Page 5 - 1955-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITI-VA !
Pentru un nou avînf al întrecerii
gazetelor de perete săteşti
Prima etapă a întrecerii pe regiune între gazetele de pe­
rete de la sate a luat sfârşit. Făcînd un bilanţ al activităţii în
perioada concursului, se constată că întrecerea a contribuit la
ridicarea activităţii a numeroase gazete de perete. Ca urmare
a preocupării organizaţiillor de partid, numărul gazetelor de
perete a căror activitate s-a îmbunătăţit, a crescut mult. Arti-
ooPelp sînt mai bogate în conţinut şi mai mult legate de pro­
blemele satului şi a locului de muncă. Tot mai multe gazete de
perete îşi lărgesc tematicele, tratînd o seamă de probleme de
actualitate care frămîntă ţărănimea muncitoare.
Un lucru îmbucurător este faptul că la gazetele de perete
săteşti se văd din ce în ce mai des semnăturile tehnicienilor
agricoli, în special a celor tineri, care sfătuiesc ţăranii mun­
citori ce anume trebuie să facă pentru ca să smulgă pămân­
tului roade mai multe. Numeroase gazete de perete din raioa­
nele Orăştie, Sebeş, Iiia şi Brad publică ou regularitate sfaturi
ale agronomilor, indicând cele mai importante reguli agroteh­
nice. De pildă, articolul tovarăşului M iduţia Traiian din co­
muna Baia de Criş, raionul Brad, referitor la avantajele
însămânţării porumbului în cuiburi aşezate în pătrat, pe lângă
faptul că a clarificat agitatorilor această problemă, a influenţat
în mod pozitiv atitudinea multor ţărani muncitori din sat faţă
de însă mînţarea porumbului după metoda indicată. Gazetele
de perete din comunele Geoagiu. raionali Orăştie, Dobra şi B ră-
nişoa, raionul llita, au publicat sfaturi agricole în legătură cu
plivitul şi prăşitul culturilor, iar cea din Apddul de Jos des­
pre combaterea viermelui bălos la griu, orz şi ovăz.
Organizaţiile de bază din Gurasada, raionul llia, Geoagiu,
raionul Orăştie şi altele, prin Consfătuirile ce le ţin ou cititorii
gazetei, au reuşit să atragă în rândurile corespondenţilor pe cei
mai harnici ţărani muncitori din sat. In scopul îmbunătăţirii
tematicii gazetelor de perete, cu aceste ocazii se discută pro­
blemele întrecerii patriotice, problemele achiziţiilor şi contrac­
tărilor, etc. Gazeta de perete din Gurasada, prin aceste Cons­
fătuiri şi prin articolele scrise a contribuit în bună măsură la
antrenarea celor 140 de familii la întrecerea patriotică şi la
îndeplinirea planului de achiziţii şi contractări pe comună.
Gazetele de perete din gospodăriile colective din Miercurea.
Apoldui de Sus. raionul Sebeş, Cistei, raionul Alba şi altele,
prin publicarea a numeroase materiale referitoare la întrece­
rea socialistă, au ajutat la întărirea disciplinei în muncă In
urma îndemnului gazetei de perete din G-A.C. Apoldui de Sus.
de pildă, colectivistul Lazăr Miron s-a îndreptat ajungînd chiar
printre cei mai bucii.
In perioada întrecerii s-a îmbunătăţit şi activitatea gaze-
elor de perete din S.M.T. Astfel, gazeta de perete „Tractoristul”
organ al organizaţiei de bază din S.M.T. Miercurea tra­
tează ou competenţă problemele muncii în S.M.T., evidenţiază
cu regularitate tractoriştii care lucrează cu abnegaţie, cum
Mint utemiştii Radu Ilie, Vintilă Nicolae şi alţii.
Din păcate însă nu toate organizaţiile de bază se ocupă în
suficientă măsură de activitatea gazetelor de perete. Cele mai
multe cazuri de acest fel se găsesc în raionul Haţeg şi Hune­
doara, unde, de la bun îndeput, concursul organizat nu a fost
considerat ca un mijloc de activizare a colectivelor de redac­
ţie. In aceste raioane activiştii de partid nu se ocupă de ac­
tivitatea gazetelor de perete. E cu totul inadmisibil faptul că,
Comitetul raional de partid Hunedoara n-a tras la răspundere
pe instructorii Vlad Petru, Răceanu Viorel sau Iacob LadisHau,
care au stat mai multe săptămâni în comunele Cristiur şi Ghe-
lar, dar oare nu s-au interesat măcar odată de munca gaze­
telor de perete.
In unele raioane membrii comitetului raional nu simt cu
toată răspunderea ajutorul concret ce trebuie să-l dea gaze­
telor de perete. Hcrovitz Emeric. Marcu Nicolae, membri-' ai co­
mitetului raional de partid, de pildă, deşi în munca lor de
teren au văzut multe gazete de perete cu activitate slabă, to­
tuşi nu s-au gândit să le îndrume înspre o munca concretă şi
rodnică. Este necesar ca toţi membrii comitetelor raionale
de partid să fie obligaţi a urmări întrecerea şi a da indicaţii
practice acelor Colective de redacţie care se orientează încă
ou greutate în mun.că.
Nu mal puţin greşită e şi tendinţa de a se cere articole
mimai de la acei care posedă deja îndemânarea la scris. Ingi­
nerii, tehnicienii agronomi, cadrele didactice, fără îndoială că
trebuie să fie corespondenţi permanenţi ai gazetelor de perete,
dar acest lucru nu este suficient. Pe lîngă ei trebuie atraşi ţă­
rani muncitori, cunoscuţi şi apreciaţi în sat, oare trebuie aju­
taţi să se deprindă ou scrisul
In curînd vor avea loc la comitetele raionale de partid şe­
dinţe de analize pentru discutarea rezultatelor primei etape
a întrecerii gazetelor de perete de la sate. Cu această ocazie
secţiile de propagandă şi agitaţie ale comitetelor raionale de
partid au datoria de a pune în discuţie probleme practice le­
gate de felul cum se scrie un articol, care trebuie să fie preo­
cuparea colectivului de redacţie pentru recrutarea şl educarea
corespondenţilor. In centrul dezbaterilor va trebui să stea felul
cum se conduce activitatea gazetei de perete de către organi­
zaţia de bază. Organizaţiile de partid trebuie să înţeleagă Că
gazetele de perete, puternice arme ale agitaţiei politice de
masă, folosite în mod just, exercită o influenţă mobilizatoare
asupra activităţii de zi cu zi a oamenilor muncii în lupta pen­
tru traducerea în viaţă a hotărârilor partidului şi guvernului.
Ele trebuie să popularizeze pe scară cit mai largă iniţiativele
şi experienţa pozitivă, să contribuie la lichidarea lipsurilor din
viaţa economică şi obştească prin desfăşurarea unei critici de
masă.
întrecerea între gazetele de perete de la sate Continuă pînă
la 23 august. Timpul ce ne desparte de această dată, trebuie
folosit de comitetele raionale de partid, de către fiecare orga­
nizaţie de bază pentru înrădăcinarea metodelor bune de muncă,
pentru continua îmbunătăţire a activităţii coleotivelqr de re­
dacţie, pentru a face din gazetele de perete un adevărat pro­
pagandist, agitator şi organizator colectiv.
Talente ale creaţiei literare populare
Sînt numai câteva zile de când în sala Casei de Cultură din
Orăştie, cenaclul literar al acestui oraş, a ţinut o seară literară,
în cadrul căreia talentele populare, începătoare în meşteşugul
condeiului, au prezentat diferite poezii originale, poezii prin
oare îşi exprimau dragostea şi bucuria faţă de realizările popo­
rului, fericirea de a trăi liberi sub luminosul soare al regimu­
lui demoorat-popular.
Versuri oalde. străbătute de duioşie şi sensibilitate, a citit
în deosebi tovarăşa Diaccnu Maria de la cooperativa „Filimon
Sîrbu“. Poezii frumoase a prezentat în cadrul acestei şedin­
ţe de cenaclu şi tovarăşa Sofia Florinca, ţărancă muncitoare,
care este o veche membră a cenaclului-din Orăştie. In strofele
sale s-a resimţit în mod deosebit dragostea pentru brazdă,
pentru viaţa nouă şi fericită ce cuprinde tot mai mult gospo­
dăria ţăranului muncitor. De asemenea pcate fi remarcată
limpeziciunea şi armonia versurilor prezentate de către tova­
răşa Borza Eugenia.
SUCIU DUCREŢIA
corespondentă
IN A C E S T N U M Ă R
— Pentru recolte bogate la toate cul­ — Să le spunem pe nume (pag. 2-a — Contractele economice, pîrghie de
— 'Să dăm patriei mai multe mate­ seamă în îndeplinirea planului de
turile (pag- 2-a)
riale de construcţii (pag. 3-a) circulaţie a mărfurilor (pag. 3-a)
— Grădinarii îşi împărtăşesc expe­ — Discuţii „Ce propuneţi pentru re­ — Semnarea Declaraţiei guvernelor
rienţa (pag- 2-a) ducerea preţului de cost al cărbu­ Uniunii Republicilor Sovietice So­
nelui şi minereului ?” (pag. 3-a) cialiste şi Republicii Populare Fe­
— „Cum ne comportăm în viaţă“ — derative Iugoslavia (pag. 4-a)
Educarea unui tînăr cere multă
răbdare (pag. 2-a)
DIN REGIUNEA Un buget a!
ooooo o o o b eo o o o o o « o ao o o o o o o o o6 o o o eo o o o o o o o o o t30o o o o o o o o o o o ooooooeooooooooooooooooooooooooooooooooooooM oooooocoooooooooooooooooooooooooooeooooocoouv*)ocoi>
construcţiei paşnice
Tratatul de la Varşovia scut de Aprobăm cu căldură ratificarea
apărare al muncii noastre paşnice tratatului de la Varşovia Oglindind realizările şi succesele de până acum aile oame­
nilor muncii din ţara noastră în dezvoltarea economiei pe ca­
Pentru noi, muncitorii sanitari, tratatul de prietenie, colabo­ Istorlciie hotărîri ale conferinţei de Ia Varşovia a ţărilor euro­ lea socialismului, precum şi' sarcinile trasate de partid şi de
rare şi asistenţă mutuală încheiat între cele opt state europene la pene şl în mod deosebit încheierea tratatului de prietenie, cola­ guvern pentru anul 1955 care privesc dezvoltarea economiei
Varşovia, este un act care ne întăreşte şi mai mult încrederea şi borare şi asistenţă mutuală, semnat de statele europene iubitoare naţionale, creşterea nivelului de trai material şi cultural al oa­
siguranţa că pacea va fi apărată, că munca noastră paşnică nu va de pace, sînt privite de oţelarii hunedoreni ca un mijloc sigur de menilor muncii, întărirea puiterid economice şi a capacităţii de
fi tulburată. apărare a păcii, de care forţele agresive ale războiului se vor Iovi apărare a ţării, bugetul de stat pe anul 1955 constituie o nouă
ca de o stîncă de granit. şi puternică mărturie a faptului că poporul nostru muncitor
Acest tratat care în asentimentul întregului nostru popor mun­ îşi îndreaptă toate eforturile spre dezvoltarea construcţiei paş­
citor a fost ratificat de Marea Adunare Naţională a R.P.R., repre­ Poporul nostru muncitor a cunoscut din plin grozăviile celor nice, spre înflorirea şi întărirea patriei.
zintă un scut puternic de apărare împotriva acelora care din ex­ două războaie mondiale dezlănţuite de militarismul german şi nu
perienţa istoriei nu au avut nimic de învăţat şi încearcă din nou va mai admite pentru nimic în lume ca din nou rămăşiţele arma­ Anul trecut producţia globală în industria socialistă a cres­
să dezlănţuie un război mondial. Puterile imperialiste în goana lor tei Iui Hitler să pricinuiască omenirii alte nenorociri. cut Cu 6,6 La sută faţă de 1953 şi a depăşit ou 93 La sută ni­
nebună după profituri tot mai fabuloase, încheie între ele tot felul velul producţiei din anul 1950.
de tratate agresive cum sînt de exemplu acordurile de la Paris care Astăzi, spre deosebire de trecut, noi muncim pentru noi, pen­
dau friu liber militarismului german să se năpustească asupra tru liniştea şi fericirea căminelor noastre şi nu vom îngădui nici Ca urmare a măsurilor luate de guvern pentru consolida­
popoarelor iubitoare de pace. unui duşman să ne răpească aceste drepturi. rea bazei tehnico-materiale a agriculturii şi pentru cointere­
sarea materială a ţărănimii muncitoare s-au obţinut de ase­
Noi oamenii muncii din domeniul sanitar ca şi întregul nostru Zilele acestea, eu, cit şi tovarăşii mei de muncă am aprobat menea succese importante în sporirea producţiei agricole.
popor muncitor, în dorinţa de a ne vedea ţara tot mai prosperă nu cu multă căldură ratificarea tratatului de Ia Varşovia de către
vom admite niciodată ca munca noastră plină de încredere în vii­ Marea Adunare Naţională a R.P.R. Realizări importante s-au obţinut şi în industria bunuri­
tor să fie curmată de o mină vrăjmaşă.
Acest tratat, încheiat între cele opt state europene, prietene lor de consum.
In aceste zile sîntem şi mai mult antrenaţi în munca de îm­ sincere şi devotate, este pentru toţi oamenii muncii din patria noa­ Succesele obţinute la sfîrşitul anului 1954 în dezvoltarea
bunătăţire a condiţiilor de acordare a asistenţei medicale, pentru stră un apărător de nădejde a tot ceea ce am cucerit prin muncă
care în curînd se va deschide centrul de micro-radio-fotografie care paşnică şi cinstită. industriei în ansamblul ei şi a agriculturii au făcut posibilă
va constitui un preţios ajutor în controlul sănătăţii muncitorilor desfiinţarea, la 26 decembrie, a sistemului de aprovizionare pe
din Hunedoara. Brigada de oţelari pe care o conduc eu, pentru a întări şi mai bază de cartele şi raţii şi să se treacă la comerţul desfăşurat,
iar rezultatele pozitive obţinute după aceasta în creşterea pro­
Pentru a muncii şi mai bine, pentru a avea şi mai multe mult semnătura delegaţiei noastre pe tratatul de Ia Varşovia, este ducţiei industriale şi agricole, în sporirea volumului de măr­
realizări în muncă, avem nevoie de pace, de libertate. Tratatul de furi în reţeaua comerţului socialist şi în intensificarea schim­
la Varşovia este o garanţie a muncii noastre paşnice şi de aceea hotărîtă să elaboreze cit mai multe şarje rapide. Eu personal pen­ bului dintre sat şi oraş au creat condiţiile unor reduceri de
salutăm din toata inima ratificarea acestui tratat de către Marea preţuri cu amănuntul l-a unele mărfuri industriale şi alimen­
Adunare Naţională a R.P.R. tru a contribui şi mai mult la consolidarea păcii popoarelor, mă tare. Aceste măsuri sânt o ilustrare vie a grijii partidului şi
guvernului pentru creşterea continuă a salariului real al mun­
Dr. MAZILU AURELIAN angajez să-mi depăşesc planul cincinal. citorilor, pentru ridicarea nivelului de trai, material şi Cultu­
director al Spitalului unificat Hunedoara ral al oamenilor muncii.
BRINZEI DUMITRU
prim-topitor oţelar Combinatul siderurgic Bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955 prevede mijloacele
financiare necesare pentru lărgirea industriei grele, cum şi
„Gh. Gheorghiu-Dej” — Hunedoara pentru ridicarea şi dezvoltarea, pe această bază, a agriculturii
şi a industriei producătoare de bunuri de Larg consum.
.PATRIES - M A! M ULTĂ F O N T Ă ŞS O f E L ! ' Succese ce ne bucură
Caracteristic pentru bugetul statului nostru democrat-
Fonia miillo 5i Muncind cu elan şi 20,92 la sută. La acest cuptor lucrează Intre 22-24 mai a avut loc la Timişoara popular, care creşte an de an, pe măsura dezvoltării econo­
vestitele brigăzi conduse de Dumitru Brîn- concursul interregional al soliştilor vocali, miei noastre şi a sarcinilor acestei dezvoltări, este faptul că
rtn palilatn draSoste. furnaliştii, oţe- zei, Vaier Lăbuneţ şi Vasile Costache care dansatori şi instrumentişti ce se pregătesc sursa principală a veniturilor sale o constituie acumulările pro­
liG uuilluiu iarji şj laminoriştii Com­ şi-au depăşit sarcinile de plan pe luna mai să participe la cel de al V-lea Festival al venite din sectorul socialist al economiei naţionale, din bene­
în proporţie de 12,92-28,84 la sută. Tineretului ce se va ţine la Varşovia. Au ficiile întreprinderilor devenite bun al întregului popor şi că,
binatului siderurgic „Gh. luat parte cu această ocazie artişti amatori în acelaşi timp, veniturile provenind din impozitele de la popu­
Gheorghiu-Dej” din Hunedoara, au reuşit Succese asemănătoare au obţinut şi oţe- din regiunile Arad, Timişoara şi Hunedoara. laţie nu reprezintă decît o 'parte foarte mică din venituri. In
larii de Ia cuptorul nr. 2, care au depăşit bugetul de stat pe anul 1955 acest Capitol reprezintă doar 7,5
să înscrie noi succese în întrecerea sociali­ planul de producţie al cuptorului cu 16,95 Reprezentanţii regiunii noastre şi-au ară­ La sută din totalul veniturilor bugetului.
tat cu multă pricepere şi măiestrie talentul,
stă pornită sub lozinca: „Patriei — mai mul­ la sută. Echipele conduse de Aurel Stanciu, reuşind să cucerească patru locuri fruntaşe, Cită deosebire între bugetul aceste al statului nostru, bu­
tă fontă şi oţel!“ Traian Bîrlea şi Petru Forţu au dat cu dintre care trei pentru faza republicană. S-a getele tuturor ţărilor lagărului socialist şi bugetele ţărilor la­
11,77-21,11 la sută mai mult oţel, situîndu- remarcat în deosebi echipa fluieraşilor din gărului imperialist.
Prin îmbunătăţirea procesului de producţie se în fruntea celorlalte echipe. Jina care, de altfel, a şi fost clasificată
la furnalul nr. 3, vrednicii furnalişti au pentru locul I. Tot pentru locul I a mai fost In S.U.A. de pildă, unde ca şi in alte state imperialiste po­
reuşit ca planul de producţie al furnalului La sectorul laminoare clasificat solistul vocal Răduţ Ştefan de la litica cursei înarmărilor înfăptuită de cercurile guvernante este
pe perioada 20-31 mai să fie depăşit cu munca continuă cu ace- casa de cultură din Orăştie şi formaţia de însoţită de o creştere uriaşă a impozitelor directe şi indirecte
2,35 la sută. In fruntea întrecerii s-au situat ^l011 eaşi intensitate. Prevede­ tulnicari din Bulzeşti raionul Brad. Pe locul care apasă greu pe umerii maselor muncitoare, o treime din
echipele conduse de furnaliştii Bistrian rile planului de producţie pe luna mai au fost de­ II a fost clasificată echipa de dansuri salariile muncitorilor şi funcţionarilor este înghiţită de impo­
Nicolae şi Sasu Alexandru ce au înregistrat păşite cu 5,13. la sută. O contribuţie însem­ germane de la Cîlnic. zite. Numai cheltuielile militare directe din bugetul federal al
depăşiri cuprinse între 10 şi respectiv 6 la nată la obţinerea acestor realizări au adu- S.U.A. pe anul bugetar 1954-1955 reprezintă 44,9 miliarde de
sută. s-o schimburile conduse de Iosif Trifu, Petru Frumosul succes obţinut de reprezentanţii dolari, adică 68,4 la sută din totalul cheltuielilor bugetare, în
Constantin şi Gheorghe Andrăşescu, ce şi-au regiunii noastre la concursul interregional de timp ce cote parte a cheltuielilor pentru scopuri sooial-cul-
175 $ar|6 sect°rul O.S.M. bi- depăşit sarcinile de plan în proporţie de la Timişoara, e fără îndoială un motiv de turale a fost în acelaşi exerciţiu bugetar de 11 ori mai mică,
nonjrjp lanţul realizărilor obţi- justificată mîndrie pentru noi toţi. Depunînd decît în anul 1939-1940, iar alocaţiile pentru învăţământ re­
3.7-6,06 la sută, dînd tot mai multe lamina- şi cu ocazia concursului republican ce se va prezentau doar 0,2 la sută din totalul cheltuielilor.
H nute pe luna mai s-a ţine în curînd la Bucureşti, acelaşi interes
te. şi voinţă, aceeaşi însufleţire pe care au de­ Din mijloacele bugetului de stat pe 1955 al R.P.R. cea mai
soldat cu o depăşire a sarcinilor de produc­ pus-o Ia concursul interregional, avem de­ mare parte, 72,6 la sută, este destinată finanţării economiei
SUCIU ANDREI plina încredere că formaţiile noastre se vor naţionale şi acţiunilor sooial-culturale. Astfel — aşa cum se
ţie de 10,32 la sută, cit şi prin cele peste putea încadra şi ele printre adele formaţiuni arată printre altele în legea bugetului de stat — mijloacele
artistice amatoare, ce vor merge să salute importante alocate în anul 1955 pentru investiţii vor asigura
175 şarje rapide elaborate în cele 31 de zile. în Varşovia pe solii lumii muncitoare, ară- mărirea mijloacelor de bază ale industriei, agriculturii, trans­
tînd în cadrul serbărilor celui de al V-lea portului şi altor ramuri ale economiei naţionale. In industria
Mai mult oţel s-a scos de la cuptorul nr. 4. Festival Mondial al Tineretului, frumuseţea grea vor fi mărite capacităţile de producţie în ramurile cons­
cîntecelor şi jocurilor de pe plaiurile hune- trucţiilor de maşini, siderurgie şi metale neferoase, se vor
unde planul de producţie a fost depăşit cu dorene. construi şi pune în funcţiune noi instalaţii, rafinării şi con-,
duete în industria petroliferă, vor fi executate lucrări pentru
Se unesc în muncă deschideri de mine în industria cărbunelui, se vor construi şi
da în exploatare noi hidrocentrale şi termocentrale, etc. Im­
Convinşi de foloasele muncii în comun, raionul Sebeş, văzînd rezultatele frumoase portante investiţii — cu 15,3 la sută mal mari ca în 1954 —
nu de mult, un număr de 20 ţărani mun­ pe oare membrii întovărăşirii zootehnice sînt prevăzute de asemenea pentru construirea de fabrici şi
citori din satul Vaiea-Dosuiui, raionul din comună le obţin, au început să-şi facă secţii noi în industria uşoară şi alimentară, precum şi în indus­
Alba, au format o întovărăşire zootehnică cereri pentru a fi primiţi în întovărăşire. tria locală, şi pentru dezvoltarea şi modernizarea celor existente.
de Creşterea animalelor; căreia i-au dat
denumirea de „9 Mai“, ziua cînd a fost Numai de cîteva zile au mai intrat în In vederea înfăptuirii programului de măsuri privitoare la
câştigată victoria asupra fascismului de întovărăşire *un însemnat număr de ţă­ dezvoltarea rapidă a agriculturii şi în primul rînd pentru spo­
către armatele sovietice. rani muncitori, printre care se află Gagea rirea producţiei agricole şi dezvoltarea creşterii animalelor,
Constantin, Gagea C. Ioan şi Gagea Ioan. bugetul de stat alocă anul acesta cu 40 la sută mai multe fon­
* duri decît în 1954 pentru finanţarea agriculturii.
Mulţi dintre ţăranii muncitori din Jina, Berindei Sabina şi Bogdănel Pavel
corespondenţi Pentru învăţământ, cultură, sănătate şi alte acţiuni social-
culturale sînt alocate 6.951.300.000 lei reprezentînd 16,2 la sută
Mî ndr i e î n d r e p t ă ţ i t ă din totalul cheltuielilor bugetare şi o creştere în preţuri com­
parabile de 8,9 la sută faţă de 1954.
Uzina „Victoria“ Călan, văzută de pe tiţe, iar Tomescu Eugenia cu 241 bucăţi. dacă omul lipseşte, mai poate oare să
o muchie a deluşoarelor ce o înconjoară, Turnătorii Enghiş Vaier şi Mavruşca înveţe ? Aşa-i că nu ? Statul nostru duce cu consecvenţă o politică externă de
pare adormită. Zgomotele maşinilor şi a pace şi de colaborare internaţională, o politică de dezvoltare a
uneltelor nu se aud de departe. Doar Bella de la sortimentul vase şi-au realii Are dreptate preşedintele... relaţiilor economice şi culturale ou alte ţări. Aşa cum rezultă
fumul furnalelor se ridică tăcut şi ne­ zat sarcinile de plan ce le reveneau în şi din Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală
păsător în sus spre albastrul cerului. Cu cadrul lunii trecute încă din ziua de 27 Unele produse de larg consum ca vase semnat recent la Varşovia şi ratificat de aceeaşi sesiune a
cit te apropi însă mai mult, cu atît te mai. de bucătărie, vane de băi, etc. se emai­ Marii Adunări Naţionale oare a votat şi bugetul nostru de stat
convingi că liniştea e doar aparentă. In­ lează. Obiectele se dau cu un strat sub­ pe anul 1955, poporul nostru participa cu toate forţele saie
trat pe poarta uzinei îţi dai seama că De multă pricepere trebuie să dea do­ ţire de emailaj, apoi se introduc în cup­ La lupta marelui lagăr al democraţiei şi socialismului îndrep­
oamenii de aci desfăşoară o vie activi­ vadă cei care lucrează la picioarele ma­ toare unde la o anumită temperatură tată spre apărarea păcii şi securităţii popoarelor. Faţă de po­
tate. Intr-o parte a uzinei, ciţiva oameni şinilor de gătit. Dar muncitorii Enache emailajul se topeşte, formînd o pătură litica dusă de cercurile imperialiste, de reînviere a militaris­
sparg bucăţile de fontă, dincolo o loco­ Mihai, Andorka Ema, Stoica Elisabeta protectoare a metalului. Muncitorii şi mului german şi de pregătire a unor noi agresiuni, partidul şi
motivă cu cîteva vagoane se îndreaptă şi alţii, care în primele 26 de zile ale lu­ muncitoarele de aici printre care şi to­ guvernul nostru consideră de datoria lor — aşa cum arată şi
manevrînd spre magazie, iar mai încolo nii mai au dat cu 169-412 bucăţi în plus, varăşele Schverin Ana şi Daniciuc Ele­ legea bugetului de stat pe anul 1955 — să ia măsurile necesare
cîţiva oameni lopătează de zor nişte ni­ confirmă nu numai străduinţa acestora, na — care dau produse peste plan cu pentru întărirea continuă a capacităţii de apărare a ţării. Pentru
sip. ci şi înalta lor calificare. De o bună ca­ peste 27 la sută — sînt interesaţi să cheltuielile de apărare s-a prevăzut în buget suma de 4.477,3
lificare dau dovadă şi tinerii Crişan muncească repede şi bine, pentru a le milioane lei.
Intrînd in hala turnătoriei, vizitatorul Ioan şi Sauciuc Vasile, care au turnat putea livra la timp destinatarilor. Pentru
poate vedea hărnicia celor care lucrează în acest răstimp 180 plite peste plan, iar aceasta oamenii care lucrează aici dau Raportul şi discuţiile cu privire la legea bugetului de stat
aici. Unii bătătoresc nisipul din forme, echipa tovarăşului Cucerac Iuliu cu 11 ajutor şi la ambalarea mărfurilor ce al R.P.R. pe anul 1955, au accentuat asupra importanţei rea­
cu ştelţele (bătătoare), alţii care au ter­ sebe mai mult. merg la magazie. lizării prevederilor bugetului — expresie a sarcinilor dezvol­
minat această treabă vin cu lingurile tării ţării noastre în vederea îndeplinirii sarcinilor în toate do­
pline cu fontă topită pe care le toarnă In atelierul unde se montează maşinile ie meniile, în vederea lichidării lipsurilor semnalate în înfăptu­
pe un orificiu al formei. de gătit lucrează tovarăşul Mucica Iuliu irea planului de dezvoltare a economiei naţionale. In centrul
şi Munteanu Sigismund. Deşi ca vîrstă Harnici şi pricepuţi sînt muncitorii ca­ atenţiei trebuie să stea lupta pentru continua sporire a pro­
O buna parte din turnători produc bu­ sînt deosebiţi unul de altul totuşi cola­ re produc bunuri de larg consum la ductivităţii muncii şi reducerea preţului de cost, respectarea
nuri de larg consum pentru cei ce mun­ borarea ce există între ei, străduinţa lor uzina „Victoria“ Călan. In cele 30 de riguroasă a disciplinei financiare, introducerea unui regim
cesc. Numărul sortimentelor bunurilor de a da lucru de calitate, constituie un zile din luna mai ei au dat cu 1 la sută strict de economii în toate sectoarele.
de larg consum ce se fabrică aici, a ajuns bun exemplu pentru cei cîţiva elevi ai mai multe sobe şi maşini de gătit şi cu
la 81. Printre acestea se numără diferite Şcolii profesionale din Călan, ce deprind 3 la sută mai multe vase emailate. Acea­ Sarcini deosebit de importante revin comitetelor executive
vase de bucătărie, maşini de g$îit, ema­ aici tainele meseriei. Hărnicia montări­ sta e o contribuţie însemnată la buna a- ale sfaturilor populare în executarea bugetelor locale, parte
ilate, maşini de gătit tip-masă şl „Vesta", lor se concretizează prin depăşirea pla­ provizionare a populaţiei cu mărfurile de integrantă a bugetului de stat al R.P.R. pe anul 1955. Ele tre­
vane, etc. Trainic şi frumos sînt cons­ nului de producţie în primele 26 zile ale care are nevoie. buie să conducă şi să urmărească îndeaproape activitatea eco­
truite maşinile de gătit. Cind le vezi, îţi lunii mai cu 35 la sută. nomică şi financiară a întreprinderilor locale şi instituţiiloi
doreşti să ai una la fel în bucătărie. De Magazinele pot pune în vînzare pro­ social-culturale.
altfel O.C.L.-urile au şi început să le Preşedintele comitetului sindical de duse mai multe decît pînă acum.
pună în vînzare. secţie deşi îl apreciază pe tovarăşul Organizaţiile de partid şi organizaţiile sindicale trebuie să
Munteanu Sigismund ca pe un om de Cînd împrejurările vor purta pe unii mobilizeze pe toţi oamenii muncii la munca pentru realizarea
Fără îndoială că nu se poate vorbi de nădejde ce munceşte bine şi nu absen­ muncitori ai uzinei prin unele colţuri de sarcinilor dezvoltării economiei noastre reflectate în bugetul
mărfurile unei uzine, fără să nu pome­ tează, totuşi are o nemulţumire: tova­ ţară şi vor vedea mărfurile fabricate de de stat pe anul 1955.
neşti nimic şi despre cei ce le produc, răşul Munteanu nu participă la consfă­ ei, la care poate au lucrat personal, fi­
despre rezultatele ce le obţin în cîmpul tuirile de producţie, motivînd că stă de­ reşte nu se vor putea stăpîni să nu-şi Poporul muncitor din ţara noastră este hotărît să depună
muncii. La produsele de larg consum lu­ parte, tocmai la cîţiva kilometri, intr-un toate străduinţele pentru ca realizarea sarcinilor pe 1955 si
crează mulţi oameni tineri şi vîrstnici. sat. spună cu un sentiment de m îndrie: constituie o nouă victorie a sa po drumul construirii socialis­
Toţi cei care muncesc la turnarea vase­ mului.
lor, a pieselor pentru sobe, la montaj şi — Ştiţi — spunea preşedintele — omul — „Iată şi aici au ajuns sobele, ma­
emailaj îşi îndeplinesc şi depăşesc pla­ trebuie să înveţe mereu, să cunoască din
nul. In perioada 1-26 mai muncitorul experienţa altor muncitori şi să împăr­ şinile de gătit şi vasele noastre. E o do­
Roşu Simion a dat peste plan cu 51 cra- tăşească din cunoştinţele sale tovarăşilor
săi de muncă. Şi acest lucru se face cel vadă că lucrăm bine şi cumpărătorii ne
mai bine în cadrul consfătuirilor. Dar apreciază".
Aceasta-i o mîndrie îndreptăţită.
M. BARBU