Page 31 - 1955-06

Nr 490
la iinbunăfăf9irii munca de primire a candidaţilor In partid
Primirea de candidap
asigură înîărirea
organizaţiilor de parîid
In dorinţa do a întări tot mai mult rîn­
durile partidului, organizaţiile de bază din
cadrul minelor de fier Ghelar, consideră
primirea de candidaţi ca o sarcină de mare
răspundere. Sub îndrumarea comitetului
c.3 partid, birourile organizaţiilor de bază
au studiat cu multă atenţie instrucţiu­
nile C.C. al P.M.R. ou privire la primirea
da candidaţi şi noi membri în partid. Cu­
noaşterea instrucţiunilor a dat posibilita­
tea birourilor organizaţiilor de bază să se
orienteze just în problema primirii în rîn-
durile partidului a unor muncitori şi teh­
nicieni, fruntaşi în producţie, cinstiţi, de­
votaţi cauzei clasei muncitoare.
Până în prezent, organizaţiile de bază din partid n-a desfăşurat o muncă politică
cadrul întreprinderii miniere de la Ghe­
t e au primit un num ăr de peste 50 de
candidaţi de partid şi desfăşoară o mun­
că politică susţinută pentru a primi şi
mai mulţi. Exemple demne de urm at sînt
organizaţiile de bază nr. 7 atelier care a
prim it 14 candidaţi, organizaţia de bază
rar. 1 de pe orizontul I care a prim it 11
candidaţi şi alte organizaţii de' bază.
Birourile acestor organizaţii de bază au
îndrum at membrii de partid să desfăşoare
o largă muncă politică de roasă, exipli-
oînd şi popularizând politica partidului în
rîndurile muncitorilor fără de partid. In
acest scop s-eu organizat conferinţe în -le­
gătură cu înaltul titlu de membru al par­
tidului, calitatea de membru de partid,
drepturile şi îndatoririle membrilor de
partid, legate de lupta partidului nostru,
conferinţe ce au fost expuise în adunările
deschise ale organizaţiilor de bază, în or­
ganizaţiile de tineret, etc.
Pentru a asigura o mai bună desfăşurare
a muncii în problema primirii de candi­
daţi, comitetul de partid şi-a format un
corp de instructori voluntari din oameni
competenţi Cum s în t: Alic A. Garol, Alic
Viorel, Bistrian P. Ioan, Voi-na Varachim,
Tomia IciS'if (Paşa) şi alţii, oare au ajutat Teba din raionul Sebeş a neglijat munca
organizaţiile de bază în munca lor.
De asemenea s-au organizat schimburi
de experienţă între secretarii organiza­
ţiilor de bază, în scopul extinderii celor
mai bune metode de muncă în problema
primirii de candidaţi.
In munca politică pentru primirea de
candidaţi şi noi membri în partid, orga­
nizaţiile de bază au folosit gazetele de
perete. In articolele publicate s-a vorbit
despre felul cum munc'esc candidaţii şl cum
îşi îndeplinesc sarcinile în procesul de pro­ că, lucru ce-i dovedeşte faptul că în a- ni membri de partid. Astfel, tovarăşul Şte-
ducţie.
Majoritatea candidaţilor au fost înca­
draţi în învăţământul de partid. Mulţi
au dat dovadă de sîrguinţă în însuşirea
m aterialului predat la diferitele cercuri şi de partid nu li s-au repartizat sarcini
cursuri în care studiau. De pildă, tovară­
şul Ducaci Ioan de la echipa 71 secţia mi­
na vest, Duna Nicolae din echipa 26 A,
Preda Dumitru din echipa 28, Chirilă Con­ săi muncesc în această problemă.
A trecut încă nn an de muncă încordată.
Examenele de sfirşit de an la şcolile ele­
mentare au fost încheiate cu succes şî
elevii se pregătesc cu nerăbdare să-şi pe­
treacă mult dorita- vacanţă.
Pentru ca această vacanţă să fie cit mai
plăcută şl instructivă, în regiunea noastră
au fost amenajate o serie de tabere regio­
nale şi de curte.
Preocuparea conducerii Atelierelor C. F. R.
Simeria pentru reducerea rebuturilor
In urma desfiinţării sistemului de apro­
vizionare pe bază de cartele şi raţii pre­
cum şi în urm a hotărârii cu privire la
reducerea de preţuri, în unitatea noastră
atenţia întregului colectiv de conducere a
fost îndreptată asupra măririi volumului
de producţie — locomotive şi vagoane —
şi în special asupra ieftinirii acestor pro­
duse. Reducerea preţului de cost a făcut
şi face şi în viitor obiectul unei atenţii
deosebite din partea organelor noastre
sindicale şi administrative.
Pentru a reduce în permanenţă preţul de
cost, noi facem lunar o analiză am ănun­
ţită a tuturor elementelor preţului de
cost, luînd măsuri concrete de îndreptare
acolo unde se simte nevoia. Rezultatul a-
cestor analize s-a încheiat cu reducerea
preţului de Cost în trim estrul I a. c. cu
4,8%, iar pe luna aprilie cu 3,6%. Rea­
lizările în direcţia reducerii preţului de
cost şi creşterea productivităţii muncii ar
fi putut fi cu mult mai mari, dacă în uni­
tatea noastră problema înlăturării rebutu­
rilor a r fi fost complet rezolvată. Aceas­
tă problemă se pune în atelierele noastre
mal accentuat în sectorul de turnătorie şi
mai puţin la strungărie, forje şi în res­
tul , sectoarelor de muncă.
Pentru înlăturarea procentajului ridi­
cat de rebuturi şi a căderilor în termen de
garanţie a unor locomotive, conducerea A-
td ierelo r C.F.R. Simeria a luat iniţiativa, respunzătbare a materialului.
încă din luna februarie a.c., de a înfiinţa
la „Poarta Devei“ o echipă permanentă
de remedieri, care are misiunea de a în­
drepta pe loc orice 'lucru rău executat.
Prin înfiinţarea acestei echipe s-au redus
la minimum rebuturile cauzate din proas­
ta executare a lucrului în sectorul de lo­
comotive. In ceea ce priveşte sectorul de
turnătorie, în care valoarea pieselor re-
MBBTOEan« mbce .uir>wu3^ov.rjz*r&rwmssufrj>ivjn*E!itiSuiruaxE3D
V I A J A DE P A R T I D
stantin, M craru Ioan-, Stanci'u Simian, Este necesar ca în viitor organizaţiile de
mineri fruntaşi, Torna Gheorghe, lăcătuş, bază din raionul Sebeş, să fie îndrumat®
Fur&ivi Ioan, tâmplar, strungarul Bistrian ^ mai concret pentru a lichida aceste lip­
Ioan şi alţii sînt fruntaşi atât la învăţă­ suri şi a îm bunătăţi 'în mod calitativ mun­
tură cât şi în producţie, constituind ura ca politică privind ppimirea candidaţilor
exemplu pentru ceilalţi muncitori.
Cu toate acestea Comitetul de partid
Gheţar mai are serioase lipsuri. Deşi e-
xistă în cadrul minelor un număr destul Stagiu! de candidai — mijloc
de mare de tineri fruntaşi în muncă, fe­
mei, oameni cinstiţi, totuşi comitetul de de educare şi creştere
susţinută în rîndurile acestora pentru a
deveni candidaţi de partid. Cifra de 6 can­
didate dovedeşte slaba activitate a comite­
tului de partid în rîndul femeilor.
Organizaţiile de bază au datoria să se
ocupe cu mai multă grijă de educarea fe­
meilor, tinerilor pentru a-i ridica la
nivelul înţelegerii importanţei calităţii de
membru al 'partidului.
Comitetul de partid trebuie să albe o
prsodupare de seamă faţă de îmbunătă­
ţirea compoziţiei sociale a candidaţilor, să
ajute organizaţiile de bază pentru a pune
în discuţia adunărilor cererile care stau
de mult timp nerezolvate la unele organi­
zaţii de bază.
* politice. Această metodă folosită de organi­
Unde organizaţiile de basă
nu se ocupă de primirea
de candidaţi
Organizaţia de bază din întreprinderea
politică în ce priveşte primirea de Candi­
daţi, uitând că în cadrul întreprinderii
există elemente înaintate.
Biroul organizaţiei de bază, în frunte a trasat ca sarcină membrilor de partid care
cu tovarăşul secretar Dumitru Ioan, a s-au ocupai de candidaţi pînă la confirmarea1
neglijat în mod nejustificat această m un­ lor, să-i ajute pe aceştia pînă cînd vor deve­
ceastă organizaţie de bază au fost pri­ fănescu Ioan, îndrumat de tovarăşul Sîrbu-
miţi pînă în prezent numai opt candi­
daţi, deşi ou mari posibilităţi. Membrilor
concrete pentru a se otfupa de munca po­
litică în problema primirii de candidaţi,
iar celor 51 de tovarăşi care fac parte din
activul fără de partid niciodată nu li s-au
prezentat referate pe teme, cum ar fi de
exem plu: „Ce este partidul“, „Calitatea de ocupat de ridicarea nivelului lor politic şi
membru de partid“, etc.
Aceste lipsuri caracterizează şi munca
organizaţiei de bază din întreprinderea
„Ardeleana“ din Sebeş, oare în frunte Cu
tovarăşul secretar Gavrllă Romuilus, nu a
privit această muncă cu destulă seriozi­
tate. O frână în dalea prim irii de candi­
daţi în această organizaţie de bază a
constituit şi necunoaşterea instrucţiunilor
Comitetului Central al Partidului cu pri­
vire la primirea de candidaţi, fapt care a
ieşit în evidenţă cu prilejul şedinţei de
analiză din ziua de 9 VI a.c. unde s-a dis­
cutat felul Cum a muncit organizaţia de
bază în această direcţie.
Răspunderea pentru această stare de
lucruri o are Comitetul raional de partid
Sebeş, în frunte cu biroul său, oare nu a şl în acelaşi timp se întăreşte munca1 orga­
îndrumat, controlat şi sprijinit organiza­ nizatorică şi capacitatea organizaţiei noas­
ţiile de bază în munca lor, de felul cum tre de bază.
ele luptă pentru întărirea continuă a rân­
durilor partidului şi felul cum instructorii
A B E R E D E ..V A R
In felul acesta, taberele regionale din
Vadul-Dobrii, Gurasada, Săcel, Pui şi al­
tele îşi aşteaptă micii oaspeţi.
La multe dintre şcolile elementare de ci­
clul II s-au amenajat tabere de curte. S-au
evidenţiat în amenajarea taberelor de curte
raioanele Hunedoara şi Ilia.
Nu aceiaşi lucru se poate spune însă,
despre raionul Haţeg unde au fost organi-
ONAC IOAN
directorul Atelierelor C.F.R. Simeria
butate s-a ridicat numai pe trimestrul I
la sume destul de mari, această problemă
este cu mult mai greu de rezolvat.
Cauzele care determină rebutarea pie­
selor turnate sînt multiple, Din punct de
vedere tehnic, o piesă turnată se consi­
deră rebut dacă fără remediere nu sa­
tisface preseripţiunile tehnice prevăzute
de standarde, noime interne sau contracte.
Ori care a r fi felul rebutului, remediabil
sau nu, ei duce la m ajorarea preţului de
cost şi la reducerea productivităţii mun-
oii, atît în sectorul care l-a produs, oît şi
în sectorul de finisare a piesei.
Din evidenţele unităţii noastre în ceea
ce priveşte rebuturile în sectorul de tu r­
nătorie, s-a constatat că faţă de media
tehnică admisibilă, de 3% pentru saboţi,
6°/o pentru segmenţi şi 9% pentru cilin­
dri, s-a executat un procentaj de 2—2,5%,
c'eea ce n e-ar îndreptăţi să spunem că
ne-am încadrat în indicii de plan la re­
buturi.
înregistrările de piese rebútate de tu r­
nătorie se fac în m ajoritatea cazurilor în
secţia de strungărie, după începerea pro­
cesului de prelucrare, oînd se constată în
piesete turnate sulfuri sau calitatea neco-
Una din cauzele obiective care dă naş­
tere la rebuturi de piese, o constituie cu­
bilou! existent în ' turnătorie, dare nu sa­
tisface întocmai condiţiunite tehnice, de­
oarece zona de topire şi zona de preîn-
călzire, cu alte cuvinte înălţimea utilă a
cubiloului, este cu aproximativ un metru
mai mică decît în mod normal. Din a-
ceastă cauză, fonta topită nu se ridică la
tem peratura normală de 1400-1500 grade,
DRUMUL SOCIALISMULUI
şi membrilor în partid.
M. M.
* el n-a putut să-şi împlinească vrerea cu
a candidaţilor
Organizaţia noastră de bază, pînă în pre­
zent, a primit un număr de 20 candidaţi din
rîndurile celor mai buni muncitori şi tehni­
cieni, fruntaşi ai întrecerii socialiste, luptă­
tori activi pentru îndeplinirea planului de
producţie.
Munca de primire în rîndurile candidaţi­
lor, e împletită cu acea de educarea lor în
scopul pregătirii intrării lor în partid. Un
mijloc important în perioada de candidatură
pentru educarea candidaţilor, pentru creşte­
rea simţului lor de răspundere faţă de partid,
este încredinţarea de sarcini concrete can­
didaţilor pe linia producţiei şi a activităţii
zaţia noastră de bază a dat rezultate îm­
bucurătoare. De pildă tovarăşului Ştefănes-
cu Ioan, candidat de partid, i s-a încredin­
ţat sarcina de a munci în colectivul de re­
dacţie al gazetei de perete, tovarăşei Viorica
Stanciu să răspundă pentru munca de par­
tid în rîndurile femeilor, tovarăşului Dascălu
Ioan. să răspundă de activitatea cabinetului
tehnic, etc.
De asemenea, biroul organizaţiei de bază
lescu Nicolae, s-a deprins cu redactarea ar­
ticolelor la gazeta de perete; tovarăşul
Dascălu Ioan, ajutat de tovarăşul Siiagy
Francisc, a devenii un bun activist în ca­
drul cabinetului tehnic.
Pe lingă antrenarea candidaţilor de partid
în munca organizaţiei de bază, noi ne-am
ideologic. In acest scop, au fost încadraţi
în cercurile şi cursurile de partid care func­
ţionează în cadrul organizaţiei noastre de
bază, potrivit nivelului lor de cunoştinţe. Da­
torită preocupării propagandiştilor de a-î a-
juta, o parte dintre ei au devenit fruntaşi în
învăţătură.
Pe lingă aceasta, sub îndrumarea biroului
organizaţiei de bază, candidaţii studiază
în mod organizat Statutul partidului nostru
şi proiectul Statutului modificat, lucru ce î
ajută în însuşirea principiilor organizatorice
ale partidului. *i
Muncind în acest fel, candidaţii folosesc
din plin perioada stadiului de candidatură
POP TEODOR
secretarul org. de bază P. M. R.
Depoul C. F. R. Petroşani
A preţului de cost. Folosind exemplele luate
zate numai 4 tabere de curte.
Acum, pînă nu este tîrziu, secţiile raio­
nale de învăţămînt în strînsă colaborare
cu secţiile şcoli medii şi pionieri de la co­
mitetele raionale U.T.M., trebuie să-şi dea
toată silinţa1să amenajeze tabere cit mai
multe şi mai temeinic pregătite pentru ca
elevii regiunii noastre să-şi petreacă astfel
vacanţa de vară cit mai folositor.
ceea ce face Ca fonta să nu umple bine
formele, solidificîndu-se cu granulaţii mari
Bazinul cubiloului este mai mare decît
normal, astfel că fonta ’ lichidă trebuie să
stea mal mult în contact cu cocsul din ba­
zinul cuibiloului ceea ce duce la ridicarea
procentului de carbon şi sulif în fontă.
O altă cauză cairo de asemenea dă naş­
tere la rebutări de piese turnate, o consti­
tuie şi proasta calitate a unor Cantităţi de
fontă nouă şi de cocs siderurgic cu care
unitatea noastră este aprovizionată. Fon­
ta nouă pe care o primim are de Cale mai
multe ori un conţinut ridicat de sulf. A-
cest neajuns se poate totuşi remedia prin
adăugirea unei cantităţi corespunzătoare
de fontă veche la formarea şarjelor în cu­
bilou, Deşi cunoaştem acest neajuns, to­
tuşi, nu în toate cazurile îl putem înlătura,
neavînd la dispoziţie fontă veche în can­
titate suficientă. Fonta veche s-ar putea
obţine în cantitate corespunzătoare de la
depourile de locomotive Simeria şi Petro­
şani, dacă regionala C.F.R. a r dirija-o la
atelierele noastre, în loc s-o dirijeze la
alte ateliere mult mai îndepărtate. Pe de
altă parte, cocsul, pământul şi nisipul de
formare se depozitează pînă în prezent sub
cerul liber, duicânid astfel la degradarea lor
prin intemperii precum şi la un consum
mai maro de cocs.
Pe lingă aceste cauze, care în maro par­
te determină procentajul de rebuturi, e-
xistă şi cauze subiective ale personalului
de şantier. Astfel, deşi avem o instalaţie
de spart fontă, corespunzătoare nevoilor
noastre, totuşi alimentarea cubiloului se
face cu fontă în bucăţi mari, îngreunînd
prin aceasta procesul de topire, sporind
consumul de cocs şi micşorând fluidita­
tea fontei topite. De asemenea, nu se su­
praveghează în suficientă m ăsură com­
BIBLIOGRAFIE
ION MACARIE
Un meşter al recoltelor bogate
Broşura „Un meşter al recoltelor boga­
te “, scrisă de Ion M ararie, înfăţişează in­
tr-un reportaj literar munca unui ţăran
muncitor care, aplicând metode agroteh­
nice înaintate, a reuşit să obţină o pro­
ducţie de 5.700 kg de porumb boabe la
hectar. E vorba de ţăranul muncitor Ni-
chitla Mărgineanu, fruntaş al recoltelor bo­
gate, din comuna Sucntard, raionul Gher­
la, regiunea Cluj.
Cititorul va afla în paginile acestei bro­
şuri că Nichita Mărgineanu s-a străduit
şi înainte să obţină recPlte mori. Totuşi
toată hărnicia lui. Mai întîi el nu-şi putea
lucra pământul la timp pentru că era ne­
voit să trudească pe pământurile moşie­
rilor şi chiaburilor. Apoi nu avea nici de
unde să înveţe cum ar trebui să mun­
cească pământul ca să-i dea rod bogat.
Numai în vremurile de astăzi Nichita
Mărgineanu şi m ulţi alţi ţărani muncito­
ri, fruntaşi ai recoltelor bogate, au putut
obţine producţii mori la hectar, pentru dă
ţărănimea muncitoare primeşte un per­
manent şi puternic ajutor material din
partea statului.
Astăzi ţăranii muncitori ou alături da
ei ingineri şi tehnicieni care-i îndrum ă
şi-i sfătuiesc cum să muncească pământiul
după metodele ştiinţifice ale agrotehnicii.
Năzuinţa lui Nichita Mărgineanu de a
obţine o recoltă mare, pentru care s-a
străduit şi în trecut a devenit astăzi rea­
litate. Redolta mare de porumb obţinută
în urma aplicării metodei de semănare în
cuiburi aşezate în pătrat i-a adus nu nu­
mai belşug, dar şi preţuirea întregului
popor.
Conţinutul broşurii „Un m eşter al recol­
telor bogate“, pe lingă faptul că oferă o
lectură plăcută şi interesantă ţăranilor
muncitori, le împărtăşeşte şi experienţa
valoroasă a unul fruntaş al recoltelor bo­
gate.
'k
Normarea tehnică a muncii 'şi
salarizarea în industria socialistă
Broşura dezvoltă una din cele mai
importante probleme ale economiei
şi organizării producţiei industriale: nor­
marea tehnică a muncii şi salarizarea.
Analizînd rolul şi însemnătatea normării
muncii şi a salarizării în organizarea so­
cialistă a muncii, broşura subliniază aten­
ţia pe care partidul şi guvernul nostru o
acordă extinderii normelor de muncă
înaintate şi respectării stricte a principiu­
lui sodiialfiBt al repartiţiei după cantitatea De asemenea a organizat o serbare în ca­ care să ţină mereu trează în sufletul ţă­
şi calitatea muncii.
Broşura explică diferite categorii de nor­
me de muncă, modul în care acestea sînt
stabilite, importanţa normelor tehnice
înaintate pentru creşterea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de cost. Tot­
odată sînt explicate şi problemele prin­
cipale privind aplicarea principiului so­
cialist al repartiţiei după muncă în in­
dustria noastră socialistă; organizarea sa­
larizării, sistemul tarifar de salarizare,
formele de salarizare etc.
i
; turale ale căror conduceri nu au ştiut să Folosind în mod just munoa culturală în
Preţul de cost al producţiei industriale
şi căile reducerii lui
Broşura arată însemnătatea reducerii
preţului de cost ai producţiei industriale
în dezvoltarea economiei naţionale şi în
ridicarea nivelului de trai ol oamenilor
muncii.
P artea cea mai însem nată din cuprinsul
broşurii se referă la căile d.e reducere ’ a
din activitatea întreprinderilor socialiste
de stat, broşura reuşeşte să dea cititorilor
ei o imagine clară asupra măsurilor pe
care trebuie să le ia colectivele întreprin­
derilor pentru a reduce preţul de cost al
producţiei.
Indicaţiile teoretice şi practice cuprinse
în această broşură contribuie la înarm a­
rea activiştilor de partid şi a cadrelor din
economie ou cunoştinţele nedesare desfă­
şurării unei activităţi rodnice în direcţia
reducerii preţului de cost al .producţiei in­
dustriale.
ponenţa şarjelor, ceea ce face să nu se
prea cunoască diferenţa de calitate între
diversitatea pieselor turnate, piese c'e nor­
mal ar trebui să aibe calităţi diferite. în ­
chiderea formelor se face în multe cazuri
neglijent, ducînd la deplasarea miezuri­
lor şi rebutarea pieselor.
In ceea ce priveşte rebuturile cauzate în
sectorul de fierărie, e drept că rebutarea
pieselor nu ating un procentaj mare. to­
tuşi şi în acest sector sînt piese rebutate,
însă iremediabile. M ajoritatea pieselor caro
nu fac de fapt obiectul unui rebut, sînt
piesele supradimensionate. Conducerea a-
telierelor noastre nu s-a preocupat în su­
ficientă măsură de confecţionarea m atri­
ţelor necesare sectorului de forjă. O altă
cauză care dă naştere la rebuturi, o con­
stituie faptul că la forjare se neglijează a
se încălzi piesa din nou, continuând a o
forja la rece, ceea ce dă naştere la crăpă­
turi în masa materialului. O lipsă a con­
ducerii secţiei de fierărie o constituie fap­
tul că încearcă să acopere rebuturile cau­
zate, motivând că materialul este de proas­
tă calitate, defecţiuni aie ciocanului cu
aburi, etc.
Conducerea atelierelor noastre preoeu-
pîndu-se de reducerea rebuturilor în sec­
torul turnătorie, a reuşit să descopere cau­
zele care duc la rebutarea pieselor, tre­
când la măsuri menite să îmbunătăţească
procesul de producţie. Astfel, prin obţi­
nerea creditelor necesare la lucrările de
investiţii s-a reuşit să se pună în lucru
construirea unui nou cubiiloui, m ult mai
perfecţionat decît cel vechi, care va intra
în exploatare la sfîrşitul acestei luni. După
darea în exploatare a noului cubilou, con­
ducerea a hotărît să modifice vechiul cu­
bilou, adaptîndu-1 la nevoile atelierului de
turnătorie. Pînă la modificarea cubiloului
existent, s-a dispus ca secţia turnătorie
să toarne numai 2 calităţi de fontă pen­
tru piese, pentru ca duritatea în unităţi
„Brineil“ să fie conform celei indicate de
S.T.A.S. Pentru o mai bună adăpostire a
cocsului, pămîn telul şi nisipului de for­
mare, s a pus în execuţie construirea unul
Pag. 3
în sprijinul celor mai actuale probleme
Gu forţe mereu sporite oamenii muncii fiecare perioadă în parte, susţinîndu-le,
din agricultură dau în momentul de faţă asemenea cămine culturale au desfăşurat
bătălia susţinută pentru a term ina to cel şi continuă încă să desfăşoare o activita­
mai scurt timp în întreaga regiune prăşi- te răzleaţă, continuă să lucreze aşa doar
tui, pentru a se pregăti din vreme ou toa­ pentru ca să nu se poată spune că hu fac
te cele necesare în vederea strânsului re­ nimic, pregătind din când în cînd câte
coltei, Peste tot ţăranii muncitori obţin în un program artistic, complet rupt de sar­
această direcţie succese din ce în ce mai cinile ivite şi care de fapt ar merge tot
frumoase. Ei ştiu că în aceste zile. se cere atât de bine în mijlocul iernii ca şi în
să fie mai harnici decât oricând. Timpul mijlocul verii, întrucât nu conţine nimic
e destul de întârziat, şi pentru acest lucru specific nici anotimpului! şi nici locului.
e necesar să se desfăşoare o neobosită In ac'eastă direcţie pot fii arătate cămine
muncă, să se depună întreaga capacitate culturale oa cel din Orăştioara de Sus, ra ­
de lucru pentru term inarea în bune con- ionul Orăştie, Fiilimon Sîrbu, raionul Ilia,
diţiuni a lucrărilor agricole ce stau în Gialda de Jos, raionul Alba şi din alte
faţa noastră. In clipa de faţă, soar­ comune, cămine a căror planuri de mun­
ta recoltei este hotărâtă de felul în că şi activitate în general, nu este orieh-
care sînt executate lucrările de între­ tată spre susţinerea celor mai actuale pro­
ţinere a culturilor şi din această cauză bleme. Desigur că nu s-ar putea spune
trebuie să îndreptăm întreaga noastră a- cum că în aceste locuri nu este activitate
tenţie şi grijă înspre acest obiectiv. culturală deloc. Este. Partea dăunătoare
Un rol de -seamă în îndeplinirea ou suc­ însă constă în aceea că această activitate
se desfăşoară neorganizat şi nelegată or­
ces a acestei sarcini, revine şi căminelor ganic de tot ce este nou în munca şi viaţa
culturale. satelor noastre.
Se ştie că ele sînt locurile în care mun­ E un lucru neîndoielnic că dacă munca
citorii ogoarelor se adună aproape seară pe linie culturală stă aşa în unele părţi,
de seară pentru a se sfătui, pentru a afla se datoreşte într-o mare măsură şi sfa­
lucruri noi, pentru a pune la cale dife­ turilor populare comunale oare n-au ştiut
ritele acţiuni de interes comun. Iată dar peste tot să focă din munca culturală, din
pentru ce căminele culturale trebuie să căminul cultural acea pîrghie solidă pe
albe întaCmite pentru această perioadă, care să se sprijine întotdeauna în mun­
planuri speciale de acţiune, planuri în care ca lor, în sarcinile lor, sarcini oare nu
să fie prevăzute cele mai potrivite forme sînt altceva decât sarcinile întregii co­
de mobilizare a ţărănimii pe frontul lu­ muni. Există unii preşedinţi de sfaturi
crărilor de întreţinerea culturilor, în care populare care socotesc cum c'ă activitatea
să fie prevăzute conferinţe orientate în culturală din comună revine doar sin­
spre acest scop. Colectivele de conducere gur directorului de cămin şi ea nu are
nimic comun, nici o legătură cu munca
ale căminelor culturale au datoria ca pa sfatului popular. împotriva unei asemenea
acest timp să Creeze mal ales brigăzi ar­
tistice de agitaţie, acestea fiind o formă de mentalităţi trebuie luptat ou tărie.
activitate artistică nespus de folositoare. Soarta recoltei de porumb, sfeclă de
Comipunîndu-se din persoane puţine, fără
zahăr, cartofi, legume, se hotărăşte acum.
pretenţii de decor şi scenă specială, bri­ De felul oum vor fi îngrijite aceste cul­
gada artistică de agitaţie se poate depla­
sa ou uşurinţă pe cîmp pentru a da pro­
grame chior acolo. Popularizând în acest turi depinde obţinerea unei recolte îm­
fel pe cei harnici şi satirizând pe acei care belşugate în vederea satisfacerii nevo­
rămân în coadă, brigăzile artistice de a- ilor de aprovizionare a populaţiei. Lo-
gitaţie aduc o serioasă contribuţie în îm­ zinioa după oare trebuie să se lucreze pe
ogoarele regiunii să f i e : „cel puţin trei
prăşii® la porumb, cartofi, filoarea-soare-
bunătăţirea muncii. lui şi cel puţin patru prăşite la sfecla de
In satele regiunii noastre sînt multe că­ zahăr".
mine culturale care au înţeles în mod just Comitetele raionale de partid şi comite­
misiunea lor, oare au reuşit să se înca­ tele executive a.le sfaturilor populare ra­
dreze efectiv în sarcinile perioadei. Un e- ionale trebuie să vadă în campania de în­
xemptu de acest fel îl constituie Căminul treţinerea culturilor drept o sarcină da
cultural din satul Tîmpa, raionul Hune­ miare răspundere. Ele au datoria să mobi­
doara. Aici, tovarăşul Simu Petru, direc­ lizeze organizaţiile de bază săteşti, condu­
torul căminului, a organizat un reuşit pro- cerile căminelor culturale şi to general pe
gam artistic pe care l-a dat apoi în cin­ toţi activiştii culturali pentru ca aceştia să
stea ţăranilor muncitori fruntaşi din sat. facă din căminele culturale acel focar viu
drai căreia sătenii harnici, oa de pildă, ranilor muncitori dorinţa term inării la
Bîrceanu A., Sîrbu V., Popa A., Lăzăres- timp a tuturor lucrărilor de întreţinere a
cu P. şi alţii au fost felicitaţi de către pionierii culturilor agricole şi să dea întregul lor
din sat. La baza activităţii culturale de aici sprijin pentru ca intr-adevăr căminele
stă un plan de muncă bine întocmit şi culturale din satele regiunii noastre, să
ax at pe problemele cele mai importante. poată folosi ou efect toate mijloacele de
Activitate' asemănătoare desfăşoară şi alte propagandă mobilizând ţăranii muncitori în
cămine culturale din regiunea noastră cum spre combaterea hotărîtă a tuturor obice­
sînt de pildă cele din comuna Zam, ra­ iurilor vechi şi dăunătoare, în spre apli­
ionul Mi®, Geoagiu!, raionul Orăştie, Cistei, carea pe seară din ce în ce mai largă a
raionul Alb.a, etc. metodelor înaintate de lucrare a pămîn-
Mfei sînt însă totuişi unele cămine cul­ tului. '
le situeze în fruntea acţiunilor şi nu s-au satele noastre, vom reuşi să aducem un
străduit să facă din ele focarul mereu ac­ sprijin deosebit de însemnat în ceea ce
tiv, gata de a înarm a pe săteni cu me­ priveşte îndeplinirea la timp şi în bune
tode şi cunoştinţe mereu noi. Fără a se coinldiţiuni a tuturor sarcinilor ce stau în
încadra în ansamblul sarcinilor ridicate de faţa noastră pe această perioadă.
Ce sa citim
HORVATH ISTVAN Contele Csalt (lb. ma­ SOTO ANDRAS A şaptea fată (lb. sîrbă)'
ghiară) 174 pag. — 2,70 lei 48 pag. — 0,45 leî
SZILAGY ANDRAS Imagini din patria noas­ M. SADGVEANU Pădurea (lb. maghiară)
tră (lb. maghiară) 152 pag. — 2,30 lei 100 pag. — 1 leu
* * * La stîlpul Infamiei (lb. maghiară) CIPIKO IVO Păianjenii (lb. sîrbă) 200 pag.
158 pag. — 8 lei
— 3,45 leî
ERWIN WITTSTOCK Nuvele şî povestiri din
M. DAVIDOGLU Oraşul în flăcări - piesă
72. pag. — 1 leu
Ardeal (lb, maghiară) 224 pag. — 8,80 AL. SEVER Boieri şl ţărani 156 pag. —
leî 2,05 lei
I, CREANGA Amintiri (lb. sîrbă) 144 pag.
— 1,45 lei SOTO ANDRAS Cireşele din octombrie (lb.
maghiară) 132 pag. — 1,35 lei
şopron menit să adăpostească aceste ma­ INFORMAŢII
teriale. Pe de altă parte, pentru a putea
verifica calitatea materialului turnat, s-a Direcţia regională P.T.T.R. Hunedoara-
luat to studiu amenajarea laboratorului Devn, aduce la cunoştinţa abonaţilor de
unităţii cu toate aparatele necesare unei radio şi nadiofieare, că abonamentul se
bune funcţionări. Astfel, aparatul de în­ plăteşte la oficiul poştal în prima lună a
cercare a durităţii metalelor, ce a stat ne­ trimestrului.
folosit aproape un an, din cauza lipsei
unei piese, a fost pus în funcţiune de că­ După expirarea primei luni din trimes­
tre tinerii ingineri Yam ay Zoltan şi Ve- tru, la achitarea taxelor de abonament se
reş Rudolf care au construit piesa res­ va aplica şi m ajorările legale.
pectivă. In scopul facerii unei analize
chimice complete a fontei, s-au luat mă­ Abonaţii oare n-au plătit taxele de abo­
suri de a se -repara cuptorul de calculare, nam ent în luna aprilie 1955 se vor pre­
putându-s© astfel determ ina conţinutul de zenta La oficiul poştal pentru a-şi aohita
fosfor şi siliciu în fontă. taxele legale de abonament.
Conducerea unităţii a mai luat o serie întreprinderea nr. 5 Bucureşti pentru ex­
de măsuri tehnico-organiaatorice c a : asis­ tragerea şi prelucrarea marmorei şi a pie­
tarea tehnicianului la formarea—- şarjelor trei, cu sediul în Bucureşti, Calea Victo­
anticipat introducerii lor în cuptor; re­ riei nr. 33-35, raionul I. V. Staltn, anga­
partizarea unui maistru turnător pentru jează doi contabili şefi cu pregătire (con­
controlul şi darea indicaţiilor asupra pro­ tabilitate industrială) pentru Ardeal şi Ba­
cesului tehnologic în turn ăto rie; iniţie­ nat
rea de către cabinetul tehnic a ţinerii de
conferinţe pentru cunoaşterea problemelor Cei ce doresc a ocupa aceste posturi se
ec'onomico-financiore de către tehnicieni, vor adresa cu cereri la întreprinderea do
mal sus.
în vederea trecerii la gospodărirea chib-
• Uniunea regională a cooperativelor de
al secţiei cauzele oare au dus la acest lu­ consum, aduce la cunoştinţa celor intere­
cru, oît şi punerea rebutului la vitrina de saţi urm ătoarele:
rebuturi, ce se află la poarta atelierelor.
Pentru ridicarea calificării profesionale a încă de la data de 16 iunie a.c. mărfurile
meseriaşilor turnători şi forjori, s-a pus la din comerţul de întîm pinare se desfac pen­
dispoziţie biblioteca tehnică, unde aceştia tru toate produsele agro-alimentare prevă­
pot să-şi însuşească metodele de muncă a- zute în H.C.M. numărul 2101/1954.
vansate, calculele practice legate de viaţa
atelierului unde lucrează, etc. Toate dovezile vechi se vor onora pînă
la diata de 16 august a.c.
După executarea integrală a acestor mă­
suri tehnico-organizatorice, sectorul de Producătorii care nu găsesc mărfurile
turnătorie va putea lucra în condiţiunl Cerute în această perioadă, se vor prezen­
optime, iar problema rebutării pieselor ta cu dovezi la birourile cooperativelor
turnate va ajunge în scurt timp minimală. pentru a le înregistra pînă la data de mai
Ridicând neîncetat calificarea profesională sus.
a m aiştrilor şi a tu tu ro r muncitorilor
noştri, colectivul Atelierelor C.F'.Ri, ySii- ® I.F.E.T. Orăştie vinde în sector socia­
meria îşi va aduce mai deplin contribuţia list şi particular căruţe cu osii da fier, tip
la continua dezvoltare a economiei noastre standard şi ţărănesc, Amatorii sînt rugaţi
naţionale, la crearea unei vieţi mai bune a se adresa direcţiunii I.F.E.T. Orăştie,
strada M. Eminescu nr. 8.
¦poporului muncitor.
0 lucepînd cu data de 1 iulie a.c. fabri­
ca „Vidra“ Orăştie angajează muncitori şi
muncitoare, calificaţi (croitori şi blănari).
Cei interesaţi să se prezinte la direcţiunea
fabricii „Vidra“ Orăştie,