Page 24 - 1955-06
P. 24
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 408
Comunicatul sesiunii Comitetului sindical Vizita primului ministru Regruparea forţelor
în economia naţionala a R. P. Ungare
franco-sovietic indian, Nehru,
După iunie 1953 ne-am orientat în mod şi în primul rînd Iov. Imre Nagy, au in
PARIS (Agerpres) — TASS : Comitetul sindical franco-sovietic cheamă ternaţionale, apărării intereselor vitale ale în U.R.S.S. just către o regrupare a forţelor noastre, terpretat de la bun început în mod greşit
Intr» 9 şi 14 iunie a avut loc la Paris pe oamenii muncii din Franţa şi Uniunea oamenilor muncii. către o modificare a proporţiilor interne această regrupare încercînd să-i dea apa
bea de a 4-a sesiune a Comitetului sindical Sovietică să-şi intensifice lupta pentru RUBŢOVSK (Agerpres). — TASS ale economiei noastre naţionale şi a ritmului renţa unei schimbări a ansamblului poli
franco-sovietic, creat în urmă cu 10 ani, în pace, să asigure succesul campaniei pentru 4) In scopul strîngerii şi mai puternice a După cum s-a mai anunţat, la 16 iunie de dezvoltare a industriei, ceea ce era fă ticii noastre economice. Acest puncf de ve
anul 1945. strîngerea de semnături pe Apelul de la primul ministru J. Nehru şi persoanele ră îndoială necesar. Am mării producţia dere n-a făcut decît să alimenteze vederile
Viena al Consiliului Mondial al Păcii, să relaţiilor de prietenie şi solidaritate între oare îl însoţesc au plecat din Rubţovsk, de articole induşi riale de larg consum pen de dreapta. însăşi baza acestor vederi era
După încheierea sesiunii s-a dat publici consolideze prietenia şi unitatea de acţiune oamenii muncii din Franţa şi Uniunea So (ţinutul Altad) în sovhozul cerealier tru a asigura o bună aprovizionare a popu greşită. Regruparea era necesară, fără să
tatii un comunicat în care se gjată că în în lupta pentru pace şi securitate colectivă vietică, Comitetul recomandă un larg schimb „Kurinski" înfiinţat pe pămînturi de ţe- laţiei. Am luat măsuri pentru ca ţărănimea însemne însă nici un moment o schimbare
cadrul sesiunii au fost dezbătute următoa în Europa. reciproc de delegaţii între oamenii muncii iină. muncitoare să fie mai interesată din punct fundamentală a politicii partidului nostru.
rele probleme: de la întreprinderi şi de profesii înrudite. In convorbirea ou I. G. Nitoiitin, directo de vedere material în ceea ce priveşte mări Această regrupare fiind o măsură provizo
Cea de a 4-a sesiune a Comitetului sin rul sovhozului, Jawaharlal Nehru s-a in rea producţiei. In acelaşi timp sarcina rie, nu schimbă cu nimic caracterul de ba
1) Despre sarcinile sindicatelor din Fran dical franco-sovietic a constatat cu adîncă 5) In scopul consolidării prieteniei între teresat de unele probleme privind munca principală a acestei regrupări consta în sta ză al construcţiei socialiste şi nu trebuie
ţa şi U.R.S.S. pentru înfăptuirea unităţii de satisfacţie că comitetul asigură colaborarea sovhozului. Jawaharlal Nehru a vizitat bilirea unor proporţii juste între industrie să se atribuie sub nici o formă un carac
acţiune a oamenilor muncii în lupta pentru rodnică a sindicatelor celor două ţări în Fe popoarele Franţei şi U.R.S.S. şi în interesul apoi oîmporile sovhozului. şi agricultură şi între diferitele ramuri ale ter permanent proporţiilor stabilite prin a-
pace şi pentru apărarea intereselor lor vi deraţia Sindicală Mondială. lor comun, Comitetul sindical franco-sovie RUBŢOVSK (Agerpres). — TASS industriei, ceea ce trebuia să permită şi să ceastă regrupare. Una din greşelile fun
tale. tic îşi exprimă dorinţa ca relaţiile econo La 17 iupie, la ora 8 dimineaţa (ora lo asigure dezvoltarea egală şi continuă a eco damentale ale exponenţilor acestor vederii
Oamenii muncii din ţările capitaliste îşi mice şi culturale între cele două ţări să se cală), Jawaharlal Nehru, primul minis nomiei naţionale, după terminarea opera de dreapta era că intenţionau să transfor
2) Despre consolidarea şi extinderea re dau tot mai limpede seama cît de nefaste tru a Republicii India, fiica lui, Inddna ţiunilor de regrupare, ridicarea continuă a me în lege aceste măsuri necesare dar
laţiilor de prietenie între sindicatele şi oa sînt rezultatele scindării mişcării sindicale, dezvolte. Gandhi, şi persoanele oare îl însoţesc au bunăstării oamenilor muncii şi victoria provizorii ale regrupării, ceea ce în cele
menii muncii din Franţa şi Uniunea Sovie scindare pregătită şi pusă în aplicare de 6) Cea de a 4-a sesiune a Comitetului sin pleoat din Rubţovsk spre Magnitogorsk. construirii socialismului. din urmă ar fi avut consecinţe nefaste pen
tică. duşmanii clasei muncitoare şi ai socialismu La aeroport, JawaiharLaă Nehru a spus: tru ţară.
lui şi care serveşte numai acelora care pre dical franco-sovietic subliniază că deşi prin „Vă mulţumesc pentru ospitalitate. Mi In acest' domeniu am obţinut rezultate
In comunicat se subliniază că în perioada gătesc un nou război mondial. ratificarea acordurilor de la Paris a fost a- au plăcut mult oîmpuirile voastre întinse însemnate. In baza rezultatelor obţinute Interpretarea greşită a regrupării a făcut
care a trecut de la cea de a 3-a sesiune a nulat tratatul de alianţă şi asistenţă mu şi vîntut vostru de stepă, care m -a învio putem constata că regruparea începută în ca în cursul ultimilor doi ani sporirea pro
Comitetului sindical franco-sovietic, Confe Credincioase tradiţiilor internaţionalis tuală cu U.R.S.S., prietenia tradiţională ra t“. iunie 1953 şi-a atins ţelul şi că în pre ductivităţii şi reducerea preţului de cost să
deraţia Generală a Muncii din Franţa mului proletar, sindicatele din Franţa şi dintre popoarele şi oamenii muncii din cele MAGNITOGORSK (Agerpres). — TASS zent nu mai este necesar să fie continuată. fie lăsate pe planul al doilea. Situaţia in
(C.G.T.) şi sindicatele din Uniunea Sovie U.R.S.S. vor lupta şi în viitor cu şi mai două ţări rămîne neschimbată şi va con La 17 iunie au sosit la Magniţogorsk Astfel, a fost realizat un echilibru între tolerabilă în domeniul productivităţii mun
tică au contribuit mult prin întreaga lor ac multă forţă pentru restabilirea unităţii sin tinua să se consolideze. Această prietenie Jawaha/rfal Nehru, primul ministru al puterea de cumpărare şi rezervele de măr cii şi preţului de cost, slăbirea disciplinei!
tivitate la consolidarea prieteniei între oa dicale internaţionale. mereu crescîndă este o garanţie a luptei cu Republicii India, şi persoanele oare îl în furi. înfăptuirea cu succes a acestei regru cetăţeneşti au dus la necesitatea micşorării!
menii muncii din cele două ţări, la conso succes a popoarelor celor două ţări pentru soţesc. pări a creat condiţiile care să permită în investiţiilor într-o măsură mai mare decît
lidarea solidarităţii internaţionale a oameni Luînd în considerare condiţiile actualei pace şi securitate colectivă în Europa, pen In numele oamenilor muncii din Mag- deplinirea planului de stat pe anul curent, se prevăzuse. Dată fiind exploatarea nesa
lor muncii şi la cauza apărării păcii. situaţii internaţionale şi obligaţiile pe care tru democraţie şi progres social. mitogorsk — oraş tânăr, care a luat fiinţă asigurarea, încă de la începutul celui de al tisfăcătoare în 1954, pierderile în industrie
le are clasa muncitoare, Comitetul sindical acum 25 de ani — J. Nehru a fost salutat doilea plan cincinal a proporţiilor juste şi în alte ramuri ale economiei naţionale
C.G.T. şi sindicatele sovietice îşi consa franco-sovietic declară : Comunicatul a fost sem nat: de K. I. Polukia, preşedintele Comitetu necesare dezvoltării noastre pe viitor şi s-au cifrat la 7 miliarde de forinţi, ceea ce
cră activitatea apărării intereselor vitale ale In numele C.G.T. din Franţa d e : Benoît lui executiv orăşenesc. respectarea principiului de dezvoltare cu a influenţat în mod defavorabil bunăstarea
oamenilor muncii, ridicării nivelului lor de 1) Principala sarcină a Comitetului sin Frachon, secretar general al C.G.T.; Alain Primul ministru el Republicii India a precădere a industriei grele. populaţiei şi nu a permis sporirea necesară
trai şi îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, Le Lăap, secretar general al C.G.T.; Jean mulţumit sincer pentru primirea ospita a investiţiilor. Din această cauză, în
lărgirii continue a cuceririlor clasei munci dical franco-sovietic este în prezent mobi Bretau, secretar general al Federaţiei Ge lieră. Cum se explică totuşi că în această pro 1955 investiţiile n-au putut atinge decît
toare. lizarea largă a oamenilor muncii din Franţa nerale a muncitorilor din industria metalur blemă au apărut vederi de dreapta, opor 9 miliarde forinţi, adică 13-14% din venitul
şi Uniunea Sovietică la lupta continuă pen gică; Leon Rouzaud, secretar general al U- Spuneţi, a declarat Nehru, că oraşul tuniste, greşite? Cauza principală este că naţional. (Articol din „SZABAD NEP”)
In acelaşi timp cercurile agresive ale sta tru pace, pentru consolidarea prieteniei din niunii generale a federaţiilor funcţionarilor reprezentanţii acestor concepţii de dreapta,
telor imperialiste, luînd calea pregătirii unui tre popoarele ţării noastre, pentru interzi de stat; Henri Martel, preşedintele Federa vostru este un oraş nou. Dar el este de
nou război, tind să lipsească pe oamenii cerea producţiei şi folosirii armelor de ex ţiei naţionale a minerilor din Franţa; Jean m ult cunoscut întregii lumi. Aci se fabri R.P.R. va participa ia tîrgurile internaţionale de mostre
muncii de drepturile şi libertăţile cîştigate terminare în masă, împotriva pregătirii unui Schafer, secretar al Federaţiei naţionale a că multe produse oare sporesc puterea
război atomic. sindicatelor funcţionarilor. ţării voastre. de Sa Leipzig, Izmir, Plovdiv şi Hew-DeShi
de aceştia într-o luptă încordată de mulţi
ani, recurg la o legislaţie antimuncito- 2) C.G.T. din Franţa şi Consiliul Central In numele Consiliului Central al Sindica J. Nehru a spus în continuare că pacea Ţara noastră acordă un interes susţinut Sovietică, R.P. Chineză, R. Cehoslovacă,
rească, desfăşoară ofensiva împotriva orga al Sindicatelor din Uniunea Sovietică vor telor din Uniunea Sovietică d e : L. Soloviov, este necesară tuturor. Ou toţii, a spus el, tîrgurilor internaţionale de mostre, care R.P.R., R.P. Ungară şi firme din Franţa,
nizaţiilor sindicale şi democratice, încearcă contribui activ la traducerea în viaţă a ho- vecepreşedinte al Consiliului Central al Sin sîntem datori să luptăm pentru pace. prilejuiesc legături directe şi nemijlocite nu Anglia, Germania occidentală, Italia, Aus
să împiedice dezvoltarea mişcării popoarelor lărîrilor conferinţei de la Leipzig cu privire dicatelor din Uniunea Sovietică; T. F.re- numai între reprezentanţii comerciali ai sta tria, Elveţia, Olanda şi Danemarca.
pentru apărarea păcii. la lupta comună a oamenilor muncii din meev, preşedintele sindicatului muncitorilor —O — telor europene, ci şi cu cei ai celorlalte con
toate ţările Europei împotriva înfăptuirii a- din construcţia de maşini de transport şi tinenle. Alt însemnat tîrg internaţional la care
Totuşi, se arată în continuare în comu cordurilor de la Paris şi împotriva reînvierii maşini grele; G. Petelin, preşedintele C.C. Conferinfa minişfrilor ţara noasiră se va prezenta cu un pavi
nicat, forţele păcii sînt mai puternice decît militarismului german. al sindicatului lucrătorilor din instituţiile de externe In acest an, Republica Populară Romînâ lion bine asortai este cel de la Izmir, unul
forţele războiului. Factorul principal şi ho- de s ta t; M. Terentiev preşedintele C.C. al va participa la tîrgurile internaţionale de dintre cele mai importante porturi a]e Tur
tărîtor al actualei situaţii internaţionale este 3) C.G.T. din Franja şi Consiliul Central ai puferilor occidentale la Leipzig, Izmir, Plovdiv şi New-Dp!hi. ciei, aşezat pe coasta Mării Egee.
consolidarea şi extinderea continuă a lagă al Sindicatelor din Uniunea Sovietică ca şi sindicatului muncitorilor din construcţiile o-
rului păcii, democraţiei şi socialismului. A- pînă acum vor continua să intensifice cola răşeneşti şi rurale; I. Grikov preşedintele NEW YORK (Agerpres). La aceste tîrguri, la care vor fi prezen Un eveniment deosebit îl va constitui tîr
ceasta îşi găseşte expresia în faptul că ra borarea în cadrul Federaţiei Sindicale Mon C.C. al sindicatului cadrelor didactice din tate produse a numeroase ţări, Republica gul de mostre de la New-Delhi-India, unde
portul de forţe se schimbă în favoarea la diale, vor contribui la întreaga ei activitate şcolile elementare şi medii din R.S.F.S.R.; Joi după amiază a avut loc prima şe Populară Romînă va aduce un bogat şi va ţările din diferite continente vor avea ocazia
gărului păcii. Dmitri Monin din partea redacţiei ziarului dinţă a miniştrilor de externe ai celor riat sortiment din cele mai importante pro să se întîlnească şi să expună produsele
consacrată consolidării unităţii sindicale in trei puteri occidentale. Această primă şe duse ale economiei noastre, care va oglindi care exprimă progresul lor în domeniul
„Trud". dinţă s-a desfăşurat în atmosfera impre posibilităţile de schimb ale ţării noastre cu economic.
siei penibile produse asupra reprezentan alte ţări, precum şi calitatea superioară a
Ecourile notei sovietice in problema conferinţei cvadripartite ţilor Angliei şi Franţei de o informaţie produselor. La tîrgurile internaţionale de mostre de
apărută dimineaţa într-un mare cotidian la Plovdiv. Izmir şi New-Delhi, pe lîngă
PF.KIN (Agerpres). — China Nouă: fată de Uniunea Sovietică şi să împiedice poziţii de forţă. Uniunea Sovietică a dovedit din New York. Potrivit acestui ziar, între Vizitatorii vor putea admira, alături de produsele de larg consum care vor fi bine
Ziarele centrale au publicat în numerele succesul lucrărilor conferinţei. în repetate rînduri că năzuieşte spre des secretarul Departamentului de Stat şi produsele agro-alimentare prin care ţara reprezentate, vor fi expuse şi produse de ex
lor din 15 iunie ştirea cu privire la schim tinderea încordării internaţionale, nu priit cancelarul Adenauer ar fi intervenit la noastră era cunoscută în trecut, produse port al industrei noastre grele, ca material
bul de note între guvernul sovietic şi gu Subliniind în continuare că datorită efor vorbe, ci prin fapte. In ceea ce priveşte începutul săptămânii un acord care niu a ale industriei noastre grele, ale industriei rulant pentru căi ferate, maşini pentru in
vernele Franţei, S.U A şi Marii Britanii în turilor neslăbite ale Uniunii Sovietice şi ale S.U.A., din partea lor nu am văzut încă nici fost dat publicităţii. In baza acestui acord uşoare, electrotehnice, chimice, dé prelu dustria extractivă, utilaj petrolifer, maşini şi
problema conferinţei şefilor guvernelor ce- celorlalte ţări iubitoare de pace politica ame un Tel de acţiuni în această direcţie. Şl elij Genrfuamia occidentală şi S.U.A. s-ar fi crare a lemnului şi ale industriei alimen utilaje pentru industria construcţiilor de ma
lor1 patru puteri. Ziarele publică de asemenea ricană „de pe poziţii de forţă" suferă în- vor trebui să procedeze la fel, dacă Washing angajat să se consulte înainte de a încheia tare, care vor arăta succesele deosebite şini, echipament şi utilaj electrotehnic şi e-
declaraţia Agenţiei TASS din 13 iunie. ----- frîngeri şi că în situaţia Internaţională tonul'' vrea‘ să demonstreze că doreşte sincer vreun adord ou guvernul sovietic. J. F. obţinute de economia noastră în ultimul lectric, tractoare şi maşini agricole.
Reievînd îngrijorarea pe care o manifestă se’conturează o destindere a încordării, zia îmbunătăţirea situaţiei internaţionale. Bulles a luat prim ul ouvîmtul în şedinţă,
unii reprezentanţi oficiali ai S.U.A. în le rul-încheie: Acţiunile S.U.A., care urmăresc pentru a dezminţi ştirea. timp. De asemenea, vor fi reprezentate produ
gătură cu apropiata conferinţă, ziarul „Jen- să creeze obsfacole în calea lucrărilor con 'k La tîrgul internaţional de toamnă de la sele industriei chimice, petrolifere, a ma
minjibao" scrie: Cercurile guvernante din ferinţei celor patru puteri, sînt diametral o- BERLIN (Agerpres). Agenţia France Presse relatează în le terialelor de construcţie, sticlăriei şi ale
S.UA nu sînt nicidecum îngrijorate de puse năzuinţelor popoarelor iubitoare de Mai multe ziare berlineze publică în gătură cu aceasta că „secretarul Depar Leipzig, în R. D. Germană, cel mai vechi altor ramuri ale industriei noastre.
faptul că această conferinţă ar putea să pace din întreaga lume. numerele lor din 15 iunie comentarii con tamentului de Stat a ţinut de la început tîrg de mostre şi totodată important cen
nu aibă succes. Dimpotrivă, ele se tem că sacrate apropiatei conferinţe a celor patru să liniştească îngrijorările oare ar fi tru de tranzacţii comerciale, ţara noastră Varietatea şi bogăţia standurilor pavi
această conferinţă va avea succes, ceea ce le * puteri. putut lua naştere în urma publicării ace se va prezenta cu un bogat sortiment de lioanelor romîneşti de la tîrgurile din Lei
va împiedica să promoveze politica lor de PRAGA (Agerpres). — Ceteka: Ziarul „Neue Zeit" scrie în articolul său stei informaţii“, Referiodn-se La neplăce mărfuri de larg consum. pzig. Plovdiv, Izmir şi New-Delhi vor fi o
cursă a înarmărilor şi de pregătire a unui Presa şi posturile de radio din Cehoslo redacţional că drumul pentru o rezolvare rea pe care a pricinut-o în cercurile en oglindă vie a muncii paşnice a poporului
nou' război.' Prin această se explică de ce vacia comentează pe larg nota guvernului rezonabilă şl concretă a tuturor problemelor gleze şi franceze ştirea existenţei unui Intre 6 şi 20 septembrie se va ţine tîrgul nostru, care doreşte colaborarea economi
sovietic din 13 iunie, exprimîndu-şi satis acord separat între S.U.A. şi Germania internaţional de la Plovdiv în Bulgaria că cu toate ţările, a realizărilor sale puse
S.U.A. au respins atîta timp ideea unei con internaţionale poate fi găsit numai cu con occidentală de care ele nu au fost încu- oraş cu străvechi renume comercial, aşe în slujba .păcii şi a ridicării bunei stări a
facţia că s-a realizat o înţelegere privitoare noştinţate, agenţia France Press infor zat pe malul rîului Mariţa, la răscrucea celor ce muncesc.
ferinţe la cel mai înalt nivel. diţia să existe bunăvoinţă. Ziarul condam mează că „în cercurile conferinţei se con drumurilor ce leagă Occidentul de Istam
la ţinerea unei conferinţe a şefilor guverne sideră eă dacă indicaţiile despre oare este bul şi Orient. Printre ţările participante la (Agerpres)
Monopoliştii americani care realizează ma lor Uniunii Sovietice, Angliei, Franţei şî nă cercurile guvernante ale S.U.A. care con vorba mai sus ar fi fost întemeiate a r fi acest tîrg de mostre se numără Uniunea
S.U.A. fost inutil să se ţină o reuniune tripartită
ri profituri de pe urma cursei înarmărilor, tinuă să se bazeze pe „politica de forţă“ şî la New York". Evenim entele din Argentina
Oamenii iubitori de pace din întreaga lu
continuă ziarul, se tem că conferinţa marilor me, scrie la 15 iunie ziarul „Prace", aşteaptă pe politica „războiului rece" periculoasă pen Cei trei participanţi la Conferinţa de LONDRA (Agerpres). argentinian în întreaga Argentina a fost
la New York şi-au reafirmat intenţia lor Postul de radio Buenos Aires a transmis decretată starea excepţională.
puteri ar putea duce la micşorarea încordării cu un deosebit interes această conferinţă^ tru cauza păcii şi care împiedică realizarea de a continua politica „de pe poziţii de în seara zilei de 16 iunie un nou comunicat
f o r ţă “. semnat de Peron, în care se spune că lup MONTEVIDEO (Agerpres). — Cores
internaţionale, creînd astfel o primejdie deoarece îşi dau seama că ea poate contribui unui acord între state. tele în jurul sediului guvernului continuă. pondentul agenţiei United Press anunţă că
în mare măsură la normalizarea relaţiilor Ziarul „National Zeitung" subliniază de — o— postul de radio oficial şi toate posturile de
pentru profiturile lor. Pentru a fi pe placul Postul de radio Buenos Aires a transmis radio din Argentina au transmis la orele
internaţionale. asemenea că cererea formulută de oarnem Comunicatul o declaraţie a preşedintelui Peron în care 2,20 noaptea un scurt buletin în care se co
Wall Streetulul, conducătorii S.U.A. s-au departamentului de presă se spune că guvernul este stăpîn deplin pe munică că în întreaga ţară domneşte linişte
Totuşi, scrie în continuare ziarul, nu tre de stat americani ca la apropiata conferinţă de pe lîngă primul ministru situaţie şi că au mai rămas doar cîteva mici deplină.
grăbit să dea asigurări monopoliştilor ame buie să se treacă cu vederea faptul că nu să se discute aşa-zisa „problemă a ţărilor focare de rezistenţă ale răsculaţilor.
toţi participanţii la apropiata conferinţă a şe al R. D. Germane NEW YORK (Agerpres). — Unele ziare
ricani că tratativele marilor puteri nu în filor celor patru puteri, în special Statele Europei răsăritene" şi aşa-zisa „problemă a Peron a subliniat în declaraţia sa că da americane încearcă să explice răscoala îm
Unite, manifestă bunăvoinţă fată de rezol activităţii comunismului internaţional" are BERLIN (Agerpres). — A. D. N. răscoală este vinovată flota militară mari potriva guvernului Peron printr-o pretinsă
seamnă nicidecum încetarea „războiului re timă. El a subliniat că armata este credin largă nemulţumire faţă de unele măsuri ale
varea pozitivă a problemelor importante. drept scop să împiedice succesul lucrărilor Departamentul de presă de pe lîngă cioasă guvernului. guvernului care nu sînt pe placul bisericii
ce“ şl că de aceea ei nu trebuie să se teamă Or, conferinţa şefilor guvernelor celor patru prim ul m inistru al R. D. Germane a dat catolice.
puteri poate să se desfăşoare cu succes nu conferinţei. publicităţii un comunicat în oare arată BUENOS AIRES (Agerpres).
că profiturile de pe urma comenzilor de răz Intr-un articol de fond consacrat conferin oă guvernul R. D. Germane salută vii Din declaraţiile acestor ziare se întreză
boi vor scădea. Această duplicitate a Was mai în cazul cînd toţi participanţii vor mani toarea întîlnire a şefilor guvernelor După cum transmite corespondentul agen reşte vădita nemulţumire faţă de faptul că
ţei şefilor guvernelor celor patru puteri, Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Marii ţiei United Press în seara zilei de 16 iunie a
hingtonului îi face pe toti acei care sînt festa dorinţa de a ajunge la o înţelegere şî Britanii şi Franţei pe care o consideră vorbit la radio preşedintele Argentinei Juan guvernul a reuşit, precum se vede, să înă
interesaţi în succesul conferinţei marilor pu ziarul vest-berlinez „Die Welt“ îşi exprimă Peron. El a comunicat că trupele guverna buşe răscoala.
teri să fie cu băgare de seamă. Nu se poate dacă tratativele se vor desfăşura pe baza convingerea, în legătură cu nota guvernu ca un nou pas spre destinderea încordă mentale au înăbuşit răscoala soldaţilor şi
rii în situaţia internaţională şi spre so ofiţerilor din flota maritimă militară. Peron Ziarul „Daily News" care apare la New
ascunde' popoarelor că încă înainte de înce unei depline egalităţi în drepturi şi nu de pe lui sovietic, că „despre Germania va tre luţionarea problemelor internaţionale ne- a declarat că conducătorii răsculaţilor au ca
perea conferinţei, S.U.A. încearcă din răs nezolwate. pitulat şî au fost arestaţi. York declară în mod ameninţător că nicî
bui să se vprbescă chiar dacă această pro
puteri să creeze o atmosferă de neîncredere După cum a arătat guvernul R. D. G er NEW YORK (Agerpres). — Agenţia Uni după înăbuşirea răscoalei situaţia lui Peron
blemă nu figurează pe ordinea de zi", mane, el continuă să fie de părere că Cea nu va fi mai bună decît în trecut şi că
mai însemnată contribuţie la reunificarea ted Press anunţă că în timpul ciocnirii ar
Ciudate pregătiri la Washington în vederea Germaniei trebuie s-o aducă însuşi popo el va trebui să biruie şi mal multe dificul
rul german, printr-o înţelegere a celor mate din Buenos Aires au fost omorîte 156
conferinţelor de pace două părţi ale Germaniei asupra felului tăţi decît pînă acum. Zia.rul se dedă la ata
în oare trebuie să se realizeze aceasta. de persoane, au fost rănite grav 96 şl curi brutale împotriva Iui Peron şi-şi ex
WASHINGTON — Agenţia „Reuter” re 55 de oraşe americane participă la „ex zentanţilor. In acelaşi timp comisia a res Guvernul R. D. Germane declară încă o-
latează că, pentru a pune la încercare sis perienţe de apărare pasivă” pe scară na pins — după cum transmite „Reuter” — dată că el este gata oricînd să se întâl rănite uşor 800. primă „uimirea" pentru faptul că „Palma
temul de apărare Oivilă a Washingtonului, ţională. Cei 8 milioane de newyorkezi vor orice încercare d© a se împiedica reduce nească ou reprezentanţi ai Germaniei oc
preşedintele Eisenhower, guvernul S.U.A. trebui să se refugieze în adăposturi pe rea fondurilor arm atei terestre şi al© in cidentale pentru a discuta această proble PARIS (Agerpres). nu I s-a dat mai devreme".
şi aproximativ 15.000 funcţionari publici baza presupunerii că o bombă cu hidro fanteriei marine. mă.
au evacuat miercuri capitala. Ei s-au dis gen a căzut în cartierul Brooklyn. Tot In noaptea de 16 spre 17 Iunie postul de Ziarul prezice fără jenă „sfîrşitul carie
persat pe o suprafaţă de 300 mile în jurul odată se va presupune că trei localităţi Ciudate preocupări au cercurile guver Guvernul R. D. Germane consideră că
oraşului, îndreptîndu--se spre locuiri dina din Alaska au fost distruse de proiec nante ale S.U.A. într-un moment cînd în este de la sine înţeles ca la tratativele radio Paris a transmis o ştire din Buenos rii“ preşedintelui argentinian. „Daily Mir-
inte pregătite pentru a-şi continua activi tile dirijate şi că submarinele „inamice” numeroase ţări se depun noi eforturi în pentru soluţionarea problemei germane
tatea, în urma unei presupuse explozii a au lansat „atacuri atomice” în zonele vederea destinderii internaţionale. Se pare reprezentanţii celor două părţi ale Ger Aires în care arată că potrivit declara ror" scrie despre Peron : „Putpm să-i urăm
bombei atomice în capitală. Haway, Ponto-Rico şi canalul Panama. că în S.U.A zicala „una zice şi alta fa
ce” e la mare cinste; în timp ce cercu maniei să aibă posibilitatea să-şi expri ţiei unui purtător de cuvînt al guvernului numai toate cele rele-'.
Cu cîteva zile mai înainte, relatând am ă După cum s-a anunţat la Washington, rile conducătoare caută să dea impresia me punctul de vedere în problema reuni-
nunte despre această „dispersare”, secre „operaţiunea de alarmă” se desfăşoară sub că sînt preocupate în cel mai înalt grad flcării Germaniei şi a contribuţiei popo Impresiile unor oameni politici şi reprezentnnţi
tarul Casei Albe pentru problemele pre pretextul necesităţii de a face să cneasdă de pace, ac'eleaşi cercuri se dezmint prin rului german La asigurarea păcii. ai vieţii publice din Franţa despre vizita lor
sei a declarat corespondenţilor Că Eisen interesul populaţiei pentru problemele aţîţanea isteriei războinice.
hower va fi însoţit de un personal „ex „apărării civile”. Cui poate să-i serveas în U.R.S.S.
cepţional” şi de cîţiva reprezentanţi ai că un astfel de interes se vede destul de Opinia publică internaţională va apre
presei, radiodifuziunii şi societăţilor de bine din faptul că „exerciţiile de alarm ă” cia aşa cum se cuvine asemenea manifes PARIS (Agerpres). — Grupul de oa menilor sovietici. Forcinal a subliniat că
televiziune. Timp de 3 zile preşedintele oare au loc acum în S.U.A. se desfăşoară tări cum sînt „alarmele” regizate ou mare meni politicii şi reprezentanţi ai vieţii în Uniunea Sovietică toate forţele sînt
şi personalul său se vor afla înitr-un car concomitent cu alocarea unor noi credite tămbălău în oraşele americane, la mai pu publice din Franţa care au vizitat recent folosite pentru construcţia paşnică.
tier general „secret”, în timp ce membrii pentru înarmare. Astfel, Cu o zi înaintea ţin de o săptăm înă de sesiunea juibiiMară a U.R.S.S. şi-au îm părtăşit impresiile cu
cabinetului vor fi dispersaţi în alte locuri. începerii exerciţiilor, comisia senatorială O.N.U. de la San Francisco şi în preajma lese din vizita prin Uniunea Sovietică în Ne-am convins de voinţa de pace a
pentru alocări din S.U.A. a sporit fondurile conferinţei şefilor guvernelor celor patru faţa unei numeroase asistenţe. Albert poporului acestei ţări, a spus senatorul
Agenţia „Reuter” , mai transm ite că, si aviaţiei votate anterior de Camera Repre mari puteri Leo Hamon, membru în Consiliul Repu
multan ou „operaţia” de la Washington, Foroinal, deputat în Adunarea Naţională, blicii. Oamenii sovietici vor să trăiască
a subliniat că delegaţia franceză a avut şi să muncească în pace.
libertate deplină să cunoască viaţa oa
Redacţia şi Adm. ziarului Sfcr, 6 Martie, nr, 9. Telefon i 188-189. Taxa plătită în num erar conf. aprobării Direcţiunii Generate P.T.T.R, nr. 236:320 din 6'noiembrie 1949 - Tiparul Tntrepr. Poligrafică .de Stat DEVA.
t
