Page 26 - 1955-06
P. 26
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 489
Să îmbunătăţim munca de achiziţii Consfătuire în sprijinul activităţii artistice amatoare
a produselor agricole prin cooperative cu crescătoarele Anii regimului democrat-popular au adus dreptată atenţia spre ridicarea cadrelor d 3
poporului nostru uriaşe transformări po artişti amatori de la mina Petrila, Lu-
Una din principalele sarcini ale coope Conducerea acestei cooperative, n-are pînă la ultimul muncitor din cooperaţie, de păsări litice, economice şi sociale. Odată cu creş peni şi Lonea.
rativelor do consum de la sate este Înde o legătură strînsă cu ţăranii muncitori din nu au achitat în întregime părţile sociale. terea nivelului de trai material al oame
plinirea planului de achiziţii. Realizând satele aparţinătoare. Ea n-a ştiut să. ac- Z ilele trecute, în satul Leşnic din raionul nilor muncii, a crescut şi nivelul cultural Nici în ceea ce priveşte ajutorarea acti
această sarcină, cooperativele de consum 'tivizeze în suficientă măsură pe membrii Iată de ce cooperativa n-a putut încasa Ilia, a avut loc o consfătuire cu crescătoa al acestora. vităţii artistice a căminelor culturale din
Contribuie nu numai La valorificarea sur consiliilor săteşti noi alese, n-a ştiut pe acest trimestru la părţile sociale decît raion, nu s-a făcut atît cât se putea face.
plusurilor de produse ale ţăranilor mun să-i îndrume şi să-4 înveţe cum să atragă 131 lei, din cele 4000 cit a avut sarcina să rele de păsări, la care au participat un în In valea Jiului de pildă, viaţa minerilor
citori şi la aprovizionarea lor cu produse în jurul lor masa membrilor cooperatori. încaseze, iar la înscrierea de noi membrii, semnat număr de ţărance muncitoare, cres a devenit mai îmbelşugată şi mai frumoa Plecînd de la cunoaşterea acestor lip
industriale, ci şi la buna aprovizionare a Muncind slab ou comisiile săteşti şi ne- din 25, cît şi-au luat angajamentul, a în cătoare de păsări din raion. să. In locul zecilor şi sutelor de cârciumi suri, Şcoala populară de artă din Petro
oamenilor muncii de la oraşe, aproviziona ţinînd legătura strânsă ou membrii coope scris numai patru. care se întindeau ca un lanţ pe tot cu şani, şi-a" propus ca în munca s-a de
rea industriei alimentare cu produse vege ratori, care să facă propuneri de ce .măr Consfătuirea a prilejuit un larg schimb prinsul ei, astăzi s-au ridicat biblioteci, viitor, în afară de cursurile propriu-zise
tale şi animale. furi au ne.voie, •filialele nu sîeit aprovizio Un proverb bătrânesc spune c ă : „peştele de experienţă pentru participante şi le va cluburi, cămine culturale, etc. Zeci şi zeci şi de activitatea practică a elevilor în e-
nate bine. Lipsesc din vînzare la- toate fi de La cap se strică“. Acesta s-a dovedit ajuta pe viitor la mărirea numărului de pă de echipe artistice amatoare îşi desfăşoară chipele respective, să sprijine şi .prin di
Sînt însă consilii de conducere ale coo lialele mărfuri ca., sape, toporîşti pentru întru-totul la cooperativa „Mureşana”. sări in gospodăriile lor. Discuţiile purtate de activitatea lor rodnică, făcînd din ar ferite alte forme echipele artistice de a-
perativelor, ca cele de pe lingă cooperati coase, lanţuri pentru legat vite, lanţuri Atât timp cît la conducere stau oameni crescătoarele Barna Maria din satul Lăpuş- tă o adevărată armă de luptă în munca matori. In acest fel s-au luat în' patro
va „Mureşana“ din comuna Hărău, care navale, frînghii de oînepă, paste făinoase, care n-au nici în clin nici în minecă, cu nic, Bulea Şarlota din satul Filimon Sîrbu noastră de zi cu zi pentru triumful so najul ed căminul cultural din Băniţa, e-
nu pun în centrul preocupării lor proble etc. munca de la cooperativă, aceasta nu va şi altele, au scos la iveală cele mai eficace cialismului. chipede artistice ale sindicatului minier din
ma achiziţiilor, nu lămuresc şi nu arată putea să devină o adevărată organizaţie metode care trebuie folosite în creşterea Lonea şi alte asemenea formaţii artistice
ţăranilor muncitori marea însemnătate Nefiind aprovizionate filialele cu aceste de masă, iar ţăranii muncitori vor fi ne păsărilor. Un .rol important în munca culturală, în amatoare.
ce o au achiziţiile şi pentru ei şi pentru mărfuri, ţăranii muncitori sînt nevoiţi să voiţi să-şi piardă zile întregi pe la oraş această parte a regiunii noastre, îl joacă
stat, lăsând lucrurile să meargă „de la se deplaseze la Deva să şi le cumpere, iar să-şi cumpere cele necesare. Directorul gospodăriei anexe a I.C.S. Hu şi Şcoala populară de artă din Petroşani. Cadrele didactice ale şcolii sînd îndru
sine“. conducerea cooperativei se întreabă de ce nedoara, Homorodeanu Ioan, a spus printre mate în permanenţă spre o activitate ob
nu poate realiza sarcina de plan la casă. Faţă de lipsurile ce se manifestă în ac altele: „Pentru ca gospodinele din raionul Principalul scop al acesteia, este acela ştească. Nu e multă vreme de cînd o se
Cooperativa din comuna Hărău, raionul achiziţii şi la mărirea fondului de bază. tivitatea conducerii cooperativei din Hă- Ilia să crească în acest an un număr cît de a instrui cadre de instructori şi inter rie de profesori de specialitate au adus un
Hia, îşi desfăşoară activitatea în cinci rău, U.R.C.C. Ilia va trebui să ia grabnice mai mare de păsări, gospodăria anexă le va preţi amatori cu un nivel artistic şi ideo serios aport instruirii instructorilor de tea
sate, in care ţăranii muncitori au o situaţi© Nu este de mirare faptul că, cooperativa măsuri. Ea trebuie să ştie că atîta timp pune la dispoziţie incubatoarele, pentru do logic ridicat, care să contribuie la o reală tru din cuprinsul regiunii Hunedoara. In
economică bună şi unde sarcinile de din Hărău, în luna mai, din sarcina de cît va lăsa oameni necorespunzători în rirea a 2000 ouă". ridicarea calitativă a activităţii echipelor afară de predarea teoretică, ei au orga
plan la achiziţii puteau fi îndeplinite şl plan, n-a achiziţionat decît cca. 2% po Conducerea cooperativei, aceasta nu va amatoare. Pentru atingerea acestui ţel, în nizat ou aceşti instructori, pe centre de
chiar depăşite. Faptele arată însă că situa rumb şi 110 kg. grîu, iar pe luna iunie merge bine, s-au, atîta timp cît în frun Acest lucru, a stîrnit un' viu interes pen recrutarea elevilor, con<Jucerea şcolii s-a raion, seminarid şi lecţii practice.
ţia este ou totul alta. Au trecut multe n-a achiziţionat nici măcar un kg. de Ce tea ei stă preşedinte tov. Biro Domocoş, tru crescătoarele de păsări participante la îndreptat spre atragerea unui număr tot
luni de cînd această cooperativă nu şi-a reale. Aceasta se datoreşte faptului că în oare, în loc să conducă întreaga activitate consfătuire, şi va contribui în mare măsură mai mare de membri ai formaţiilor de In munca şcolii, un loc important îl
îndeplinit sarcinile de plan la achiziţio conducere sînt oameni care nici nu sînt şi să lupte pentru desfăşurarea unui co la mărirea numărului de păsări în raionul amatori ce vin la Cursurile şcolii pentru ocupă şl organizarea de cursuri prin co
narea produselor agricole, numărul mem membrii cooperatori, aşa ca tcv. Popa merţ civilizat, se lasă condus de către di Ilia. a-şi însuşi ramura artei preferate, ca apoi respondenţă pentru toţi instructorii ama
brilor a crescut foarte puţin, iar din punct Ioan vicepreşedinte ou valorificările şi feriţi răuvoitori din sat. s-o poată aplica cu succes în practică. In tori din regiune, care nu au posibilitatea
de vedere financiar are o situaţie nesatis- gestionarii Lăcătuş Viorica, de la filiala STOICHIŢOIU MIRCEA acest sens poate fi arătat exemplul to de a participa efectiv la cursuri. Parti
din satul Chimindia, Blaj Olivia din Văr- In fruntea cooperativelor trebuie să stea corespondent varăşului Popa Gheorghe, dirijorul coru cipările cu regularitate ale elevilor la di
făcătoare. maga, Popa Gheorghe din Bampotoc şi oamenii pricepuţi şi cu dragoste faţă de lui sindicatului minder din Lonea, tova ferite manifestări culturale cu ocazia că
Conducerea Cooperativei „Mureşana”, în referentul tehnic Gavrilă Ioan. muncă, oameni care să ştie să conducă ac răşul Popa Toan, dirijorul corului de la că rora pregătesc programe bogate, studiate
tivitatea unei largi organizaţii de masă minul cultural din Cimpa şi alţii. cu grijă şi bine interpretate, denotă că
frunte ou Biro Domoc'oş, preşedinte, cît şi Cum ar putea vorbi oare conducerea a- Şcoala populară de antă din Petroşani se
gestionarii de la filiale, privesc cooperativa cestei cooperative, despre creşterea fondu cum este cooperaţia, lucru de care condu Trebuie remarcat însă, în această pri orientează într-adevăr spre o p” to“nică
ca pe o simplă prăvălie, oare cumpără vinţă şi faptul că, Şcoala populară de artă legătură cu viaţa poporului, spre îmbina
produse agricole şi vinde produse indus lui de bază, cînd însuşi conducătorii, în- cerea U.R.C.C. va trebui să ţină cont şi din Petroşani n-a reuşit să includă în pro rea eficac'e a teoriei cu practica. Acest drum
triale şi nu ca o organizaţie de masă. cesul de învăţământ, elementele talentate al legăturii ou viaţa, ce e imprimat cu tot
cepînd de la preşedintele Biro Domccoş şi să lupte pentru aplicarea lui în practică. de la toate echipele artistice amatoare din mai multă intensitate viitoarelor cadre ale
Valea Jiului. Ar fi fost necesar să se acorde artei populare, constituie o chezăşie sigură
V. DANILĂ a succeselor pe care ea le va obţine în
o mad mare atenţie acestui fapt. Era ne activitatea sa de viitor.
Fruntaşii recoltelor bogate cesar să fíe mai cu multă stăruinţă în-
se pregătesc pentru recoltări Activitatea Bibliotecii raionale din Haţeg
poate fi mai rodnică
Toate semănăturile ce se află de o parte • — Cum merge treaba, tovarăşe Mureşan,
şi de alta a pîrîulul „Cîrletea" sînt fru îl întrebai ? In munca de popularizare şi răspândi Agapia, şefă bibliotecară, şi Na'gy Ana,
moase ! Aici este aşezată şi comuna Toteşti — Toate-s bune tovarăşe, dar ar mal Spirit practic rea, Chibu Vasile, m- a pus ştiu. Cînd l-am întîlnit era rea cărţii în mase, Biblioteca centrală raio mânuitoare, trebuie să lupte cu toată ho
din raionul Haţeg. Cine trece prin această trebui o ploicică, şi-apoi toate holdele îs nală din Haţeg a obţinut în anul acesta tărârea. Astfel, din cele patru consfătuiri
comună, se convinge de la bun început că puse pe roate. De grîu nu mă plîng, căcî După ce a plecat din la curent cu treaba asta”. în gară şl spunea ceva haz frumoase succese. Deşi colectivul de muncă cu cititorii, planificate în trimestrul aces
are de a face cu oameni harnici şi price s-a dezvoltat frumos, dar la porumb i-ar Mărtineşti, moş Cosaşu s-a al acestei biblioteci se compune doar din ta, nu s-au ţinut decît una. Amenajarea
puţi în lucrarea pămîntului. Şi aşa este. mai trebui încă ploaie. Dar o să vină ea, îndreptat spre Vinerea, tot „Ştii, mi-a spus el, Pan liu unor călători: două persoane, totuşi prin munca susţi panourilor şi vitrinelor ou cărţi şi coper
semne văd că se arată. din raionul Orăştie. A um nută a acestora s-a ajuns ca la începutul te false a fost la fel neglijată, iar un nu
Iată-1 pe ţăranul muncitor Turcu Pavel, blat omul prin sat, a stat tea ăsta-i tare inimos şl — Mi s-au plîns tova lunii iunie planul la cititorii bibliotecii pe măr destul de mare de volume noi, se află
om mărunţel, cu faţa negricioasă, de vreo Recolte bogate o să am eu şi în anul de vorbă cu cetăţenii şi trimestrul II să fie deja îndeplinit în bibliotecă neinventariate.
35 de ani, cum poartă cu mîndrie insigna acesta. Nu cred că mă va întrece altul în seara şi-a început povestea cu iniţiativă. Uite, trebuia răşii de-aici de la sfat de-o
de fruntaş al recoltelor bogate. Dacă schimbi sat. Mi-am şi pregătit toate uneltele pentru sa obişnuită. In jurul lui, Numărul volumelor citite până la aceas Atenţie deosebită trebuie acordată atra
cîteva vorbe cu el, îţi spune: recoltat. s-adunaseră ca şi în Măr să dăm din lotul zootehnic, motopompă, pe care ar fi tă dată, atinge cifra de 2497 ; faţă de 498 gerii tineretului în concursul: „Iubiţi
tineşti, oameni mulţi. M-am volume cîte erau citite anul trecut la a- cartea”, iniţiat de curînd. Un sprijin efec
— Nu există în satul nostru, alt grîu Nu-mi place să neglijez această treabă, tras mai la o parte, mi-am desţelenit acum, ceva pă- împrumutat-o pe 5 zile Sfa ceeaşi dată. La obţinerea acestor realizări tiv în popularizarea acestui concurs în
mai frumos ca ai meu. A crescut aşa de căci şi recoltatul este o lucrare importantă scos carnetul de notiţe şl mînt oamenilor ca să-l lu tului popular din oraşul au contribuit în mare măsură şi cele nouă rîndurile tineretului din Haţeg, va trebui
mare, încît îmi ajunge pînă la piept. Nu în munca noastră. Dacă n-o faci la timp, am notat totul, fără nici o creze. Şi „nimeni“ n-a vrut Deva. Din vorbă în vorbă, biblioteci de casă, organizate în oraş, a să-l dea bibliotecii, comitetul raional
am o suprafaţă mare însămînţătă, ci nu pierzi din recoltă. scăpare. Reproduc acum să ia. Pantea însă, s-a sa am aflat şi cînd s-a întîm- căror responsabili duc o muncă susţinută U.T.M. care este direct interesat ca nici
mai 1,10 ha, dar am îngropat sub brazdă povestirea lui moş Cosaşu. crificat. Cit îi el de ingi plat asta şl cine-i preşedin de popularizare a cărţii. In mod deosebit un tânăr să nu rămână înafara acestei pre
astă toamnă 46 de care gunoi, apoi am în- ? ner, a luat să lucreze un tele Sfatului din Deva şi s-a remarcat responsabila bibliotecii de ţioase acţiuni.
sămînţat griul cu maşina în rînduri. I-am Ţăranul muncitor Covaci Ioan e priceput — Dragii mei, pe melea hectar de pămînt şi l-a in- de cîte ori au cerut-o îna casă, Măc'ean Sofia, din cartierul Suseni,
făcut griului pînă acum, trei plivituri. Toţi în meseria grădinăritului şi florăritului gurile voastre, am întîlnit sămînţat cu pepeni. Fapta poi. Iată cum stau lucru care din două în două săptămâni îşi reîm Desfăşurând o muncă planificată şi sus
oamenii de la noi, îmi spun că o să am o — Aşa-i, tovarăşe, că am o grădină fru oameni şi oameni. Mi-a plă prospătează stocul de cărţi, oferind astfel ţinută, colectivul Bibliotecii raionale din
recoltă bogată anul acesta. Pentru aceasta, moasă ? îmi zise el. Nu-i mare ca supra cut mai mult inginerul zo sa patriotică a fost apre rile. Motopompă a fost îm cititorilor tot ce este mai nou şi mai inte Haţeg, are perspectiva de a-şi îmbunătăţi
mi-am şi pregătit toate uneltele trebuin faţa. Numai de 0,35 ha, din care supra? otehnist Pantea Ioan de la ciată de oameni... prumutată la 16 ianuarie resant. şi ma.i mult munoa, pentru a obţine re
cioase în vederea recoltărilor de vară. Am faţa de 0,10 ha. am contractat-o cu coope punctul agricol din Cugir. 1955. Preşedintele Sfatului
6 seceri în total, toate bune. Plugul pentru rativa, căreia i-am livrat pînă acum 300 Un om minunat. Munceşte — ...Şi aşa m-am dumi popular din Deva este tov. Cu toate rezultatele obţinute pînă acum. zultate din ce în ce mai bune în luata
dezmiriştit, l-am pregătit. De asemenea, ne kg. ceapă verde. Dar nici holdele însă- mult şi conştiincios, se in rit dragii moşului ce-i cu Bîrţan Iuliu şi a fost ce în activitatea Bibliotecii raionale din Ha
vasta pregăteşte sacii necesari la batoză. . mînţate cu grîu şi porumb nu mă fac de teresează de animale, a- pepenii. I-a pus omul ca să rută înapoi de vreo... 10 ori. ţeg s-au manifestat şi o serie de lipsuri pentru educarea omului nou.
Toate îmi sînt pregătite; aşa că acum aş ruşine în sat. leargă cînd prin comună, aibă de poftă. Vara, la pentru lichidarea cărora tovarăşa Belea
tept numai să vină recoltatul. Anul trecut am. scos 2200 kg. de porumb- cînd pe la lotul zootehnic, PETRU FARCAŞIU
boabe la ha, 1800 kg.- grîu, iar în acest an, cînd prin alte sate. In ul masă, sub umbrar, un pe Că nu li s-a dat înapoi corespondent
Nici nu-mi trece prin minte, tovarăşe, voi scoate şi mai bine. Pînă acum, griul timul timp, aleargă mai
să obţin de pe această suprafaţă mai puţin mi l-am plivit de trei ori, iar porumbul şi mult pe la lotul zootehnic pene i-o grozăvie. Şi cînd ăstora din Filimon Sîrbu
de 2200—2600 kg. grîu. cartofii l-am terminat de prăşit pentru a din Vinerea. Se îngrijeşte
doua oară. drăguţul de el de taurii sfa îţi mai vine şi un prieten, motopompă, îs de vină, .de
Vr La fel şi grădina am terminat-o de pră tului popular.
şit a doua oară. Ce să spun, sînt la rînd să zicem Ghibu Vasile, pof fapt, tot ei. De ce, mă veţi
Şi Mureşan Gheorghe din satul Reia a cu toate lucrările. In zilele acestea mă apuc Parcă ar fi copii lui tau
obţinut anul trecut recolte bogate la grîu, de reparatul uneltelor pentru recoltările de rii sfatului, zău aşa. I-am ta creşte înzecit. Om prac întreba ? Pentru că au ră
porumb şi cartofi. Şi el este purtător al in vară. Cunosc şi meseria de fierar, de aceea şi spus : — Mai lasă omule
signei de fruntaş ai recoltelor bogate. Cînd alergările astea pentru tau tic inginerul, nu ? Se gîn- mas în urmă cu evenimen
am ajuns în acest sat, totul era pustiu. Doar mi-am şi făcut un mic atelier de fierărie. ri, c-ai să-ţi nenoroceşti pi
într-o parte a satului se mai găseau cîţiva cioarele, ai să boleşti. Mai deşte mult la viitorul tau tele. Habar n-au că ţara Pe urmele materialelor publicate
copii ce se jucau. Ei m-au condus pînă la Nu vreau să rămîn în urmă la recoltat. cruţă-tea ce naiba...
cîmp, la holda lui Mureşan. Aici, tatăl se rilor sfatului popular... noastră s-a deplasat la Po
întrecea cu fecioru-său la prăşitul sfeclei Căci recolta bogată pe care o voi obţine Dar cine să m-asculte...
de zahăr. Pantea ? Aşi... S-a supărat Cînd au auzit vorbele lul Nord, habar n-au că „Sectorul turnătorii trebuie ajutat să se dezvolte“
la vară, îmi va asigura belşugul în casă. şi mi-a spus de la obraz!
„Ce tot hodorogeşti moşule. astea, eel care-l ascultau ziua polară durează o ju
E. SIMON Mai lasă-mă dracului. Vrei
să mi se usuce pepenii pe pe moş Cosaşu au izbucnit mătate de an. Sub acest titlu, a fost publicat un mate oţel cu 106 la sută, iar la turnătoria de fon
lot ? De-aia i-am însămîn- rial de analiză în ziarul „Drumul Socialis tă cu 105 la sulă.
ţat acolo ?!" în rîs. Dar acesta, i-a o- Tovarăşul Bîrţan Iuliu ? mului“ nr 471, care reflecta, pe lângă rea
lizările înregistrate în acest sector şi lip De asemenea, în ce priveşte deficienţele
Ce pepeni, ce lot ? N-am prit imediat. El da, e la curent cu toa- sa de preocupare a conducerii combinatului semnalate în articol cu privire la spaţiul
putut afla de la el. Pre faţă de dezvoltarea acestuia la nivelul sec restrins de formare şi a celui de depozitare,
şedintele sfatului din Vine N-am terminat încă. Cînd te.El ştie că ţara s-a de toarelor fruntaşe. s-a format un colectiv care a studiat şi
concretizat măsurile privitoare la îmbună
am plecat de la Ghibu Va- plasat la Nord, că ziua po In scrisoarea de răspuns, direcţia tehni tăţirea condiţiilor de lucru prin :
că a combinatului (dir.teh ing. D. Stănes-
vile, acesta m-a tras mai lară e de o jumătate de an cu), ne face cunoscut că, articolul a consti — mutarea cuptoarelor de uscare şi re-
tuit un real sprijin pentru conducere, care coacere a turnătoriei de oţel, precum şi a
la o parte şi mi-a spus în şi că 5 zile (socotite cu a luat de urgenţă’ măsuri pentru îmbună curăţătoriei de piese prin crearea unui flux
tehnologic normal;
şoaptă: „Moşule, pe dum nopţile respective) fac toc tăţirea aprovizionării turnătoriilor cu man
— prepararea mecanică a amestecului de
neata te cunoaştem acum. mai 5 ani din ăia vechi. gal şi materiale. Prin eforturile muncitori formare;
La vara, cînd s-or coace Peste 5 ani, el o să le dea lor şi tehnicienilor din acest sector s-a reuşit — amenajarea de depozite prevăzute cu
macarale pentru cutiile de formare, cîi şi
pepenii, mai vino pe la noi. înapoi motopompă celor din ca planul de producţie pe perioada 1-19 construirea de depozite acoperite pentru ma
teriale.
La cunoscuţi, o să le facem Filimon Sîrbu... iunie a.c., să fie îndeplinit la turnătoria de
reducere de preţ... Ascultătorii au rîs cu
Cinci zile poftă, iar moş Cosaşu şi-a
aprins luleaua. A tras cîteva
ŞTIRI Din Vinerea, nu ştiu cum fumuri, apoi a zis aşa, in
s-a făcut, dar i-am pierdut
urma lui moş Cosaşu. tr-o doară :
• I.F.E.T. Orăştie vinde în sector socia ° Incepînd cu data de 1 iulie a.c. fabri L-am găsit tocmai în co — Pai, să mai împrumute
list şl paiticular căruţe cu osii de fier, tip ca „Vidra“ Orăştie angajează muncitori şi muna Filimon Sîrbu din ra
standard şi ţărănesc. Amatorii sînt rugaţi a muncitoare, calificaţi (croitori şi blănari). ionul Uia. Ce i-o fi venit tov. Bîrţan ceva de la ăş
se adresa direcţiunii I.F.E.T. Orăştie, strada Cei interesaţi să se prezinte la direcţiunea să plece tocmai acolo, nu
M. Eminescu nr. 8. fabricii „Vidra" Orăştie. tia din Filimon Sîrbu ? De
la ăştia care nici nu ştiu ce DIN SALA TRIBUNALULUI
evenimente se petrec în
lume ?.... p. ŢĂRANU
Prin sentinţa penală nr. 74 din 21 februa Sebeş, Inculpatul Sili Adolf din Sibiu a
Cu scoţpui de a scoate în eividenţă şi a Munca politica de masa — cheia de bază săteşti care nu sprijină munca a- rie 1955 a Tribunalului popular al oraşuiui fost condamnat la 8 ani închisoare corec-
populariza unele metode bune de muncă succesului în munca de colectări genţilor de colectare. Deva, inculpatul Man Arcadie a fost con ţională pentru delictul de delapidare. A-
ale aparatului împuternicitului Ministe damnat la un an închisoare corecţionalâ cesta in calitate de gestionar al cooperati
rului Colleotărilor din raionul Sebeş, Mi — Pe marginea consfătuirii de la Sebeş — In încheierea consfătuirii, au luat cuvân pentru faptul că în calitate de gestionar vei din comuna Săsciori, raionul Sebeş, în
tul tovarăşii Ciurlea Gheorghe de La sfa al restaurantului „Bucegi“ din Deva a perioada ianuarie-decembrie 1954 şi-a însu
nisterul Colectărilor în colaborare cu zia blema colectărilor a fost în tot timpul o mai mult, va participa direct la lămurirea tul popular regional, Gavrilă Gheorghe din vîndut vinul cu 20 lei litrul, în loc de 8,95 şit în dauna avutului cooperaţiei suma de
rele „România liberă“ şi „Eldre“, au or preocupare de seamă atît a colectorilor cît ţăranilor muncitori pentru predarea la timp partea Ministerului Colectărilor, Mihuţ lei cit era preţul legal. Prin respingerea 53.000 lei. Recursul fiindu-i respins, sen
ganizat duminică 19 iunie o consfătuire şi a sfaturilor populare şi a organizaţiilor a cotelor. Ioan, prim-secretar al comitetului raional recursului de către tribunalul regional, sen tinţa instanţei de fond a rămas definitivă.
în oraşul Sebeş. La aceasta, au participat de bază. Potrivit sarcinilor de impunere, de partid şi Mânu Ioan împuternicitul re tinţa instanţei de fond a rămas definitivă. Totodată a fost obligat la repararea preju
lucrători colectori, ţărani muncitori frun organizaţiile de bază şi-au trecut în pla Cojocaru Moise, a vorbit mult despre ro gional al Ministerului Colectărilor. Ei au diciului cauzat.
taşi în predarea cotelor, preşedinţi şi nurile lor antrenarea agitatorilor la mun lul consfătuirilor pe circumscripţii, unde subliniat că succesul obţinut în raionul ?
secretari ai sfaturilor populare comunale, ca de convingere a ţăranilor muncitori, li se explică producătorilor hotărîrile parti Sebeş în munoa de ooleotări, se datoreşte La 2 ani închisoare corecţionalâ a fost ?
precum şi delegaţi din celelalte raioane sfaturile populare au trasat sarcini con dului şi guvernului. El a arătat că în mare muncii politice de masă printre ţăranii condamnată şi Munleanu Aurelia din comu
ele regiunii noastre. La consfătuire, s-au crete deputaţilor făoîndu-i răspunzători de parte, datorită acestui fapt comuna Apol muncitori şi nivelului profesional ridicat na Vinţul de Jos, raionul Alba, prin sen Acelaşi tribunal a condamnat pe Roxin
prezentei patru referate, iar la discuţii pe predarea cotelor în circumscripţiile lor, dul de Jos este printre fruntaşele al colectorilor, oare nu sînt simpli func tinţa penală nr. 786/1955 a Tribunalului Iosif din Sebeş, fost angajat la O.C.L. A-
marginea acestora, au participat un nu iar colectorii şi-au propus să viziteze zil pe raion la îndeplinirea planului de ţionari ci şi propagandişti de frunte în popular al raionului Alba. Susnumita în prozar Hunedoara, in calitate de şef al cen
măr de 26 colectori, preşedinţi ai sfatu nic cel puţin 30 de gospodării ţărăneşti c'olectări. De asemenea, Cojocaru Moi lămurirea hotărîrilor partidului şi guver calitate de casieră la baza de recepţie Vin- trului de achiziţii Sebeş, la 7 ani închisoare
rilor populare comunale, fruntaşi la pre pentru impulsionarea trimiterii cotelor la se a vorbit despre exemplul personal nului. De asemenea, colaborarea perma ţul de Jos şi-a însuşit suma de 3500 lei corecţionalâ şi 3 ani interdicţie »orecţiona-
darea cotelor, activişti de partid şi de stat bazele de recepţie. Acest sistem de a munci al deputaţilor. „In circumscripţia mea, a nentă dintre organele de colectări, comi din banii instituţiei pe care-i mînuia. lă, deoarece şi-a însuşit suma de 30.800 Ieî
a fost folosit în majoritatea comunelor şi spus el, toţi ţăranii muncitori şi-au pre tetul raional de partid şi sfatul popular Recursul i-a fost respins ca nefondat şi în dauna întreprinderii la care era angajat.
Referatele, şi în special discuţiile care a dat rezultatele cele mai bune. Colabo dat obligaţiile din cotele de carne, lapte raional, îndrumarea şi controlul munoid obligată Ia restituirea sumei delapidată. Recursul numitului delapidator al avutului
au urm at s-au desfăşurat la un înalt ni rarea strînsă între colectori, sfatul popu şi lină pe semestrul I, numai după ce eu colectorilor, antrenarea fruntaşilor în a- obştesc a fost respins de tribunalul regio
vel politic şi profesional şi au scos în lar şi organizaţia de bază, este una din mi-am predat cotele. Exemplul meu a fost ceastă muncă, folosirea pe scară largă a ? nal, sentinţa rămînînd astfel definitivă.
evidenţă probleme de bază ale muncii de cheile succesului în îndeplinirea planului. apreciat de ei şi i-a mobilizat la înfăptui consfătuirilor ou producătorii, stimularea Prin sentinţa penală nr. 284 din 3 mar
colectări. „Faptul că raionul Sebeş este rea acestei îndatoriri. Pentru viitor, exem fruntaşilor prin scrisori de felicitare şi evi tie 1955 a Tribunalului popular al raionului M. CIOROBITCA
Dintre cei prezenţi au luat ouivîntul şi plul personal va trebui să fie folosit de denţierea lor la panourile de onoare, au
fruntaş pe regiune-în îndeplinirea planu mulţi fruntaşi în predarea cotelor. Astfel, către toţi deputaţii de la sate. Este o me stat la baza rezultatelor bune obţinute pînă INFO R maţii
lui de colectare a cărnii, laptelui şi a Bîtiiu Gligor din Cut şi Cojocaru Moise, todă simplă, dar convingătoare“. acum.
linei pe semestrul I, a spus printre altele deputat din Apoldul de Jos, au. arătat că Direcţia regională P.T.T.R. Hunedoara- tru toate produsele agro-alirrientare prevăzu
tovarăşul Hander Ioan, împuternicitul Mi înafară de lucrarea pămîntului, principala Consfătuirea a scos în evidenţă şi unele In concluzie, consfătuirea a arătat sar Deva, aduce la cunoştinţa abonaţilor de te în H.C.M. numărul 2101/1954.
nisterului Colectărilor pentru raionul Se lor preocupare este achitarea cotelor. De lipsuri care au frînat ritmul de îndeplinire cinile de viitor ale lucrătorilor colectori, radio şi radioficare, că abonamentul se
beş, nu e întâmplător, ci se datoreşte res aceea, in momentul de faţă, ei şi-au pre mai devreme a planului de colectări în precum şi învăţămintele pe care trebuie plăteşte Ia oficiul poştal în prima lună a Toate dovezile vechi se vor onora pînă
pectării întocmai a hotărîrilor partidului dat cotele în întregime pe tot anul. Bîtiu raionul Sebeş. Astfel, tov. Dan Gheorghe, să le tragă împuterniciţii celorlalte ra trimestrului. la data de 16 august a.c.
şi guvernului, precum şi muncii politice Gligor, şi-a manifestat mulţumirea faţă Negru Avram, Măliguţă Teodor, Mimteanu ioane.
de masă a organelor de partid şi de stat. de stimularea morală pe care i-a acordat-o Ican şi alţii, au criticat faptul că încă nu După expirarea primei luni din trimes Producătorii care nu găsesc mărfurile ce
Sfatul .popular din Out în momentul cînd toţi colectorii şi preşedinţii de sfaturi Principala sarcină reieşită, a fost întă tru, la achitarea taxelor de abonament se rute în această perioadă, se vor. prezenta
Numeroşi participanţi la discuţii, au şi-a achitat obligaţiile faţă de stat, trimi- populare ounosc bine unele hotărîri şi de rirea continuă a muncii politice de masă va aplica şi majorările legale. cu dovezi la birourile cooperativelor pentru
arătat aspecte ale muncii politice de ma ţîndu-i printr-un grup de pionieri o scri cizii şi nu se străduiesc să le cunoască. Să se ţină cît mai des consfătuiri cu pro a le înregistra pînă la data de mai sus.
să, subliniind efioaoitatea consfătuirilor cu soare de felicitare şi punîndu-i numele la De asemenea, au fost Criticaţi membri ai ducătorii în oare să li se explice hotă Abonaţii care n-au plătit taxele de abo
producătorii, munoa de lămurire de la om panoul de onoare. Bitîu Gligor a promis comitetului executiv al sfatului popular rîrile partidului şi guvernului, să se ducă nament în luna aprilie 1955 se vor pre ?
la om, folosirea sistematică a gazetei cetă raional care nu se îngrijesc de problema muncă de lămurire de la om la om, să fie zenta la oficiul poştal pentru a-şi achita
ţeneşti şi a panoului de onoare, folosirea că şi pe viitor se va strădui să fie primul colectărilor, preşedinţi ai sfaturilor popu folosite toate mijloacele de agitaţie şi să taxele legale de abonament. întreprinderea nr. 5 Bucureşti pentru ex
în munca de la om la om, a fruntaşilor oare îşi achită obligaţiile faţă de stat şi se dea o atenţie deosebită educării colec tragerea şi prelucrarea marmorei şi a pie
în predarea cotelor. lare comunale şi secretari ai organizaţiilor torilor. ? trei, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei
nr. 33-35, raionul l.V. Slalin, angajează doi
Dea Vasile, Herkel Ferdinand, Ciuca Participanţii la consfătuire au hotărît să ° Uniunea regională a cooperativelor de contabili şefi cu pregătire (contabilitate in
pună în practică învăţămintele căpătate consum, aduce la cunoştinţa celor interesaţi dustrială) pentru Ardeal şi Banat.
Vasile. Radu Traian şi alţii, au discutat şi şi-au manifestat dorinţa să se mai în următoarele:
po marginea referatelor şi s-au oprit mai tâlnească pentru a-şi împărtăşi experienţa. Cei ce doresc a ocupa aceste posturi se
mult asupra metodelor aplicate de ei în încă de la data de 16 iunie a.c. mărfurile vor adresa cu cereri Ia întreprinderea de
munca de colectări. Ei au arătat că pro- mai sus.
din comerţul de întîmpinare se desfac pen-
