal în faţa celorlalţi ţărani muncitori. mitetului executiv, împreună cu cîte un sa­ şului preşedinte, Achim Gheorghe, este şî
aceea că de multe ori caută să monopolizeze
vede cum se ridică de repede zidul de pia­ ¦k Pentru lichidarea acestei situaţii în pro­ lariat, au fost repartizaţi pe cîte un sat munca, nu lucrează după principiul condu­
tră al barajului. Pe pereţii abrupţi ai pî- blema colectărilor, este necesar ca atît sfa­ pentru a îndruma şi mobiliza masele de ţă­
raielor. au înflorit salcîmii plantaţi acum Apa Ampoiului spumegă şi coboarâ vi­ cerii colective şi subapreciază sfatul popu­
6 ani. Parfumul florilor lor umple valea. jelioasă, rozînd stîncile Munţilor Apu­ tul popular cît şi organizaţia de baza, să rani muncitori la efectuarea lucrărilor şi la lar raional, trecînd peste capul acestuia.
Inginerul Borşy este plin de încredere şi seni. Tot mai des acum, oglinda ei prinde
animat de gînduri îndrăzneţe pentru frumuseţea pădurilor in refacere şi o lea­ pornească de îndată la o muncă concretă cu încasarea sumelor votate. Dacă Comitetul executiv al Sfatului popu­
gănă aşa cum o mamă îşi leagănă prun­
viitor. cul iubit. Peste ani, codrul tînăr şi sănă­ ţăranii muncitori. La baza ei, trebuie să Astfel, s-a făcut trasarea terenului, să­ lar Bălţa va lupta în viitor să-şi lichideze
— Am muncitori de nădejde, harnici şi tos va da Ampoiului umbră şi răcoare, iar lipsurile în care încă mai persistă, cu si­
patriei, bogăţia şi frumuseţea acestor me­ stea munca de convingere de la om la om parea gropilor şi procurarea stîlpilor pen­ guranţă că va reuşi să facă şi ma! plăcut
pricepuţi, spune el Simon Andraş şi Al- şî exemplul personal al deputaţilor şi mem­ tru radioficarea satului Ormindea. De ase­ aspectul satelor din raza comunii.
maşi Ianoş, cu echipele lor. întrec zilnic brilor de partid. Numai aşa planul colectă­ menea, în numai 3 zile s-a reuşit să se în­
rilor pe trimestrul II va putea fi îndeplinit caseze pesfc 5000 lei în acest sat. TOMA IOSIF
normele la zidit Ei cioplesc piatra cu a- leaguri moţeşti.
ceeaşi îndemînare cu care muncitorii din GH. ACH1MESCU în satul Trestia, tovarăşii îgna loan, se­ instructor al Sfatului popular.
echipa lui Ursu Ioan cioplesc parii de ste­ tehnician silvic
în întregime şi la timp. cretar al organizaţei de bază, şi deputatul raional Ilia 1