Page 33 - 1955-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNÎT1-VA!

IN A C E S T N U M Ă R :

La „Casa agronomului1’ din Viaţa de partid îndeplinirea pla­ - - Mai multă preocupare pentru
nului la toate sortimentele în a- marşrutizaraa trenurilor
Geoagiu (pag. 2-a) tenţia organizaţiei de bază (pag. 3-a)‘

Se întîlnesc oamenii... (pag. 3-a) — Un important aport la ruicşora-
(pag. 2-a) rea încordării internaţionale
Discuţii „Ce , propuneţi pentru (pag. 4-)
Să le spunem pe nume Dormi­ reducerea preţului de cost al
tor în căminul cultural cărbunelui şi minereului ?”

(pag. 2-a) (pag. 3-a)

Anul VI!. nr. 491 Joi 30 iunie 1955 4 pagini 20 bani

asrjEZKHXBEa

o activitate multilaterală De pe î n ti n s u lregiunii
colţuri
Au început secerişul
ilh preocuparea sa pentru ia drea cele are datoria şi sarcina de a programa con­ Se schimbă faţa In cinstea Festivalului şi a zilei de 23 August
mai favorabile condiţii înfloririi noii cul­ ferinţe pe diverse teme economice şi teh­ Hunedoarei Iunie 28. Abia sa lum inase de ziuă că tână­
turii socialiste şi oa aceasta să devină un nice, de a organiza schimburi de experien­ Chemarea comună a tinerilor din organizaţiile de bază U.T.M. din comuna Miercu­ rul Kiss M artin şi dădea târcoale se-
bun di întregului popor muncitor, statui ţă şi întîlniri între muncitorii şi fruntaşii e curând, a început în Hunedoara ac­ rea, raionul Sebeş. cerătorii-legătorâ şl tractorului. Se uita
ţiunea de înfrumuseţare a oraşului. la toate şuruburile pe care nu o dată le
nostru demoorat-popullflir acordă o aten­ întrecerii socialiste cu scopul de a ridica Cea mai importantă lucrare este aceea a Conştienţi de sarcinile ce revin tinerilor în obţinerea unei recolte bogate la hec­ controlase şi pe faţă îi stăruia un zâmbet.
ţie deosebită lărgirii şi dezvoltării reţe­ tot mai mult cunoştinţele lor tehnice. La transformării pieţii „Libertăţii“ din cen­ tar, noi utemlştii din comuna Miercurea alăturîndu-ne acţiunii întreprinse de tineretul Astăzi se începe secerişul orzului. Şi el
lei instituţiilor de cultură. Alăituri de nu­ club se mai pot organiza seri închinate trul oraşului oare se va asfalta pe o su­ muncitor din oraşele şi satele patriei noastre, în vederea întîmpinării cu cinste a celui de este acela care va secera primii snopi.
meroasele teatre, dnemtatograifet, biblio­ inovatorilor sau fruntaşilor în întrecerea prafaţă de 14.000 m. p., se va amenaja un al V-i<^i Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor şi a zilei de 23 August, chemăm Când a ajuns ou secerătoarea în faţa
nou părouleţ şi o serie de zone verzi, lu­ la întrecere toate organizaţiile U. I.M. din sectorul agricol al regiunii Hunedoara cu holdei de orz a gospodăriei anexe Minerul
teci, panouri, case de cultură şi cămine sodali-stă. crări din care peste 50 la sută au fost următoarele obiective : IV din Călan. oare se întindea pe o su­
culturale, un Iod de seamă M ocupă prin­ executate. prafaţă de 49 hectare, secerătoarea a fost
tre unităţile _ noaisire culturale, d u b u ri- Organizaţiile de bază trebuie să îndru­ De asemenea s-au început lucrările de 1 Pentru întreţinerea culturilor în cele mai bune condiţiuni, vom mobiliza întreg tine­ înconjurată de muncitorii gospodăriei. Vro­
le şi colţurile roşii din întreprinderi, me colectivul de conducere al colţurilor pavare, cu calupuri, a străzilor Aurel Vlai- retul din sat pentru executarea a cel puţin patru praşiie Ia sfecla de zahăr şi nutreţ, an- iau ou toţii să ia parte la începutul strân­
S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat şl roşii a-jutându-l să-şi axeze munca pe pro­ cu şi Gh. Baruiţiu pa o suprafaţă de eca. trenînd întreg tineretul în întreceri socialisteşi patriotice. gerii -primei recolte a acestui an. Erau a-
gcspo'dării agricole colective. blemele ode mai importante. Aşa de pil­ 12.400 m. p., iar la drum ul Sîntuhalm-Hu- colo brigadierii Jiga M artin şi Măgureanu
dă la gazeta de perete trebuie scrisa ar­ nedoara, se execută asfaltarea pe o dis­ 2. Recoltarea trifoiului şi a iucernei precum şi a fîneţelor naturale, le vom -executa Alexandru, care în campania de însămîn-
In regiunea noastră, au fost amenaja­ ticole care să arate metodele de muncă a- tanţă de 3 km. în cel mai scurt timp, evitînd orice pierderi atît Ia recoltare cit şi la uscare. ţărâ şi întreţinerea culturilor au muncit cu
te în multe întreprinderi cluburi şi col­ le fruntaşilor, articole critice şi caricaturi Pentru reîmprospătarea continuă cu flori m ult spor, şi m ulţi alţii.
ţuri roşii pentru oa oamenii muncii sa­ prin care să-i ajute pe Cei rămaşi în u r­ a parcurilor şi zonelor verzi, s-a construit 3. Revizuirea şi proba utilajului şi maşinilor de recoltat atît la gospodăria de stat Iar când secerătoaraa-legătoare a lăsat
şi poiată petrece timpul liber cit mai plă­ mă. o seră de flori la oare a mai rămas doar şi gospodăria colectivă cit şi la S.M.T. o vom face pînă Ia data de 5 iulie şi vom or­ în urmă primii snopi, au alergat oare mai
cut şi educativ. Multe dintre aceste clu­ instalarea geamurilor. Pe lingă acestea, se ganiza întreţinerea utilajului în bune condiţiuni pe toată durata campaniei de vară. de oare să-i strângă.
buri şi c'olţuri roşii dispun de săli de fes­ In cercul de citit trebuie să se studieze mai fac lucrări de canalizare în diferite In ziua aceea, tractoristul Kiss Martin
tivităţi, săli de lectură, de şab, cabine­ diferite broşuri în care se vorbeşte despre părţi pe o lungime de coa. 340 m., se vor 4. Vom organiza 12 echipe de tineret pentru întreţinerea şi stropirea pomilor dintre a secerat ou maşina Iul 4 ha. de orz. In
te tehnice, biblioteci, cinematografe, etc. recoltatul păroaselor în pîrgă, etc. De ase­ construi patru afişiere din beton, un nu­ care două vor duce activitatea în gosporăria colectivă, 7 în gospodăria de stat şi 3 în urma Iul, muncitoare ca T urbatu Maria şi
meni' este bine să se organizeze întâlniri m ăr de 40 bănci pentru parcuri, se va ter­ sat, în aşa fel ca acţiunea să se termine pînă Ia 1 august. Căpăta-n Maria au strâns cu hărnicie sno­
Sub îndrumarea comitetelor sindicale între fruntaşii recoltelor bogate în cadrul mina pavaraa străzii V.M. Mctotov şi alte pii în dăi, în rânduri drepte.
şi a conducerilor gospodăriilor de stat şi cărora aceştia să vorbească colectiviştilor lucrări care vor schimba în frumos aspec­ 5. Cu contribuţia organizaţiei U.T.M. din Miercurea-sat se va amenaja aria electrifi­
colective, aceste cluburi şi colţuri roşii despre metodele lor de muncă. In momen tul oraşului. cat^ din Pietriş. Această arie va fi întreţi Rută în tot timpul campaniei de treieriş de ?
desfăşoară o intensă activitate culturală tul de faţă, responsabilul ou propaganda Un ajutor preţios în această acţiune îl cătfe tineri cu material împotriva incendiilor, post de prim ajutor, fotomontaje, gazete de La gospodăria anexă a I.C.S. Hunedoara
şi artistică, ceea ce face să fie freoven- din cadrul colţului roşu trebuie să antre­ dau întreprinderile I.C.S. Hunedoara, mina perete, bibliotecă, etc. din comuna Lăpuşnic, raionul Ilia, seceră-
ta.te cu regularitate de un num ăr mare de neze agronomi care să vorbească colecti­ Teliuc, şi altele, precum şi sute de oa­ lorile au intrat în lanurile de orz date in
oameni aii muncii. viştilor despre importanţa praşilei a tre­ meni ai muncii care vin ou drag să pres­ 6. In vederea obţinerii unei recolte bogate la fioarea-soarelui, porumb şi lucernă, se pîrgă.
ia la culturile prăşltoare, plivitul buruieni­ teze muncă voluntară pentru înfrumuse­ vor forma 8 echipe pentru executarea polenizării suplimentare artificiale pe o suprafaţă Prin eforturile depuse de tractoriştii
La clubul „Alexandru Sabia“ din Hu­ lor din grădinile de zarzavat şi despre pre­ ţarea oraşului lor. de 90 ha. de porumb, 5 ha. de fioarea-soarelui şi 5 ha. de lucernă. Axente Negrilă şi Barna Gheorghe, cele
nedoara, se desfăşoară o activitate multi­ gătirea temeinică ce trebuie făcută în ve­ 9 hectare de orz au fost secerate în seara
laterală şi bogată. Fiecare muncitor îşi derea recoltării păroaselor în pîrgă. Un nou ed ificiu 7. Sub lozinca „Nici un bob pierdut“ vom mobiliza tot tineretul pentru recoltarea zilei de 29 iunie. După seceriş ei au înce­
poate petrece aici timpul liber citind o inpîrgă şi treieratul la timp al păioaselor put dezmiriştitul.
carte, juoînd o partidă de şah, vizionînd Activitatea clubului şi colţului roşu nu de culfură
un film sau ascultând o conferinţă. Acti­ poate şi nu trebuie limitată numai la cî- — Se vor forma 15 echipe de pionieri şi şcolari pentru strîngerea spicelor. Se va or­ ?
vitate bogată mai au şi cluburile munci­ teva obiective. In cadrul acestora este [ncă de mult, ţăranii muncitori din Mi­ ganiza munca în aşa fel ca snopii să fie aşezaţi în clăi în linii drepte şi la distanţe cit Şi în comuna Brănişca, ţăranii munci­
toreşti din Petrila şi Ghelar care de ase­ foarte necesar să se ducă o activitate in­ halţ, raionul Alba, au hotărît să-şi mai mari pentru a se putea executa dezmiriştitul concomitent cu recoltatul. tori au început secerişul orzului. Pînă în
menea sînt frecventate de mulţi oameni tensă în vederea educării copiilor salaria­ prezent, s-au secerat 2,74 hectare.
ai muncii. O bogată activitate cul'tural- ţilor şi colectiviştilor. Se pot organiza ast­ construiască un cămin cultural. Şi iată că — Organizaţia de bază U.T.M. din S.M.T. va mobiliza tinerii ca să lucreze şi in schim­ Primii care au ieşit la seceriş au fost
artisitică desfăşoară şi colţul roşu din gos­ fel spectacole pentru copii şi festivaluri a r­ în aprilie anul acesta au trecut la fapte. buri de noapte pentru a depăşi sarcina de plan cu 10 Ia sută în cinstea Iui 23 August. ţăranii muncitori Maier Partenie, Cismaş
podăria agricolă colectivă Ilia. Colectivi­ tistice prezentate chiar de Ccpiii salariaţi­ Şi-au procurat toate materialele necesare David şi Ilinca losif din satul Boz, Ştef
ştii au formaţiuni de cor. dansuri şi tea­ lor sau ai colectiviştilor, din întreprinde­ şi noul edificiu de cultură a început să se — Se va aplica metode înaintate în lucrările de strîngerea recoltei c a : metoda gra­ Viorel şi Cică Augustin (bătrînul) din Bră­
tru care prezintă programe variate şi reu­ rea sau gospodăria respectivă. Se pot în­ înalţe zi cu zi. ficului orar, cuplaj cu două pluguri şi două polidiscuri, întrebuinţarea unui tractor la nişca.
şite. Un colţ roşu ou activitate frumoa­ fiinţa diferite cercuri de pictură, desen, două batoze, etc.
să mai este şi acela al gospodăriei din coreografie, aeromodelism, geografie, cu­ Noul cămin în construcţie, va cuprinde Grăbesc praşitul
Şi-bot. noaşterea naturii şi altele, în oare copiii o sală de spectacole cu 700 locuri, scenă — Organizaţia de bază U.T.M. sat va organiza cinci echipe de ajutorare a ţăranilor
să-şi dezvolte aptitudinile. şi cabine pentru artişti, o bibliotecă cu lipsiţi de braţe de muncă pentru tot timpul treierişului.
Ou toate rezultatele bune obţinute de sală de lectură, iar în faţa clădirii, tinerii
către unele cluburi şi colţuri roşii din re­ Paralel ou aceasta, în activitatea clubu­ din comună vor amenaja un mic parc. Că­ S. Se vor organiza întîlniri periodice între tinerii din organizaţia de bază U.T.M.
giunea noastră, ţinînd seama de creşte­ lui şi colţului roşu trebuie atrase şi so­ minul va fi înzestrat de asemenea cu un sat şi cei din O.A.C. şi S.M.T., în care se va analiza felul cum se realizează de către
rea continuă a nevoilor culturale ale oa­ ţiile salariaţilor care nu sînt în produc­ aparat de proiecţie cinematografică. fiecare organizaţie de bază angajamentele luate.
menilor muncii, activitatea unor duburi ţie antrenîndu-le în formaţiunile artis­
şi c'olţuri roşii este încă nesatisfăcătoare. tice. Muncind astfel, clubul şi colţul roşu Din totalul cheltuielilor de construcţie, FALAMAŞ ILIE CIMEJAN GHEORGHE
Aşa de pildă, clubul de la I.C.S. din Hu­ îşi îndeplineşte rolul său de răspândire a ţăranii muncitori din Mihalţ vor acoperi secretarul org. de bază U.T.M. G.A.S. secretarul org. de bază U.T.M. din secţia
nedoara desfăşoară o activitate slabă, re- culturii în rîndul maselor. prin muncă voluntară şi autoimpunere
zumîndu-se doar la activitatea bibliotecii cc'a. 512.000 lei, fiind hotărâţi ca. până la „Steagul Roşu” din Miercurea pomicolă G.A.S. Miercurea
şi a sălii de şah. In această situaţie, mai Pentru oa această activitate multilate­ 23 August acesta să fie dat spre folosinţă.
este şi colţul roşu din gospodăria colec­ rală să poată fi susţinută din plin este NEDELCU CONSTANTIN MARIN NICOLAE
tivă Vinerea din raionul Orăştie, care a necesar oa acţiunile programate să fie larg Dintre ţăranii 'muncitori care depun mult secretarul organizaţiei de bază U.T.M. secretarul organizaţiei de bază U.T.M.
deţinut steagul de colţ roşu fruntaş pe popularizate în întreprinderi şi gospodării suflet în muncă pentru realizarea acestui
raion, iar acum nu mai desfăşoară nici o colective, făcîndu-se în aşa fel, ca fiecare edificiu, sînt membrii de partid : Mărouleţ din S.M.T. Miercurea din sat Miercurea
activitate în afară de şedinţele ce se ţin muncitor să cunoască la timp manifestă­ Vasile, Ordean Cornel, Moldovan Gheor-
.în el. rile ce au loc zilnic la d u b sau colţul ghe, C îm aţ Matei, Salcău Nicolae, Stînea Iriţi mpină Festivalul tinereţii Şi ţăranii muncitori din comuna Ro-
roşu. In acest scop, pot fi folosite staţiile Petru şi alţii. Multă străduinţă depune şi mos radonul Orăştie, au căutat să
Oamenii muncii au devenit mult mai de radiofioare, afişele, invitaţiile şi alte sfatul popular al comunii în frunte cu to­
exigenţi faţă de activitatea cluburilor şi mijloace. varăşul Sîrbu Dumitru preşedinte şi Alo- Tradiţionalul Festival al tinereţii, care cipă cu multă însufleţire utemişti c a : desfăşoare în condiţiuni cit mai bune, pră-
Colţurilor roşii. Ei aşteaptă oa în cadrul man losif secretar. în acest an se va ţine la Varşovia, este Boldea Ioan, Lăzărescu Nicolae şi Ştire şdtui culturilor.
acestora să se desfăşoare o activitate Un rol deosebit de important în munca întâmpinat şi de tinerii din raionul Orăş- Ioan, tinerii comunii Mărtineşti muncesc!
m ultilaterală şi folositoare, să-şi poată cluburilor şi colţurilor roşii îl au comi­ întreţin culturile Datorită muncii lor de zi cu zi, au reu­
petrece timpul liber dît mai plăcut. tetele sindicale din întreprinderi şi orga­
nizaţiile de bază din gospodăriile colec­ şuncile pentru întreţinerea culturilor tie, cu noi succese pe frontul luptei de con­ şi la înfrumuseţarea comunii. şit să termine de prăşit pentru a doua oară,
In cadrul cluburilor şd a colţurilor roşii, tive. Acestora le revine sarcina ca în mod se desfăşoară ou deosebit avînt în
trebuie să se acorde o atenţie deosebită periodic să analizeze activitatea cluburilor struire a socialismului. * 150 ha. cartofi, 55 h>a. sfedă furajeră şi
îndrumării oamenilor muncii asupra po­ şi colţurilor roşii, urm ărind ca toate mani­ comuna Oarda de Jos raionul Alba. Ast­ Astfel, utemlştii organizaţiei de bază
liticii internaţionale, organizînd conferin­ festările ce se desfăşoară să fie la un înalt fel, până acum a fost efectuată la porumb Utemiştii de la fabrica „Vidra“ din O ră ş -. 37 ha. legume şi zarzavaturi.
ţe, citirea unor articole importante din praşiia întîia pe întreaga suprafaţă, iar din comuna Mărtineşti, au hotărât să pa­ tie, au pregătit şi trim is pentru delegaţi â
din praşiia a doua, sînt deja terminate troneze o arie. Pe această arie, a tineretu­ de la Festival, frumoase cadouri oare re­ Fruntaşi la aceste m und, sânt ţăranii
35 ha. De asemenea a fost term inată pra­ lui, ei au şi început pregătirile. Au ame­
ştia întâia şi a început praşiia a doua la prezintă în miniatură unele articole la care muncitori Stăncel Nicolae, Opreanisou
culturile de sfeclă furajeră fiind termi­
nate 14 ha, cartofi 60 ba., legume 18 ha. şi najat barăci pentru strîngerea uiumului de lucrează ei. Tot în cinstea Festivalului, l-a Gheorghe, Cipilici Gheorghe, Strana Cri-
floarea-soarelui 4 ha.
la treieriş şi pentru postul sanitar , şi au această fabrică, au fost create încă două şan, Cîrţu Gheorghe şi alţii.
Printre fruntaşi se numără ţăranii mun­ pregătit un frumos program artistic pe oa- brigăzi U.T.M.. care s-au rem arcat pînă în —O—
citori din întovărăşirea agricolă din co­ re-1 vor prezenta în pauzele de la treieriş. prezent prin lucrările de calitate ce le exe­
mună, precum şi ţăranii muncitori cu gos­
podării individuale: Bălorădean Alexan­ Inafa-ră de aceste pregătiri la care parti­ cută. Buni gospodari
dru, Oanta Nicolae, Popa Alexandru şi Oa-
na Petru. Fruntaşii secţiei J aramii muncitori din comuna Sîntă-

ziare şi audiţii colective la radio, pe m ar­ nivel ideologic. Ele au de asemeni înda­ La secţia mecanică a Combinatului side­ aceasta a obţinut o depăşire de normă de măria — Oriea raionul Haţeg, sânt cunos­
rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara, 123 la sută. cuţi în acest raion, ca bucii gospodari în
ginea cărora să se poarte disoluţii. Un loc torirea să vegheze ca activitatea cluburi­ se munceşte cu rîvnă. Strungarii, frezorii, întreţinerea culturilor.
şi ceilalţi, se străduiesc necontenit pentru a-şi Tot la această secţie lucrează şi frezo­
de seamă în planurile de activitate ale lor şi colţurilor roşii să se desfăşoare în realiza sarcinile în întreţinerea utilajelor com­ rul ulemist Beţcaliuc Cazmir. Lucrînd la Astfel se explică faptul, că praşiia în­
binatului. două şi uneori chiar la trei maşini de tîia, la toate culturile a fost terminată în­
cluburilor şi colţurilor roşii, trebuie să-l direcţia generalizării experienţei pozitive, că de mult, şi au început praşiia a doua.
Iată-1 de pildă pe strungarul comunist odată, el realizează un indice mediu de Mai întîi, prăşitul pentru a doua oară
ocupe şi popularizarea metodelor noi de a cultivării atitudinii socialiste faţă de Balasz Alexandru care obţinînd în conti­ l-au început ţăranii muncitori Greţu Ionel,
nuu depăşiri medii de plan de 44%, lucrea­ 157 la sută. In cinstea Festivalului, el s-a Vulcan Dumitru, Lucini Irta, Mureşan Va­
muncă ale fruntaşilor din fabrici şi din muncă, a grijii faţă de avutul obştesc, a ză astăzi în contul anului 1959, iar pe luna sale şi Radu Ştefan, iar mai târziu l-au
angajat ca faţă de normă, să aibă o de­ început şi alţii.
agricultură. educării oamenilor muncii în spirit socia­ iunie a obţinut o depăşire de 122 Ia sută
păşire de 60 la sută. Fructul muncii sale Pînă acum, ţăranii muncitori din aceas­
La du h u l U.R.U.M. Petroşani de pildă, list. faţă de normă. tă comună au terminat prăşitul pentru a
La aceeaşi maşină, lucrează şi comunistul însă, a fost 177 la sută depăşire de normă doua oară la oulturile de porumb şi car­
se acordă multă atenţie popularizării me­ Acordînd o .importanţă din ce în ce mai Ghidul preţios în munca acestor frun­ tofi şi s-au apucat să-şi pregătească unel­
Soinboty Ladislau care nici el nu se lasă tele pentru recoltările de vară.
todelor înaintate de muncă. In planul de mare muncii culturale de masă vom reuşi taşi în întrecerea socialistă sînt metodele
mai prejos decîl colegul său. El obţine de muncă sovietice: de tăiere rapidă a
muncă al duhului sînt prevăzute confe­ să facem din cluburile şi colţurile roşii ale metalelor, organizarea temeinică a locului
depăşiri de plan medii de 39%, iar pe luna de murţcă, întreţinerea utilajelor şi folosi­
rinţe care sînt ţinute de specialişti în întreprinderilor şi instituţiilor noastre un rea din plin a celor 480 minute de lucru.

problemele tehnice instrument puternic de ridicare a nive-

Comisia pentru organizarea propagan­ Luiui politic, cultural şi profesional al oa­

dei tehnice din cadrul comitetului de club. menilor muncii din regiunea noastră. Holdele frumoase cu gnu, mă făcură

ECREIUL să părăsesc şoseaua asfaltată şi o luai la a fost stropită pînă acum de trei ori. Pe
suprafaţa de 56 ha. viile au fost stropite
De vorbă cu fruntaşii comunii Răhăudreapta pe drumul de ţară spre comuna de patru ori, iar pe 36 ha. de 5 ori. Prin­
tre cei care au stropit viile de 5 ori, se află
Răhău. — Strădania noastră e mare pentru a pe rînd, iar praşiia Il-a o fac fără muşu­ Vv.lcu Nicolae, Olteanu Ioan, Floca Pe­
tru, Moga Dumitru şi alţii.
Pe drum, la vreo 200 de metri după obţine recolte bogate. Dar... S.M.T.-ul roi, aşa cum le-a spus agronomul. Pen­
Prezidiului Marii Adunări Naţionale ce părăsii asfaltul în marginea unei hol­ de la Miercurea, tovarăşe nu priveşte cu tru a se convinge de eficacitatea îngră­ După ce-mi luai aceste date, tovarăşul
a Republicii Populare Romîne de frumoase, sta un ţăran muncitor şi toată răspunderea strîngerea recoltei. A- şămintelor chimice, pe o bucată din locul Gali Zoltan, secretarul sfatului mă pofti
măsura cu privirea spicele mănoase, iar nul trecut, ne-a trimis o batoză nu prea însămînţat cu porumb au făcut un lot să facem o vizită prin vii, să mă conving
cu mina dreaptă le mîngîia, cum m in ­ bună. Pe lingă faptul că nu a ales griul demonstrativ. La fel, pe această bucată, de datele pe care m i le-a dat.
pentru înlesnirea repatrierii unor cetăţeni şi foşti cetăţeni gii un copil mic cină vrei să-i spui ceva. pe categorii, am mai aruncat o parte în va face şt polenizarea artificială supli­
romîni şi amnistierea celor repatriaţi Ajungînd în dreptul lui mă oprii şi-i pleavă şi paie. Tare am mai vrea, ca în mentară. Vizita am făcut-o în apus de soare,
dădui bineţe. Omul se întoarse repede acest an, pe aria asta electrificată să lu­ Ajunşi cu ultim.ele rînduri la capătul cînd harnicii viticultori se pregăteau să
spre mine, şi-mi răspunse prietenos : meargă să se odihnească după o zi de
Pentru a da posibilitate întoarcerii în ţară cetăţenilor şi foştilor cetăţeni ro­ creze o batoză bună. locului, Ion îşi aprinse o ţigară, iar Ma­ lucru. Intr-o vie, nu prea mare, cam de
mîni aflaţi peste hotare şi oare doresc să se reîntoarcă în patrie pentru a se integra — Bun noroc tovarăşe ! Da, încotro ? o jumătate de hectar, Floca Petru, stro­
în munca constructivă a poporului român, — Holdele dumneavoastră mă abătură L-am ascultat cu multă băgare de sea­ ria îşi luă copilul în braţe, îl mingile şi pea ultimele viţe, iar nevastă-sa înhăma
pe a ci.. mă pe tovarăşul Popa şi am notat tot plecă grăbită spre casă să gătească ceva calul la căruţă, pregătindu-se de plecare.
Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române emite u r­ Făcurăm cunoştinţă. Era ţăranul m un­ ceea ce a fost mai interesant din poves­ de cină. In timp ce Ion fuma din ţigară,
mătorul citor Popa Achim. Din discuţii, aflai că tirea lui. Apoi am plecat mai departe. începu să-mi povestească şi despre alţi Tocmai cînd se învăluia ziua cu noap­
gospodari ai satului, fruntaşi al recolte­ tea, am coborît împreună acasă. După ce
a venit să-şi aleagă un lot semincier. A- ? dezhămă calul şi-l băgă în grajd, am
DECRET ceasta îmi dete de bănuit că ar fi un frun­ Apropiindu-mă tot mai mult de sat, lor bogate ca Boia Ioan, Cărpenişan Ioan, fost poftiţi în casă. Aflîndu-se parcă la
taş în recoltele bogate, şi intrai în vorbă. întorceam mereu capul, iar cu privirea Breazu Petru, Benea Nicolae şi alţii, o consfătuire, gazda, povestea despre roa­
Art. 1. —• Se amnistiază toate infracţiunile prevăzute de Codul Penal sau legi încercam să cuprind minunatul peisaj care datorită aplicării regulilor agroteh­ dele muncii sa le:
speciale — cu excepţia crimei de omor prevăzută şi pedepsită de art. 463 şi 464 — Au trecut patru ani,‘ mi-a spus el, de pe furdulaşurile cu grîu înflorit. Pe nice la întreţinerea culturilor de porumb,
Cod Penal — săvârşite de Cetăţenii sau foştii cetăţeni romîni, care la data publi­ de cînd lucrez pămîntul după sfaturile partea stingă a drumului de ţară, care obţin în fiecare an recolte bogate. — Anul trecut, am obţinut de pe 0,26
cării prezentului Decret se află în afara hotarelor Republicii Populare Romîne, agronomului şi de atunci în fiecare a» ducea spre sat, se întindea furdulaşul cu ha, 4.500 kg. struguri. Dar in anul aces­
dacă obţin autorizarea de reîntoarcere şi dacă se întorc în ţară pînă la data de 23 sînt tot fruntaş al recoltelor bogate. Anul porumb. Aci, oamenii harnici, ca nişta La despărţire mi-a sp u s: ta voi obţine şi mai mult. Pînă acum,
August 1956. trecut, cu toată seceta, eu am obţinut o albine, lucrau la prăşit. Unii prăşeau — Anul trecut am obţinut 2.500 kg. po­ am stropit via de 5 ori şi dacă este nevoie
producţie de 1300 kg. grîu la hectar. In de-ntîi, alţii făceau praşiia Il-a. Porum­ rumb boabe la hectar. Acum vreau să o mai stropesc de 5 ori, pentru că stro­
Art. 2. — Cei prevăzuţi la art. 1 din prezentul Decret şi care vor să se întoarcă anul acesta am lucrat pămîntul şi mai bul era semănat cu maşina în rînduri obţin cu 250 kg. mai mult. Pentru aceas­ pirile repetate, salvează recolta de stru­
în ţară se pot adresa oricărui oficiu diplomatic sau consular al RepuibLic'ii Populare bine. După cum vezi şi dumneata, recol­ ta, am să fac trei praşiie. guri.
Romîne cerînd autorizarea de reîntoarcere în ţară.
ta se arată frumoasă şi sper că la treie­ drepte, iar pe rînduri se întreceau la ? La radio, se transmitea emisiunea pen­
Art. 3. — Foştii cetăţeni români, aflaţi în afara hotarelor ţării şi care benefi­ tru oamenii muncii de la sate. Printre
riş voi obţine peste 2000 kg. la hectar. prăşit tineri şi vîrstnici. De jur împrejur, comuna Răhău este multele sfaturi agrotehnice, s-a vorbit
ciază de amnistie în condiţiile prezentului Decret recapătă cetăţenia Republicii începu apoi să-mi povestească despre La capătul unul loc cu porumb fru ­ înconjurată de vii care se întind pe o şi despre importanţa prăşitulul porum­
suprafaţă de 124 ha. Ca şi pe furdula­ bului a doua oară. Gospodarul fu numai
Populare Romîne din momentul intrării lor în ţară. toate holdele din împrejurime. mos, sub o umbrelă, se juca un copil, iar şurile cu porumb şi legume, şi aci harni­ urechi, iar după ce s-a terminat, îi spuse
— Noi tovarăşe, aplicăm asolamentul; taică-său şi maică-sa veneau prăşind cii viticultori lucrau de zor. soţiei să se pregătească, pentru că dimi­
Art. 4. — Persoanele care au pierdut cetăţenia romînă, dacă voiesc şi se întorc! bărbăteşte pe ultimele rînduri. neaţă vor merge să prăşească a doua
tot hotarul comunii este împărţit în fur- oară porumbul din furdulaşul „Ţelini".
în ţară pînă la data de 23 August 1956, pe baza autorizaţiei obţinute, redobândesc
dulaşuri (tarlale). In partea asta a hota­ Era familia lui Floca Ioan lui Vasile Despre hărnicia viticultorilor, am a- Se întunecase de-a binelea, cînd ple­
cetăţenia Republicii Populare Romîne, din momentul intrării în ţară. cai spre Sebeş, îneîntat de tot ce am
rului, în acest an, e numai grîu. Vezi Abătîndu-mă din drum pe la ei, îi între­ flat mai multe lucruri de la sfatul popu­ văzut la fruntaşii recoltelor bogate din
Art. 5. — De efectele reţlobindirii cetăţeniei Republicii Populare Romîne, în con­ comuna Răhău.
dumneata — îmi arătă cu mina — tere­ bai de ce se grăbesc 'aşa. Maria, soţia lar. Toate viile au fost săpate de două
diţiile prezentului Decret, beneficiază şi soţul şi copiii minori oare se reîntorc în I C D. DEMEA
ţară. nul de aci îl numim furdulaşul „Dealul lui Ion, grăbită de altfel ca multe femei, ori, s-a făcut alegerea lăstarilor de pe

bisericii", cel de dincolo de Valea Seca- răspunse că-i aşteaptă celălalt porumb butuc şi de pe coarde şi legatul a doua

Preşedintele Prezidiului şului este furdulaşul „Coasta de sus" pentru a-i face praşiia ll-a. De la ace­ oară. Insă, lucrările căreia viticultorii îi
Marii Adunări Naţionale
Secretarul Prezidiului iar cel dintre Valea Secaşului şi şoseaua şti gospodari am avut multe de notat acordă cea mai mare atenţie, este stro­
PETRU GROZA Marii Adunări Naţionale
asfaltată, este furdulaşul „Dealul Şi bo­ Ca lucrări agrotehnice la prima praşt­ pitul.
AVRAM BUNACIU
tului". ia au făcut răritul definitiv al plantelor întreaga suprafaţă de 124 ha. cu vie,