Page 25 - 1955-06

^«giona/á
Hunt-rfoara-D,eva

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA!

IN A C E S T N U M Ă R

— Munca politica de masă — che­ — In sprijinul activităţii artistice — Discuţii: „Ce propuneţi pentru
ia succesului în munca de colec­
tări (pkg. 2-a) amatoare (pag. 2-a) reducerea preţului de cost al

— V. Dănilă : Să îmbunătăţim mun­ — Din experienţa P. C. V. S. Orga­ cărbunului şi minereului ?" Co­
ca de achiziţii a produselor agri­
cole prin cooperative, (pag. 2-a) nizaţia de partid în lupta pen­ lectivul minei Ţebea aplică me­
toda gospodăririi chibzuite.
— P. Ţăranu: In tăişul coasei tru reducerea preţului de cost
(pag. 3-a)
(pag. 2-a) al construcţiilor (pag. 3-a)

— Pop I. Ioan: Să reducem pre­ — Pentru întărirea păcii şi securi­

ţul de cost la transporturile au­ tăţii în Europa (pag. 4-a)

to (pag. 3-a)

Anul Y!3. rar. 4 8 9 | Joi 23 iunie 1955 f 4 pagini 20 bani
te

Pregătirile pentru strînperea recoltei pe întinsul regiunii
trebuie grăbite
Calitatea produselor — în centrul preocupărilor
Au mai rămas puţine zile pînă cînd de giune sînt reparate până în prezent nu­ Apărarea păcii — cauza
pe ogoarele !regiunii noastre va începe mai 88,6% din batoze, 70,4% din tractoare, T ovarăşul Groza Simion, directorul- fa­ Numeroase sînt colectivele întreprinde­ Introducîndu-se o .evidenţă clară a mate­ tuturor oamenilor muncii
stringerea şi treieratul recoltai. Răspunzând bricii Teba Sebeş ne transmite : rilor din regiunea noastră care au pus rialelor necesare desfăşurării procesului de
chemării partidului şi guvernului, munci­ 26,6% din secerători-legători şi 70,8% din „îmbunătăţirea calităţii produselor stă în în centrul atenţiei lor îmbunătăţirea ca­ producţie, am avut posibilitatea de a evita In cinstea Adunării Mondiale pentru pa­
torii din G.A.S., ţăranii muncitori colec­ sjumărul motoarelor stabile. lităţii produselor. Prin luarea celor mal stagnările. De asemenea am pus la dispo­ ce care îşi desfăşoară lucrările la Helsinki,
tivişti, întovărăşiţi şi ou gospodării indi­ permanenţă în centrul atenţiei colectivului indicate măsuri tehnico-organizatorice, a- ziţie maşinile întreprinderii, pentru a face oamenii muncii din raionul Orăştie şi-au in­
viduale, au înfruntat greutăţile pricinuite Comitetele executive ale sfaturilor popu­ ceste întreprinderi au obţinut pînă in transporturi de materiale dificile, care, dacă tensificat şi mai mult eforturile în muncă
de ploile abundente din primăvara a- lare raionale Uda, Haţeg, Alba şi Hune­ fabricii noastre. In cadrul consfătuirilor de prezent rezultate de seamă în ceea ce pri­ ar fi fost transportate prin C.F.R. ar fi sosit pentru a contribui la întărirea păcii şi secu­
ceasta. doara, au lăsat ca toată desfăşurarea pre­ veşte livrarea unor produse de calitate. cu întârziere în fabrică. rităţii popoarelor.
gătirilor de recoltare şi treieriş să mear­ producţie, problema ce s-a dezbătut cu prio­ Redăm mai jos măsurile puse în prac­
Prin lucrările de întreţinere pe oare gă „de la sine“, fără să îndrume şi să tică de citeva colective, ce ne-au fost co­ Conducerea întreprinderii a luat măsu­ De exemplu la întreprinderea „I. C.
le-au făcut şi aplioînd în practică îndru­ controleze munca sfaturilor populare co­ ritate a fost îmbunătăţirea •calităţii mărfu­ municate zilele acestea la redacţie. ri în vederea respectării stricte a procesului Frimu’1 s-au organizat brigăzi ale păcii. A-
mările tehnicienilor agronomi ei au sal­ munale în acest domeniu atât de impor­ tehnologic, lucru ce a fost posibil prin con­ semenea brigăzii ale păcii au mai fost or­
vat culturile de grîu de inundaţii, buruie­ tant. Comitetele raionale de partid, de a- rilor noastre. freacă bine cu rumeguş şi cîrpe, pentru a se trolul calitativ pe faze, executat de către ganizate atât la fabrica „Vidra“ cît şi la
ni şi alţi dăunători, iar acum holdele în­ semenea n-cu îndrumat organizaţiile de vedea dacă nu sînt cutii dezlipite sau care brigadieri. Pentru a face faţă cerinţelor, li cooperativa „Filimon Sîrbu“ nr. 3.
tinse promit un rod bogat. Toţi oamenii bază din comune, să desfăşoare o largă . Datorită acestui lucru, în întrecerea so­ răsuflă. Prin noul procedeu, pe lîngă econo­ s-a făcut tuturor brigadierilor un instructaj
muncii din agricultură, aşteaptă cu bucu­ muncă politică şi organizatorică necesară mia de cîrpe, o muncitoare poate să cureţe temeinic, pentru a cunoaşte condiţiile ce tre­ Oamenii muncii din oraşul Orăştie care,
rie momentul cînd vor aduna rodul mun­ asigurării reparaţiilor la timp şi în bune cialistă s-a urmărit o mai bună întreţinere acum, zilnic cu 500—600 cutii mai mult. buie să Ie îndeplinească un produs de cali­ ca întregul nostru popor sînt interesaţi In
cii de un an de zile. condiţiumi. Pentru a evita ruginirea cutiilor pline, din tate, precum şi felul în care să se respecte a cunoaşte tot mai mult evenimentele inter­
a maşinilor şi a întregului ansamblu de termostat şi magazia mare, ce se aşezau di­ standardele. In urma acestor măsuri, calita­ naţionale şi succesele partizanilor păcii, au
Partidul şi guvernul pune în faţa orga­ Sfaturile populare raionale şi cele co­ rect ps pămînt, s-a trecut la cimentarea a- tea produselor s-a îmbunătăţit, la sectorul organizai pe cartiere sfaturi ale păcii. Ast­
nizaţiilor de bază, sfaturilor populare. munale, cît şi organele agricole, au dato­ utilaje, întărirea controlului pe faze de o- confecţii cu 0,50 la sută' iar la sectorul de fel, cetăţenii de pe strada Vasile Roaită au
S.M.T., tehnicienilor agronomi şi tuturor ria de a mobiliza toate forţele pentru a li­ cestora. fabricaţie cu 0,75 la sulă. organizat un sfat al păcii unde şi-au ex­
oamenilor muncii din agricultură, sarcina chida într-un timp cît mai scurt această peraţii şi urmărirea zilnică a planului de ca­ In urma măsurilor luate, cît şi a stră­ primat sincer dorinţa de a lupta pentru
de a nu precupeţi nici un efort în lupta rămânere în urmă. Multă atenţie trebuie ? întărirea patriei noastre, şi pentru apărarea
pentru strângerea recoltei la timp şi fără dată pregătirii utilajului existent în gos­ litate, fapt ce a făcut ca şi calitatea produ­ duinţei muncitorilor fabricii noastre de a păcii tuturor popoarelor. In cinstea Adunării
pierderi. podăriile colective, întovărăşirii şi în sec­ asigura populaţia muncitoare cu produse de Conducerea fabricii „Ceramica“ Baru Ma­ de la Helsinki, cetăţenii acestei străzi au
torul individual. Pentru aceasta, atât co­ selor să crească. In ultimele două luni de calitate, s-a ajuns ca numărul reclamaţiilor re ne comunică : aşezat un panou al păcii la unul din capete­
să fie minim“. „In primele 20 de zile ale lunii iunie a.c. le străzii, reprezentând aspecte din lupta po­
pildă, planul de calitate la tricotajele de planul de producţie pe întreprindere a fost poarelor pentru pace.
* depăşit cu 7 la sută, iar planul valoric
mătase a fost depăşit cu 6 la sută, iar la P rodusele fabricii „Vidra" Orăştie sînt cu 11 la sută. Un asemenea panou al păcii a mai ridi­
Pe lîngă rezultatele bune obţinute în pro­ cat şi comitetul de luptă pentru pace al
tricotaje de bumbac şi ciorapi pentru femei unanim apreciate pentru calitatea lor. To­ ducţie, colectivul fabricii noastre a înregis­ Sfatului popular raional Orăştie.
varăşul Paul Augustin, directorul fabricii, trat succese frumoase şi în ce priveşte Îm­
cu '2,2 la sută. La sortimentul tricotaje de ne-a transmis rezultatele obţinute în produc­ bunătăţirea calităţii produselor. Luîndu-se In cursul zilei de 19. VI a.c., Comitetul
ţie de colectivul pe care-1 conduce, precum o seamă de măsuri tehnico-organizatorice raional de luptă pentru pace Orăştie a or­
lînă, muncitoarele noastre au dat prpduse şi măsurile aplicate care au asigurat dobîn- ca : intensificarea controlului interfazic, per­ ganizat o caravană a păcii care a mers prin
direa acestora. fecţionarea modului de amestecare a argilei, satele raionului, explicînd ţărănimii munci­
numai de calitatea I-a. Un puternic stimulent selecţionarea materiei prime pe calităţi şi toare succesele obţinute de forţele păcii ş!
„Luna trecută, colectivul fabricii noas­ analizarea zilnică a produselor finite, în la­ importanţa Adunării Mondiale pentru pace
şi un prilej de îmbunătăţire continuă a pro tre — ne-a spus el — a obţinut succese de borator, s-a ajuns ca rebuturile să scadă, de la Helsinki pentru asigurarea liniştii şi
seamă. Planul de producţie a fost realizat în iar calitatea să se îmbunătăţească. fericirii tuturor popoarelor.
Spre deosebire de alte campanii agri­ mitetele executive ale sfaturilor populare duselor noastre, îl formează popularizarea proporţie de 118 Ia sută, productivitatea
muncii a crescut cu 9 la sută faţă de plan. In. scopul uşurării eforturilor oamenilor Veşti despre examene
cole din cursul anului, muncile de vară şi comunale, cît şi organele tehnice agricole, fruntaşilor în producţie şi a metodelor lor iar preţul de cost a fost redus cu 0,99 la muncii şi a îmbunătăţirii şi pe mai departe
sulă. Economiile realizate la materiile prime a calităţii produselor fabricii noastre, s-au încă din primele zile de pregătire pentru
mai ales secerişul şi treierişul, sînt lu­ trebuie să controleze zi de zi, felul în de muncă. şi materiale însumează 2638 lei. pus în funcţiune de curînd două prese la examenele de sfîrşil de an, corpul didactic al
cărămizi. v Şcolii pedagogice mixte din Deva a începui
crări ce nu pot suferi nici o amînare. Ele care se desfăşoară reparaţiile, astfel îneît •it Pentru a se asigura o permanentă apro­ să ajute elevii cu dragoste şi răbdare.
trebuie făoule cu grijă şi (intr-un timp lucrările de pregătire să fie efectuate în vizionare a locurilor de muncă cu materii Luîndu-se aceste măsuri, numărul de re­
foarte scurt, ştiut fiind c'ă orice întârziere întregime. Ş eful serviciului de producţie de la prime şi materiale, am ţinut o legătură con­ buturi care era fixat la 1 la sută din canti­ Profesorul Ţîrlea Nicolae, dirigintele anu­
tinuă cu furnizorii în vederea respectării co­ tatea totală a producţiei, a fost redus Ia lui. III. A., a fost permanent în mijlocul e-
cît da mică atrage după sine pierderi în­ De datoria sfaturilor populare este să I.A.R.T. Deva, tovarăşa Voicu Maria, ne menzilor şi a contractelor economice. numai 0,42 la sută“. levilor sprijinindu-i în munca de aprofun­
dare a problemelor ce n-au fost însuşite pe
semnate de 'recolte, dăunând totodată şi îndrume consiliile de conducere ale coope­ arată cum luptă colectivul acestei întreprin­ deplin în timpul anului.

calităţii cerealelor. deri pentru a da în permanenţă produse de Şi ceilalţi profesori ca : Bulz Constantin
şi Oprea Maria au ajutat elevii, dînd consul­
rativelor săteşti pentru a aproviziona co­ o calitate din ce în ce mai bună. taţii la istorie şi geografie.

Pentru ca recolta să poată fi strânsă şi operativele cu material îlenmosţ, necesar „Dat fiind faptul că odată cu .venirea tim­ In urma muncii stăruitoare depusă pentru
pregătirea examenelor s-au obţinut rezultai^
treierată la timp, în perioada ce a mai ră ­ pregătirii batozelor, cu piese de schimb şi pului călduros, atît materia primă cît şi frumoase. Aşa de pildă la examenul de peda
gogie, 22 de elevi au luat nota 5. Zasloţi
mas pînă la începerea secerişului, cea mai cu furci, coase, gresii şi alte unelte ne­ produsele finite sînt periclitate de a se al­ Mircea, secretarul organizaţiei de bazi
U.T.M., a dat răspunsuri scurte şi concise li
mare atenţie trebuie acordată lucrărilor cesare efectuării muncilor agricole. tera, comisia de recepţie şi-a intensificat cele două probleme: „Importanţa activităţi
înafară de clasă şi extraşcolară" şi „Maka
de reparaţii a utilajului necesar la mun­ Repararea utilajului agricol şi în spe­ controlul asupra felului cum sînt prelucrate renko despre educaţia în colectiv“. Răspun
suri bune au dat şi Oprean Otilia, Sucii
cile de recoltat şi treieriş Ca : tractoare, cial a motoarelor şi batozelor, nu trebuie produsele, iar dacă observa vreun defect tri­ Doina, Malea Viorica, Vlaicu Aurel, Stocke
Elisabeta şi alţii.
combine, secerători-legători, secerători grăbită în dauna Calităţii lucrărilor. Comi­ mite produsele respective spre reconditio-
Succese minunate s-au obţinut şl la exa
simple, batoze, locomobile, motoare sta­ siile de receipţionare a utilajului agricol, nare. Pentru a evita livrarea unor mărfuri de menele de geografie şi istorie. Astfel, li
geografie, 25 de elevi au luat nota 5, iar li
bile, care şi căruţe etc. Aceeaşi atenţie tre­ trebuie să aibe vigilenţa trează faţă de calitate necorespunzătoare, de curînd a înce­ istorie 19 elevi.

buie acordată reparării utilajelor necesa­ elementele duşmănoase, care caută să sa­ put să se trimită probe din fiecare sorti­ Rezultatele obţinute pînă acum au făcu
pe elevii anului III. A. să muncească pentri
re la executarea lucrărilor de dezimiriştit boteze această campanie, prin efectuarea ment pentru analiză la laboratorul Bazei ca şi la celelalte examene să obţină cît mai
multe note de 5.
ca : pluguri discuitoare, cultivatoare, cît şi reparaţiilor de proastă calitate. comerciale cu ridicata de produse alimentare
¦A’
adăugirea celei de a IV-a şi V-a truipiţă Este necesar ca odată cu repararea in­ din oraşul nostru. .
la plugul de tractor „Bie Pintilie" pentru ventarului agricol, să se desfăşoare şi lu­ Examenele de sfîrşit de an au constituit <
a putea fi folosită din plin capacitatea de crările de reparare a magaziilor de ce­ Ştiut fiind faptul că muştele sînt purtă­ adevărată sărbătoare pentru elevii şcoli
elementare de 7 ani din comuna Şibot. Pre
tracţiune a tractorului K. D. 35. Repara­ reale, curăţirea dezinfectarea şi înzestra­ toare de microbi, s-a trecut la stîrpirea a- gătirile intense în vederea acestui evenî
ment au dat roade bogate.
ţiile acestui inventar agricol, trebuie ter­ rea lor cu utilajul necesar. cestora. De curînd am schimbat şi procedeul
Spre deosebire de anul trecut, număru
minate în cel mai scurt timp. Ridicarea calificării profesionale a bato- de curăţire a cutiilor, care se făcea la 2-3 elevilor repetenţi şi amînaţi a scăzut şira
ţitor.
Datorită bunei organizări, a muncii, cale zarilor, combinierilor, tractoriştilor, pregă­ zile după fierbere. Acum, calde încă, se
In fruntea elevilor >care au obţinut noti
trei S.M.T.-uri din regiunea noastră, sînt tirea dispozitivelor de cuplare a secerători- de 5 Ia toate examenele sînt pionierii: Stroii
aproape pa terminate ou reparaţiile utila­ ior-legători a batozelor, etd., precum şi pre­ Mircea, Cîndea Anaşi Ghibu Elena din cla
jului agricol necesar executării lucrări- . gătirea -pentru aplicarea graficului orar la sa VlI-a, Uliu Florea din clasa Vl-a şi Mo
lor de vară. Staţiunii de maşini şi trac­ seceriş şi a metodei Brediuk Ia treieriş, D IN S A T E L E R E G I U N I I N O A S T R E — raru Maria din clasa V-a.
toare din Orăştie, în zilele acestea i-a fost Condiţionează în mare măsură scurtarea
înmânat drapelul de staţiune fruntaşă ,pe perioadei de seceriş şi treieriş. De aceea Fruntaşii întovărăşirii prăşit suprafaţa de 50 ha. însămînţată cu soluţie de arseniat de calciu, contra ata­ ?
regiune în executarea muncilor de primă­ conducerile S.M.T., G.A.S., G.A.C., trebuie cartofi şi 20 ha. însămînţată cu porumb. curilor de omizi.
vară şi pentru faptul Că a terminat prima să studieze toate posibilităţile pentru e- Cunoscînd sarcinile ce le revin în cadrul Conducerea Şcolii medii mixte maghiare di
reparaţiile întregului utilaj agricol nece­ plicarea acestor metode de muncă. Gos­ muncilor de întreţinerea culturilor, întovă- Paralel cu această muncă, munctitorii a- Recolta bogată ce se arată la fructe în 10 ani din Deva a organizat temeinic mun
sar lucrărilor de recoltat şi treieriş. S.M.T. podăriile colective, din Miercurea şi Gir- răşiţii din satul Sîntandrei, raionul Hune­ cestei gospodării au terminat de cosit 16 ha. acest an, va fi astfel ferită de dăunători. ca în perioada de pregătire a examenelor di
Alba-Iulia şi Miercurea, mai au de revi­ bova, din raionul Sebeş, anul trecut prin doara, s-au străduit să folosească fiecare zi lucemă, şi au salvat de la atacul gîndacu- maturitate.
zuit doar cîteva tractoare şi o parte din organizarea muncii după metoda Brediuk bună de lucru, la terminarea cu succes a lui bălos o suprafaţă de 35 ha. ovăz, apK- Se pregătesc pentru recoltări
utilajul necesar dezmiriştitidui. Gospodă­ au reuşit să termine treierişul cu 5-7 zile praşilei a I-a la porumb şi cartofi. cîndu-î tratament cu hexaclorat. In felul acesta, profesorii acestei şcoli ai
ria de stat din Goltiu, raionul Alba, pe înainte de termen. P e ogoarele comunii Luncoiul de Jos, ra­ îndrumat şi controlat cu perseverenţă şi dra
lingă faptul că a terminat reparaţiile la Astfel, prin buna organizare a muncii, La aceste lucrări, s-au evidenţiat echipe­ goste elevii, ajutîndu-i zi de zi să-şi com
tractoare, combină, secerători-legători şi a Succesul strângerii recoltei şi a treierişu- întevărăşiţii au terminat de prăşit întreaga le conduse de Pleşa Miru şi Manda Nico- ionul Brad, ţăranii muncitori dc-pun o mun­ pleteze bagajul de cunoştinţe.
celuilalt utilaj, a organizat un curs pro­ luii, depinde în mare măsură de buna or­ suprafaţă însămînţată cu porumb şi cartofi. lae, care au 'înregistrat zilnic cu echipele lor. că însufleţită la lucrările de întreţinerea
fesional ou mânuitorii acestor maşini, pen­ ganizare a secerişului şi treierişulul. Prin- depăşiri de 30—40 la sută, iar dintre mun­ culturilor. Datorită muncii intense depuse în perioad;
tru a-d îndruma în tehnica mânuirii lor. tr-o bună organizare a ariilor se poate a- Cele mai mari merite in această muncă, citori, s-au evidenţiat Sînzian Florica, Ple­ de pregătire, examenele se desfăşoară în
sigura funcţionarea neîntreruptă a bato­ le-au obţinut întovărăşit» Popelca Ioan, Pînă în ptezent, pe întreaga comună au tr-o atmosferă de sigutanţă.
Henţ Aron, Andrişel Ioan I, Tetea Solomon şa Octavian, Mărşescu Elisabeta, Pleşa Ele­ fost prăşite peste 75 la sută din suprafeţele
şi alţii, care au fost exemplu personal pen- însămînţate cu porumb şi cartofi, iar în Mulţi utemişti printre care: Feiler Mo
Pentru scurtarea perioadei de seceriş, şi zelor. Pentru aceasta se cere ca sfaturile iru ceilalţi întovărăşiţi la începerea pră- na şi alţii. cursul acestei săptămînî, praşila l-a la po­ nica, Damo Marta, Fazckaş Alexandru ş;
şitului, şi care şi în prezent au început pri­ rumb şi cartofi va fi terminată. alţii din clasa X-a au obţinut numai noti
pentru funcţionarea normală atât ziua cît populare comunale să acorde toată aten­ mii să execute praşila 11-a la porumb. DEJAN DUMITRU de 5.
Fruntaşi, sînt ţăranii muncitori Tod An-
şi noaptea a fiecărei maşini, eceastă gos­ ţia, delimitării locului pentru arii şi a- !Muncă rodnică corespondent dron, Groza Pavel, Tod Lazăr şi alţii. De asemenea pionierii Covaci Emeric ş
Neşnera Sofia din clasa VlI-a au încheia
podărie a organizat munca pe schimburi. menajării lor din timp. ntreţinerea culturilor este în prezent, Muncă asemănătoare se desfăşoară şl la anul şcolar cu media 5.
preocuparea cea mai de seamă a munci­ lucrările de pregătire a recoltărilor păioa-
Dacă aceste unităţi socialiste, şi-au re­ In satele unde este curent electric se re­ torilor de la gospodăria agrozootehnică „Mi­ Au slropit pomii selor. Prin măsurile luate de sfatul popu­ Noi realizări
parat utilajul agricol şi sînt gata pentru comandă să se facă arii electrificate, unde nerul IV" Simeria. Astfel se explică faptul lar comunal, cele 6 batoze existente în co în oraşul Deva
a începe bătălia strîngerii recoltei, nu a- batozele să funcţioneze zi şi noapte, scur­ că muncitorii gospodăriei au terminat de S ub îndrumarea directă a tehnicianului mună, au fost reparate şi a început amena­
agronom Igna Cornel de la punctul agri­ jarea locurile unde s-au stabilit ariile pentru Comitetul executiv al Sfatului poputer al
celaşi lucru se poate spune despre secto- tând astfel mult perioada treierişulul. col al comunii Turdaş, raionul Orăştie, po­ treieriş. oraşului Deva desfăşoară prezent o vw
mii fructiferi ce se află plantaţi pe margi­ activitate pentru amenajarea şi înfrumu­
truil individual, sector în proprietatea că­ Comitetele raionale de partid şi organi­ B. FLORIN seţarea oraşului. De pildă : a fost ilumi­
ruia se află un număr destul de mare de zaţiile de bază de la sate, au datoria să nea drumurilor dintre comunele Turdaş, corespondent nată strada Dacia, s-au prelungit conduc­
Mărtineşti şi Bobîlna, au fost stropiţi cu tele de apă în străzile : Mihail Eminescu ş
maşini şi unelte agricole necesare munci­ ducă o largă mimică politică pentru antre­ Aurel Vlaicu.
lor de recoltat şi treieriş, şi care nu sînt narea membrilor de partid, deputaţilor sfa­
De asemenea în strada Gh. Doja s-au
reparate în întregime. turilor populare, delegatelor de femei, frun­ pavat mai bine de 800 m.p. de stradă. «]

In raionul lila, au fost reparate pînă la taşilor recoltelor bogate, să ducă o muncă lucrările continuă. Pe lîngă aceasta s-a i

date de 19 iunie, numai 61% din batoze, susţinută în rîndul ţăranilor muncitori, în făcut reparaţii la asfaltul din străzile prin­
cipale pe o suprafaţă de cca. 800 m.p., s-s
numai 71°/o din tractoare şi 6% din numă­ scopul de a-i mobiliza în întrecere pentru IN PRISACA COLECTIVEI ?x??"iat 100 m.c. ziduri de sprijin, etc.

rul motoarelor stabile, iar in raionul Ha­ grăbirea pregătirilor în vederea recoltări­

ţeg, sînt reparate numai 64% -din batoze şi lor şi treierişului.

75% din numărul tractoarelor. Să pregătim din timp, toate mijloacele marginea curţii gospodăriei se în­ In Ump ce-mi tot povestea despre ve­ — Nu-i uşoară meseria de apicultor.

Cu totul nesatisfăcătoare se desfăşoară necesare strângerii recoltei, să luptăm ou tinde o livadă mare cu pomi. In livadă niturile pe care le aduce prisaca, eu nu- Dacă nu te pricepi, uşor poţi distruge
munea de reparaţii şi în raionul Alba, toate forţele ca nicd un bob din recoltă domneşte o linişte adîncă. Din cînd mărai de vreo trei ori coşniţele din li­ toate familiile. Uite, stupul nr. 40, lu­
unde sînt reparate numai 86% din batoze să nu se piardă, contribuind astfel la rea­
şi 58% din tractoare. Nici în celelalte ra­ lizarea cu succes a celor 10 milioane de în cînd, liniştea e tulburată de ciripi­ vadă, dar n-am ieşit la socoteală. La crează slab din cauza măteii care este
tul păsărelelor şi gîlgăitul apelor lim­ numărătoare îmi ieşeau tot 66.
ioane din regiunea noastră, situaţia !repa­ tone grîu şi porumb, la lupta pentru creş­ prea bătrînă. De acum, pentru mine acest
raţiilor utilajului agricol din sectorul in­ terea continuă a nivelului de trai al oa­ pezi ale Văii Gălzii, ce se scurge de-a — Eram gata să-i spun că se laudă. lucru nu mai este o greutate, am învă­
lungul livezii.
dividual nu se prezintă- mai bine. Pe re­ menilor muncii de la oraşe şi sate. Dar el interveni şi-mi spuse că nu sînt ţat să cresc mătei şi chiar acum o înlo­

In livadă, se găseşte prisaca de albine. toate familiile aci. cuiesc cu o matcă tînără crescută de

Cam la vreo 300 de metri în adîncul li­ — In perioda culesului aplic metoda mine. Mătcile le cresc şi cu scopul de a
vezii, un om stă aplecat deasupra unei apicultorului sovietic Blinov, care constă ne mări prisaca acum în perioada de în­
Muncă harnică ta colectări
coşniţe. E tovarăşul Igna Chiprian, api­ în deplasarea familiilor în 3-4 vetre cu mulţire a puietului. Am în plan să ajung
cultorul colectivei, care cercetează cu a- floră, la distanţe de 1-2 km. între ele. la 100 de familii în acest an şi să în­
trimestru la predarea cotelor, a realizat pla­ f.enţie o familie de albine, iar din cînd Această metodă se numeşte stupăritul tăresc familiile formate anul trecut.
Ca şl în alţi ani şi în anul acesta, ţă­ nul pe circumscripţie în procentaj de 80%. în cînd, clatină din cap nemulţumit.
ranii muncilori din comuna Crislur, raionul pastoral. înainte de a aplica stupăritul Pe lîngă producţia de miere şi creşte­
Hunedoara, au căutat să predea la timp sta­ De asemenea organizaţia de bază din a Mă apropiu şi intru în vorbă cu el. pastoral, fac recunoaşterea terenului şi rea /numărului familiilor, tovarăşul Igna,
lului cotele de lapte şî carne pe trimestrul ceastă comună (secretar Buzaş Anton) a
I şi II, unii dintre ei predîndu-le chiar pe avut mari preocupări în munca colectărilor. — Uite — îmi zice — vezi ramele as­ constat dacă e bogat în floră şi apărat luptă şi pentru a mări producţia de cea­
întreg anul. Exemplul membrilor de partid, Furca Ioan tea, ele ar trebui să fie acum căpăcite de vînturi. Numai după aceea deplasez ră. Pentru aceasta pune cîte 1-2 rame
Ciobanu, Szabo ^Francisc. Kaşler Orban şi cu miere, dar... timpul ăsta rece şi trîn- familiile de albine la locul de cules Din completate numai % parte cu fagure
Comitetul executiv al sfatului popular co­ alţii, care au fost primii la predarea cote­ torii, ne-au dat de cap în acest an. metoda Blinov, am învăţat de asemenea pentru ca albinele să le completeze. Fa­
munal şi organizaţia de bază, s-au preocu­ lor de carne şi lapte achilîndu-se de ele pe
pat intens de modul îndeplinirii planului întreg anul, au dat un mare avînt muncii Din vorbă în vorbă, apicultorul, începu că în perioada culesului e bine să lăr­ gurii obţinuţi, nu-i foloseşte aşa, deoa­
de colectări, antrenînd ţăranii muncitori la colectărilor. Ţăranii muncitori Furca Abrl, să-mi povestească despre prisaca de al­ geşti cuiburile pentru ca albinele să
executarea acestei îndatoriri patriotice. Furca Aron. Nemet Mihai. Micloş Grigore şi bine de care răspunde în gospodărie. poată lucra din plin, iar în fiecare săp- rece albinele pe acestea clădesc nu­
alţii, le-au urmat exemplul, predîndu-şi şi mai celule pentru puietul de trîntori. El
Colectorul Costache Petru, în fiecare zî ei întreaga cantitate de carne şi lapte pe a- — In 1950, cînd s-a înfiinţat gospodăria tăbiînă să distrug trîntorii şi celulele for-
este pe teren în mijlocul ţăranilor muncitori, cest an, devenind astfel fruntaşi la preda­ noastră, am avut numai 15 familii. Dîn- mcsie de albine pentru puietul de trîn- topeşte ceara şi o trimite comraiprodu-
arătîndu-le acestora necesitatea predării co­ rea cotelor pe comună. du-i atenţie acestei ramuri, am ajuns să tori. lui din Cluj, pentru a le confecţiona fa­
telor la timp. Comitetul executiv (preşedinte avem astăzi 92 familii de albine, afară guri artificiali, pe care albinele lucrează
Filip Ioan), pentru ca munca colectărilor să îndrumarea permanentă a comitetului exe­ In tot timpul cît povesti despre albinele mai bine.
meargă cît mai bine, a organizat consfă­ cutiv al sfatului popular şi a organizaţiei
tuiri cu deputaţii pe circumscripţii, arătîn­ de bază, şl folosirea pe scară largă a frun­ de cele 6 familii pe care le-am vîndut pe care le îngrijeşte, Igna n-a stat un Ajunşi cu controlul la o familie bo­
du-le acestora cum trebuie să muncească în taşilor în munca de lămurire pentru pre­ colectiviştilor din Cetea. Veniturile pe pic locului. A luat vreo 15 coşniţe la gată, de la care trebuia recoltată mierea,
această direcţie. darea cotelor, a făcut posibilă în această co­ mă invită să gust dintr-un fagure cu
mună, realizarea planului Ia colectările de care ni le aduc albinele sînt destul de rînd, curăţînd din fiecare ramură puie­ miere căpăcită. Abia acum îmi dispărură
Deputatul Kiş Ioan Piţuş, muncind cu carne şî lapte pe trimestrul I, şt realizarea frumoase. Gospodăria voastră în fiecare tul de trîntori şi a pus rame artificiale înghiţiturile seci pe care le făcusem în
multă hărnicie, a reuşii să facă pe fiecare ţă­ prevederilor din planul trimestrului II în pro­ an, pe lîngă celelalte produse, a împăr­ pentru mărirea familiei. După termina­ tot timpul cît asistai la munca harnicului
ran muncitor din circumscripţia sa, să aibă cent de 80-85 la sută. ţit membrilor şi' miere. Anul trecut de la rea operaţiunilor la fiecare coşniţă, îl ve­ apicultor.
predate cotele de carne şi lapte pe trimestrul 50 de familii, am recoltat peste 600 kg. deam. că notează ceva într-un carneţel.
I şi II. Activitate asemănătoare, a depus şi
deputatul Furca losif Mantu, care pe acest miere, astfel că la împărţirea produselor, „Ce-o fi notînd ?“ M-am întrebat în Mi-am zis atunci, buni gospodari, co­
s-a dat colectiviştilor cantitatea de 0,50 gînd. Dar ca să nu mă fac de rîs, cînd
grame miere pentru fiecare zi-muncă. începu lucrul la o altă familie, mă apro- lectiviştii din Benic, de aceea sînt şi în­
stăriţi.
Familia colectivistului, Pascu Antonie, a
primit pentru zilele-muncă efectuate, 16 piai si eu. Văzui că îşi notează în car­ Cu altă ocazie, am să vizitez şi fami­
kg. miere, a lui Matei Gheorghe 14 kg., net, în dreptul numărului fiecărei coş­ liile de albine deplasate în satele Mesen-

iar a lui Mic Dumitru 12 kg. Asemenea niţe data cînd i-a făcut ultimul control, tea şi Coşlariu, unde gospodăria a apli­

cantităţi de miere au primit şi ceilalţi numărul ramelor, starea puietului, anul cat stupăritkl pastoral.
colectivişti.
naşterii măteii şi feliei cum lucrează. D. DEMEA