Page 29 - 1955-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA !
Anul VIL nr. 490
Să îmbunătăţim munca
pe şantierele de construcţii
Ţara noastră cunoaşte în prezent un mare
avînt în domeniul construcţiilor. Condus cu
fermitate de partid, poporul nostru a ridicat
noi oraşe ca cele de la Hunedoara, Uricani,
Vulcan, au fost construite noi întreprinderi
ca : fabrica de cărămidă de Ia Pricaz, fa­
bricile de pîine de la Petroşani, Hunedoara,
Lupeni etc., fabrica de produse lactate din
Simeria, etc. De asemenea spaţiul locativ s-a
mărit considerabil şi în celelalte oraşe ale
regiunii prin ridicarea a numeroase blocuri
muncitoreşti.
Străduinţa constructorilor de a termina
tot mai multe lucrări de bună calitate şi ief­
tine, se oglindeşte pe deplin în realizările
obţinute pînă acum. Trustul 7 construcţii Pe­
troşani, în fiecare lună construieşte peste 100
apartamente destinate muncitorilor din Va­
lea Jiului", Trustul 4 construcţii Hunedoara
¦a construit din anul 1947 şi pînă la sfîrşitul
anului 1954 un număr de 1244 apartamente,
care au o suprafaţă locativă de 96.518 m.p.,
187 garsoniere pe o suprafaţă locativă de
8540 m.p., o creşă şi un cămin de zi la Ora­
şul muncitoresc, o fabrică de pîine,etc. De
asemeni, noi construcţii destinate minerilor
se ridică de către Trustul 4 la Ghelar şi Te-
liuc.
Succesele de pînă acum sînt rod al efor­
turilor oamenilor muncii şi rezultat al me­
canizării continue a procesului de producţie.
Pe şantierele regiunii noastre se pot vedea
numeroase maşini de înaltă productivitate
ca : macarale, screpere, buldozere, benzi tran­
sportoare şl altele.
însuşirea şi aplicarea experienţei înaintate
de către constructorii noştri, au dat posibili­
tatea acestora să-şi îmbunătăţească continuu
activitatea lor, să găsească noi procedee de
rezolvare a diferitelor probleme complexe le­
gate de munca practică de pe şantiere.
La multe din şantiere s-a extins folosirea
prefabricatelor. La construirea blocurilor
muncitoreşti din Valea Jiului, se execută din
prefabricate înafară de scări şi planşee, pe­
reţii. In acest scop se folosesc blocuri de be­
ton cu steril ars de cărbune, iar la pereţii
despărţitori se întrebuinţează plăci de ipsos
cu zgură. Prin întrebuinţarea prefabricatelor,
pe lingă economisirea unei cantităţi însem­
nate de materiale, timpul executării construc­
ţiilor şi în special a blocurilor muncitoreşti
a fost redus cu cca. 3—5 luni.
Folosirea experienţei înaintate şl a meto­
delor sovietice, a permis constructorilor să
obţină rezultate importante la îndeplinirea
sarcinilor de plan şi în realizarea de econo­
mii. La lotul B, şantierul III din cadrul
Trustului 4 construcţii Hunedoara, pe lîngă
faptul că în lunile martie şi aprilie a.c. şî-a
depăşit sarcinile de plan cu 20 la sută, s-a
reuşit să se facă şi însemnate economii de
cherestea şi fier beton prin introducerea fişei
limite de materiale. Tot la acest lot, se duce
o muncă susţinută pentru descoperirea şi
valorificarea resurselor locale, trecîndu-se la
exploatarea balastului din albia veche a Cer-
nei, operaţie care reduce cheltuielile, faţă de
timpul anterior, cînd acest balast era adus
din Ghioroc, regiunea Arad. In scopul redu­
cerii cheltuielilor de transport a nisîpuluî,
obţinut de la mare depărtare, s-a trecut la
exploatarea' acestuia din raza satului Sîntu-
halm.
Fără îndoială că realizările înregistrate în
îndeplinirea sarcinilor de plan în construcţii,
sînt frumoase. Aceste realizări nu înseamnă
că în cadrul şantierelor amintite munca de­
curge fără defecte, că toate măsurile nece­
sare unei activităţi optime au fost luate. Pe
multe şantiere există încă maşini nefolosite.
Numai în ziua de 30 mai a.c. la şantierul
III din cadrul Trustului 4 construcţii, din
patru motopompe ce erau pe lotul de deviere
a cursului Cerneî, funcţiona doar una, iar
o bandă transportoare sta nefolosită.
Problema construcţiilor este o chestiune
de mare importanţă pentru întregul nostru
Or&ganizaţie U.T.M. fruntaşă pe regiune
Zilele trecute a avut loc adunarea ge­ tovarăşul Cadar Cornel, secretarul organiza­
nerală a organizaţiei U.T.M. din satul Şard, ţiei de bază U.T.M., angajîndu-se să men
comuna Ighiu, raionul Alba, în cadrul căreia ţină drapelul comitetului regional U.T.M. şi
tovarăşul Sîrbu Dragomir, prim-secretar al
Comitetului regional U.T.M. a înmînat or­
ganizaţiei drapelul comitetului regional
U.T.M. pentru rezultatele obţinute în tim­
pul lucrărilor agricole de primăvară.
In numele tinerilor din satul Şard a vorbit strîngerea spicelor.
In vederea unei mai bune deserviri a călătorilor
pe căile ieraie
Cu începere de la 1 iulie 1955 vor intra de leu şi care se rotunjesc în modul urmă­
în vigoare noile măsuri luate de Ministerul tor : la biletele de tren, suplimentare, tiche-
Căilor Ferate în vederea asigurării unei mai tele şi abonamentele al căror preţ ajunge
bune deserviri a călătorilor, pentru sporirea pînă la 50 lei se vor neglija fracţiunile de
capacităţii de transport şi utilizarea mai ra­
ţională a parcului de vagoane clasă. Astfel
se suprimă tariful de clasa I-a la trenurile
de călători cu aburi în trafic intern, acest
tarif rămînînd pe mai departe valabil numai de leu pînă la 50 bani şi majorîndu-se cele
la vagoanele directe în trafic internaţional ce depăşesc această sumă.
ale trenurilor exprese unde se poate călători
numai pe baza unei legitimaţii internaţio­ vîrstă pentru călătoria fără bilet a copiilor
nale de clasa I. Trenurile automotoare ra­ să fie de 5 ani în loc de 4 ani cum a fost
pide nu intră in prevederile acestor măsuri, pînă acum. Călătoria pe culoarele vagoane­
ele putînd fi folosite şi pe mai departe în lor de clasa 2-a din traficul intern şi d
condiţiile de pînă acum. Vagoanele de clasa
1 de la trenurile la care se desfiinţează cla­
sa I se pun în circulaţie cu preţul de clasa
2 in vigoare.
Tarifele pentru clasa 2-a şî a 3-a rămîn
aceleaşi cu excepţia celor care au fracţiuni 1 iulie 1955.
R. HUM ARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL:
Duminică 26 iunie 1955
popor. Lipsurile ce se mai manifestă încă
în acest sector pot fi înlăturate numai dacă
organele de conducere vor lupta cu hotărire
şi spirit de răspundere pentru organizarea
procesului de producţie în aşa fel ca fiecare
om al muncii să simtă răspunderea ce-i re­
vine faţă de cantitatea şi calitatea lucrului
executat.
O bună gospodărire a şantierelor asigură
concomitent şi obţinerea de rezultate fru­
moase în muncă, iar prin folosirea raţională
a materialelor se pot realiza importante eco­
nomii. In acest sens trebuie să se lichideze cu
obiceiul de a se livra materiale pentru unele
lucrări care se pot executa din deşeurile ce
rămîn la fiecare loc de muncă.
îmbunătăţirea muncii pe şantierele de con­
strucţii presupune executarea lucrărilor în-
tr-un ritm rapid, ieftin şi trainic. Acest lu­
cru se poate obţine printr-o preocupare con­
tinuă faţă de ridicarea neîncetată a califică­
rii muncitorilor, prin aplicarea în mod crea­
tor a experienţei înaintate, prin aprovizio­
narea ritmică a locurilor de muncă cu mate­
riale şi unelte necesare, prin folosirea tutu­
ror rezervelor interne şi introducerea şi pe
mai departe a micii mecanizări. Pentru a
duce la bun sfîrşit această operă, comitetele
sindicale de pe şantiere pot da un ajutor pre­
ţios conducerilor, mobilizînd masa de mun­
citori, tehnicieni şi ingineri, în întrecerea
socialistă care, organizată pe baza unor
obiective concrete, legate de desfăşurarea
procesului de producţie, să stimuleze iniţia­
tiva pornită din sînul acestora şi să urmă­
rească rezolvarea problemelor celor mai ar­
zătoare.
Coordonarea lucrărilor pe şantiere duce
la menţinerea unui ritm intens în muncă. Nu
odată s-a constatat că munca Instalatorilor
este împiedicată de zidari şî tencuitori, sau
că o lucrare nu poate fi dată în folosinţă din
cauză că lipsesc unele materiale de instala­
ţie pe care conducerea şantierelor nu se preo­
cupă să le procure.
Unele şantiere şi trusturi sînt împiedicate
în activitatea lor de faptul că proiectele de
lucrări sînt executate pe teme greşite. Un
asemenea caz s-a petrecut la Hunedoara,
unde arhitectul Georgescu Dan de la sec­
ţia de arhitectură a Sfatului popular oraş,
neconsultîndu-se cu Comitetul executiv al
Sfatului popular al oraşului Hunedoara, a
executat un proiect pentru Piaţa Liber
tăţii, care nu putea fi acceptat. Acest fapt
nu numai că a ridicat cheltuielile pentru exe­
cutarea celui de al doilea proiect cu încă
13.000 lei, dar a împiedicat buna desfăşu­
rare a muncii Trustului regional de con­
strucţii locale care execută această lucrare.
Intocmindu-se proiectele la timp şi pe baza
unui studiu aprofundat, asemenea cazuri pot
fi evitate.
îmbunătăţirea muncii pe şantierele de
construcţii trebuie să fie privită cu mult
spirit de răspundere de către organizaţiile
de partid. Ele nu trebuie să se mulţumească
numai cu cifrele de realizare a planului, ci
pătrunzînd adînc în miezul problemelor ce
frămîntă viaţa constructorilor şi cunoscîn-
du-le, să ştie în ce direcţie să îndrume acti­
vitatea organelor sindicale şi a conducerilor
tehnico-administrative pentru ca acestea să
ia măsurile necesare. Comuniştii trebuie ca
prin exemplul lor să atragă întreaga masă
de oameni ai muncii la îndeplinirea sarci­
nilor de plan, să o mobilizeze în întrecerea
socialistă şi în aplicarea metodelor înaintate
de muncă.
Sarcini de cinste stau în faţa constructo­
rilor noştri. Prin avîntul şi dragostea lor de
muncă ei pot să-şi aducă din plin contri­
buţia la dezvoltarea economiei noastre naţio­
nale, la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă
şi de trai ale celor ce muncesc. Făcîndu-şi din
muncă o datorie de cinste, constructorii vor
ridica noi şi noi edificii care să le facă
cinste.
pe timpul lucrărilor de recoltare. Printre al­
tele, utemiştii din Şard s-au angajat să a-
menajeze o arie a tineretului model pe re­
giune, şî să organizeze 20 de echipe pentru
leu pînă la 25, bani, iar fracţiunile de leu
peste 25 bani vor fi majorate la 50 bani; la
preţurile peste 50 lei rotunjirea se va face
din leu în leu, neglijîndu-se fracţiunile
De asemenea s-a prevăzut ca limita de
clasa I-a şi a 2-a din traficul internaţional
fără legitimaţii de călătorie în aceste vagoa­
ne se interzice cu desăvîrşire.
Măsurile luate vor intra in vigoare de la
"-W -"
IN A C E S T N U MĂR :
Un puternic sprijin acordat cres­ .,-Sl pentru faza regională de concurs — In sprijinul celor mai actuale
(pag. 2-a)
cătorilor de oi (pag. 2-a)| ffi probleme (pag. 3-a)
In întîmpinarea Congresului Ma­ Viaţă de partid: Să îmbunătă­ — Declaraţia comună a preşedin­
melor (pag. 2-a)' ţim munca de primire a candida­ telui Consiliului de Miniştri al
Pentru o mai bună organizare ţilor în partid (pag. 3-a)' U.R.S.S., N. A. Bulganin, şi a
şi desfăşurare a comerţului so­ Preocuparea conducerii Ateliere­ primului ministru al Indiei,
lor C.F.R. Simeria pentru redu­
cialist (pag. 2-a)' cerea rebuturilor (pag. 3-a)’
Echipele de teatru se pregătesc Jawaharlal Nehru (pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
De pe întinsul regiunii noastre
Dăm mai multe produse de larg consum PENTRU SĂRBĂTOAREA TINEREŢII
tul se face şi cu mîna. La această secţie Rezultatele obţinute în ultimul timp de ioenele Petroşani, Hunedoara şi Alba, care
(tălpuit) lucrează o brigadă formată din brigăzile de tineret, precum şi formarea
tineri utemişti al cărui responsabil sînt eu. au reuşit să strîngă cea mai mare canti­
La început brigada noastră nu avea depă­ a peste 50 de noi brigăzi în cinstea Festi­ tate de fier.
şirile care le are în prezent. Ele erau de valului, sînt expresie vie a dorinţei înflă­
10-20 la sută lunar. Cu asemenea succese cărate a tinerilor din regiunea noastră de ir
noi nu ne-am mulţumit şi într-o consfătui­ a obţine în cinstea Festivalului noi reali­
re ce am ţinut-o toţi cei din brigadă (Oprea zări. Exemple grăitoare simt rezultatele O expresie a prieteniei tineretului no­
Gheorghe, Barbara Ion, Iezan Sabin, Moza obţinute de tinerii de la Combinatul si­ stru cu tineretul din alte ţări este dragos­
Andrei şi alţii) am constatat că avem de­ derurgic „Gh. Gheorghio-Dej“ Hunedoa­ tea cu care tinerii din întreprinderi lu­
ficienţe în organizarea muncii. Nu făceam ra. Aici, brigada condusă de tovarăşul Si- crează la confecţionarea diferitelor cadou­
curăţirea locului de muncă şi nu ne pregă­ ri destinate delegaţilor la festival. In în­
team materialul necesar, cu cîteva minute treprinderile din regiune au fost confec­
mai devreme, în aşa fel încît atunci cînd ţionate pînă în momentul de faţă 500 de
începea programul de lucru noi să nu mai
Cooperativa în care lucrez, este socotită pierdem timpul cu procurarea materialului,
ca una din cele mai dezvoltate din regiu­ creînd prin aceasta timpi morţi.
ne. Muncitorii cooperativei noastre, produc
numeroase bunuri de larg consum lucrate Aplicînd metoda Voroşin în organizarea
din piele şi pînză ca : încălţăminte pentru locului de muncă, brigada noastră a înlă­
bărbaţi şi femei de orice fel şi de diferite turat asemenea lipsuri, reuşind să obţină
modele, valize, serviete şi altele. rezultate şi mai mari, depăşind planul lu­
nar cu 30-60 la sută. Luna trecută, brigada
Cu cîţiva ani în urmă cooperativa noas­ noastră a depăşit planul cu peste 60 la sută.
tră nu producea1 atîtea sortimente. Mecani­
zarea, în ceea mai mare parte a muncii, Brigada noastră se străduieşte să dea ctt
a creiat însă posibilităţi să producem maî mai multe produse peste plan, convinsă
multe sortimente şi în cantităţi mai mari. fiind că în felul acesta contribuie la îmbu­
Aşa de exemplu, înainte, cusutul tălpii se nătăţirea condiţiilor de trai ale oamenilor
făcea cu mîna. Azi se face cu maşina. De muncii din patria noastră.
altfel la unele modele de încălţăminte tălpui-
DOBIRCAU RADU
şef de brigadă la cooperativa „Moţul“
Baia de Criş
Succesele oţelarilor rian Gheorghe lucrează în contul anului obiecte oare urmează să fie trimise priete­
1958, cea condusă de tovarăşul Savu Ioan nilor de peste hotare.
Cu mult avînt muncesc oţelarii hunedorenî cea condusă de Lăbuneţ Vaier care a dat cu I. a obţinut drapelul de brigadă fruntaşă
pentru îndeplinirea planului de producţie. In 9,5 la sută mai mult oţel peste grafic. pe secţia construcţii metalice, iar dele con­ Pe lîngă numeroasele obiecte de uiz per­
primele 20 de zile din această lună s-au duse de tovarăşii Sireşkej Vasile şi Popa sonal c a : bricege, brichete, creioane auto­
elaborat pe întreaga oţelărie 73 şarje rapide. Rezultate frumoase au obţinut şi oţelarii Alexandru îşi depăşesc planul lunar cu mate, portmonee, tinerii au confecţionat
Numai la cuptorul nr. 4 s-au elaborat 48 de de la celelalte cuptoare. Echipa lui Mlculic multe machete care reprezintă diferite as­
şarje rapide. La acest cuptor lucrează echipa Ioan de la cuptorul nr. 1 şi-a depăşit grafi­ 10-80%. pecte din întreprinderile în care lucrea­
cul cu 7,5 la sută, iar echipele fruntaşilor în Asemenea rezultate obţin şi brigăzile de ză. De pildă, tinerii mineri de la Petrila,
cunoscutului oţelar Brînzei Dumitru, care a au confecţionat un tren electric în minia­
producţie, Stratulat Dumitru şi Opriş Avram, mineri din Valea Jiului conduse de ute­ tură, cei de la cooperativa meşteşugă­
dat în această perioadă cu 10,6 la sută maî de la cuptorul nr. 3 au dat cu 9,1 şi res miştii Sirop Constantin, Costaş Emil, şi rească „Orişana“, raionul Brad, cîteva pe­
pectiv 8,8 la sută mai mult oţel peste grafie. alţii, care, prin aplicarea metodei graficu­ nare din lemn de nuc. Ingenioase sînt şi
mult oţel peste grafic, a lui Costache Vasile, lui ciclic, dau în fiecare lună sute de tone portţigaretele lucrate din lemn lustruit,
ornate cu motive naţionale, confecţionate
care şl-a depăşit graficul cu 11 la1 sută, şi OŢOI ADRIAN de cărbune peste plan. la cooperativele meşteşugăreşti din Alba-
Iulia.
PRIMELE ROADE ir
Alături de darurile pionierilor, au sosit
In scopul reducerii continue a preţului de obţinute în primele 13 zile din această lună, Sub lozinca „Să oolecltăm cât mai mult la comitetul regional U.T.M. şi cadourile
cost al minereului de fier necesar furnalelor s-au putut vedea primele roade. Orizoantele I fier vechi necesar industriei metalurgice“, de mătase lucrate de filatoarele de la Uu-
hunedorene, colectivul minelor Ghelar a tre­ şi II de pildă, au reuşit ca în această perioa­ continuă să se desfăşoare aoţiunea de strîn- peni şi ţesătoarele fabricii Teba.
cut la începutul acestei luni la gospodărirea dă de timp să reducă preţul de cost al to gere a fierului vechi pe toată întinderea
chibzuită pe secţii. nei de minereu. regiunii noastre. Deşi organizaţiile U.T.M. In clişeu: Obiecte executate de tinerii
şi cele pioniereşti au reuşit să colecteze din regiunea noastră pentru cel de al
Ţinîndu-se o evidenţă clară a rezultatelor ALIC I. IOAN 1.000.000 kg. fler vechi, aoţiunea continuă V-dea Festival Mondial al Tineretului de
la Varşovia.
înainte de termen cu intensitate pentru da pînă la festival
această cifră să se ridice la 2.000.000. In
Sectorul furnale de la uzina „Victoria“ la sută şi eohipa tovarăşului Bîrlea Iosif acţiunea de colectare a fierului vechi s-au
Călan a îndeplinit planul de fontă pe se­ de la furnalul nr. 1. ou o depăşire media evidenţiat organizaţiile de tineret din ra-
m estrul I 1955, la date de 25 iunie orele de la începutul anului şi plnă acum d<
9 dimineaţa. La obţinerea acestui succes, 3,7 la sultă. Acest succes a fost obţinut C onsfătuire cu fruntaşii în creşterea anim alelor
se evidenţiază, schimbul de tineret de la datorită aplicării metodei maistrului sovie­
furnalul nr. 2 condus de tovarăşul Mun- tic A FIlipov. De curînd în comuna Boşorod din ra­ reieşit că în ureşterea animalelor ţăranii
muncitori din raionul Haţeg au obţinut re­
teanu Ionaşou, care de la începutul anu­ HUMEL EMERIC ionul Haţeg, a avut loc o consfătuire cu zultate frumoase.
lui, are o deţpăşire medie de plan, de 3,5 " 'VSBU corespondent ţăranii muncitori fruntaşi în creşterea ani­ Discuţiile purtate pe marginea referatului
au prilejuit celor prezenţi la consfătuire, un
malelor. bogat schimb de experienţă.
Tineretul întîmpina Festivalul Consfătuirea s-a organizat cu scopul de S. CONSTANTIN
a extinde ctt mai mult în rîndul ţăranilor corespondent
Tineretul raionului Sebeş participă ou într-o singură zi s-a strâns peste 400 kg muncitori, metodele zootehnice înaintate In
însufleţire la diferite acţiuni întreprinse în In această muncă un aport de seamă l-au creşterea- animalelor. Din referatul prezen-
cinstea celui de el V-îea Festival Mondial adus tinerii Toţiu Ioan, Popa Macovei, Da-
al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace mian Gheorghe, Bota Ioan şi Popa Nl- '/ tat de Inginerul zootehnist Screiclu Ioan, a
şi Prietenie. colae.
Angajîndu-se ca pînă la începerea festi­ In cadrul radonului Sebeş se desfăşoa­ Bunii gosp o d a r i
valului să strângă 10.000 kg. fier vechi, ră şi alte acţiuni iniţiate de către tineret.
tineretul de la I.F.I.L. Sebeş a stnîhs pînă In satul Gunţa, tinerii Hnrbean Ioan, Dră- Prin hărnicia cerî caracterizează ţăranii 133 ha. cartofi.
în prezent peste 6.000 kg. Numai tinerii goi Gheorghe, Mieroureanu Nicolae, Nemeş muncitori din comuna Gurasada, raionul Ilia, Fruntaşi la aceste lucrări sînt ţăranii mun­
Creţu Dumitru, Dovleac Gheorghe şi Me- Gheorghe, Popa lacob şi alţii, au cosit vo­ au reuşit să termine de prăşit pentru a doua
ohea Emil, au adunat 1000 kg. fier. luntar dea. un hectar de lucem ă din lo­ citori Cafka David, Costea David, Halda
In comuna Draşov, formîndu-se echipe tul zootehnic al sfatului popular. oară următoarele suprafeţe de culturi: 150 Ioan, Nicula Marfa precum şi ţăranii mun­
pentru strîngerea fierului vechi, numai ORDEAN GHEORGHE ha. porumb, 15 ha. legume şi zarzavaturi şl citori din întovărăşirea agricolă.
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 30000001 PIO N IERII ÎN VIZIIÂ LA M INERI 300000000000 O » OOOO0 0 oooo oooooooooooooooo
8
8
8 La Şcoala elementară de 7 ani nr. 1 exla m e: Vite vagonul din urmă, uite! întrecem chiar! Brigada noastră dă mi- şi eu am să mă fac miner, pînă atunci
8 din Hunedoara nu a căzut nici un elev ...De o parte şi de alta a traseului pri- nereu de calitate; niciodată nu ne-am noi vă dorim m ult noroc şi spor la mun-
la nici o materie în timpul examenelor, veliştile se aştern una după alta într-o m ulţum it numai cu norma. întotdeauna că — spuse pionierul cel răsărit — şi cu
Acest rezultat deosebit de frumos se da- necontenită întrecere a frumuseţii. am dat peste plan cu 50% mai m ult obrajii roşii.
toreşte străduinţei întregului corp di- k minereu. Tînărul miner l-a îmbrăţişat cu căl-
dactic şi al elevilor care au depus în- ...Ei, dar după ce te-ai dat jos din Uşor nu-î să obţii asemenea rezultate, dură pe viitorul său ortac,
treaga lor capacitate de muncă pentru a tren începe greul — urcuşul prin pădure In brigada pe care o conduc, am căutat *
face din examene o adevărată sărbătoare spre Ghelar. E tare greu urcuşul. Copiii să imprim disciplina, să respectăm cu In aceeaşi zi copiii au vizitat multe
a muncii lor. mai sprinteni au ajuns mai repede. Cei stricteţe cele opt ore de lucru, apoi ne-am grupe de mineri. Mult le-a plăcut acesto-
"jJr care nu fac sport, au rămas pe la jum a- gîndit să ne uşurăm munca. De aceea, ra grupa lui Duna Nicolae. Aci şi încăr-
După examene, urmează vacanţa de tatea drumului. Cu profesorii povestea am propus să fie puse în funcţiune ros- catul era altul, se făcea mecanic. Mâ­
nară, atît de m ult dorită de toţişcolarii, e la fel... Unii mai înainte, alţii mai togoalele cu ajutorul cărora să putem se- şina de încărcat, cu cupa puternică de
Cînd ştii că te aşteaptăjocurile, tabe- înapoi. lecţiona limonita de siderită. Acest lucru fier, scuteşte pe mineri de eforturi şi
rele, excursiile, cîmpul înverzit şi plin Din depărtare se aud împuşcături... s-a şi pus în practică. Am mai propus sporu-i mai mare. Surpriza a fost şi mai
de veselie, poţi să nu fi bucuros ? Cine Copiii sînt curioşi şi interesaţi. confecţionarea unui troliu cu ajutorul că- interesantă. La această „jucărie", cum o
a fost şcolar nu cred că ar avea curajul Ce se aude ? întrebară mai m ulţi ruia să transportăm lemnul pe cale me- numesc minerii, se pricepe de minune ti­
să se împotrivească. După un examen în deodată pe directorul şcolii. canică. nara Riza Maria. Multe de povestit nu a
care înfrigurat ai învăţat cu sîrguinţă şi O să vedeţi la faţa locului; în cu- Vedeţi voi galeriile astea — trebuie avut Duna. Mişcările sigure ale fetei, ca-
ai dat cele mai bune răspunsuri e firesc rînd o să ajungem, le răspunse acesta. armate cu lemn, să nu se surpe şi, pen-re mînuia maşina de încărcat, exprimau
ca perspectiva unei excursii undeva prin ...N-a durat mult, au ajuns, tru aceasta aci trebuie lemn nu g lum ă! totul. Cu această maşină, întreaga gru-
munţi, prin frumoasa Vale a Govăjdiei k — Ce sînt aceste troly, tovarăşe Bidi- pă încarcă şi trimite furnalelor cu 20 la
să te entuziasmeze. Secretarul comitetului de partid, tova- ga întrebară mai m ulţi deodată. , sută mai mult minereu peste plan.
Copiii de la Şcoala elementară de 7 ani răşul Dragotă şi directorul minei, Adam — E drept, voi n-aţi avut de unde să — Acum încărcăm siderită cu maşina.
nr. 1 din Hunedoara, au plecat zileletre- Ioan a ţinut să conducă personal gru- ştiţi pînă acum, dacă n-aţi fost în mină....Mineriţa fruntaşă, Riza Maria, ortaca
cute într-o asemenea excursie. pul de copiii, să le arate cum muncesc Dar uite eu am să vă s p u n : Vedeţi voi, lui Duna, a dat drumul din nou la ma­
rc harnicii mineri. Ajunşi la locurile de aceasta este o maşină de care este le- şină. Pionierii s-au dat înlături şi pri-
In vagonul şcolarilor era o veselie de muncă toţi au vrut să întrebe, să afle gată o funie cu ajutorul căreia cărucio- veau miraţi cum numai în 3-4 minute
nedescris. Care mai de care căuta să-şi cit mai multe din tainele mineritului, rul este tras mai repede la locul de vagonetul a fost încărcat,
găsească locul la ferestrele vagonului, S-au strîns toţi în jurul şefului de bri- muncă. Noi nu mai trebuie să-l împln- ...Mecanicul Riza Maria, mineriţa frun-
pentru a putea vedea cît mai bine pri- gadă utemista. Minerul Bidiga Ioan, gem cu umerii. O clipă se opri. Ii re- taşe din adîncuri, era fericită,
veliştile. ştergîndu-şi liniştit sudoarea de pe frun- venise în minte tînăruluî Bidiga vremu- k
Gîndul şi dorinţa şcolarilor de a vizita te, a întrebat mai înainte pe şcolari cum rile cînd bătrînii mineri lucrau din forţa Cu gîndul la mineri, la. tot ceea ce au
pe minerii din Ghelar îi făceau mai ve- au reuşit cu examenele. Răspunsul sa- braţelor să scoată minereul, pentru hu- văzut, copiii au plecat în aceeaşi vese-
seli, le mărea entuziasmul. tisfăcător la îndemnat să le povestească zurul patronului de mină. lie spre casă. Despre minunata muncă a
...Pienul a. plecat. Gara a rămas de- cu multă bună voie din viaţa lor, a mi- Unul dintre copil, Codruţ din clasa minerilor au povestit pe drum, acasă;
parte, nu se mai vede. încep priveliştile nerilor. VH-a, mai răsărit decît ceilalţi, cu obra- s-au întîlnit cu alţi copiv¦şi povestirile
m inunate, trenul urcă, coboară, coteş- Aşa cum spuneţi voi că aţi fost jii roşii, îl întrerupse din tăcere pe despre excursia printre mineri, nu s-au
te, trece prin tunele sau peste poduri, da fruntaşi la învăţătură, tot aşa şi noi, ti- miner, stnnginău-i mîna. oprit. Oamenii şi faptele au rămas vii
intr-o curbă, prilej pentru copii ca să nerii, ne străduim să fim printre primii, — Şti, şti tovarăşe Bidiga, mie îmi în memoria lor.
8 vadă ultimul vagon sau locomotiva şi să să stăm cot la cot cu bătrînii mineri, să-i place meseria de miner, cînd voi fi mare ' q radu
8
cooocowso.seocsoooe»3oe©oooea©soecao303030o©ae30» 09s e x - e s e x * «cooocsooeeoeeoeecoeeeoooesesooeaccwco«» eee6W ^ w e şffi^ 8 e»eţ$ x K y e « K x x ^ â i 5% ^ x $ ^ X N N :e e ix X X M » :M .W e » e 6x e e w x »JOOOOOOCOOOCOOOÇOCOO