Page 8 - 1955-06

Pag. 4
Sem narea Declaraţiei guvernelor Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii
Populare Federative Iugoslavia
BELGRAD (Agerpres). TASS transmite:
La 2 iunie 1955 a avut loc la Casa Gărzii
din Belgrad, într-o atmosferă cordială şi de
înţelegere reciprocă, şedinţa de încheiere a
tratativelor dintre delegaţia guvernamenta­
lă a U.R.S.S. în frunte cu N. S. Hruşciov,
Declaraţia
guvernelor Uniunii Republicilor Sovietice Sodaliste
şi Republicii Populare Federative Iugoslavia
Delegaţia guvernului U.R.S.S. alcătuită
din N. S. Hruşciov, membru, ei Prezidiu­
lui Sovietului Suprem ai U.R.S.S. şi prim
secretar ei C.C. ei P.C.U.S.; N. A. Bul­
ganin, preşedintele Consiliului de Miniş­
tri ai U.R.S.S. ; A. I. Mdkoian, prim-vice­
preşedinte ei Consiliului de Miniştri al
U.R.S.S. , D. T. Şepilov, preşedintele co­
misiei pentru Afaceri Externe a Sovietului
naţionalităţilor ai Sovietului Suprem al
U.R.S.S., .membru ai C.C. al P.C.U.S. şi
redactor-şef ai ziarului „Piravdia“ ; A. A.
Gromlko, prim-locţiitor ai ministrului
Afacerilor Externe ai U.R.S.S. ; P. N. Ku-
mâkin, locţiitor ai ministrului Comerţului
Exterior ai U.R.S.S., şi delegaţia guvernu­
lui R. P. F. Iugoslavia alcătuită din Iosip
Broz-Tito, preşedintele R. P. F. Iugosla­
via; Edward Kardelj, vicepreşedinte al
Vecei federative executive; Alexandr
Rankovdci, vicepreşedinte ai Vec'ei fede­
rative executive; Svetozar Vukmanovioi-
Tempo, vicepreşedinte ai Vecea federative
executive; Mialko Todorovici, membru al
Vecei federative executive; Kocea Po-
pavici, secretar de stal pentru Afacerile
Externe ai R P P . Iugoslavia; Vdlko Mioiu-
novicî, seCretar de stat adjunct pentru
Afacerile Externe al R. P. F. Iugoslavia,
au dus la Belgrad şi la Briond tratative
între 27 mai şi 2 iunie 1955. lin tim­
pul tratativelor care s-au desfăşurat
într-un spirit de prietenie şi înţelegere
reciprocă s-a procedat la un schimb de
păreri în problemele internaţionale, care
privesc interesele U.R.S.S. şi R. P. F. Iu­
goslavia, fiind examinate totodată, sub
toate aspectele, problemele relaţiilor poli­
tice, economice şi culturale între cele
două ţă ri
I.
Punctul 'de plecare ai tratativelor a fost
dorinţa reciprocă, a celor două guverne ca
în interesul rezolvării paşnice a proble­
melor internaţionale şi al intensificării
colaborării între popoare şi state să se fo­
losească metoda tratativelor.
Popoarele celor două ţări şi forţele lor
armate şi-au întărit în mod deosebit prie­
tenia şi colaborarea de liuptă în anii răz­
boiului pe care l-au dus împreună cu alte
popoare iubitoare de libertate împotriva
cuceritorilor fascişti.
Cele două guverne au consimţit să în­
treprindă noi măsuri pentru normalizarea
relaţiilor lor şi pentru dezvoltarea cola­
borării între cele două ţări fiind convinse
că aceasta corespunde intereselor po­
poarelor celor două ţări şi constituie o
contribuţie la micşorarea încordării pre­
cum şi la întărirea păcii în întreaga lume.
In cursul tratativelor s-a vădit năzuinţa
sinceră a guvernelor celor două ţări spre
dezvoltarea continuă a colaborării multi­
laterale între U.R.S.S. şi R.P.F.I., ceea ce
corespunde pe deplin intereselor celor
două ţări, precum şi intereselor păcii şi
2 iunie 1955
Belgrad.
Note şi
Presa engleză despre perspectivele
tratativelor celor patru puteri
Problema tratativelor dintre şefii celor
patru puteri reţine Ca şi pînă acum a-
tenţia presei engleze. In această privin­
ţă, numeroase ziare continuă să comen­
teze nota guvernului sovietic din 26 mai.
Reţine atenţia faptul că, dacă în zilele
premergătoare alegerilor parlamentare
ziarele burgheze căutau să-şi convingă ci­
titorii că cercurile guvernante engleze ar
tinde spre o înţelegere cu Uniunea So­
vietică, la 29 mai două din cele mai mari
ziare de duminică „Sunday Times“ şi „Ob-
server“ au insistat asupra creării unui
„front unic'“ al puterilor occidentale îna­
intea conferinţei şefilor celor patru pu­
teri.
La Londra s-a anunţat că urmează să
aibă loc noi consultăm ale statelor occi­
dentale în problema tratativelor cu Uni­
unea Sovietică. Este semnificativ faptul
că drept loc al acestor consultări a fost
ales Washingtonul şi nu Londra, unde au
avut loc consultările înainte de începe­
rea (Şampaniei electorale din Anglia.
Ziarul „Mianchester Guardian“ scria la
26 m ai: „Este greu de înţeles de ce le
trebuie puterilor occidentale atîta timp
pentru a se înţelege asupra datei şi lo­
cului celui mai potrivit pentru conferinţa
celor patru puteri“. Răspunsul la acea­
stă întrebare îl dă o informaţie transmisă
de corespondentul din Washington al zia­
rului „Sunday Times” care scria la 28 mai
că Departamentul de stat al S.U.A. nu
manifestă nicidecum dorinţa de a ace'e-
lera pregătirile în vederea tratativelor cu
Uniunea Sovietică. Comentariile presei do­
vedesc că diplomaţia engleză încearcă să
Redacţia şi Adm. ziarului Str. 6 Martie, nr. 9. Telefon: 188-189. Taxa plătită în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA.
-L
DRUMUL SOCIALISMULUI
şi delegaţia guvernamentală a Iugoslaviei In seara aceleiaşi zile, la Casa Gărzii,
în frunte cu I. Broz-Tito. în prezenţa membrilor delegaţiilor celor două
ţări, a consilierilor şi experţilor lor, precum lui de Miniştri al U.R.S.S., N. A. Bulganin.
La şedinţă a fost examinată şi adoptată şi a reprezentanţilor presei, a fost semnată
Declaraţia guvernelor Uniunii Republicilor Declaraţia sus-menţionată.
Sovietice Socialiste şi Republicii Populare
Federative Iugoslavia. Declaraţia a fost semnată i
socialismului, şi .pentru oare în prezent giitim în O.N.U. Republicii Populaire Chi­
există condiţii obiective. neze. Ar fi de asemenea important să fie
primite ca membre în această organizaţie
La examinarea problemelor asupra că­ toate celelalte state care corespund ce­
rora s-au dus tratative şi în scopul întă­ rinţelor Cartea O.N.U.
ririi încrederii şi colaborării între popoare,
cele două guverne pornesc de la următoa­ Cele două guverne sînt de acord că
rele principii: toate popoarele trebuie să depună noi
eforturi pentru realizarea unor rezultate
indivizibilitatea păcii, singurul princi­ pozitive şi a unor acorduri în tratativele
piu pe oare se poate baza securitatea co­ privind probleme atît de esenţiale pentru
lectivă ; pace în întreaga lume cum sînt problema
reducerii şi limitării armamentelor pre­
respectarea suveranităţii, independen­ cum şi a interzicerii armei atomice, pro­
ţei, integrităţii teritoriale şi egalităţii în blema creării unei securităţi colective ge­
drepturi a statelor în relaţiile dintre ele nerale, inclusiv a unui sistem de securi­
şi în relaţiile cu celeilalte sta te ; tate colectivă în Europa, bazat pe un
tratat, problema folosirii energiei atomice
recunoaşterea şi dezvoltarea coexisten­ în scopuri paşnice.
ţei paşnice între popoare, indiferent de
deosebirile ideologice şi deosebirile în Ca urmare a acestor eforturi ar fi
orînduiirea socială, ceea ce presupune co­ creată o atmosferă care ar permite toto­
laborarea tuturor statelor în domeniul dată rezolvarea pe oaie paşnică a unor
relaţiilor internaţionale în general şi în probleme internaţionale primordiale arză­
domeniul relaţiilor economice şi culturale toare, cum sînt rezolvarea de comun acord
în special; a problemei germane pe o bază democra­
tică şi în conformitate cu dorinţele şi
respectul reciproc şi neamestecul în interesele poporului german, precum şi
treburile interne sub oricare motiv —fie cu interesele securităţii generale, satisfa­
el de caracter economic, politic sau ideo­ cerea drepturilor legitime ale Republicii
logic — întrucât problemele orinduiirii Populare Chineze asupra Taivanuliui.
interne, deosebirii dintre 9isteme sociale
şi deosebirii dintre formele concrete de Cele două guverne salută rezultatele
dezvoltare a socialismului sînt o chestiune conferinţei de la Banduing ca fiind o con­
care priveşte exclusiv popoarele fiecărei tribuţie importantă la ideea colaborării
ţări în parte ; internaţionale, Ca un sprijin dat eforturi­
lor popoarelor din Asia şi Africa de a-şi
dezvoltarea colaborării economice bila­ întări independenţa, politică şi economică,
terale şi internaţionale şi înlăturarea tu­ şi consideră că toate acestea contribuie la
turor acelor factori în relaţiile economice întărirea păcii în întreaga lume.
care îngreunează schimbul de mărfuri şi
frânează dezvoltarea forţelor de producţie III.
în lume şi în cadrul economiei naţionale;
S-a acordat toată atenţia analizei rela­
acordarea de ajutor prin organismele ţiilor dintre cele două ţări pînă în mo­
respective ale O.N.U., precum şi sub alte mentul de faţă şi perspectivelor dezvol­
forme care sînt în conformitate Cu prin­ tării lor viitoare. Ţinând seama de faptul
cipiile O.N.U„ aitît economiei naţionale că în ultimii and s-a produs o tulburare
cît şi regiunilor înapoiate din punct de serioasă în relaţiile dintre ele, ceea ce a
vedere economic, în interesul popoarelor dăunat atât celor două părţi interesate, cît
acestor regiuni şi în interesul dezvoltării şi Colaborării internaţionale — guvernele
economiei mondiale ; U.R.S.S., şi R.P.F.I., exprimîndu-şi hotă­
rârea de a dezvolta relaţiile lor viitoare
încetarea oricăror forme de propagandă în spiritul colaborării prieteneşti, şi ba-
şi dezinformare, precum şi a altor acţiuni zîndu-şe .pe principiile expuse în declara­
oare seamănă neîncredere şi oare îngreu­ ţie, au căzut de acord asupra celor ce ur­
nează într-un fel sau altul crearea unei mează :
atmosfere pentru colaborarea internaţio­
nală constructivă şi coexistenţa paşnică 1. Să ia toate măsurile necesare pentru
între popoare; stabilirea unei situaţii contractuale nor­
male pe baza căreia vor reglementa şi
condamnarea oricărei agresiuni şi a asigura dezvoltarea normală a relaţiilor
oricărei încercări de a stabili dominaţia în vederea extinderii colaborării dintre
politică şi economică asupra altor ţă r i; cele două ţări în toate domeniile în care
6înt interesate ambele guverne.
recunoaşterea faptului Că politioa blocu­
rilor militare agravează încordarea in­ 2. Ou privire la necesitatea de a se în­
ternaţională, subminează încrederea în­ tări legăturile economice şi de a se lărgi
tre popoare şi face să crească primejdia dolaborarea economică dintre cele două
de război. ţări.
II. In acest scop, cele două guverne au
căzut de acord să ia măsurile necesare
Cele două guverne pornesc în politica care să lichideze consecinţele ivite în re­
lor de la principiile enunţate în Carta Or­ laţiile economice dintre cele două ţări ca
ganizaţiei Naţiunilor Unite şi sânt de urmare a tulburării situaţiei contractuale
acord că este necesar să se depună noi
eforturi pentru întărirea rolului şi presti­
giului O.N.U., ceea ce şi-ar găsi o deose­
bită confirmare în acordarea Iodului le-
Pentru guvernul Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
N. A. BULGANIN
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦II¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦yg¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦III¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦BIHBIHIIIII!
com en tarii externe
de V. MATVEEV putut citi următoarele două anunţuri:
Primul la rubrica „Cereri“ : „Militarii din-
manevreze. In timp ce observatorul diplo­ tr-o unitate americană şi familiile lor
matic al ziarului „Sunday Times“ afirmă Caută oase şi apartamente ou tot confor­
că cercurile oficiale de la Washington şi tul“, cel de al doilea anunţ figura la ru­
Londra înclină în prezent să fixeze con­ brica „Oferte“ şi conţinea1 o precizare
ferinţa Celor patru puteri pentru sfârşitul foarte semnificativă: „De închiriat un
lunii august sau pentru luna septembrie, cottage, având ca dependenţă un garaj
observatorul diplomatic al ziarului „Daily cald, uscat; în caz de nevoie poate fi fo­
Express“ scrie că Anglia insistă asupra losit şi un teren pitoresc de 2 ha... Nu se
convocării conferinţei pe la mijlocul lu­ închiriază americanilor“. Această ultimă
nii iulie, fiind sprijinită în această pri­ precizare arată în mod grăitor sentimen­
vinţă şi de Finanţa. tele pe care le nutreşte populaţia faţă de
ocupanţii americani oare au inundat An-'
Popoarele cer ca conducătorii puterilor glia.
occidentale să depună eforturi sincere Sn
vederea convocării „Conferinţei celor pa­ „Nici un singur metru“
tru” pentru a se ajunge la o slăbire a
încordării internaţionale. „Deasupra localităţii Langendiebach din
apropierea oraşului vest-german Hanau
In căutare de carne de tun (landul Hessen) fâlfâie un steag negru,
simbol al nenorocirii — scrie ziarul ger­
Străzile oraşelor şi satelor din Coreea man „Freies Volk“. Pe pereţii caselor, pe
de sud sînt cutreerate de „detaşamente garduri şi copaci apar afişe, panouri, me­
de siguranţă" speciale: copoii îisanmanişti reu noi şi noi inscripţii prin care popu­
caută „persoane care s-au sustras de la laţia comunii Langendiebach şi a comu­
nelor învecinate îşi exprimă protestul îm­
serviciul militar“... Tinerii sud-coreeni nu
doresc să servească în armata marionetă, potriva planurilor autorităţilor de ocu­
paţie americane, planuri care aduc ger­
iar lisânmaniştdd recurg la mijloace excep­ manilor sărăcie şi ruină. Potrivit acestor
ţionale pentru a împinge tineretul în di­ planuri, aci urmează să fie construit un
viziile nou formate. După cum transmite
agenţia Habton Thonsin, autorităţile din uriaş aerodrom pentru avioane de vână­
Seul au anunţat că vor fi încorporaţi stu­ toare cu reaoţie, iar oasele, grădinile,
denţii- oare au depăşit „vârsta de studii“ ogoarele şi pădurile urmează să fie rase
precum şi studenţii „care nu au obţinut
fără milă de pe suprafaţa pământului.
succese în învăţătură“. Până şi Ministe­
rul Culturii şi învăţământului din Coreea Populaţia este ferm hotărâtă să lupte pen­
de sud este nevoit să reounoască că acea­ tru a nu ceda nici un singur metru pătrat
stă măsură echivalează cu închiderea in­ din pământul ei“.
stituţiilor de învăţământ superior.„
Ziarul „Freies Volk“ reproduce două
Citind anunţurile... inscripţii de acest fel care oglindesc ati­
tudinea locuitorilor din comunele amin­
Intr-un număr al ziarului provincial en­ tite faţă de intenţiile agresive ale ocu­
glez „East Anglian Daily Times“ s-au panţilor americani. „Atenţie, jefuitorii de
Pentru guvernul Uniunii Republicilor So­
vietice Socialiste, de preşedintele Consiliu­
Pentru guvernul Republicii Populare Fe­
derative Iugoslavia, de preşedintele R.P.F.I., gă la cămin şi s-o spună aşa, pe şleau.
I. Broz-Tito.
normale.
Ele au căzut de adord de asemenea să
procedeze la încheierea acordurilor nece­
sare oare vor reglementa şi înlesni dez­
voltarea relaţiilor economice în direcţia
sus-menţionată.
3. In scopul dezvoltării relaţiilor cultu­
rale, cele două guverne s-au declarat gata
să încheie o convenţie cu privire la cola­
borarea Culturală.
4. Atribuind o mare însemnătate infor­
mării opiniei publice pentru dezvoltarea
colaborării prieteneşti dintre popoare şi
în dorinţa ca opinia publică să fie infor­
mată în mod exact şi obiectiv, cele două
guverne au căzut de acord asupra necesi­
tăţii de a se înoheia o convenţie cu pri­
vire la un serviciu de informaţii în spi­
ritul hotărârilor O.N.U. şi pe baza reci­
procităţii în ce priveşte situaţia şi privi­
legiile organelor acestui serviciu pe teri­
toriul fiecărei părţi contractante.
5. Sprijinind recomandările O.N.U. ou
privire la dezvoltarea .colaborării dintre
toate ţările în folosirea energiei atomice
în scopuri paşnice, ceea ce prezintă un
interes esenţial pentru întărirea păcii şi
pentru progresul în întreaga lume, cele
două guverne au căzut de acord să stabi­
lească o colaborare reciprocă în acest do­
meniu.
6. Cele două guverne au căzut de acord
să ia măsuri pentru încheierea unor con­
venţii în scopul rezolvării problemei cetă­
ţeniei sau respectiv a repatrierii cetăţe­
nilor uneia din părţile contractante care
se află pe teritoriul celeilalte părţi. Cele
două guverne sînt de acord că aceste con­
venţii trebuie să se bazeze pe respectarea
principiilor de umanitate, precum şi pe
principiile unanim acceptate ale liberului
consimţământ în ce priveşte persoanele
despre care este vorba.
Cele două guverne sînt de asemenea de
acord în ceea ce priveşte garantarea
drepturilor la apărare pentru cetăţenii ce­
leilalte părţi pe teritoriul său,. suibînţele-
gînd pim aceasta şi dreptul cetăţenilor
de a-şi păstra cetăţenia pe care au avut-o
înainte de sosirea pe teritoriul celeilalte
părţi contractante.
7. In spiritul principiilor paşnice, ex­
puse în prezenta declaraţie, precum şi
pentru o mai bună cunoaştere şi înţele­
gere reciprocă a popoarelor ţărilor lor,
cele două guverne au căzut de acord să
sprijine şi să înlesnească colaborarea or­
ganizaţiilor sociale din cele două ţări prin
realizarea unui contact prin schimbul
liber de păreri.
8. Cele două guverne au căzut de acord
să depună eforturi maxime pentru înfăp­
tuirea sarcinilor şi hotărârilor prezentei
declaraţii, în interesul dezvoltării conti­
nue a relaţiilor dintre cele două ţări şi în
interesul dezvoltării colaborării interna­
ţionale şi a întăririi păcii în întreaga
lume.
Pentru guvernul Republicii
Populare Federative Iugoslavia
Preşedintele R.P.F.I.
I. BROZ-TITO
pămînt“ — aceste Cuvinte se pot citi pe
un afiş oare reprezintă un aviator yan­
keu şi un avion american. „Nici un singur
metru pătrat“ răspund patrioţii vest-ger-
mani americanilor oare vor să acapareze
pământul lor.
Ieşiri nedemne
Anumite cercuri din Anglia ‘care spri­
jină politica de remilitarizare a Germaniei
occidentale, au sărbătorit în felul lor cea
de a 10-a aniversare a înfrângerii fascis­
mului hitlerist.
Iată două exemple caracteristice. Te­
leviziunea engleză a programat pentru
ziua aniversării victoriei, prezentarea unei
noi piese de Charles Morgan „Un hotar
de-a lungul fluviului“. In întreaga piesă
autorul lasă să se înţeleagă că nu-1 pă­
răseşte „sentimentul vinovăţiei“ pentru
faptele săvârşite de oameni în timpul răz­
boiului. Dar ce anume îl nelinişteşte şi îl
enervează ? Ziarul londonez „Daily Wor-
ker“ ne dă explicaţia: Charles Morgan
şi cei de teapa lui sânt mâhniţi, deoarece
consideră că nu naziştii erau cei oare tre­
buiau ucişi. Autorul pune chiar pe unui
din eroii piesei să califice drept „nebunie“
mişcarea patriotică de rezistenţă împotriva
invaziei hitleriste în ţările ocupate din
Europa. Este greu să ne închipuim o ti­
căloşie mai m are!
O ieşire tot atât de nedemnă şi-a per­
mis şi radioul englez. Intr-una din pri­
mele zile ale lunii mai, ascultătorii de ra­
dio deschizînd aparatele au putut auzi cu
uimire... imnul Kaiseruliui şi al lui Hiitler
„Germania, Germania mai presus de
toate“, transmis de „B.B.C.”. „Recunosc...
că nu am încercat un sentiment de bu­
curie auzind la radio „Germania, Germa­
nia mai presus de toate“ — scrie în „Daily
Worker“ cititoarea EUen Fosviaosky. Prea
amare şi neplăcute au fost amintirile pe
care mi le-a trezit ac'eastă melodie ca
probabil şi multor alto ra! Este intere­
sant de ştiut dacă această transmisiune
Cum a primii curaj solistul
Renghea Tudor
La început nu a vrut, dar pînă la urmă
totuşi s-a învoit. Acum, simţea parcă din
nou că-i pare rău fiindcă a primit şi a-
ceastă părere de rău îl apăsa mai ales cu
cît îşi dădea seama că ziua serbării se a-
propie mai mult. Umbla din ce în ce mai
posac şi uneori simţea îndemnul să mear­
— Ştiţi ce ?... Iacă im mai vreau... Am
vrut atunci, dar acum nu mai vreau.
De altfel de multe ori a pomit-o spre
cămin cu asemenea gînduri, dar a tot a-
mînat mereu. Acum, nu mai putea da îna­
poi. Iacă, mai era o zi două pînă la ser­
bare şi dacă s-ar retrage, rămînea progra­
mul incomplect. Ce mai încolo-încoace,
dacă a intrat în horă, acum o să joace
pînă la capăt. Ce o fi, o fi...
Adeseori îi venea în minte seara aceea,
petrecută cu o lună în urmă. Erau adu­
naţi la cămin, aproape toţi tinerii din sat,
printre care şi el Renghea Tudor. Puneau
la cale, împreună cu directorul, un pro­
gram artistic nou. Deşi nu participase ni­
ciodată în vreun program, totuşi lui Ren­
ghea îi plăcea să meargă şi să asiste la
repetiţii. In seara aceea, cum s-a făcut,
cum nu s-a făcut, că numai ce s?a ridi­
cat cineva de lingă el şi-a spus:
— Tovarăşi să introducem în progra­
mul nostru şi vreo doină sau două...
— Să introducem, răspunseră unii, dar
cine să le cînte ?...
— Cine ?... vorbi din nou cel care fă­
cuse propunerea. Să le Cînte Renghea Tu­
dor tovarăşi. L-am auzit de atîtea ori doi­
nind în timp ce muncea la cîmp, că ră­
sunau dealurile...
Aşa i s-a dat lui Renghea prima sar­
cină în cadrul căminului cultural din sa­
SPORT
FOTBAL
In cea de a 12-a etapă din cadrul cam­
pionatului regional de fotbal ce s-a des­
făşurat duminică 29 mai a.c., s-au înre­
gistrat următoarele rezultate:
FL roşie Lupani—Flacăra 14 1-4
Avînitul Sebeş—Progresul Deva 8-1
Metalul Brad—Minerul Lonea 0-1
Constructorul Huned.-Locomotiva Alba 1-2
Locomotiva Simeria—Metalul Călan 8-0
FI. roşie Alba—Metalul Zlatna 1-1
In urma omologării acestor rezultate de
către comisia de competiţii şi omologări,
clasamentul se prezintă astfel:
Flacăra 14 11 8 2 1 31:9-18
Locomotiva Simeria 11 6 4 1 34:11-16
FI. roşie Alba 11 5 5 1 27: 7-15
Avînitul Sebeş 11 7 1 3 41:13-15
Metalul Brad 11 5 4 2 14: 7-14
Metalul Ghelar 11 5 4 2 16:14-14
Minerul Lonea 11 5 1 5 14:15-11
Metalul Zlatna 11 4 2 5 15:21-10
Metalul Călan 11 4 2 5 16:28-10
Progresul Deva 11 2 4 5 11:24 -8
Locomotiva Alba 11 3 0 8 10:28 -6
FI. roşie Lupecii 12 2 1 9 15:33 -5
Constructorul Huned. 11 0 2 9 7:41 -2
Pentru etapa de astăzi, care va fi de
altfel ultima din turul campionatului, s-a
stabilit următoarea programare.
Progresul Deva—Locomotiva Alba
FI. roşie Alba—Locomotiva Simeria
Metalul Zlatna—Minerul Lonea
Flacăra 14—Metalul Ghelar
Metalul Călan—Avântul Sebeş
Constructorul Huned.—Metalul Brad.
lin cadrul cupei oraşelor la fotbal ju­
niori, este programat pentru astăzi meciul
dintre selecţionata Alba-Iulia şi selecţio­
nata Sibiu, meci daire se va disputa în
oraşul Alba-Iulia.
BASCHET
In urma desfăşurării etapei a n -a din
cadrul campionatului regional de baschet
n-a fost cumva o glumă a „B.B.C.”-uiui
sau dacă nu cumva în acest fel ar fi vrut
să sărbătorească naşterea noului Reich?”
La această întrebare trebuie să răspun­
dem afirm ativ: da, a fost imnul cercurilor
guvernante ale Angliei cîntat pentru mi­
litarismul german în curs de renaştere
şi totodată a fost o glumă sinistră şi o
batjocorire a memoriei acelora oare şi-au
sacrificat viaţa în lupta împotriva hitfle-
rismului.
Complotul' celor „ţicniţi**
Nu ştiu de ce, dar fapt este că cuvân­
tul „ţicnit“ ne-a venit în minte când am
aflat despre rezoluţia supusă congresului
american de către Thomas Dodd.
La 12 mai comisia pentru afacerile ex­
terne a Camerei reprezentanţilor a dez­
bătut propunerea prezentată de Dodd de
a condamna Raisia pentru... agresiune îm­
potriva ţărilor de democraţie populară (?!)
Istoria S.U.A. cunoaşte cazuri când oa­
meni „ţicfniţi“ se dădeau drept politicieni
şi chiar drept senatori. Ou cîţiva ani în
urmă, în capitala statului Ohio-Columbus
a apărut un om care şi-a zis Paul Snow,
senator republican din partea statului
Mâine. El a fost primit de bossii partidu­
lui republican din partea locului, a fost
fotografiat, i s-au cerut chiar consultaţii
în legătură cu proiectul unei noi legi.
Marşul triumfai al lud Paul Snow a fost
însă întrerupt într-un chip destul de stra­
niu : a venit poliţia să-l caute şi l-a rea­ trofală ultima rămăşiţă de prestigiu dacă,
dus de unde fugise —la ospiciul de alie­
naţi...
Dar vai, în ceea ce-i priveşte pe Tho­
mas Dodd, poliţia n-a venit să-l ducă îna­
poi. Mai mult decât atît, după cum anunţă
agenţia United Press, comisia pentru afa­
cerile externe a Camerei reprezentanţilor
a aprobat rezoluţia prezentată de Dodd şi
care cere O.N.U. să condamne Rusia ca
agresoare. Iar a doua zi, senatorul Dirksen
a prezentat o rezoluţie similară spre exa­
minare Senatului.
Este. ridicol să ne lansăm în polemică cu
Nr. 484
tul său — Geoagiu. Nu-i vorbă, îi plăcea
lui să cînte, dar cînd se gîndea că va tre­
bui să facă acest lucru în faţa unei săli
pline de lume, parcă-i pierea tot curajul.
...Seara cu programul sosi şi cînd să
vină şi rîndul lui Tudor, mai, mai că n-a
vrut să iasă pe !scenă. Totuşi o ieşit.
Ajuns în faţa cortinei, s-a uitat odată
încurcat peste lume, şi văzînd îndreptate
spre el atîtea priviri, simţi un îndemn s-o
ia la fugă. Poate chiar ar fi făcut-o, de
nu i s-ar fi aşezat în picioare, o slăbi­
ciune aşa neaşteptată. începu a privi din
colţ în colţ, uitînd de-a binelea pentru ce
anume a ieşit acolo. Cineva de după cor­
tină începu a-i şopti — Hai Tudore... dă-i
drumul... începe... cîntă...
...Şi Tudor a început. încet, cu glas tre­
murat şi nesigur, apoi din ce în ce mai
hotărît, mai stăpîn pe sine. Versul domol
începu, a se legăna uşor şi cald, povestind
prin melodia sa, despre munca ţăranilor,
despre viaţa nouă a acestora. Nici nu se
stinsese bine ultima notă şi aplauzele din
sală, izbucniră furtunos, atît de furtunos
încît Tudor se sperie.
Ajuns din nou în culise, Renghea se,
simţea uşor, uşor ca un fulg şi inimos.
Niciodată nu i-au fost ascultate cîntecele
de atîta lume. Se apropie sfios de dirijor.
— Tovarăşe dirijor... te rog... te rog
foarte m u lt; mai lasă-mă să cînt una...
numai una...
Şi Renghea a mai cîntat una, apoi încă
una....
Acum, Renghea, cîntă la fiecare ser­
bare, e solistul nelipsit al programelor ar­
tistice date de către căminul cultural din
Geoagiu.
V. D.
desfăşurate duminică 29 mad 1955, s-au
înregistrat următoarele rezultate -
Progresul Deva—Dinamo Deva 29-74
Minerul Petroşani—Constr. Petroşani 59-41
Metalul Brad—FI. roşie Sebeş 20-0
Minerul Lupeni—Ştiinţa Deva 83-39
In urma omologării rezultatelor, clasa­
mentul echipelor se prezintă astfel :
Mânerul Petroşani 2 2 0 178: 77 1
Metalul Brad 2 2 0 78: 36-4
Dinamo Deva 2 1 1 125: 85-3
Constructorul Petroşani 2 1 1 72: 89-3
Minerul Lupeni 1 1 0 83: 39-2
Metalul Hunedoara 1 1 0 56- 51-2
Progresul Deva 2 0 2 59:105-2
Ştiinţa Deva 2 0 2 75:141-2
FI. roşie Sebeş 2 0 2 36:139-1
Etapa IlI-a din 5 iunie 1955
FL roşie Sebeş—Minerul Lupeni
Constructorul Petroşani—Metalul Brad
Dinamo Deva—Minerul Petroşani
Metalul Hunedoara:—'Progresul Deva
Ştiinţa Deva (nu joacă):
HANDBAL
Zilele trecute s-a terminat turul celui
de al treilea Campionat regional de hand­
bal masculin, disputat în regiunea Hune­
doara. La desfăşurarea lui au luat parte
7 echipe.
In general, lupta a fost dîrză şi echi­
librată, mai ales între primele trei echipe
clasate. Cea mai bună pregătire fizică şi
tehnică a dovedit-o echipa „Metalul“ 108
oare a terminat neînvinsă turul campiona­
tului.
Clasamentul se prezintă după cum ur-
mează : 6 6 0 0 46:19-12
Metalul 108
Minerul Aninoasa 6 5 0 1 63:24-10
Constructorul Huned. 6 4 0 2 51:25 -8
Mânerul Petroşani 6 3 0 3 29:44 -6
Dinamo Orăştie 6 2 0 4 32:35 -4
Minerul Lupeni 6 1 0 5 29:67 -2
Avîntul Sebeş-Petreşti 6 0 0 6 0:36 -0
congressmanii şi să le dovedim că U.R.S.S.
nu este agresoare. Parcă n-ar şti şi sin­
guri acest lucru ! In afară de aceasta,
Dodd şi Dirksen nu sînt originali în Ca­
lomnia lor care a mai fost demascată în
repetate rânduri spre ruşinea autorilor ei.
Intr-adevăr Dodd şi Dirksen au avut un
peroursor: congressmanul Charles Kars-
ten. Din iniţiativa acestuia, în 1953 a fost
creată pe lângă Camera reprezentanţilor o
comisie cu o destinaţie specială — aceea
de a face scandai despre „agresiunea co­
munistă“. Şi într-adevăr comisia a făcut
scandal. Karsten visa la restabilirea ve­
chilor regimuri în ţările de democraţie
populară. După cât se vede, fiind puţin
„ţicnit“ el spera că făcând scandal va
putea opri legile evoluţiei sociale. Kars­
ten a sfîrşit aproape ca şi Paul Snow. Ce-i
drept, el nu a fost internat într-un ospiciu
de alienaţi, dar în schimb l-au scos din
Capitolul. După el nu a venit poliţia, dar
în alegerile din noiembrie 1954 alegătorii
i-au pricinuit o înfrângere răsunătoare.
Cum se explică atunci că Dodd şi Dirk­
sen, oare cunoşteau sfârşitul politic lipsit
de glorie al lui Karsten, s-au hotărât to­
tuşi să reia preocuparea acestuia ? Răs­
punsul la această întrebare nu este greu.
Orientarea în domeniul politicii externe a
guvernului sovietic îndreptată spre ate­
nuarea încordării internaţionale i-a câşti­
gat Uniunii Sovietice dragostea şi recu­
noştinţa a milioane de oameni în diferite
ţări ale lumii. Pe de altă parte, acei care
refac wehrmachtul şi intensifică cursa
înarmărilor pierd Cu o repeziciune catas­
în genere, l-au avut cândva.
Popoarele văd, gândesc, compară, trag
concluzii. Or, aceste concluzii nu sînt,
evident, în favoarea politicienilor de la
Washington. Iată de ce Dodd şi Dirksen
au făcut încercarea disperată de a defăima
Uniunea Sovietică. La Dodd şi Dirksen
este deci vorba de o provocare ticluită in
mod conştient, bine pregătită dar totuşi
formidabil de lipsită de inteligenţă.