Page 27 - 1955-06

Mr. 489
Organizaţia de partid în lupta pentru
reducerea preţului de cost al construcţiilor
îndeplinind recomandările conferinţei
unionale a lucrătorilor din construcţii,
care a avut loc la Kremlin la sfînşitul a-
nului trecut, constructorii din Moscova .au
intensificat lupta pentru reducerea pre­
ţului de cost al construcţiilor, pentru eco­
nomia de materiale de construcţii. Anul a-
cesta, la Moscova se vor construi case de
locuit în suprafaţă totală de 1 milion me­
tri pătraţi. Dacă la o asemenea amploare
a construcţiilor fiecare lucrător economi­
seşte măcar o singură cărămidă, un sin­
gur kilogram de ciment, o singură scân­
dură, statul realizează economii de milioa­
ne de ruble.
Accelerarea ou o lună a ritmului de con­
struire a caselor va permite să se econo­
misească 33 milioane de ruble, iar redu­
cerea numai Cu o rublă a preţului de
cost al unui metru pătrat de suprafaţă d9
locuit va asigura economii de milioane de
ruble.
Asemenea rezultate pot fi obţinute nu­
mai prin educarea oamenilor în spiritul
economiilor, în spiritul unei atitudini con­
ştiente faţă de proprietatea socialistă. Or­
ganizaţiile de partid de pe şantierele Mos­
covei procedează tocmai în -felul acesta.
Ele îşi desfăşoară întreaga activitate sub
lozinca de lu p tă : Să construim repede,
bine şi cu minimum de cheltuieli. Multe
dintre ele au şi obţinut rezultate impor­
tante.
De pildă, era un timp oînd colectivul di­
recţiei nr. 1 a trustului nr. 4 al „Glav-
mosstroi“-ului lucra în deficit, construia
mai scump decît prevedea planul. Comu­
niştii nu se puteau împăca ou o asemenea
situaţie. La una din adunările de partid au
fost discutate ou atenţie măsurile de lup­
tă împotriva depăşirii cheltuielilor de
mijloace, s-au studiat minuţios banalele
pe care se scurgeau în mod neproductiv
aceste mijloace. A reieşit că pe şantiere
munca nu este bine organizată, că mun­
citorii au timpi morţi din cauza proastei
organizări a aprovizionării cu materiale de
construcţie şi a consumului exagerat ăl
acestor materiale, că mulţi constructori
nu îndeplinesc normele de lucim, că ma­
şinile şi mecanismele nu sînt folosite ou
întreaga lor capacitate.
Adunarea a însemnat un moment de
cotitură în activitatea întreprinderii. Bi­
roul de partid a desfăşurat în sînul co­
lectivului o intensă muncă politică pen­
tru lichidarea lipsurilor. In toate sectoa­
rele şi brigăzile s-au ţinut adunări ale
muncitorilor şi consfătuiri de producţie,
în cadrul cărora au fost scoase la iveală
lipsurile şi s-au făcut propuneri pentru început să manifeste mai multă iniţiati- tru o atitudine socialistă faţă de proprie­ ele. Pentru ca apele să nu poată ajunge în tre secţii şi sectoare. întreprinderea noas­ dului de rulment, împiedeeîndu-se astfel
îmbunătăţirea muncii. In sectoarele şi bri- tivă creatoare în domeniul reducerii pre- tatea statului.
D in m unca Com itetului raional U. T. M. Brad
în acţiunea de colectare a fierului vechi
Bifoul Comitetului raional U.T.M. Brad, In această acţiune patriotică s-a eviden­ cei peste 250 de tineri au colectat 60.000 kg.
cu ocazia unei şedinţe de analiză privind fe­ ţiat în mod deosebit organizaţia de bază fier vechi. Utemişti sîrguincioşi în această
lul cum instructorii comitetului raional se
ocupă de organizaţiile de bază şi unităţile
de pionieri în acţiunea de colectare a fie­
rului vechi, a constatat că în această direc­
ţie s-au obţinut rezultate frumoase.
Astfel, pînă acum organizaţiile de bază
săteşti şi unităţile de pionieri din raionul
Brad, au colectat o cantitate de 25.000 kg.
fier vechi, reuşind în acest fel să respecte an­ tivă a tinerilor utemişti Smarandache Cri­
gajamentul luat în urma chemării lansate de
Comitetul raional U.T.M. Petroşani. O preo­
cupare permanentă în această direcţie au
dovedit-o instructorii raionali Toma Iosif
şi Tudoran Cornel care, au îndrumat şi spri­
jinit îndeaproape organizaţiile de bază sprijinit efectiv acţiunea de colectare a fie­ zarea tineretului în această muncă.
U.T.M. şi unităţile de pionieri.
In unităţile auto, reducerea preţului de
cost este posibilă, dacă urmărirea consu­
murilor specifice de combustibili, lubrefi-
anţi şi unsori sînt urmărite zi de zi, pe fie­
care maşină în parte, dacă întreţinerea
parcului şi normele de rulaj sînt respec­
tate, dacă productivitatea muncii creşte
şi cheltuielile administrative sînt reduse.
Căile cele mai sigure care duc la ridi­
carea productivităţii muncii şi reducerea
preţului de c'ost în transporturile cu auto­
vehicule sânt legate în cea mai mare
parte de organizarea şi urmărirea muncii
pe toate şantierele şi mai ales de Îmbună­
tăţirea continuă a tuturor indicilor tehni­
co-economici, de utilizare şi consum.
In cadrul unităţilor I.R.T.A. Hunedoara-
Deva, reducerea preţului de cost a fost
realizată de la an la an, creîndu-se eco­
nomii de peste 210.000 lei în 1953 şi de
peste 2.100.000 lei în anul 1954.
Datorită îmbunătăţirii condiţiilor de
muncă, a dotării parcului Cu autovehicule
noi şi a unei mai bune organizări a mun­
cii, preţul de cost a fost redus în anul
1953 cu 6%, faţă de plan, iar în anul 1954
cu 21% faţă de sarcina de reducere plani­
ficată şi cu 35,7% faţă de anul 1953. In lu­
na aprilie a.c. preţul de cost ai transportu­
lui de călători a fost redus cu 8,1% faţă
de plan şi cu 8,3% faţă de anul 1954 ; cu
1% faţă de plan şi cu 8,9% faţă de anul
1954 La transporturi de marfă, creîndu-se
astfel economii în valoare de peste 80.000
lei.
Cum s-a putut ajunge la reducerea pre­
ţului de cost şi realizarea de economii ?
Care au fost căile principale care au dus
la aceste rezultate ?
De La început trebuie remarcat faptul
că în ultimul timp, productivitatea mun­
cii în cadrul unităţilor I.R.T.A. a marcat
o reală îmbunătăţire, crescînd Cu 13% pe
total şi cu 36% pe autobaza Petroşani.
Creşterea productivităţii muncii a fost de­
terminată în cea mai mare parte de reali­
zările frumoase obţinute de o serie întrea­
gă de muncitori şi în special de cei de la
autobaza Petroşani, precum şi de măsu­
rile tehnico-organizatorice luate.
Din experienţa P. C. U. S„
de N. ROGOV
găzile rămase în urmă, biroul de partid a
trimis comunişti care au desfăşurat nu
numai muncă politică, ci şi au urmărit în
acelaşi timp organizarea muncii, s-au în­
grijit ca sectoarele să fie aprovizionate cu
materiale de construcţie, scule, etd. In bri­
găzi şi sectoare s-a dus o luptă perseve­
rentă împotriva nerespeotării disciplinei
în muncă, manifestărilor de lipsă de răs­
pundere şi de spirit gospodăresc. Toate
acestea au. influenţat în mod pozitiv ac­
tivitatea economică a direcţiei. Dună de
lună aceasta a început să îndeplinească şi
chiar să depăşească planul de construc­
ţie, a început să lucreze rentabil şi să
realizeze acumulări. Anul trecut, direcţia a
realizat un beneficiu de 5C0.000 de ruble
şi a economisit în primele patru luni ale
acestui an 500.000 de ruble din fondurile
statului.
Munca politică şi de agitaţie în mase,
dusă de comunişti, a creat pe şantiere o
atmosferă de netolerare a lipsurilor şi a
atitudinii negospcdăreşti a unor lucrători
faţă de materialele de construcţie. Acum,
nu numai Conducătorii de sectoare, şefii
de lucrări şi şefii de echipă luptă activ
pentru folosirea cu economie a materiale­
lor, ci şi majoritatea lucrătorilor.
Becent, pe unul din şantierele direc­
ţiei s-a întâmplat următorul caz: aici a
sosit un autocamion cu blocuri ceramice
pentru căptuşirea faţadei. Cu descărcarea
autocamionului a fost însărcinată o bri­
gadă de muncitori alcătuită în majorita­
te din constructori-începători, care încă nu
avuseseră timp să se familiarizeze cu re­
gulile statornicite pe şantier. Descărcato-
rii au început să arunce fără grijă blocu­
rile din autocamion pe pământ, fără a
acorda atenţie faptului că unele din ele
se sfărîmau sau se deteriorau considerabil.
Observînd acest lucru, două dintre lucră­
toarele unei alte brigăzi — Semeleva şi
Sevastionova — s-au apropiat de auto­
camion şi l-au lămurit pe tinerii construc­
tori că o asemenea comportare faţă de
avutul poporului este inadmisibilă, că ei
aduc mari prejudicii materiale statului.
Acest fapt a fost comentat de întregul
Colectiv al constructorilor, despre el s-a
vorbit în toate brigăzile, constructorii au
condamnat cu asprime atitudinea lipsită de
grijă a brigăzii faţă de proprietatea so-
oialistă.
Ducrătorii din cadrul direcţiei nr. 1 au
U.T.M. din comuna Bulzeşti, care, ducînd
o susţinută muncă politică în mijlocul ti­
nerilor din sat, a reuşit să colecteze 8.000
kg. fier vechi. Exemplu de utemişti fruntaş?
pot fi daţi tovarăşii: Bolog Octavian, Pasca
Nistor şi alţii. De asemenea, organizaţia de
bază U.T.M. SanatorJ'1 prin contribuţia efec­
stiana, Radu Ioan şi a altora ,a reuşit să co­ acţiune ca un factor important pentru înde­
lecteze 6000 kg. fier vechi.
Exemple frumoase aveau şi unităţile de
pionieri. De pildă cele din Brad, Baia de
Criş şi pionierii de' la Casa de copii au co­
lectat între 2.000—3.000 kg. fier vechi.
Şi în cadrul întreprinderilor, tineretul a
rului vechi. Numai la Gura-Barza şi Barza
Să reducem preţul de cost
la transporturile auto
Nu este suficientă numai o creştere a
productivităţii muncii, oricît de mare ar
fi ea, dacă consumurile specifice nu sînt
reduse şi dacă, printr-o întreţinere nesa­
tisfăcătoare a parcului, normele de rulaj
între două reparaţii nu pot să fie atinse
şi depăşite.
Orice unitate poate să realizeze o creş­
tere a productivităţii muncii şi a cîştigu-
iui mediu, oricît de mare, dar dacă chel­
tuielile privind depăşirile de consumuri
şi pentru reparaţii accidentale — ca o con­
secinţă a slabei întreţineri a parcului —
depăşesc normele planificate, preţul de
cost nu poate fi realizat. In asemenea ca­
zuri, volumul de cheltuieli raportat la pro­
centul de realizare a planului, nu acoperă
valoarea carburanţilor şi lubrefianţilor
consumaţi peste norme şi mai ales valoa­
rea mulţiplelor reparaţii suplimentare.
Este necesar deci, ca paralel cu realizarea
planului de producţie şi creşterea produc­
tivităţii muncii, unităţile auto să urmă­
rească în modul cel mai sever înlătura­
rea deplasărilor inutile de pe un şantier
pe altul a autocamioanelor, consumurile pe
fiecare maşină în parte, să înlăture risipa
de carburanţi şi lubrefianţi, iar periodic,
acolo unde se constată depăşiri exagerate,
comisia tehnică a garajelor are obligaţia
de a se deplasa la faţa locului şi a stabili
consumul pe fiecare maşină în raport cu
starea drumurilor şi condiţiile de mun­
că.
Lipsa de Control a dus la înstrăinare de
benzină şi ulei, cum s-a întâmplat pe şan­
tierul Feneş, unde conductorul auto Mă-
dăraş Ioan a cumpărat de la responsabilul
cu carburanţii autobazei Alba-Iulia ben­
zină pentru a efectua o cursă clandestină.
La garajul Sebeş, benzina a fost lăsată la
discreţia conductorilor auto, pentru ca în turor întreprinderilor economice care dis­
DRUMUL SOCIALISMULUI
ţulud de cost al construcţiilor şi economiei
de materiale.
Un exemplu in muncă îl constituie cfo-
mundştii. De pildă, pe şantierul unei case
s-a produs într-om rind o întîrziere din
cauza cherestelei. Acest lucru putea să
întârzie aşteroerea aşa-numitelor duşumele
brute, să provoace timpi morţi în munca
tîmplarilor, să împiedice prin urmare în­
deplinirea graficului lucrărilor de lem­
nărie şi să întârzie şi alte lucrări. Ieşirea
din această situaţie grea a fost găsită de
şeful brigăzii- de tâmplari, comunistul
Vlasov. El a propus să se folosească pen­
tru duşumele deşeurile de cherestea.
— Deşi vom cheltui mai multă muncă
pentru prelucrarea şi ajustarea acestor
scânduri — a spus el — în schimb nu
vom întârzia lucrarea şi vom economisi
material lemnos.
Exemplul lui Vlasov a fost urmat şi de
alţi tîmplari. Ca rezultat, constructorii au
putut respecta graficul şi economisi peste
20 m.c. de scânduri noi.
Un alt exem plu: Un grup de comunişti
şi de lucrători fără de partid, în frunte
cu şeful şantierului, comunistul Şmakov,
la începerea unui nou corp de clădire, a
propus să se modifice construcţia funda­
ţiilor, să se micşoreze volumul lor. Pro­
punerea a fost acceptată, lucru oare a per­
mis să se economisească 15 m.c. de blocuri
din beton arm at şi aproximativ 40 m.c
de zidărie de cărămidă, să se evite scoa­
terea unei mari cantităţi de pămînt.
Din iniţiativa zidarilor comunişti Du-
binina şi Petmac'enko a fost introdusă o
nouă metodă de zidire a pereţilor în două
schimburi, ceea ce a permis să se orga­
nizeze mai bine munca zidarilor. In ianua­
rie, brigăzile de zidari au' aşezat cîte
15 -20.000 de cărămizi pe zi, iar în februa­
rie — după trecerea la munca în două
schimburi, producţia aceloraşi brigăzi s-a
ridicat până la 30.000, iar în martie —
pînă la 40-42.000 de cărămizi pe zi.
Problemele de producţie ale direcţiei
nr. 1 se discută deseori în Cadrul adună­
rilor de partid închise şi deschise, în şe­
dinţele biroului de partid, în adunările
muncitorilor şi în cadrul consfătuirilor de
producţie. De fiecare dată oamenii suge­
rează noi căi de ieftinire a lucrărilor, des­
coperă rezerve încă nefolosite pentru re­
ducerea preţului de cost al construcţiilor
şi, ceea c'e este mai Important, discutînd
toate aceste probleme, organizaţia de par­
tid educă în oameni uin înalt simţ de răs­
pundere pentru sarcina încredinţată, pen­
muncă s-au dovedit Vaida Mihai, Vişa Ilie,
Radu Ntcolae, Tudor Gheorghe, Nicula Va-
sile, Criştiu Gheorghe şi mulţi alţii.
Biroul Comitetului raional U.T.M. Brad,
în urma analizei pe caTe a făcut-o, privind
acţiunea de colectare a fierului vechi, a luat
măsuri pentru intensificarea şi pe mai de­
parte a• muncii politice în masa largă a ti­
neretului şi pionierilor, considerînd această
plinirea planului de producţie al întreprin­
derilor siderurgice la fontă şi oţel. De ase­
menea s-a- hotărît, ca în cadrul adunărilor
generale deschise ale organizaţiilor de bază
U.T.M. să se analizeze felul cum birourile
organizaţiilor de bază se ocupă de mobili­
BOCANICIU R.
urma verificării făcute să se constate lip­
suri de benzină şi ulei.
Consumul exagerat de piese de schimb,
datorită dezinteresului manifestat de unii
conductori auto în întreţinerea maşini­
lor şi reparaţiile de slabă calitate efectuate
la unele garaje, duc la cheltuieli mari, ne­
productive. Această deficienţă se poate în­
lătura numai printr-o educare continuă a
conductorilor auto, prin ridicarea califică­
rii lor urmând cursurile tip „C“, prin folo­
sirea mai judicioasă a pieselor de schimb
şi mai ales prin folosirea la maximum a
rezervelor interne. Unitatea Care a ţinut
cel mai mult cont de acest lucru a fost
autobaza Petroşani, care a reuşit să re­
ducă preţul de cost în luna aprilie a.c. cu
25%, oreîndu-se astfel o economie de
175.500 lei.
O altă Cale care asigură scăderea pre­
ţului de cost este reducerea la maximum
a cheltuielilor admindstrativo-gospodăreşti,
O parte din unităţile noastre abuzează în
mod nepermis de telefoane, nu ţin nici im
fel de evidenţă a convorbirilor interur­
bane şi din această cauză, cine vrea şi
unde vrea acolo vorbeşte. Nu este de mi­
rare că cheltuielile pentru utilizarea tele­
foanelor cresc lună de lună. Conducerea
întreprinderii, în scopul eliminării acestei
risip9 de bani, a luat măsu/ra de a fixa
zilnic, la anumite ore, abonamente pentru
unităţile exterioare, abonamente la care
fiecare unitate va comunica toate datele
fără a mai fi nevoie de Convorbiri supli­
mentare.
Drumurile pe care circulă autovehicu­
lele, prin starea lor proastă, duc la uzura
prematură a autovehiculelor, 3a consu­
muri exagerate şi la o productivitate scă­
zută. Această greutate ce stă în faţa tu­
Pag, 3
SFATUL MEDICULUI DISCUŢII
Prevenirea „Ce propunefi pentru reducerea preţului
hepatitei epidemice de cost ai cărbunelui st i minereului?“
Hepatita epidemică este o boală molip­
sitoare. Se numeşte hepatită pentru că se Coleeiivul minei Jebea aplică metoda gospodăririi chibzuiie
datoreşte unei inflamaţii a ficatului şi Mina Ţebea se încadrează în rindul în­ lui, economii la consumuri de materiale
epidemică pentru Că se transmite de la om treprinderilor oare aplică principiul gos­ şi reducerea preţului de cost, sporirea
!ba om. podăririi chibzuite (hozrasciot). în tre­ randamentului la efectivul prezent, eco­
prinderea noastră a primit autonomia nomii la fondul de salarii prin eliminarea
Hepatita epidemică este provocată de gestionară la 1 ianuarie 1953. In anii 1953 posturilor neproductive şi majorarea
o vietate extrem de mică numită virus, şi 1954, întreprinderea şi-a organizat ba­ câştigului la salariaţii direct productivi,
oare se găseşte în corpul bolnavului în­ creşterea productivităţii pa cap de mun­
deosebi în ficat, în stomac, îci intestine şl zele de producţie şi principiile de exploa­ citor, evitatea stocurilor supranormative şi
în sînge. tare tehnică. In baza directivelor date de desfacerea rapidă a producţiei de căr­
Ministerul Industriei Cărbunelui s-a ur­ bune, pentru a se evita blocarea fondului
Primele semne ale bolii s î n t : stare de mărit şi aplicat în întregime organizarea de rulment, etc.. sînt sarcini oare stau
oboseală, dureri în muşchi şi în încheie­ activităţii după principiul gospodăririi permanent în faţa întregului colectiv al
turi, dureri de cap, greţuri, lipsă cu de­ chibzuite astfel: întreprinderea noastră a
săvârşire a poftei de mâncare, bolnavul fost dotată de către stat cu fonduri pro­ minei.
simte o greutate în dreptul ficatului şi prii, fonduri fixe şi fonduri de ru lm en t; Care sînt rezultatele ? Producţia am
uneori are o temperatură ridicată. De obi­ se aplică principiul conducerii u n ice; s-a
cei, hepatita epidemică este însoţită de dat întreprinderii independenţa economi- arătat-o mai sus. Sterilul vizibil la în­
icter (gălbenare). Sînt unii bolnavi de he­ co-openativă, libertatea şi obligativitatea treaga producţie livrată a fost sub 3%, jar
patită epidemică caro nu au însă icter. Ei de a încheia contracte economice cu alte procentul de cenuşă reprezintă 80,28% pe
au totuşi în organism virusul bolii pe ca- unităţi economice; s-a dat întreprinderii trimestrul I, faţă de procentul admis. P la­
re-1 pot răspândi. nul lucrărilor de pregătiri a fost depăşit
Izvorul de infecţie ân hepatita epidemică controlul bănesc asupra întregii activităţi; pe trimestrul I du 10%.
este omul bolnav. Bolnavul de hepatită se aplică principiu, cointeresarea mate­ Lucrările de întreţinere s-au efectuat la
epidemică poate transmite boala, chiar rială a întregului colectiv în acţiunea de timp, evitînd astfel manifestarea undelor
înainte de apariţia semnelor caracteristice reducere a cheltuielilor şi Creştere a acu­ de presiune excesive la mină. Funcţionarea
acestei boli, adică din primele zile de la mulărilor socialiste. utilajelor după o diagramă a redus con­
molipsire. Hepatita epidemică se transmite “Plecind de la aceste principii, întreprin­ sumul de energie şi aer comprimat
prin virusul pe care bolnavul îl elimină derea noastră a trecut la organizarea gos­ cu 10 la sută faţă de con­
din organism. Ajuns în mediul înconju­ podăririi chibzuite pa secţii, sectoare, bri­ sumul planificat, organizîndu-se în acelaşi;
rător acesta infectează apa, alimentele, găzi şi echipe. Fiecare element de bază al timp, concentrarea mai multor mecanisme
zarzavaturile. întreprinderii la locurile de muncă şi sec­ Ia un singur post de comandă. S-a rea­
Hepatita epidemică poate fi uşor preve­ ţiile ajutătoare lucrează după un plan de lizat o economie la consumul de lemn da
nită prin respectarea Cu stricteţe de că­ producţie defalcat din planul întreprin­ mină, folosit pentru lucrările miniere, re-
tre fiecare dintre noi a regulilor de igie­ derii, cu un fond de salarii planificat şi duoîndu-se consumul specific cu 0,009
nă şi a măsurilor prin oare putem feri e- cu obligativitatea respectării unui număr m.c./tcnă extrasă, iar preţul de cost pe
limentele de infectare. de indici care să constituie un rezultat al trimestrul I a fost redus faţă da cel pla­
activităţii sectorului sau seoţiai respec­ nificat cu 4,02%.
In primul rind pentru prevenirea hepa­ tive. Astfel, sectoarele subterane, atelie­
Randamentul pe mină a crescut în luna
titei epidemice ca 1şi a celorlalte boli mo­ rele, funicularul, cariera de piatră, ele­ aprilie cu 44% faţă de cel realizat în lu­
lipsitoare care se pot transmite pe calea mente cheie ale minei noastre, îşi desfă­ na decembrie 1954, iar câştigul mediul
apei, trebuie să, cunoaştem şi să respec­ şoară activitatea pe baza unui plan în planificat a crescut în trim estrul I pe dap
scopul realizării producţiei pe întreprin- da muncitor cu 10%. Productivitatea mun­
tăm regulile de igienă şi măsurile prin I dere, sporind randamentul locurilor de
cii pe trimestrul I 1955 a fost realizată'
care putem feri apa potabilă de infectare. muncă şi productivitatea pe cap de mun­ în proporţie de 119%.
La oraşe, unde aprovizionarea cu apă de citor, urmărind în acelaşi timp şi redu­ întreprinderea posedă stocuri supranor­
băut cade în sarcina întreprinderilor co­ cerea preţului de cost, predum şi a chel­ mative numai la piese de sohimb, a că­
munale, oric'e defecţiune a conductelor de tuielilor de energie. Fiecare salariat cu­ ror întrebuinţare va fi necesară în viitorul
aprovizionare cu apă poate duce la infec­ prins în cadrul sectoarelor este cointe­
tarea ei, de aceea, aceste defecţiuni tre­ resat pentru gospodărirea chibzuită a sec­ apropiat la sporirea capacităţii de produc­
torului respectiv.
ţie a întreprinderii, pentru noile utilaje
ce vor intra în funcţiune. ,
buite semnalate întreprinderilor oare sînt Salarizarea celor ce muncesc în între­ Ou toate greutăţile întîmpdnate, dato­
datoare să ia toate măsurile necesare. prinderea noastră se face după cantitatea rită capacităţii reduse de transport a fu -
Ia gospodăriile unde nu există canali­ şi calitatea muncii, ajungînldu-se în pe­ nioularului, întreprinderea a depus un e-
zare, apa scoţîndu-se din fântâni, acestea rioada ianuarie-mai a.c. ca acelor mun­ fert serios în această privinţă şi aici se
trebuie construite şi întreţinute igienic. citori de la locurile productive să le re­ pot evidenţia tovarăşii muncitori de la
vină al patrulea salariu, pentru depăşi­ funicular, cum sânt: Suciu Ghe—"he, Hor-
Fântâna va trebui să fie construită la o rea Consecutivă de peste 40 % timp de ja Nâcolae, Sipoş Lazăr şi citii, care aul
distanţă de 30-50 metri de closet, pe un loC trei luni. Asemenea, exemple sînt tovară­ făcut ca funicularul să transporte pro­
mai ridicat decât acesta. Inelele de beton şii : Duca Gherasim, Sim Teodor, Gherman ducţia şi în toate schimburile.
sau din cărămizi, oare formează pereţii Petru şi alţii. Premierea personalului pen­ Prin livrarea în procent cît mai mare
fântânii, trebuie să fie bine legate între tru depăşirea pe sector a planului de pro­
ducţie stimulează o întrecere asiduă în­ a tonajului de cărbune extras, s-a reali­
zat o viteză de circulaţie normală a fon­
fântână, ghizdurile trebuie să aibă o înăl­ tră a realizat planul de producţie în toate blocarea lui.
ţime de cel puţin V2 m - Tn jurul fîn- lunile anului 1955. De exemplu în luna
tînii pământul va fi bătătorit, apoi se va ianuarie, planul a fost realizat în pro­ Din cele relatate mai sus, se constată că
pune pietriş sau cărămidă pe un plan porţie de 105%, în februarie 102%, mar­ independenţa economico-operativă a dus
înclinat, astfel ca apa din jurul fintimi să tie 102% aprilie 101,5%, mai 104,8%. 3a rezultate pozitive, exprimând o adevă­
rată chibzuială în toată gospodăria în­
Ca indici de bază, pentru organizarea treprinderii. Unele greutăţi care s-au ivit
se scurgă cât mai departe. gospodăririi chibzuite pe întreprindere şi în munca întreprinderii au dus la conclu­
Pentru a preveni infectarea alimentelor pe sector, s-au luat : producţia cantita­
tivă, eliminarea sterilului vizibil şi redu­ zia necesităţii aplicării principiului gos­
ou virusul hepatitei, acestea trebuie ţi­ cerea procentului de cenuşă. Lucrările de
nute acoperite şi ferite de muşte. Muştele pregătire şi deschidere, executarea lucră­ podăririi chibzuite şi la celelalte sectoare
cu activitate mai mică din cadrul între­
prinderii., BELEI GHEORGHE
vor fi stârpite prin folosirea substanţelor rilor de întreţinere, eliminarea mersului şef al serviciului organizarea muncii,
insecticide: analcdd, nitroxan, etc. Toto­ în gol şi ridicarea productivităţii utilaju­ mina Ţebea.
dată, păstrarea curăţeniei desăvârşite în
gospodărie, împiedică înmulţirea muşte­ O DISCUŢIE
lor.
Vara a venit de mult. Căldura uneori e face faţă. Doar oameni lucrează şi acc
Fructele şi zarzavaturile trebuie, bine zăpuşitoare. Locuitorii oraşului Deva care — Dar pe la începutul primăverii, ci
spălate înainte de a le mânca crude, în­ n-au plecat la Geoagiu, sau in altă parte,
trucât ele pot fi infectate cu virusul he­ stau acasă în această minunată zi de du­ mi-ai adus buchetul acela de ghiocei, sţ
patitei epidemice. Vesela trebuie spălată minică. Unii stau şi citesc sub umbra ţi­ neai că de 1 Mai, la inaugurarea noii 1
cu apă clocotită imediat după întrebuin­ nui copac stufos din grădină, alţii discută fetării din Piaţa Unirii o să participi
ţare. Mâinile trebuie spălate înainte de despre vreme sau despre ultimele eveni­ şi noi, mai ales că tu, în calitate de cc
fiecare masă, întrucât virusul hepatitei epi­ mente din viaţa acestui oraş patriarhal. structor ai lucrat acolo. Voiai parcă să-
demice se poate găsi pe mâinile murdare. Puţini sînt cei care mai circulă prin oraş.
Aceştia sînt desigur cei pe care îi mînă arăţi măiestria cu care ai muncit peni
îndeplinind întocmai aceste Cerinţe igie­ interesele de serviciu. ca să mă convingi că — după expre;
nice putem preveni îmbolnăvirea prin he­ ta — nu eşti un constructor oareca
Dar iată, la colţul străzii Cuza Vodă
Tînărul nu mai avu ce să-i răspuni
Ştia şi el că această cofetărie trebuia ti
patita epidemică. s-au întîlnit doi tineri, care-şi făceau minată nu la 1 Mai a.c. ci la 31 dece:
Dr. WEBER NICULINA semne tainice încă de departe. Oprindu-se brie 1954, dar lipsa unor materiale ce t\
lingă cişmea, după obişnuitele întrebări: buiau puse la dispoziţie de Trustul A
ce mai faci, unde ai fost că nu te-am mentaţiei Publice Locale Deva, au fă<
pun de autovehicule, nu asigură realiza­ văzut de un veac, ce şti nou, etc. trec la ca lucrarea să nu fie gata nici în p-l
rea normelor de rulaj şi parcurs între chestiuni mai „concrete“.
două reparaţii, duc la uzură timpurie a zent. De altfel lucrările sînt terminate
anvelopelor şi dau naştere La reparaţiuni — Ce faci după masă ?
accidentale şi curente. Din această cauză, — Nu ştiu, poate am să ies în oraş. mare parte lipsind doar plitele şi cuptc
cheltuielile planificate la acest post, au — Să viu să te iau de-acasă ?
fost depăşite cu peste 210%. Mai mult, tot — Vino, dar unde mergem ? rele pentru laborator şi oglinzile pe cc
— La cinema, în parc, la cofetărie.
datorită drumurilor, consumul de piese de —Nu mă duc la cinema; am văzut fil­ unii furnizori nu le livrează, iar T.AJ?
schimb este foarte mare şi rareori se în­ mele şi la „Filimon Sîrbu" şi la clubul
tâmplă ca vreuna dintre acestea să—şi a- „23 August”. nu insistă suficient să-i fie livrate şi ai
tingă durata ei în exploatare.
— Atunci mergem în altă parte. fel se tărăgănează această lucrare de apre
Din urmărirea făcută pe teren a aces­ Nu uita cofetăria.
tei probleme şi din experienţa făcută cu — Nu uit, dar nu uita nici tu înghesuiala pe un an.
unii dintre cei mai buni conductori auto, de data trecută, cînd am stat acolo aproa­
care au fost puşi să lucreze pe două dru­ pe o oră pînă s-ajungem la o îngheţată. In concluzie, tinerii mei dragi, mai aşte
muri diferite — unul bun şi altul rău — — Ce, sînt eu vinovat cu asta ? E lume
pe aceeaşi distanţă medie, acelaşi număr multă aici şi o singură cofetărie nu poate taţi pînă sosesc plitele şi cuptoarele şi
de zile, transportând acelaşi fel de material
şi cu aceeaşi maşină, s-a constat că pro­ poi veţi putea consuma în linişte pră,
ductivitatea muncii a fost cu 38% mai
turi şi îngheţată uitîndu-vă în oglinzi
mare pe drumul cel bun, în timp ce chel­
tuielile pentru consumuri şi reparaţii au mari de 50/50. Ziua cînd va fi acest et
fost cu 56% mai mari pe drumul rău. Ma­
joritatea conductorilor auto care lucrea­ niment, deocamdată nu se ştie. Poate o
ză pe şantiere cu drumuri mai bune,
schimbă lunar 1—2 arcuri, în timp ce con­ ne spună tovarăşii din conducerea T.A.PI
ductorii auto care lucrează pe şantiere cu
drumuri rele, schimbă în medie 3—5 ar­ şi a T.R.C.L.H. care execută această l
curi.
crare. A. C.
Toate acestea nu fac altceva, decît să
mărească cheltuielile, să nu poată fi spo­ Noutăţi literare
rită productivitatea munc'ii şi astfel, pla­
nul reducerii preţului de cost să nu se LITERATURA ROMlNĂ liotecă critică) 100 pag. — 0,85 lei
V. ALECSANDRI Poezii alese (Albina) 80.
realizeze. V. NICOLAU Aristofan (Mica bibliotecă q
Din analiza făcută în prezentul articol pag. — 0,50 leî tică) 72 pag. — 0,55 lei
M. SADOVEANU In satul unul prieten (Al­
cu privire la reducerea preţului de cost bina) 80 pag. — 0,65 lei E. JEBELEANIJ N. Bălcescu (Bibliolei
în transporturile auto, trebuie să rămâ­ pentru toţi) 176 pag. — 5 lei
nem ou convingerea că realizările nu se N. GHEORGHIU Walt Withman (Mica bib-
vor putea obţine fără o muncă bine orga­ N. TAŢOMIR Satire — poezii 92 pag.
nizată şi controlată, fără a fi luate măsu­ 5 lei
rile tehnico-organizatorice necesare şi mai
ales, dacă productivitatea muncii nu va Din sezisările oamenilor muncii
creşte. Asigurând realizarea acestor obiec­
tive, preţul de cost în transporturile cu Depozit Muncitorii din sec- ganizaţiei de bază P.M.R. care răspund
autovehicule va fi mai mult redus, tran­ pe lingă altele, şi de difuzarea presei.
personal ^ia *'a Şl a II_a ”Co*
Există pe I Conducerea oficiuli
----------------— ton“ de la fabrica Te- •...hîrtie
ba Sebeş, sint foarte" nemulţumiţi de felul P.T.T.R. din Haţel
cum difuzorul voluntar Ciucă Vasile înţe­
lege să-şi ducă sarcina la îndeplinire. A- — —------------ şi-a propus în plani
cesta, în loc să difuzeze celor abonaţi, zia­
rele şi revistele, îşi face depozit personal. lunii aprilie a.c., să instaleze o cutie pei
O astfel de „difuzare" — ne spune citi­
tru scrisori în gara Subcetate — ne ser
cititorul Cehan Marin —; destul de nec
torul Delorean Ion — o face de aproape sară, de altfel, atît locuitorilor din sat]
Subcetate cît şi călătorilor.
trei luni, de cînd şi-a luat angajamentul, Cine a avut ocazia să poposească în ull
într-o şedinţă, că va duce cu cinste la în­ ma vreme cîtuşi de puţin în această gar
sporturile vor fi mai ieftine, iar econo­ deplinire sarcina încredinţată. a putut observa însă că o asemenea cut
miile realizate vor contribui la îmbunătă­ Cît o să mai dureze o asemenea „difu­ nu există nici unde. Trebuie să se şt
ţirea condiţiilor de muncă şi de trai însă că „există". Există pe... hîrtia dl
ate t m1urc-r oamenilor muncii. zare" a presei nu ştim. Poate o ştie tova­ .sertarul biroului dirigintei Golgoţiu Oliv
POP I. IOAN răşa Beanga Maria, membră în biroul or­ de la oficiul P.T.T.R. din Haţeg.