Page 6 - 1955-06

Pag. 2 DRUMUL SOOAUSMULUÎ Mf , 48 %

Pentru recolte bogate la toate culturile „CUM NE C O M PO RTĂM IN V IA JĂ “

Pe ogoarele colectivei plantată ou ceapă, varză de vară, morcovi prăşit o suprafaţă de 25 ha. cu oaitofi şi făcut stropiri pe o suprafaţă de 18 ha. **
şi altele. o suprafaţă de 12 ha. cu porumb. Fruntaşi în aceste munci sânt ţăranii
Munca e în toi pe ogoarele gospodăriei Educarea unui tînăr cere multă răbdare
In fruntea acestor munci se află colec­ Primii care au ieşit la această muncă, muncitori Diniş Aron, Bodea Aron, Achim
agricole colective din comuna Ilia. CcQ.ec- tiviştii Florea Tuidor, Dămilă Zenovie, sânt ţăranii muncitori Olaru Avei, Moţ Scrisoarea tovarăşului Budur Radu de Ia Ia urmă a înţeles că lipsurile sale repetate
tiviplii muncesc cu mare elan la prăşitui Orşa Maria, Săsăran Maria, Horea Ionel Petru, Tătar Gheorghe, Jugşea Nicodim, Filimoa, toţi din comuna Buruiene, şi ţă­ uzina „Victoria“ Călan, m-a făcut să mă gîn- de Ia lucru sînt dăunătoare producţiei, că
porumbului, cartofilor, sfeclei de zahăr şi şi Buştea Păsouţa. Cisrnaş Iosif şi alţii. dese mai serios Ia activitatea mea ca secre­ critica tovarăşilor lui de muncă a fost justă
al legumelor. DeofăşurtnA aceste munci ranii muncitori din comunele Lăpuşnic şi tar al unei organizaţii de bază U.T.M. Dar, şi numai în folosul lui.
cu mare intensitate, colectiviştii eu reuşit Primii la prăşit Execută lucrări în vii de la bun început, vreau să spun tovarăşu­
să termine de prăşit o suprafaţă de 9 ha. Brănişca. lui Budur că el şi comitetul U.T.M. al uzi­ Aşa s-a îndreptat Kander Gheorgh\ As­
însămânţată' ou porumb, 5 ha. ou cartofi, Peste tot, acolo unde ţăranii muncitori Pe terenurile plantate cu vii dan raio­ nei n-au făcut totul pentru a îndrepta pe tăzi el este unul dintre utemiştij de încre­
[ar cele 4,50 ha. cu sfeclă de zahăr le-au din comuna Brănişca au însămânţat po­ nul IMa, ţăranii muncitori desfăşoară Muncă rcdnică la prăşit tinerii Lazăr Ioan, Rusu Constantin şi Si- dere ai organizaţiei noastre de bază şi se
prăşit a doua oară. rumb şi cartofi, prăşitui se desfăşoară a- munca de tăieri, prăşit şi stropiri cu zea mionescu Victor. îmi întemeiez această afir­ străduieşte să fie printre primii la muncă.
mă bordoleză. Ţăranii muncitori de pe ogoarele comu­ maţie pe faptele concrete intlmplate de cu-
Cu acelaşi elan muncesc Colectiviştii şi muiltă intensitate, nii Şoimuş muncesc cu mare hărnicie la rînd în gospodăria noastră şi care arată că Am uitat să spun că la îndreptarea iui
in g în citeva zile ei au terminat de Pină în prezent, ed au jgxecuiat tăieri la prăşitui porumbului. numai o muncă hotărîtă, apropiată de om, Kander au contribuit foarte mult tractoriş­
vii pe o plantaţie în siipfrafaţă de 54 ha., făcută cu multă răbdare, poate să elimine din tii fruntaşi Olescher Mihai, Kis Mihai,
au mai orăsit o sureraiată de 38 ha. si au Astfel, pînă acum ei au prăşit o supra­ comportările unui tînăr apucăturile rele şi Keşker Ioan şi şoferul Crişan Ioan cu care
faţă de 30 ha. cu porumb dintre care 5 să-i călăuzească activitatea pe calea cea bună. el a venit mai des în contact şi care I-au a-
ha. au fost prăşite de întovărăşiţi şi 25 jutat tovarăşeşte ori de cîte ori au văzut că
ha. de ţăranii muncitori cu gospodărie in­ Specificul muncii noastre este cu totul al­ deviază de la calea cea bună.
dividuală. -Fruntaşi în muncă sînt ţăranii tul decît acela al uzinei „Victoria“ Călan.
muncitori Ioţa Rcmulus, Turou Nicolae, Acolo se lucrează cu metal, pe cînd noi sîn- La noi în gospodărie mai sînt şi alte ca­
Zasioţi Iuiiu, loja Fetru şi alţii. tem muncitori ai ogoarelor. Dar asta n-are zuri de utemişti care s-au îndreptat sau care
nici o importanţă. La orice loc de munca, sînt în curs de îndreptare. De pildă, Plămă­
ile de întreţinere se desfăşoară cu intensitate ia gos­ Fruntaşi la lucrările insistenţa, răbdarea şi dragostea de a ajuta deală Olga şi Trifu Victoria care deseori
podăria agricolă colectivă din comuna Şibot, raionul Orăştie. de întreţinere pe cineva, fac minuni. nu veneau la şedinţele organizaţiei noastre,
In primul clişeu, preşedintele gospodăriei, Mara Ion, priveşte invocînd motive neserioase, au început să se
cu mîndrie la griul care a crescut deosebit de înalt. In al Pină în prezent, în comuna Cristur din Iată de exemplu, la noi în gospodărie, ti- îndrepte.
doilea clişeu, un grup de colectivişti plivesc buruienile din raionul Hunedoara, s-a prăşit o suprafaţă nărul Kander Gheorghe, ajutor de tractorist,
cultura de borceag. de 34 hectare însămânţate cu cartofi şi 54 lipsea de multe ori de la lucru, Intîrzia, a- Formarea unor tineri cu multe aptitudini,
hectare însămânţate cu diferite legume şi vea diferite obiceiuri urite. Ne întrebam a- buni muncitori, este o preocupare importantă
zarzavaturi. Fruntaşi la prăşitui acestor deseori ce să facem cu el ? Unii spuneau a noastră. De aceea am căutat să facem cît
culturi sînt muncitorii de la gospodăria a- chiar că e inutil să ne mai ocupăm . de el, mai multe în această direcţie. Şi, pentru că,
nexă „Minerul IV“ din Bîrcea-Mare. Bi.au că tot n-o să facem nimic. Am fost împotri­ şi organizarea timpului liber al tinerilor are
.prăşit pînă în prezent 12 hectare însă­ va celor care gîndeau în felul acesta şi sînt mare influenţă asupra formării lor, noi în­
mânţate cu cartofi şi 34 hectare cu legume şi acum împotriva tuturor care gîndesc că drumăm tinerii ca în fiecare zi după termi­
şi zarzavaturi. Exemplul acestora a fost un tînăr nu se poate îndrepta. De obicei,
urmat şi de către întovărăşiţii din Cris­ cei ce spune aşa, lucrează superficial, dau narea lucrului să meargă Ia club unde pot
tur şi Sîntandrei, cât şi de .ţăranii munci­ înapoi de la prima greutate întîmpinată. Noi citi sau juca şah, să meargă la terenul da
tori cu gospodărie individuală. In aceste nu am procedat aşa. L-am chemat mai în- volei şi fotbal, sau să se ocupe de alte tre­
sectoare, s-a prăşit până în prezent su­ tîi pe Kander în faţa biroului şi am discu­ buri folositoare.
prafaţa de 22 ha. cartofi şi 24 ha. cu le­ tat de mai multe ori separat fiecare mem­
gume şi zarzavaturi. Ţăranii muncitori bru din birou cu el. Dacă am văzut că tot Un tînăr este foarte complex. Pentru a-l
Scutes Ioan, Anghei Ican, Boriţa Victor, nu se îndreaptă l-am pus în discuţia adună­ forma ca om adevărat, trebuie să pătrunzi in
Kiss Ludovic, Kiss Alexandru (Gubăr) şi rii generale. Majoritatea utemiştilor au luat sufletul Iui, să-î vezi preocupările şi sa-i în­
Hălăflad Dionisie, sînt fruntaşi la aceste atitudine împotriva lipsurilor Iui Kander şi ţelegi dorinţele şi numai după aceea să ac­
munci i-au dat sfaturi tovărăşeşti. ţionezi. Să acţionezi cu migală, cu foarte
multă răbdare şi chibzuinţă. Un cuvin! ne­
SFAT POMICOL i | v Să combafem neînfîrziaf gîndacul ovăzului De Ia - adunarea aceea, Kander a devenit lalocul Iui, ar putea să strice totul.
tăcut şi parcă se ferea să dea ochi cu cei­
Stropirile de vară la pomi ne asigură In ultimul timp, în mai multe părţi din toare P.S.N. 6, au început prăfuirea cu lalţi tineri. Probabil că începuse să reflecte Tovarăşe Budur, socotesc că- dumneata
mai adînc asupra atitudinii sale faţă de mun­ n-ai făcut totul pentru a educa în spirit co­
o producţie sporită de fructe regiunea noastră, s-au semnalat atacuri nitroxan pentru combaterea lui. De că, dar mai avea încă impresia că ceilalţi munist pe tinerii mai sus-amintiţi. Eu iţi
sînt împotriva lui. Atunci, am căutat să-l recomand să citeşti „Poemul pedagogic" de
ale gîndaculud ovăzului şi a larvei sale, asemenea, colectiviştii din Apoldul de Sus întîlnesc mai des şi să-i vorbesc despre el. Makarenko şi să înveţi de acolo cum trebuie
De multe ori, pomii fructiferi sânt ata­ vară, deoarece, larvele primei generaţii în culturile de ovăz, orz şi mai puţin la şi cei din Apoldul de Jos, acelaşi raion, despre ajutorul pe care l-a primit. Pe mă­ educat un tînăr. Makarenko îţi va spune mai
sură ce-I întîlneam mai des, Kander era tot multe şi mai bune decît mine.
caţi de numeroşi dăunători oare fac ca ale păduchelui au început să apară în­ grâu. După cum se ştie, pagubele pe care au prăfuit cu hexaclorat, peste 45 ha. în­ mai deschis, mai vesel. Şi, în sfîrşit, pînă
DINŞOREANU AURELIA
producţia să scadă şi ed să se usuce. Cel tre 27-28 mai ax., iar femelele continuă le aduce acest dăunător, pot merge pînă sămânţate au orz, ovăz, şi sfeclă de za­ secretar al organizaţiei de bază U.T M.
de Ia gospodăria agrozootehnică „Mi­
mai periculos dintre toţi, este păduchele să nască timp de 5-6 săptămâni. la compromiterea în întregime a recoltei hăr. Exemple din acestea mai sânt multe.
nerul IV" Şimeria
de San José, care a fost găsit la noi în A doua generaţie de larve, urmează să plantelor amintite mai sus. De aceea, toţi Sînt însă şi unele, gospodarii colective,

ţară încă din anul 1932. apară către sfârşitul lunii iulie, când tre­ colectiviştii, ţăranii muncitori întovără­ întovărăşiri şi ţărani muncitori cu gos­

!Această specie trăieşte pe tulpini, ra­ buie să se aplice al doilea stropit. şiţi şi c'ei cu gospodărie individuală, sînt podărie individuală, dare nu dau impor­

muri şi frunze, iar când atacul este mare Stropirile se fac cu zeamă suâfocalcică, datori să pornească de îndată ce au ob­ tanţă combaterii acestui periculos duş­

formează o crustă continuă pe ele şi-i dă care se prepară în modul urm ător: servat atacul, la distrugerea dăunători­ man al ovăzului, orzului şi al griului.

un aspect cenuşiu. Atacă şi fructele. Pe Intr-un ceaun smălţuit de 15 litri, se lor. Gândacul ovăzului (Lema mslanopus) Este necesar să se pornească de îndată

frunze, insectele se fixează pe dosul lor, amestecă bine 2,8 kg. sulf măcinat şi 1,5 este de culoare verde-albastră, cu picioa­ şi pe scară cît mai largă, la combaterea

în lungul nervurilor principale, iar pe kg. var nestins în bucăţi de mărimea unei rele galbene-roşii şi are o lungime de 4-5 ac'estui dăunător din «miturile de ovăz,

fructe în jurul ochiului fructului, pe lo­ nuci. Amestecând se stinge ou 3 litri apă mm. Larva (viermele bălos) are o culoare orz şi grâu. Organizaţiile de bază săteşti,

cul unde este prinsă cc-diţa, sau pe par­ fierbinte, amestecând apoi bine cu o Io- cenuşie-ânchis şi este acoperită de un sfaturile populare, consiliile de conducere

tea lud laterală. La -unele soiuri de fructe păţică de lemn pînă la obţinerea unei strat de mucilagiu, din care cauză i se ale gospodăriilor colective şi ale întovă­

în, jurul ţeste! păduchelui se formează o paste. Se adaugă apoi 7-8 litri de apă şi spune viermele bălos. răşirilor, sânt datoare să depună toate Anapoda In faţa acestor lucruri, e firesc ca ori­
cine să se întrebe :
aiureală roşie, care le dă un aspect pes­ fierbinte şi se fierb la un foc puternic, Gândacul ovăzului cât şi larva sa, pot eforturile pentru distrugerea gândacului Sala în care era instalată biblioteca, am
triţ. fără întrerupere timp de 45 minute. In fi distruşi pe cale chimică sau mecanică. ovăzului şi a larvei sale. Secţiile agricole ale găsit-o cu uşurinţă şi intrînd în ea, la — Bine, dar tovarăşul Delurenţiu, pre­
timpul fierberii se amestecă mereu şi se sfaturilor populare raionale şi punctele început am rămas plăcut surprins, vă- şedintele, văzînd tot ce vede, că doar le
Pomii şi arbuştii, atacaţi puternic de adaugă apă fierbinte pentru a se menţine Pe cale chimică se distruge cu nitro- agricole, trebuie să trimită pe teren toţi zînd două dulapuri mari, pline de cărţi vede în fiecare zi, nu ia măsuri?
păduchele de San José, stagnează în dez­ nivelul constant. La început, lichidul este tehnicienii, pentru a îndruma ţăranii de tot felul. Ce folos însă că această im­
voltare, Slăbesc şi în câţiva ani pier. Us­ portocaliu,' dar la sfârşitul fierberii roşu ca xan, hexaclorat, D.D.T., sau alte prafuri, muncitori cum să folosească chimicalele, presie a mea, a fost doar „primă" şi ea nu La un asemenea lucru tovarăşul Delu­
carea lor începe dc la vârf spre bază. Po­ sîngelo. Acest lichid trebuie separat de prin împrăştierea lor pe culturile atacate, de ce este nevoie să fie combătut acest a ţinut decît puţin, foarte puţin. Peste renţiu i-ar da următorul răspuns:
mii atacaţi, produc frudte din ce în ce resturile de pe fundul ¦vasului şi se păs­ dăunător şi care sînt avantajele în urma scăpărarea ei fugară, au năvălit alte im­
mai puţine, care, în multe cazuri, cad trează într-.un butoi de lemn, vase de std-- iar pe cale mecanică trăgând o funie peste presii noi, care mai de care mai întune­ — I-au tovarăşe... i-au măsuri... fac şi
înainte de coacere. olă, sau vase smălţuite. Această soluţie distrugerii lui. cate. In primul rînd dădui peste o masă eu cît pot... nu am cu cine însă tovarăşe,
cultura atacată pentru a scutura larva. De asemenea, comitetele raionale de de şah care însă, nu mai avea nici o urmă
Pentru combaterea păduchelui de San concentrată se foloseşte pentru stropirile Nitroxanui, hsxadorafuă şi celelalte chi­ de piesă. n-am cu cine...
José, trebuie aplicate toate măsurile ce de vară, adăugând la 100 litri apă, 2 litri micale, se împrăştie în cantitate de 20 kg. partid şi comitetele executive ale sfatu­ De va mai fi întrebat apoi şi pentru ce
ne stau la îndemînă : să se lucreze tere­ la hectar. Procurarea lor se face de la rilor populare raionale, au datoria să în­ — Dar ce s-a întîmplat cu ea ? întrebai
cooperativele săteşti. pe tovarăşul Delurenţiu Emil, preşedintele nu cere ajutor, el va spune din nou.
comitetului de întreprindere, care mă în­ — Cer tovarăşe, am cerut şi de la con­
nul printre rândurile de pomi, să se dea de zeamă sulfoealcică. In regiunea noastră sînt multe gospo­ drume şi să controleze dacă organele lor soţea.
ducere şi de la organizaţia de bază. Ri­
îngrăşăminte pentru stimularea creşterii Reuşita combaterii acestor periculoşi dării colective,' întovărăşiri şi ţărani mun­ săteşti, se ocupă sau nu de această pro­ După cum vezi şi D-ta tovarăşe, nu mai dică însă toţi din umeri şi-mi spun că
sînt. „n-au ce-mi face"...
lor, să se cureţe de uscături, scoarţa exfo­ dăunători, depinde de conştiinciozitatea cu citori cu gospodării individuale, care au blemă importantă şi să ia măsuri acolo
— Bine, eu văd că nu mai sînt, dar Şi acest lucru îi chiar aşa. Ce e drept,
liată, muşchi şi licheni (verzeală). care se execută lucrarea. De aceea, po­ trecut la combaterea gîndaculud ovăzului unde se neglijează combaterea dăunăto­ e drept... El se sbate, se sbate însă de
unde sînt, că nu sînt ?... unul singur. Nici conducerea şi nici orga­
Pomii, astfel curăţiţi, se vor stropi cu mul trebuie bine stropit, pînă la îmbăierea şi a larvei sale. rului. — Au dispărut...
Ochii mi se opriră apoi asupra celor nizaţia de bază de partid nu-l ajută atît
diferite substanţe chimice ţinândra-se cont tuturor părţilor sale, în caz contrar nu se De exemplu, colectiviştii din ‘Miercurea, Colectivişti, ţărani muncitori întovără­ cît trebuie să-l ajute, cît sînt datoare să-l
două cutii de table, sau mai bine zis asu­
de anotimppl în care se execută lucrarea. obţin rezultatele dorite, iar materialele se raionul Sebeş, au împrăştiat ndtroxan pe şiţi şi cu gospodărie individuală, porniţi pra a două foste cutii de table, deoarece ajute.
acum erau desfăcute şi sparte că te lua ...Trecuseră cîteva ceasuri la rînd de
Açum ne găsim tocmai in perioadă în oare vor pierde fără folos. o suprafaţă de peste 50 hectare, iar în imediat la distrugerea gîndacul-ud ovăzu­ mila.
cînd stăteam aşa de vorbă amîndoi, aş-
este necesar a se aplica stropirile de Ing. agronom V. CHÎRILĂ I prezent cu o moto-stropitoare şi prăfui- lui şi a larvei sale! — Cu acestea ce-i ?... teptînd ca tovarăşa Gusan Maria să ter­
— Acum nu mai e nimic, a fost... mine cumva cu „banca" şi să vină. Cum
Cu câteva zile în ur­ ii îşigrădinar Îm părtăşesc experienţa folosirea raţională a — Şi ce-a fost ? însă acest lucru nu se petrecea, tova­
mă, Consiliul sindical terenului. In această răşul Delurenţiu a dat un nou telefon.
regional a organizat perioadă, cantinele — A fost lipsă de grijă, după cum vezi
şi dumneata. — Alo... cu tovarăşa Gusan...
un schimb de ex­ este scăzută, ele rezistă pînă la tempera­ răsadurilor plantate proaspăt, pentru a le unităţile „Aprozar“
perienţă la grădina de legume şi zarzava­ tura de minus 2 grade. Un alt avantaj feri de razele puternice ale soarelui. Ast­ trebuie aprovizionate cu ceapă verde. II rugai să-mi arate evidenţa cărţilor şi — încă e tot la bancă...
turi din Deva, de pe lângă gospodăria este că pe la sfârşitul lunii iunie se poate fel asigurăm prinderea lor sută la sută Pentru aceasta, vom recolta toată ceapa a cititorilor. Auzind despre ce e vorba, to­
anexă a Combinatului siderurgic „Gh. culege prima recoltă. de pe rîndurile din mijloc, astfel ca dis­ varăşul Delurenţiu dădu imediat un tele­ Bun motiv şi banca asta, săraca...
Ghecrghiu-Dej” Hunedoara. La acest Au fost vizitate apoi culturile de car­ tanţa de pe rînduri să rămână de 50 cm., fon.

schimb de experienţă au participat res­ Vizita continuă şi pe la răsadurile de ţe- tofi iarovizaţi, însămânţaţi pe suprafaţa iar pe aceste intervale vom planta varză — Alo... pe tovarăşa Gusan Maria, te Am mai stat o vreme şi apoi am ho­
ponsabilii administrativii, tehnicienii şi lină, varză de toamnă, vinete, etc., pe la de 6 hectare şi fasolea pentru păstăi pe de toamnă, reuşind în felul acesta să luăm rog... tărît să plec.
maiştrii grădinari de la toate gospodăriile sera de flori şi la locul de confecţionare a 3 hectare, la oare deja s-a făcut prima trei recolte de pe această suprafaţă.
anexe de pe lîngă întreprinderile şi insti­ cuburilor nutritive. — E la bancă, îi răspunse un glas. — Lasă tovarăşe Delurenţiu, mai vin
tuţiile din regiunea noastră. praşiiă. Oaspeţii au vizitat apoi plantaţiile cu Trebuie să se ştie că tovarăşa Gusan eu altădată pe aici, făcui eu ridieîndu-mă.
— La noi nu mai este o greutate con­ După canalul principal, oare duce apa roşii de vară, din soiurile Eva şi Odesa,
Pe platoul cu răsaduri fecţionarea cuburilor nutritive, spuse to­ plantate pe o suprafaţă de 5 ha. De ase­ Maria este responsabila bibliotecii, şi era — Să mergem totuşi pe la tovarăşa Ru-
varăşul Mihoc. Cu această maşină, un pe tarlalele unde vor fi plantate roşiile menea, au vizitat plantările de gulii, co­ plecată „la bancă“ încă de dimineaţă. sescu Rozalia. Ea-i ajutoare de bibliote­
— Staţi tovarăşi, nu vă împrăştiaţi. Ră­ muncitor confecţionează în 10 ore de lu­ pe o suprafaţă de 15 ha, apare o tarla cu nopidă, varză de vară şi alte culturi. cară şi poate o să ne spună dumneaei.
sadurile n-o să vă destăinuiască cum au cru peste 2.000 cuburi nutritive. In total, in un amestec de Culturi. Ne-am hotărît s-o aşteptăm şi pînă să
crescut ele aşa de mari şi frumoase. Acest acest an, s-au Confecţionat peste 100 mâi Învăţăminte in urma schimbului — Să mergem.
lucru vi-i pot destăinui eu şi cu Bonef de cuburi nutritive, în care au fost re- — Ce-o fi cu balamucul acesta de plan­ vină dumneaei, ceru-i de la tovarăşul
baci, brigadierul nostru... picate diferite răsaduri. te, tovarăşe Mihoc, întrebă tovarăşul Bo­ de experienţă Aceasta, de cum ne văzu, ne primi cu
dea Paved, administrator La grădina gos­ Delurenţiu planul de muncă al comitetu­ un „n-am timp" acru, apoi totuşi şi-a fă­
Aceasta fu prima lămurire dată de că­ Tovarăşul Mihoc explică apoi compozi­ podăriei anexe de pe lîngă Atelierele Grădinarii veniţi în schimbul de expe­ lui. Mi-s-a adus şi atît din cuprinsul lui cut puţin, aşa, pentru noi...
tre tovarăşul Mdhoo, şeful secţiei legumi­ ţia cuburilor care s-a făcut dintr-un a- C.F.R. Simeria. rienţă, au tras o serie de învăţăminte bune
cole a gospodăriei anexe. Apoi, vizitatorii mesitec de 60 la sută mraniţă, 20 la sută din metodele de muncă ale grădinarilor cît şi din tot ce afla-i mai pe urmă, am Evidenţa cărţilor şi a cititorilor n-am
se îndreptară în grupuri, cu carneţele de pământ de ţelină şi 20 la sută nisip. Acest — Acesta nu e balamuc tovarăşe Bo­ de La gospodăria anexă a combinatului. Ei putut ajunge la următoarea constatare: putut-o găsi însă.
notiţe în mînă, către primele tocuri cu amestec a dat rezultatele cele mai bune dea. Plantele au fost însămânţate intenţio­ au învăţat cum se duce lupta pentru creş­ " Activitatea comitetului de întreprindere
răsaduri. în confecţionarea cuburilor. Maşina de nat aşa, răspunse tovarăşul Mihoc. Pe a- terea răsadurilor, despre însămînţarea şi — Cînd se dau cărţi de la bibliotecă,
confecţionat ouburi a fost copiată în car­ ceastă tarla, culturile care predomină repicarea lor în cuburi nutritive. Au în­ de la P.T.T.R. Deva, merge ca vai de lu­ între ce orc ? O întrebai eu.
— Aci, tovarăşi, explică tehnicianul Mi- neţel de către toţi cei veniţi în schim­ sînt morcovii şi pătrunjeii. Insă, ştiut văţat cum se face călirea răsadurilor şi me. Din cei vreo 11 activişti, cîţi intră în
hoo, în aceste paturi calde, au fost cres­ bul de experienţă. fiind că aceste plante au o perioadă de cum se combat dăunătorii prin stropirile — Nu ştiu... Eu nu ştiu... îmi răspunse
cute răsadurile de castraveţi şi dovlecei germinaţie mai lungă, răsar în urma bu­ repetate Cu zeamă bordoleză, dîndu-se în componenţa lui, singur preşedintele şi cu aceasta.
însămânţate în cuburi nutritive, iar ceea Pe parcelele gradinei ruienilor, de aceea pentru ca să putem concentraţie de 1-2 la sută. Au învăţat secretarul ce mai lucrează, încolo fiecare
ce vedeţi acum, sînt câteva cuburi lăsate face prăşitui la timp, noi am marcat te­ care anume soiuri de roşii sînt cele mai — După cîte am văzut, există un orar
de noi după ce am făcut plantarea în Grădina gospodăriei se întinde pe o su­ renul cu plante ce răsar mai repede, pu­ bune şi care se coc mai timpuriu. în felul lui. Tovarăşul Gib Roman, res­ pe uşă, e real ?
eîmp. Folosindu-ne de paturile calde, vom prafaţă de 150 heotare teren irigabil. Ca nând în sămânţa de morcov şi pătrunjel ponsabilul financiar, „nu poate“ niciodată
obţine trufandale de castraveţi şi dovlecei să vizitezi fiecare parcelă în parte, nu-ţi şi sămânţă de salată şi ridichi. Prin mar­ Un exemplu pentru ei a fost şi felul — Se poate, dar, eu nu ştiu...
cu 3-4 săptămâni mai devreme. ajunge o zi. La parcelarea grădinii şi la carea rândurilor ou salată şi ridichi, noi cum se apără zarzavaturile plantate, de şi de aceea munca lui i-o fac alţii; to­
amenajarea ei pentru irigat, lucrează am putut executa pînă acum două praşile. îngheţurile târzii, cât şi despre exploata­ varăşul Vraciu Aurel, responsabilul spor­ — Păi nu eşti dumneata Rusescu Roza-»
Vizita continuă la celeilalte tocuri cu ră­ maistrul grădinar Căţană David. Prin a- Totodată de pe această tarla, vom recolta rea în mod raţional a terenului prin in­ lia şi nu eşti dumneata ajutoare de bi­
saduri, ardei din toate varietăţile şi menajările făcute (diguri, canale princi­ trei culturi. tercalarea unor culturi cum s în t: salata tiv, atunci cînd i se aminteşte că are în bliotecară ?
roşii din soiurile: Goibovschi, Grumtova- pale şi secundare), grădina are un aspect şi ridichiile, în cultura de morcovi şi pă­
ia, Gribovschi, Seorospelic, Goibov Vols- de machetă a unei clădiri mari cu dife­ Până acum am livrat cantinelor şi uni­ trunjel, sau varza de toamnă în cultura primire acest sector de activitate sindi­ — Ba da, dar eu... nu ştiu tovarăşe...
chie, Groznodoreţ şi Siambovîi Aipotier, rite compartimente. tăţilor „Aprozar“, cantităţi mari de salată cepei, luînd astfel trei recolte într-un an Adică, pardon...
toate primite din U.R.S.S. prin staţiunile şi ridichi. Cu oCazia executării praşiled a de pe aceeaşi suprafaţă. învăţăminte fru­ cală, ridică mîinile în sus făcînd pe „dis­
I.C.A.R., precum şi «lin alte soiuri. La fie­ La intrarea în grădină, pe marginea ca­ IlI-a, se recoltează în întregime salata moase au tras şi în ce priveşte amenaja­ ...La despărţire îl mai întrebai pe tova­
care din aceste soiuri au fost date expli­ nalului principal de irigaţie, pe o tarla şi ridichiile, rămânând numai culturile de rea terenului pentru irigat. peratul" şi pe „copleşitul", strigînd „slă-
caţii de către tovarăşul Mihoc, arătând cam de o jumătate de hectar, se văd plante morcovi şi pătrunjel. biţi-mă fraţilor, slăbiţi-mă” şi din acea­ răşul Delurenţiu:
importanţa cultivării lor şi producţia pe cu flori galbene. Sînt dovleceii însămân­ După terminarea schimbului de experi­
oare o dau din punct de vedere Calitativ ţaţi în ouburi nutritive. Lîngă fiecare Ajungând la cultura cepei care este în­ enţă, grădinarul Bonef baoi, a dat fie­ stă cauză sarcinile lui nu i le face ni­ — Ai vrea să-mi spui personal, cîte
şi cantitativ. Oaspeţii s-au oprit mai mult cuib este aşezată cîte o pălărie cu gura sămânţată pe o suprafaţă de 15 ha., oas­ cărui vizitator câte un pacheţel cu răsa­
la tocurile cu răsadurile de roşii înflorite. în jos, confecţionată din carton gudronat peţii au văzut şi aci că metoda însămînţă- duri de roşii înflorite, din soiurile solici­ merii ; tovarăşul Ulmeanu Adam, respon­ cărţi ai citit din biblioteca aceasta ?
Aci erau soiurile Eva şi Odesa, cele mai rii diferă de felul cum au făcut-o ei. tate — Eva şi Odesa, oare sînt cele mai
timpurii soiuri de roşii. Din aceste soiuri, — Ce-i (xi ciupercile astea ? — întrebară Ceapa a fost însămînţată în straturi lungi, timpurii. La despărţire, oaspeţii au invi­ sabilul administrativ, dă pe la cantină, — Eu ?... Nici una. Eu, iau cărţi de la
vizitatorii... lăsând distanţa între rânduri de 25 cm şi tat gazdele ca peste 1-2 luni să-i viziteze din 7 zile pe săptămînă, în nici una şi de
erau deja plantate în oîmp peste 5 ha. mai deasă pe rând.- şi pe ei, promiţând că vor pune în prac­ biblioteca centrală regională.
— Cu aceste ciuperci, tovarăşilor, se a- tică cele învăţate în ac'est schimb de ex­ aceea mîncarea de aici e de proastă cali­
Importanţa cultivării acestui soi, constă copsră în fiecare seară cuiburile de do­ — Am însămânţat ceapa aşa, spune to­ — Şi de ce nu iei de aici ?
vlecei, pentru a le feri de brumele târzii, varăşul Mihoc, pentru ca să putem face tate, magazionerul Rotea Cornel a furat
prăşitui mecanic, economisind astfel bra­ — De aici ? Cînd, şi de la cine tova­
cît a putut, secondat acum 'de Lădaru şi
răşe ? Nu găseşti niciodată pe nimeni aici,
a?a mai departe, j
de aceea nu mai sînt piese la masa de

şah şi tablele-s aşa cum le-ai văzut.

Lucrul era edificator...

...Şi încă unde toate acestea ? La cîţiva

paşi de Consiliul sindical regional. Oare

intr-adevăr tovarăşii de acolo nu văd?...

în faptul că se pot cultiva în câmp cît de răspunse tovarăşul Mihoc. Totodată, aceste ţele de muncă în cea mai grea perioadă perienţă. Iar dacă văd, atunci ?...

timpuriu, deoarece, chiar dacă temperatura cHipetri 1? mai foloşfeD şi la acoperirea a lu,crăcilor. Totodată noi am urmărit şi D. DEMEA V. A.