Page 35 - 1955-06

b f K U I vl U B . ^ U W i n U d l v I U L U I
V I A Ţ A DE P A R T I D
îndeplinirea planului ia toate sortimentele
în atenţia organizaţiei de bază
Întreprinderea noastră de industrie lo- sire în comun a cuptoarelor. Astfel, s-a asi­ dicală oamenilor muncii din regiunea noa­
Câla are zece secţii şi produce diverse sor­ gurat posibilitatea ca ambele secţii să stră
timente de bunuri de larg consum, în cea muncească fără ştrangularea producţiei şl
mai mare majoritate, destinate aprovizionă­ să-şi depăşească cu regularitate planurile
rii muncitorilor Văii Jiului.
lunare.
In ultimii ani, numărul sortimentelor fa­ Membrii de partid, sprijiniţi de munci­
bricate la noi s-a lărgit cu produse cerute
de populaţie, c a : mobilă, articole de tapi­ torii înaintaţi, au combătut prin discuţii în
ţerie, obiecte de uz casnic din tablă, pro­ cadrul şedinţelor şi prin articolele scrise
la gazeta de perete, apucăturile de chiul
duse de patiserie, siropuri de fructe, etc. şl de indisciplină a unor salariaţi cum a' cadrele sanitare în special în raionul Pe­ de muncă, ou 80-90% decât realizam pînă găuri. In timp ce ceilalţi execută perfora­
In acest an, planul global de producţie a fost tîmplarul Kanustyak Iosif, Simzian troşani şl oraşul Deva.
fost îndeplinit şi depăşit lună de lună, lu­ Victor şi alţii. Astăzi, aceşti tovarăşi s-au'
cru pentru care am obţinut pe trimestrul îndreptat şi se numără printre salariaţii mei şi copilului în regiunea noastră, bri­
I al anului 1955, drapelul de întreprindere
locală fruntaşă pe regiune. fruntaşi
Sarcinile concrete trasate fiecărui mem­
Decernarea drapelului de întreprindere
fruntaşă a constituit un mare stimulent bru de partid în direcţia aplicării planu­
pentru muncitorii întreprinderii „6 August“ lui de măsuri al organizaţiei de bază, a
şi ne-a obligat să lichidăm cu deficienţele făcut să se mărească simţul lor de răs­
existente în munca noastră, ca să putem pundere faţă de partid; mulţi dintre ei,
deţine drapelul şi în trimestrele următoare. fiind adevăraţi mobilizatori ai muncitorilor
la locurile de producţie. Aşa este cazul to­
Una din deficienţele cele mai serioase varăşului Călinescu Marcu de la secţia ex­
ale întreprinderii noastre era aceea că nu ploatarea forestieră din Şiglăul Mare, care,
reuşeam să îndeplinim niciodată planul la îndrumă zi de zi pe şeful exploatării în ve­
toate sortimentele şi la preţul de cost sta­ derea asigurării unor condiţii bune de
bilit. Organizaţia de bază, analizînd cauza muncă, de alimentaţie şi de cazare pentru
lipsurilor a stabilit că ele se datoresc pe muncitorii forestieri. Ca urmare, exploata­
de o parte lipsei de preocupare a colectivu­ rea îşi depăşeşte sarcinile de plan lunar
lui de conducere pentru asigurarea' condi­ cu 100-200%.
ţiilor de muncă optime pentru muncitori,
Sar pe de altă parte, slabei munci poli­ Pentru a cointeresa şl mai mult munci­
torii la îndeplinirea planului pe fiecare
tice şl organizatorice desfăşurată de orga­ unitate, organizaţia de bază a îndrumat co­ munca de îndrumare pe teren.
nizaţia de bază, de comitetul sindical şl mitetul sindical să atribuie un drapel al
organizaţia U.T.M., în direcţia însufleţirii „unităţii fruntaşe" pe întreprindere. Acest
muncitorilor şl tehnicienilor la înfăptuirea lucru a dat un imbold mai mare întrecerii
tuturor sarcinilor de plan. Pentru remedi­ socialiste, făcîndt ca majoritatea muncitori­ riale, începînd cu localurile unităţilor sa­
erea lipsurilor, era necesar a se lua o serie lor să se străduiască să contribuie la în­ nitare şi înzestrarea lor şl, terminînd cu
de măsuri corespunzătoare cu sarcinile spo­ deplinirea planului pentru obţinerea drape­ cadrele care asigură asistenţa medicală din
rite ce ne stăteau în faţă pe trimestrul al lului de fruntaş. Astăzi, dintre cele 10 sec­
doilea. ţii existente la întreprindere, nouă îşi de­
păşesc planurile de producţie atît cantitativ
Astfel organizaţia de bază a propus co­ cît şi în ce priveşte calitatea prevăzută.
lectivului de conducere cîteva măsuri teh-
nico-organizatorice c a : defalcarea planului Faptul că unitatea de tîmplărle n-a reu­
de producţie pe fiecare om şi unitate la şit să-şi îndeplinească planul, se datoreşte
începutul fiecărei luni, defalcarea planului lipsurilor existente încă în munca politică,
forţelor de muncă conform normelor în vi­ întrecerea socialistă nu a fost temeinic or­
goare şi a fondului de salarii. Acest lucru ganizată la tîmplărie. De asemenea, se în-
după ce s-a aplicat a avut rezultatul că tîrzie introducerea evidenţei consumurilor
muncitorii ştiau de la începutul lunii sar­ specifice, lucru care îngreunează urmărirea
cinile ce le reveneau, iar conducătorilor de economiilor realizate de muncitori. Biroul în acest domeniu suferă încă pe deoparte cianul Golgoţiu Carel, loan Mnreşan in­ scăriţele pe oare stau încărcătorii în tim­ la şi cele ale minei Vulcan, sânt meto­
unităţi li s-a mărit considerabil răspunde­ organizaţiei de bază nu s-a preocupat în­ din vina organelor sanitare iar pe de altă giner şi alţii au vizitat locurile de muncă pul încărcării;
rea personală. deajuns de educarea candidatului de partid parte din vina unor organe ale puterii lo­ ale lui Haidu luliu şi Mihai 'Ştefan de la — Cablurile maşinilor de încărcat să a experienţei înaintate. Iniţiativa celor
Constatînd folosirea iraţională a mijloa­ Chîorean Iacob, care nu este exemplu bun
celor de transport, la propunerea organi­ de urmat în munca sa. Pe de altă parte,
zaţiei de bază, s-a introdus un sistem de lipsurile existente se datoresc şl slabei pre­
programarea fiecărui mijloc de transport ocupări a ORAD (Oficiul regional de a- rea acestor probleme.
cu cel puţin 24 de ore înainte, ceea ce a provizionare şi desfacere), de pe lîngă Sfa
dus la eliminarea timpilor neproductivi şi tul popular regional care nu s-a in­
a creat posibilităţi pentru repararea şi în­ teresat de aprovizionarea acestei unităţi cu
treţinerea maşinilor. materialele necesare şi planificate la înce­
Pentru reuşita acestor măsuri, membrii putul anului cum ar fi: vopsea de ulei,
de partid şi agitatorii, în urma prelucră­ spirt denaturat, şuruburi, placaj, etc.
rilor în adunarea generală, au dus o largă
muncă mobilizatoare pentru ca ele să fie Pentru organizaţia de bază a întreprin­
cunoscute şi respectate de toţi salariaţii în­ derii locale „6 August“, rămîne ca o sar­
treprinderii. Organizaţia de bază a îndru­ cină de mare importanţă să folosească
mat comitetul sindical să organizeze mai cu stăruinţă metodele care s-au dovedit a
temeinic consfătuirile de pfodiicţie pe sec­ fi bune, să dezvolte mal mult elanul mun­
citorilor şi tehnicienilor pentru a spori
ţii şl grupe sindicale. In cadrul consfătuiri­ continuu cantitatea şi calitatea producţiei tenţa medicală va putea fi ridicată la ni­ — Fiecare maşină de încărcat să fie interval de timp, la locul de muncă, cel la deschideri şi pregătiri pentru înain­
lor de producţie, membrii de partid au fă­ bunurilor de larg consum, în interesul velul cerut de masele largi ale oamenilor completată cu 2 faruri (unul în faţă şi al­ puţin 2 mineri şi 2 ajutori mineri.
cut propuneri concrete pentru îmbunătăţirea unei mai bune aprovizionări ă 'muncitori­ muncii.
procesului de producţie. De pildă, îscîndu-se lor din Valea Jiului.
divergenţe între unităţile cofetărie şl pa­ MORAR GLIGOR
tiserie în direcţia folosirii cuptoarelor de secretarul organizaţiei de bază a
copt, s-a propus fixarea unul orar de folo­ întreprinderii „6 Augusf'-Petroşanî
SPORT Flamura roşie Alba 5 1 4 5:12— 6
Progresul Haţeg 5 0 5 2:15— 5
In urma disputării fazei regionale a
MASCULIN 8 8 0 24: 3—16
campionatului de calificare masculin şi fe- 8 7 1 21: 5—15
Metalul Hunedoara 8 6 2 25: 9—14
menin de volei pe anul 1955, clasamentul Locomotiva Alba 8 5 3 17:11—13
Minerul Lupeni 8 4 4 17:14—12
echipelor masculine şi femenine în ordinea Dinamo Deva 8 3 5 12:20—11
Flacăra 14 8 1 7 7:21— 9
disputării jocurilor este următorul: Progresul Haţeg 8 1 7 6:22— 9
Recolta Dobra 8 0 8 9:27— 8
FEMENIN Metalul Călan
Recolta Sebeş
Flacăra 14 5 5 015:1—10
Minerul Lupeni 5 4 112: 3—9
Recolta Dobra 5 3 2 9: 4—S
Recolta Sebeş 5 2 36:12— 7
cest lucru îl făcu să strige mai mult fără Una din rezervele interne care contribuie
voie. la îmbunătăţirea lucrului în transporturile
pe calea ferată, o reprezintă marşrutizarea
— Stai Feri, stai. De mă loveşti murim trenurilor. La Serviciul de exploatare căî
amîndoi. E ruptă piedica de la roţi. ferate Simeria, s-a introdus marşrutizarea
transporturilor în mod temeinic la începu­
Feri simţi un fior rece prin şira spi­ tul anului 1952. Aceasta, constituie o pro­
nării şi pielea i se înţepoşă ca de friguri. blemă care se rezolvă pe baza planificării
Mai m ult instinctiv se repezi la roţi şi cît prin colaborarea sfrînsăîntre predătorii de
ai bate din palme lanţurile erau puse la mărfuri şi calea ferată.
loc
Prin tren marşrută se înţelege un tren
— Gata, poţi lăsa caii... cu un tonaj şi lungime stabilită, care cir­
Samson, se lăsa moale pe marginea dru­ culă de la locul de încărcare pînă la lo­
mului. Era obosit şi-i tremurau toţi muş­ cul de descărcare cel puţin printr-o sta­
chii de încordarea prin care trecuse. Feri ţie tehnică fără prelucrare. Marşrutele se
se aşeză şi el pe marginea cealaltă a dru­ împart în două categorii: pe expeditor şi
mului, fără a zice nimic. îşi simţea inima marşrute în trepte. Marşrutele pe expedi­
apăsată, de parcă i-ar fi fost prinsă de un tori sînt acelea care se formează într-o
pumn nevăzut. Stătură aşa o vreme, ur- singură staţie de către unul sau mai mulţi
mărindu-şi fiecare gindurile, învăluiţi de expeditori cu aceeaşi destinaţie. Marşrutele
faldurile înserării ce se îngroşau mereu în trepte se încarcă în două sau mai multe
mai mult. După un timp, Feri se sculă staţii de pe aceiaşi secţie de circulaţie sau
şi fără nici o vorbă se îndreptă spre să- de pe două sau mai multe secţii adiacente,
niuţa-i cu lemne pe care o lăsase la mar­ care converg în mai multe staţii de dispo­
ginea drumului. O apucă de funie şi în­ ziţie. Atît marşrutele de expeditori, cît şî
cepu a se lăsa la vale. Samson îl urmări cele în trepte, pot circula pînă la o anu­
cu privirea şi în inimă simţi un îndemn mită staţie de dispoziţie trecînd prin una
stăruitor să-l strige. Nu reuşi însă să ar­ sau mai multe staţii 'ehnice unde se des­
ticuleze nici un cuvînt. Se sculă şi el şi compun şi intră în compunerea altor marş­
rute sau sînt duse la locurile de destina­
prinzînd caii de căpestre porni spre casă. ţie cu trenurile locale, în care caz primesc
După cotitura unei grădini nimeri denumirea de marşrute în răspîndire. Atît
în marşrutele în trepte cît şi cele pe ex­
din nou peste Feri, care. stătea pe lem­ peditor se pot organiza numai în strînsă
nele din săniuţă, odihnindu-se. colaborare cu expeditorii. Pentru ca marş-
rutele să se poată executa în cele mai
— Te ajunsei iar Feri, grăi Samson mai bune condiţiuni, trebuie întocmite planuri
mult fără voie. calendaristice în care se fixează zilele de
încărcare pentru toate marşrutele plani­
— Da. m-ai ajuns. Ii răspunse celălalt ficate.
scurt.
Avantajele marşrutizăriî sînt următoa­
Samson se opri şi începu a-şi face de rele: Cu acelaşi utilaj şi fără investiţii
lucru pe la hamuri, apoi după un timp. noi, se măresc posibilităţile de transport,
luîndu-şi inima în dinţi grăi încet, cu creşte capacitatea de prelucrare a staţii­
teamă parcă. lor tehnice deoarece nu mal necesită re­
compunerea şl descompunerea trenurilor
— Dacă vrei, poţi lega sania de căruţă... respective, se face economie de personal,
Feri. stătu o vreme în cumpănă apoi de ore manevră prin evitarea manevrelor
greu, de parcă şi-ar fi socotit în gînd fie­ prin staţiile de tranzit ale marşrutei pre­
care mişcare, se ridică rostind.
— Fie... Dacă vrei tu Samsoane...
* cerea de energie electrică, etc. şi, care
Mult s-au mai minunat în seara aceea
sătenii cînd văzură căruţa lui Brăneu, in-
trîndf în sat plină de lemne, iar deasupra
acestora, îi văzură pe Samson şi pe Feri
cum discutau şi rîdeau de parcă niciodată
n-ar fi fost nimic între ei.
Pentru sănătatea
oamenilor muncii
De curînd, o brigadă formată din dele­
gaţi ai Ministerului Sănătăţii, a analizat
modul în care este acordată asistenţa me­
In şedinţa de lucru ce a avut loc zilele
trecute, brigada a analizat pe larg situa­
ţia găsită pe teren, în prezenţa colectivului intări le executăm după metoda graficului
secţiei sanitare regionale şi a altor or­
gane de stat competente. Brigada a cons­
tatat şi o îmbunătăţire a asistenţei medi­
cale. ca urmare a muncii rodnice depuse de
Referindu-se la ocrotirea sănătăţii ma­ todă.
gada a analizat felul în care este asigu­
rată baza materială a asistenţei medicale
a mamei şi copilului, scoţînd în evidenţă
lipsurile care există în acest domeniu. Ac­
tivitatea reţelei de pediatrie a fost apre­
ciată ca avînd o serie întreagă de reali­
zări, dar care nu sînt însă generalizate
prin schimburi de experienţă.
O altă lipsă constatată este aceia că,
morbiditatea în teritoriu nu este ştiinţific
urmărită, că îndrumarea terenului nu este
făcută cu destulă autoritate, lipsind în a1-
celaşl timp o îndrumare temeinică din par­
tea clinicii şî institutului de pediatrie.
In ceea ce priveşte asistenţa medicală a
reţelei de femei, ’ brigada a- apreciat ca
foarte slabă activitatea pe teren a medi­
cilor şl personalului mediu şi ca deficitară
Analizîndu-se apoi activitatea reţelei de baterea găurilor de !La tavan cu ajutorul astfel posibilitatea unei calificări mai îhial- şi ştendere. Brigada noastră nu se poate
adulţi, dlscutînd şi problema bazei mate­
aceste unităţi, apoi asistenţa medicală a-
cordată în policlinică, pe teren Şi în sta­
ţionare, brigada a apreciat ca bună asis­
tenţa din staţionar, mediocră în policli­
nici şi scăzută pe teritorii.
In general, activitatea profilactică a fost
notată ca foarte slabă.
Relativ la problemele sanitaro-antlepîde- 1 nie, o delegaţie a sectorului VIII de la mi­
mice, brigada a subliniat că activitatea na Vulcan, formată din minerii Iancu Oc­
cale de stat şl a directorilor întreprinderi­ mina Petrila.
lor, care nu dau tot concursul în rezolva­
Au fost discutate apoi problema apro­ tă ce propuneri pentru îmbunătăţirea mun­ Vass Martin, au încheiat un proces ver­ perienţă la faţa locului vor îmbunătăţi
vizionării cu medicamente, a circuitului
medicamentelor în unităţile sanitare, sco
ţîndu-se în evidenţă lipsurile existente în
această direcţie.
Prin înlăturarea lipsurilor cu sprijinul
organelor de partid şl al organelor puterii
de stat, care trebuie să considere proble­
mele sanitare ca şi probleme ale lor şi nu
numai ale secţiei sanitare regionale, asis­
ţ
Nai multă preocupare
pentru marşrufiiarea trenurilor
cum şl economie de combustibil la mane­
vră. Prin marşrutlzare se sporeşte viteza
de circulaţie a mărfurilor, asigurîndu-le
transportul în timpul util pentru a nu pre­
judicia producţia întreprinderilor. Alte a-
vantaje ale trenurilor marşrute constau în
faptul că vagoanele ce le compun circulă
din staţia de încărcare pînă la staţia de
destinaţie, fără prelucrarea în staţiile teh­ prelucrare, prin numărul vagoanelor tran­
nice de pe traseu, în urma cărui fapt se
reduce considerabil volumul lucrului în
staţiile de triaje şt de secţii, se reduce
timpul de rulaj al vagoanelor şl se acce­
lerează aducerea mărfurilor la destinatari.
Experienţa a dovedit că vagoanele ex­
pediate în trenuri marşrutizate sosesc în
staţiile de destinaţii aproximativ de două
ori mai repede de cît în trenurile nemarş-
rutizate. Avantajele se resfrîng şi asupra
predătorilor. Pentru marşrutele de predă-
tori care parcurg o distanţă de peste 300
km. şi trec peste cel puţin două staţii teh­
nice, se acordă o reducere de 5% din ta­
xele tarifare. Se acordă reprize atît la în­
cărcare cît şi la descărcare cînd fronturile
respective nu corespund volumului de în­
cărcări sau descărcări şî în acelaşi timp
se pun la dispoziţie mijloace suficiente de
transport. Analizînd care marşrute sînt
mal economice potrivit specificului econo­
miei noastre şî ţlnînd seama de posibili­
tăţile de încărcare şî descărcare a destina­
tarilor, s-ar părea că marşrutele pe predă-
tori ar fi mai economice. Realitatea însă
a dovedit că la noi sînt cazuri rare cînd se
încarcă un tren marşrut deodată, majori­
tatea acestora se încarcă în reprize.
Printr-o mai bună organizare a marşru-
tizării transporturilor se obţin vagoane în
plus care se pot încărca alte mărfuri.
Aceste vagoane economisite se obţin din
diferenţa de ore ce rezultă din staţionare
prin staţiile tehnice şi de triaje, staţiona­
rea fără prelucrare şi cu prelucrare. Exem­
Pag. 3,
„Ce propuneţi pentru reducerea preţului de cost
al cărbunelui şî minereyfyi
Un ciclu de înaintare de 2 metri în 24 ore
Brigada mea lucrează la înaintări în ste­
rii în galerii simple şi duble. Aceste îna­
ciclic şi ou ajutorul unei maşini de încăr­
cat sovietică. Trecerea la lucru după meto­
da graficului ciclic ne-a dat posibilitatea
de a obţine o avansare mai mare la locul
cînd am început a lucra după această me­ rea, al patrulea. muncitor pregăteşte ma­
Graficul este prelucrat ou întreaga bri­ rare se face curăţirea şi încărcarea găuri­ aportul pe care-1 aduce maşina de încărcat
gadă, astfel că fiecare schimb şi fiecare
muncitor ştie ce are de făcut. Grafi­
cul prevede două schimburi de îna­
intări şi unul de armare şi montarea liniei
(în total ciclul este format din 2 metri
înaintare pe zi). Brigada este compusă din
12 muncitori; pe fiecare schimb, câte patru
tovarăşi.
Schimbul I în mod normal, găseşte Iodul
de muncă arm at şi calea ferată montată
pînă la front. Se face controlul locului de
muncă şi pregătirea pentru perforare. Mi­
nerul, ajutorul miner şi un vagonetar, în­
cep perforarea cu trei perforatoare care
durează trei ore. Da locul de muncă, în
adest timp sînt patru perforatoare şi cel
puţin 10 sfredeie de dimensiuni diferite.
Lungimea găurilor pentru sîtrhbure este
de 1,20 m., iar pentru restul găurilor de
utn metru. Perforatoarele 6Înt susţinute la săpare şi o săptămână la armare, dîndu-se înaintări să folosească maşini de încărcat
susţinătoarelor telescopice (ştendere).
Pentru m ărirea vitezei de săpare a lucrărilor de deschideri şi pregătiri
Cu câteva zile în urmă, minerii şi teh­ — Arcurile amortizoare ale maşinilor să brigăzile de mai sus, sectoarele VIII de la
nicienii din sectorul VIII al minei Vulcan,
au fost vizitaţi de către o delegaţie a sec­
torului XI al minei Petrila, formată din
cunoscuţii mineri de înaintări Haidu lu­
liu, Miihai Ştefan şi tehnicianul Tontea
loan, şeful sectorului XI.
Minerii din Vulcan au primit cu căldu­
ră vizita fruntaşilor de la mina Petrila şi
au hotărât să le întoarcă vizita. La 14 iu­
tavian, Vizi Andrei şi Vass Martin, tehni­
Schimburile de experienţă între mine­
rii şi tehnicienii de la înaintări de la mine­
le Vulcan şi Petrila, au fost rodnice. Ia­ Octavian, Vizi Andrei, Mihai Ştefan şi te mine din regiune. Schimburile de ex­
cii au fost confirmate în procesul verbal
încheiat cu ocazia acestui schimb de ex­
perienţă :
— Săparea canalului în galerii să se fa­
că odată cu exoavarea sterilului, iar pen­
tru uşurarea încărcării din canal, să se a-
şeze pe vatra lui înainte de puşoare o pla­
că de fier de 0,3/2 m e tri;
— Li partea canalului să se bată 5
găuri în loc de 4, din oare una să fie per­
forată din fundul canalului ;
! tui 5h sp ate);
Rodnică activitate la cabinetul tehnic
Cabinetul tehnic al Combinatului siderur­ totipurilor şî chiar la elaborarea Inovaţiei, o economie anuală 'de sute de mii lei.
gic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara,
a reuşit pînă în prezent să se achite cu
cinste de sarcinile ce-î stau în faţă. Dato­
rită unei munci rodnice depuse de colec­
tivul său, numărul propunerilor de inova­
ţii a crescut în aceste 6 luni la 223. Din
acestea, 189 au fost aplicate iar 34 sînt în
studiu.
Pentru un sprijin mal eficace a propu­
nerilor inovatorilor, a crescut de asemenea
şî numărul brigăzilor complexe de inova­
tori care ajută la întocmirea referatelor,
schiţelor şi memoriilor, la executarea pro­
ple de calculul rentabilităţii marşrutîzării
pot fi numeroase. Dăm un aspect al aces­
tei probleme: Un tren marşrută compus
din 56 vagoane a plecat în 21 îunie a.c., din
staţia Petroşani, cu cărbuni, cu destinaţia A-
rad răspîndire. Acest tren nu s-a mai manevrat
în staţia Simeria-Triaj, iar diferenţa între
norma de staţionare cu prelucrare şi fără
zitate în trenuri marşrută, reprezintă o e-
conomie de 701 vagoane-oră ceea ce repre­
zintă 14 vagoane recuperate zilnic pentru
încărcare şi echivalează cu 238 tone tran­
sportate în plus. Deci, printr-o strînsă în­
ţelegere între expeditori' şî calea ferată,
s-au obţinui 14 vagoane disponibile care
s-au dat pentru încărcarea altor mărfuri.
Pînă în prezent s-a reuşit să se .obţină în
raza SECF-uluî Simeria un procentaj de
30% trenuri marşrulizate faţă de planul de
transport global.
In cursul lunii mai a.c., la marşrutele
comerciale formate de S.E.C.F. Simeria pe
întreg parcursul lor pînă la desUnaţie a
fost obţinută o economie de 41.710 vagoa-
ne-ore, ceea ce echivalează cu 810 vagoane
recuperate pentru încărcări. Pe raza SECF-
ului s-a obţinut o economie de 23.970 va-
goane-ore, respectiv 468 vagoane recupe­
rate, creîndu-se astfel posibilitatea trans­
portării în plus a 7.974 tone-marfă. Rula­
jul a fost redus cu 1,41 la sută, prin acea­
stă economie şi cu 2,34 la sută prin creş­
terea activităţii, consecinţă a vagoanelor
recuperate pentru încărcare la vagoane-ore
economie. Creşterea activităţii marşrutiză-
rii trenurilor a influenţat reducerea pre­
ţului de cost cu 2,33 la sută.
Tendinţa căii ferate este de a introduce
în marşrutele pe predătorl şi în trepte, un
număr cît mai mare de transporturi. Marş-
DISCUŢII
ORD.OG ARON
brigadier — mina Lupeni
Numărul găurilor şi plasarea lor se fa­
ce conform monografiei de arm are şi în
funcţie de rocă. In profil simplu, se bat
coa 18 găuri, iar în profil dublu, 24-27
terialul pentru buraj. Imediat după perfo­ Ceea ce vreau să scot în evidenţă este
lor de către artificier, ajutat de şeful de
schimb. Restul muncitorilor scot de la
frontul de lucru utilajele şi se depărtea­
ză la locurile indicate pentru securitatea
muncii. Aerisirea locului de muncă durează
30 de minute. După aerisire, minerul şi aju­
torul miner controlează locul de muncă
şi-l coptoresc. Restul de doi muncitori
pregătesc şi aduc maşina de încărcat la
frontul de lucru. La încărcare, lucrează
doi muncitori şi la transport de asemeni
doi. încărcarea durează trei ore. Schim­
bul II face aceleaşi operaţii şi în aceeaşi
ordine ca şi schimbul I. Schimbul III este
schimbul în Care se face armarea. In fie­
care schimb, se pun oîte două armături.
Brigada lucrează în rotaţie astfel că fie­
care muncitor lucrează două săptămâni la
te.
fie prevăzute cu tampoane de lemn, pen­
tru ca la descărcarea cupei în vagonet să
diminueze şocurile (tampoaneie să fie ega­
le cu 112 din lungimea arcurilor spirale);
— Revizia generală a maşinilor de în­
cărcat să se facă la fiecare 2 săptămîni
şi cu această ocazie să se facă spălarea rul­
menţilor de rotire (rulmenţi planetari) ;
— Cupelor maşinelor de încărcat să li se
prevadă 4 ghiare pentru uşurarea încărcă­
rii ; ¦
— Fiecare maşină să fie reutilată cu
fie suspendate pe role.
La sfârşitul schimbului de experienţă,
brigăzile minerilor Haidu luliu, Iancu
bal de întrecere socialistă pe timp de 3
luni în cinstea Zilei minerului şi a zilei
de 23 August, cu următoarele obiective:
— Realizarea unei înaintări lunare de
80 metri cu o plasare de cel mult 17 oa­
meni pe z i ;
— Lucrările încredinţate brigăzilor în
întrecere să se execute conform mono­
grafiilor de armare şi cu respectarea îm-
tocmai a măsurilor de siguranţă pentru
eliminarea totală a accidentelor;
— Fiecare brigadă să califice în acest
Pe baza angajamentelor minerilor din »j.VjW .im
prin găsirea celor mai bune soluţii.
Multe din aceste brigăzi s-au situat în
frunte prin activitatea lor fructuoasă. De
pildă, brigada tovarăşului Ghiran Ioan de
la O.S.M., Davidescu Eftimie şi altele, sînt
fruntaşe.
Majoritatea inovaţiilor şî raţionalizărilor
aplicate în ultimul timp, au dat rezultate
frumoase. Aşa de pildă, tovarăşul Raţ
Constantin de la secţia laminoare, a reu­
şit ca prin modificarea calibrajuluî, la
caja de blocuri, să ridice simţitor produc­
tivitatea muncii şi să aducă întreprinderii
rutele tehnice faţă de întregul volum ' al
transportului pe SECF, ridică procentajul
de marşrutizare la 40%. La accelerarea
transporturilor marşrute un rol deosebit îl
au organele de conducere şl de execuţie
prin întrebuinţarea metodei sovietice de
încheiere de contracte între mecanici şi
operatorii de circulaţii. Astfel, şeful de
tură Ardeleanu Dumitru, de la SECF Si­
meria, împreună cu operatorul R. C. Bu-
hoi Iulian, la data de 12-13 aprilie a. c.,
încheind contract socialist cu mecanicul
Horgoş A., de pe locomotiva 150.1102, au
redus staţionarea trenului 2.823 pe distanta
Petroşani-Simefia cu 3 ore.
Pe raza SECF-ului sînt întreprinderi caie
deşi au încărcări masive totuşi fac foarte
puţine trenuri marşrute pe predătorî. In
luna mai, Combinatul siderurgic „Gh.'
Gheorghiu-Dej" din Hunedoara nu a rea­
lizat nici o marşrută comercială pe predă-
torî, asigurînd doar numai 17 grupuri de
vagoane pentru marşrutele în trepte care
se combină în statia Simeria-Triaj. I.F.E.T.
Cugîr şi Orăştie din 7 trenuri marşrute
programate în luna mai au realizat numai
un singur tren, ceea ce denotă o lipsă de
preocupare în acest sens din partea unită­
ţilor respective, deşi acestea beneficiază de
anumite avantaje dacă ar marşrutiza trans­
porturile.
O contribuţie de seamă în marşrutiza­
rea transportului, o aduc întreprinderile car­
bonifere din Valea Jiului, însă şi aici pla­
nul de marşrutizare a fost efectuat numai
în proporţie de 90% în luna mai, iar restul
de cărbune a fost îndrumai de staţia Pe­
troşani ca marşrute tehnice.
Dat fiind faptul că marşrutizarea trenu­
rilor constituie o metodă complexă, tre­
buie ca fiecare factor component, să se a-
chite în mod conştiincios de sarcinile ce-i
revin penlru a se obţine rezultate care să
contribuie din plin la îmbunătăţirea apro­
vizionării industriei cu materii prime şi a
oamenilor muncii cu mărfuri în cantităţi tot
mai mari.
MUNTE ANU LIVtU
Cîştigul meu în luna martie 1955. cînd
brigada a săpat 62 metri liniari de galerie,
profil dublu, a fost de 2686 lei inclusiv
prima de ciclu.
Brigada mea a depăşit ciclurile progra­
mate Cu 9 cicluri, de asemenea a .econo­
misit coa. 10 la sută din explozivul acordat.
?
La mărirea productivităţii muncii şi vite­
zei de săpare a galeriilor. Mult uşurează
munca noastră şi ştenderile telescopice
pentru susţinerea perforatoarelor. Lucrînd
cu maşina de încărcat şi cu ştendere, noi
ne uşurăm foarte mult munca.
întâi piatra se încarcă într-un timp scurt.
In al doilea rind, dacă mai înainte, trebu­
ia să batem găurile la tavan, de pe grăma­
da de piatră puşcată, în timp ce se încăr­
ca cu lopata, iar cei de la lopată trebuiau
să lucreze în praf, acum au mai batem
găurile în timp ce se încarcă. Cu ajutorul
ştenderului, un singur om poate perfora
găuri şi la tavan. Bl nu mal ţine în braţe
perforatorul cl numai îl împinge şi-l di­
rijează.
Eu recomand tuturor minerilor de la
despărţi în muncă devacesta utjjLaje.
mina Vulcan şi XI de la mina Petrila.
şi-au luat în cinstea zilei de 23 August
următoarele angajam ente:
— Realizarea planului fizic în propor­
ţie de 102 la sută. iar a planului valoric
în proporţie de 105 la sută: La ambele
mine, se vor alcătui grafice pentru u r­
mărirea întrecerii între brigăzile de la
pregătiri.
?
Schimburile de experienţă organizate
între brigăzile fruntaşe ale minei Petri­
de dintre cele mai eficace de răspîndire
două colective de sectoare va trebui să
fie însuşită de către toate colectivele mi­
nelor din Valea Jiului, cît şi de celelal­
considerabil activitatea brigăzilor de mi­
neri şi a tehnicienilor, vor da posibilitatea
să se generalizeze metodele bune de lucru
ale fruntaşilor.
Deosebit de importantă este întrecerea
pornită pentru a mări viteza de săpare a
galeriilor pînă la 80 metri liniari pe lu­
nă. Organizaţiile de partid, sindicale,
U.T.M. şi iconducerile minelor au datoria
de a stimula lărgirea acestei întreceri si
de a mobiliza cît mai multe brigăzi de
tă ri-m ari.'-
a . pa n iş
Lărgirea mişcării inovatorilor din ca­
drul combinatului nostru, a adus un în­
semnat număr de inovaţii care au contri­
buit cu succes la înlăturarea unor greu­
tăţi în producţie, aducînd o sporire a pro­
ducţiei şi productivităţii muncii precum şi
însemnate economii. Numai în cele 6 luni
ale acestui an, s-au realizat economii în
valoare de milioane de lei, iar recpmpensele
acordate inovatorilor s-au ridicat la suma
de 199.000 lei.
GH. MARINOVICI
corespondent
Despre folosirea
energiei nucleare
în medicină
La Combinatul siderurgic „Gh. Gheor­
ghiu-Dej“ din Hunedoara, a avut loc zi­
lele trecute o conferinţă cu privire la fo­
losirea energiei nucleare în medicină, ţinută
de academicianul Miclu Ştefan. La acea­
stă conferinţă au luat parte numeroşi mun­
citori şl fruntaşi în producţie.
Dînd o serie de exemple, vorbitorul a
arătat în primul rind că cercurile agresive
din tarile capitaliste care urăsc pacea, vor
ca energia nucleară să fie transformată în-
tr-o armă de distrugere a omenirii.
In tara noastră însă, şi în ţările demo­
cratice în fruntea cărora se găseşte Uniu­
nea Sovietică, folosirea energiei nucleare
este îndreptată spre binele oamenilor. Cu
experienţa şî ajutorul Uniunii Sovietice, s-a
putut obţine în ţara noastră realizări în­
semnate în medicină prin aplicarea ener­
giei nucleare, ca de pildă tratamentul can­
cerului tiroian prin aplicarea fosforului
radio-acliv. De asemenea, se experimentea­
ză tratarea tumoare! canceroase, a tumoa­
re! cerebrale şî a glandei tiroide cu iod
radio-activ. Un studiu important în trata­
rea bolnavilor este înlocuirea cu cobalt a
radiumului uterapic care se găseşte în
cantităţi mici şi e foarte scump. Acest tra­
tament se va aplica bolnavilor cu apara­
tul cu cobalt inventat în Uniunea So­
vietică.
In încheierea conferinţei, vorbitorul a a-
rălat importanţa energiei nucleare pusă în
slujba omenirii, care poate fi de mare fo­
los în industrie, în agricultură, în produ­
poate deschide omenirii drumul spre noi
progrese în domeniul ştiinţei şi tehnicii.
M. GHEORGHF.
corespondent