Page 9 - 1955-06

Fluneuoara-Devp i
mol Socialismului
Ânu! Vil. nr. 485
S ă executăm la timp
Şi la un înalt nivel agrotehnic
prăşitul culturilor
Folosind cu pricepere fiecare ceas, fie­ săm înţat in pătrat, ci şi acolo unde a fost
care zi bună de lucru, însămânţările cul­
turilor de primăvară, în regiunea noastră,
s-au făcut la timp şi în condiţiiuni agro­
tehnice mai superioare faţă de anul tre­
cut. Metodele noi de muncă, Cum sînt în-
sămînţaitu'l plantelor prăşitoare în cuiburi
aşezate în pătrat şi iarovizarea cartofilor,
au fost pnaotioate de asemenea pe scară
miai largă.
In această primăvară s-au însămânţat
paste 1.300 ha. porumb şi peste 2.700 ha.
cu cartofi în cuiburi aşezate în pătrat.
Printre unităţile agricole oare au însă­
mânţat plante prăşitoare în pătrat pe su­
prafeţe mai mari, sa găsesc gospodăriile
agricole colective din Daia Română (207
ha.), Apoldul de Sus (127 ha.), „Filimon
Sîrbu“ din Şibot (26 ha.), Pridaz (25 ha.)
şi alte gospodării colective, întovărăşiri
agricole şi un num ăr însemnat de ţărani
muncitori cu gospodării individuale, frun­
taşi ai recoltelor bogate.
Lupta pentru obţinerea de recolte bo­
gate, nu s-a încheiat însă odată ou ter­
minarea însămînţărilor. O etapă deosebit
de însemnată în această perioadă, o con­
stituie lucrările de întreţinere a semănă­
turilor, lucrări oare trebuie să se facă in­
tr-u n timp scurt şi să se repete ori de
cîte ori pămîntuil formează scoarţă sau
apar buiruienile.
Buruienile ne distruse, fac să scadă pro-
duoţia ou 300-400 kg. la ha., ba de multe
ori chiar şi mai mult.
Pentru a preîntâmpina pagubele mari
pricinuite de buruieni, oamenii muncii de
pe ogoare au datoria să le distrugă ori de
cit® ori apar, prin praşilele repetate oare
trebuie să le facă, conştienţi fiind de fap­
tul că buruienile fac să scadă producţia
la ha.
Numeroşi oameni ai muncii de pe ogoare
eu început să facă .prăşitul porumbului,
cartofilor, florii-soarektd şi a altor culturi
prăşitoare. Exemplu bun de urmat sînt
ţăranii muncitori din comuna Şoimuş, ra­
ionul Ilia, care pînă în prezent au pră­
şit 39 la sută din plantele prăşitoare, iar
la unele culturi, ca sfeolă de zahăr şi car­
tofi, au făcut şi praşila Il-a. Primii oare au
ieşit la prăşit la toate culturile sînt ţăra­
nii muncitori, Turcu Ioan, Ioţa Ramulus,
Brînduşa Andronic, Turcu Nicolae, Luda
Aron, Gabor Avei şi alţi fruntaşi ai recol­
telor bogate.
Colectiviştii din Şibot, raionul Orăştie,
avînd porumbul însămânţat în cuiburi a-
şezate în pătrat, cu ajutorul S.M.T. Orăş­
tie, care le-a executat prăşitul mecanic cu
tractorul K.D.P. 35, au reuşit ca într-o zi
şi jum ătate să termine complect prăşitul
pe 26 ha. Gospodăriile colective din Apol-
dul de Jos, Sebeş, Dobîroa, Gîrbova, ra­
ionul Sebeş, Cistei, raionul Alba, ou în­
cheiat de asemenea contracte cu S.M.T.-ui
pentru a le executa prăşitul mecanic pe unde nici pînă în prezent nu sînt insta­
suprafeţele de teren1însămânţate în cui­
buri aşezate în pătrat.
Sânt însă gospodării colective oare re­
fuză să încheie contracte cu S.M.T.ul pen­
tru a le exeduta prăşitul mecanic, cu toate
că d e au însămânţat suprafeţe însemnate
cu plante după metoda ouiburilor în pă­
trat. Aşa de pildă, gospodăriile colective
din Daia Romină, Apoldul de Sus, P ri-
eaz, etc., neeunosoîmd felul cum se poate
face prăşitul mecanic cu tractorul şi re­ şi să dea îndrum ări şi sfaturi practice cu
zultatele pozitive ale acestuia, au refuzat privire la felul în care trebuie executate
Să întreţinem culturile să ne pregătim pentru recoltăriPreşedinţii acestor gospodării colective sare pentru oomhatereu dăunătorilor. Teh­
încheierea Contractelor cu S.M.T.
şi membrii consiliilor de conducere, vor
trebui să nu mai trăiască ou impresia că
sapa, este o unealtă de neînlocuit în exe­
cutarea prăşitului. Ei vor trebui să urmeze
în această privinţă, exemplul colhoznici­
lor sovietici care execută toate lucrările
de întreţinere a plantelor prăşitoare cu
mijloace mecanizate, cât şi exemplul gos­
podăriei agricole colective „Filimon Sîr-
bu” din Şibot, raionul Orăştie, oare deja
a şi făcut praşila I-a cu tractorul la toate
plantele prăşitoare, obţinând rezultate
frumoase în această direcţie.
Prăşitul mecanic du tractorul în ambele
părţi în lungul şi latul şirurilor la' cultu­
rile semănate în pătrat, asigură o mare
economie de braţe de muncă care pot fi
folosite în această perioadă de timp la alte
munci cum s în t: recoltatul furajelor pen­
tru vite, pliiviitul culturilor, lucrări în gră­ susţinută muncă de lămurire, arătîndu-le
dina de legume, etc. Pe lingă aceste avan­
taje, gospodăriile colective făcînd prăşi­ este să ia măsuri de combaterea dăunăto­ şit în aceeaşi zi. Aceşti harnici muncitori
tul cu tractoarele, vor putea executa mai rilor culturilor.
multe praşile. Cercetătorii agronomi şi
fruntaşii recoltelor bogate, spun că „o pră­
şită ajută cât o ploaie bună“. Făcînd mai
multe praşile, se distrug buruienile, se a-
fînează şi se aeriseşte solul împiedicând
în acelaşi timp evaporarea apei. Prăşitul
porumbului ou mijloacele mecanizate se
poate face nu numaî acolo unde s-au în­
in activitatea culturala a cooperatorilor
Munca de culturalizare a maselor de
cooperatori din regiunea noastră,' se des­
făşoară în cadrul, celor două cluburi, 6
colţuri roşii, de către cele patru brigăzi
artistice de agitaţie şi 3 echipa de teatru.
In rândul artiştilor amatori recrutaţi din
cadrul cooperatorilor sint antrenaţi un
M K H .ETA 8I W N TOATE ŢĂRILE UNIT! VA!
Joi 9 iunie 1955
însăm înţat în rânduri simple, la distanţa
de 70 cm. între rînduri.
O mare atenţie trebuie să dăm complec-
tării golurilor din semănături. Compdecta-
rea se face ou sămânţă ţinută în apă în
prealabil 4=8 de ore, pentru a i se grăbi
iniCoQ ţitui
In această perioadă oamenii muncii de
pe ogoare, trebuie să acorde toată aten­
ţia lucrărilor de întreţinere la plantele
tehnice, cum s în t: sfeola de zahăr, tutu­
nul şi plantele medicinale, cît şi comba­
terii dăunătorilor acestora.
Cultivatorii sfeclei de zahăr, pentru a
facte ca producţia să crească mai mult la
hectar, vor trebui ca odată cu executarea
prăşitului să aplice şi îngrăşăminte chi­
mice.
Bacă plantele au răsărit prea dese şi
sînt viguroase, atunci, odată cu prăşitul,
trebuie executat şi răriitui la floarea-soa­
relui, sfecla de zahăr, porumb, etc.
Felul în care a început să se desfăşoare
lucrările de întreţinerea culturilor, în
multe raioane din regiunea noastră, e Cu
totul nesiatişfăcător. In raioanele Sebeş şi
Alba, sînt m ulte posibilităţi ca prăşitul să
se facă mai intens. S.M.T.-urile din aceste
raioane, vor trebui să popularizeze mai
mult în rînduil colectiviştilor şi a ţăranilor
muncitori ou gospodării individuale, im­
portanţa executării prăşitului cu mijloace
mecanizate, îndrumindu-i să încheie con­
tracte în această privinţă.
Un sprijin preţios îl aşteaptă oamenii
muncii din agricultură din partea coope­
rativelor de consum. Ele trebuie să
considere ca una din principalele
lor sarcini actuale, aprovizionarea ţă­
ranilor muncitori cu sape şi prăşitori cu
tracţiune animală, unelte ce sînt atât de
necesare executării prăşitului.
Din păcate’, trebuie spus că organele de
conducere cooperatiste, precum şi unită­
ţile cooperatiste de la sate, nu dau atenţia
cuvenită bunei aprovizionări a ţăranilor
muncitori cu aceste unelte simple. Nu le
pun- la dispoziţie prin centrele de închi­
riat maşini, unelte şi prăşitori cu trac­
ţiune animală.
In ce priveşte grădinile de legume, în
vederea obţinerii unei recolte bogate, ţă­
ranii muncitori, gospodăriile de stat şi cele
colective, S.M.T.-urile, vor trebui să aibă
grijă să folosească toate mijloacele de iri­
gat, pompe mecanice, roţi bulgăreşti, etc.
Succese însemnate în această privinţă
sînt obţinute de grădinile de legume a
gospodăriilor anexe ale Combinatului si­
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hune­
doara ou sediul în Deva, şi I.C.S.H. din
Lăpugiu, unde moto-pompele sînt folosite
zi şi noapte la udatul grădinii. Nu ace­
laşi lucru se poate spune de grădina
I.C.S.H. din Răpăitul Mare şi Simeria,
late pompele pentru, tras apă.
In bătălia pentru a asigura plantelor
condiţii prielnice de creştere şi dezvol­
tare, sarcini de mare răspundere au in­
ginerii şi tehnicienii agronomi de la punc­
tele agricole şi comune. Ei trebuie să cer­
ceteze starea culturilor împreună ou frun­
taşii recoltelor bogate şi cu colaboratorii
oaselor agronomului, să stabilească îm­
preună toate lucrările ce trebuie făcute
diferite lucrări, să indice măsurile nece­
nicienii agronomi sînt chemaţi să contri­
buie din plin la introducerea în practica
agricolă a realizărilor ştiinţei înaintate, să
organizeze pentru aceasta schimburi de
experienţă ou privire la prăşitul mecanic
şi la alte lucrări de întreţinerea plantelor
prăşitoare.
întreaga răspundere pentru executarea
lucrărilor de întreţinerea culturilor, potri­
vit agrominimului, cade în sarcina sfatu­
rilor populare şi a organizaţiilor de par­
tid. In această etapă a lucrărilor agri­
cole, sfaturile populare comunale şi orga­
nizaţiile de bază sînt chemate să desfă­
şoare o largă muncă de lăm urire şi de
mobilizare a oamenilor muncii în bătălia
pentru recolte mari. Agitatorii trebuie in­
struiţi în mod temeinic să desfăşoare o
ţăranilor muncitori cît de necesar este să
execute prăşitul plantelor şi cît de necesar
Fruntaşii în lucrările de întreţinerea prafaţă de 3 ha. (Leontin Lazăr, coresp.)
culturilor să fie popularizaţi şi extinse
metodale'ţlor bune de lucru.
Oameni ai muncii de pe ogoare! Apli­
caţi regulile agrotehnice la întreţinerea
culturilor în mod diferenţiat Aceasta vă
va ajuta să dbbîndiţi recolte bogate la
toate culturile.
num ăr de 183 interpreţi oare numai în a-
cest an au dat peste 30 de manifestări ar­
tistice în diferite -centre -ale -regiunii. De
asemenea în cele 15 biblioteoi ou peste
8.400 volume sînt -puse la dispoziţia citi­
torilor diferite cărţi de literatură, tehnice
şi ideologice.
IN A
I POPULAU RES»
4 pagini 20 bani
De pe în tin s u l regiunii noastre
Tovarăşul Ulmeanu Gheorghe este
tenul din cei mai buni tnînuitori ai
maşinilor de găurit din secţia con­
strucţii metalice a Combinatului si­
derurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Hu­
nedoara. La „Raboma“ sa, pe care
a îndrăgit-o atît de mult, el obţine
însemnate depăşiri de normă. Sub
60o/0 depăşire zilnic nu coboară ni­
ciodată. La găurirea pereţilor late­
rali ai corfelor de alimentare a fur­
nalelor şi la flanşele unor conducte
ale furnalului nr. 6 a obţinut depă­
şiri de 2700/0.
In contul anului 1959
In ziua de 7 iunie a.c. brigada condusă
de vestitul miner Mihai Ştefan de la mina
Petrila a început să lucreze în contul anu­
lui 1959. Realizînd lună de lună înaintări
de 40—50 metri liniari atît în suitoare cît
şi în galerii, această brigadă se situează
astăzi în fruntea brigăzilor de mineri de la
Petrila, alături de cea a lui Haidu Iuliu,
Erou al Muncii Socialiste, cu care, împreu­
nă, lucrează acum în penultimul an al ceiui
de al doilea cincinal.
Ultima sarcină anuală de plan, brigada
lui Mihai Ştefan a îndeplinit-o în timo
de 6 luni. In luna mai a.c. a avut o depă­
şire de normă de 118%, iar în primele 7 zile
ale lunii iunie — 152%.
Brigada de tineret a lui Mihai Ştefan
închină succesele sale celui de al V-lea Fes­
tival Mondial al Tineretului şi Studenţilor
din lumea întreagă ce va avea loc în var?
aceasta la Varşovia.
Bunuri de iarg consum
pesie plan
Continuând cu intensitate întrecerea so­
cialistă, muncitorii şi tehnicienii ca lucrea­
ză la sortimentul tuicerie comercială, a
uzinei „Victoria“ Călan, au reuşit ca sar­
cinile planului de producţie pe luna ma.i
să fie depăşite cu 9,2%. Peste plan s-au
dat cu 8,7% mai multe sobe şi maşini de
gătit, vase emailate şi vase negre.
oooooooooooooooococooocxjootxbooobooooooocccocooocoooocte.cic^rx'XOGOOOOCX.OOCOOOfXPCOOOOUOOOGOOCKjCCjCXJOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCCX’OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO ¦ ououoooeooooooogognorvjOooc. CVj-X)OOoor»AO<X)OCdXJ!¦*.>X,CXJOOOOOOOOOOOOooOOOOOOOOrxjnoooooo»
Ţăranii muncitori din
Fruntaşi la prăşitul satul Chergheş, co-
porumttuiui muna Cîrjiţi, raionul
Ilia, şi-au însămînţat
la timp culturile prăşitoare şi acum ele au
crescut mari, viguroase, prevestind o recol­
tă mai bună decît în anii trecuţi. Pentru
a ajuta porumbului să se dezvolte cît mai
bine, majoritatea ţăranilor muncitori din a-
cest sat execută în prezent lucrările de în­
treţinere. De exemplu, ţăranul muncitor
Bera Iosif, a fost printre primii care a ieşit
la prăşitul porumbului. Odată cu prima
praşila, Bera Iosif a făcut şi răritul plan­
telor pe rînd, lăsînd la un cuib cîte una
sau două, după cum erau dezvoltate.
Exemplul lui Bera Iosif a fost urmat şi
de alţi ţărani muncitori din satul Chergheş
ca : Şerban Petru, Vasiu Serafom, Bera
Gheorghe B. şi alţii, care au ieşit la pră­
ai ogoarelor au prăşit în ziua aceea o su­
Anul acesta, în co­
Prăşesc cartotii muna Toteşti din ra­
ionul Haţeg, s-a însă-
rninţat cu cartofi o su,iafaţă însemnată de
pămînt. Pentru ca recolta să fie cît mai
bună, ţăranii muncitori din Toteşti aplică
o seamă de lucrări de întreţinere, in afară
de grăpat şi plivitul buruienilor, lucrări care
au fost executate înainte, ei au început zi­
lele acestea prima praşila. Ţăranii munci­
tori Crişan Anton, Musa Ion (cantoru), Ba-
'beş Ioan şi Drăghin Băiuţ; au şi terminat
prăşitul suprafeţelor ce le-au avui însă-
mînţafe cu cartofi. Hărnicia ţăranilor mun­
citori amintiţi mai sus, precum şi a celor­
lalţi cultivatori de cartofi din comună,'> a
făcut ca pînă în prezent să fie prăşită odată,
suprafaţa de 131 hectare.
C E ST NU MAR:
Din viaţa cooperatorilor meşteşugari i A':, •> — Comentariu extern — Succesele trata­
Viaţa de partid — Pentru buna des­
— Pentru fericirea mea' şi ’ a tuturor făşurare a-încheierii anului şcolar In tivelor sovieto-iugoslave. (pag. 4-a)
- •-...........-• (pag. 2-a) învăţămîntul de partid (pag. 3-a) — Comunicat despre vizita delegaţiei gu­
¦Aşa a fost începutul.- (pag. 2-a) Raid Pentru o .recoltă bogată de le­ vernamentale a Uniunii Sovietice în
gume şi zarzavaturi . (pag. 3-a) Republica Populară Romină (pag. 4-a)
Confecţionăm mai multă încălţăminte .Vom încheia cu succes anul şcolar — Comunicatul Secretariatului Consiliu­
pentru oamenii muncii (pag. 2-a) (pag. 3-a) lui Mondial al Păcii (pag- 4-a)
Pentru o înaltă productivitate a muncii
Sector In fruntea întrecerii so- Oţelarii continuă In cursul lunii mai,
întrecerea oţelarii de la Combina­
fruntaş cialiste pentru mai mult tul siderurgic „Gheorghe
cărbune, sector fruntaş La Gheorghiu-Dej“ din Hunedoara au elabo­
mina Petrila este sectorul V. Planul de
producţie pe luna trecută a fost realizat rat 175 de şarje rapide, fapt care a dus
in proporţie de 152,6 La sută. Preţui de la realizarea planului pe sector în pro­
cost al cărbunelui a fost redus cu 10,68 porţie de 110,30 la sută. Printre oţelarii
lai pe tona de cărbune. Vrednicii mineri harnici de aici se află echipele tovarăşilor
ai acestui sector au economisit 50.000 le! Lăbuneţ .Vaier şi Sbanciu Aurel, oara s-au
din fondul de salarii, iar la materialele evidenţiat în mod deosebit în ceea ce pri­
tehnice necesare mineritului au făcut o veşte aplicarea teoretică a metodelor so­
economie în valoare de 200.000 lei.
vietice Privalov şi Matulineţ. Aceste e-
Aceste remarcabile realizări dobîndite în chips de oţelari au respectat întocmai
muncă de către colectivul sectorului V, ' procesul tehnologic de fabricare a oţelului
condus de inginerul Benea Ioan, se dato­ şi au dat m&tal de bună calitate.
rase aplicării cu succes a metodelor îna­ Preţul de cost al oţelului elaborat în
intate Voroişin, Jandarova şi a altora. Nu­
mărul minerilor fruntaşi care s-au evi­ cursul lunii mai de colectivul sectorului
denţiat în mod deosebit este mare. Prin­ O.S.M. a fost redus cu 51 lei pe fiecare
tre ei se a f lă : şeful de schimb Cimpu tonă. întrecerea pentru noi realizări con­
Pantelemon, minerii Zetea Ioan, Silagy tinuă. La data ds 6 iunie a.c., planul de Rabotorul Papadulis Panaitis de Ia
secţia mecanică a Combinatului side­
Iosif, Chilea Dumitru, Schiau Ioan, Gro- producţie al sectorului oţelărie era de­
zoni Ionel şi alţii. păşit Cu 10 la sută. rurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hune­
doara nu lucrează nuinai la această
Colectiv In seatorul lor de acti- Toţi indicii de Ducând lupta pentru rahoteză, ia care l-a surprins fotogra­
harnic vitate, ceferiştii de la sta­ plan depăşiţi realizarea planului de ful nostru, în timp ce măsura grosi­
ţia Coşlariu muncesc neo­ mea unor grinzi pentru susţinerea
transport, colectivul sta­ ghidajelor la cajele laminoarelor. El
bosit pentru asigurarea unei circulaţii ţiei C.F.R. Orăştie şi-a depăşit planul de deserveşte trei maşini de rabotat. Lu­
transport pe luna mai la toţi indicii. Din crul la mai multe maşini deodată dă
normate pe calea ferată. Dovadă hărni­ numărul total de vagoane încărcate în putinţă acestui harnic muncitor să
cursul acestei luni, 61,8 la sută au fost fo­ obţină depăşiri de normă cuprinse
ciei colectivului staţiei Coşlariu sînt re­ losite prin operaţii duble, adică s-au dat intre 200-304«/0.
după descărcare imediat la încărcare. Prin
zultatele dobîndite în luna mai, cînd pro­ această metodă s-a prescurtat media de Construcţii noi
staţionare a vagoanelor ou 6,2 la sută.
ducţia globală a fost îndeplinită în pro­ economiisându-se astfel 1.162 vagoane/ore. (Red. „Steagul Roşu” Petroşani)
porţie de 116,60 la sută. Productivitatea Prin munca de zi cu zi dusă în colabo­ La Lonea, numai în ultimii trei ap; s-au
rare ou întreprinderile transportatoare s-a dat în folosinţa minerilor peste 400 de a-
muncii în această perioadă a crescut faţă reuşit ca sarcina statică să fie depăşită partamente. Constructorii — aceşti harnici
de plan cu 17,54 la sută, iar economiile cu 17,1 la sută, iar tonajul celor două tre­ schimbători de peisaje — ridică edificii
nuri marşrute expediate la Bucureşti a semeţe. In prezent, brigada constructorului
realizate la vagoane/ore şi materiale în­ fost depăşit cu 9,20 la sută. Miiler Wilhelm lucrează Ia finisarea clu­
bului „L“ cu 54 de apartamente; brigada
sumează 370 lei. S-au evidenţiat în mod deosebit tova­ tovarăşului Schun Gheorghe execută ten-
răşii Homorodean Ioan, impiegat de miş­ cuirea unei cantine-restaurant, iar cea
La dobândirea rezultatelor arătate şi-au care. Barna Iosif magazioner, Bria Achim, a tovarăşului Kulcer Petru munceşte la ten-
avizer, şi alţii. cuirea noului cinematograf. Aceste construc­
adus Contribuţia şi şeful de manevră Votca ţii. ca şi căminul muncitoresc, ale cărui zi­
Roadele aplicării Organizarea procesu- duri au fost ridicate de brigada tovarăşu­
Partenie, revizorul de ace Franţ Ioan, a- metodei Filipov lui tehnologic la furna­ lui Manciu Ioan, vor fi date în folosinţă
în cursul lunilor viitoare.
carul Bălosu Ioan şi alţii. lele uzinei „Victoria“
Călan, după metoda maistrului sovietic ?
Tricotaje multe Colectivul tehnicii de Filipov, a făcut ca lună de lună rezulta­
şl bune tricotaje „Teba“ din Se­ tele muncii fumalişbilor să fie tot mai De curînd a fost predat tninerilor din
beş continuă ou intensi­ rodnice. Astfel, luna’ mai s-a soldat ou în­ Lupeni blocul 3 cu 36 apartamente, iar, în
deplinirea planului producţiei globale în zilele ce urmează va fi recepţionat blocul V
tate lupta pentru o înaltă productivitate a compus din 36 apartamente şi două maga­
zine. In prezent se lucrează la finisarea
muncii, dînd patriei tricotaje muilte, bune
şi ieftine. Planul de producţie pe luna tre-
oută a fost îndeplinit în proporţie de
112,74 la sută. Productivitatea muncii a
crescut cu 12,09 la sută faţă de sarcina
planificată, fapt care a influenţat în mod
direct asupra reducerii preţului de cost al
produselor.
In centrul preocupărilor acestui harnic
colectiv stă problema calităţii produselor.
Planul calitativ a fost realizat la tricotaje
de lînă în proporţie de 100,5 la sută, la
tricotaje de bumbac 103,1 la sută, iar la
tricotaje de mătase 115,2 la sută. La sorti­ proporţie de 103%, productivitatea mun­ blocului IV, ce va fi predat spre folosire la
mentul ciorapi de mătase, planul calitativ cii a crescut pe cap de muncitor cu 3,9%. sfârşitul acestei luni.
a fost realizat în proporţie de sută la sută,
iar la ciorapi de bumbac cu 103,7 la sută. La obţinerea acestor realizări a contri­ La Lupeni, se mai află tn construcţie
buit in mod hotărît depăşirea planului ^locurile 7 şi 16, un cămin muncitoresc cu
Colectivul fabricii a economisit mate­ 170 locuri, o cantină-restaurant, un spital
riale şi materii prime în valoare de 4.000 la fontă pe sectorul furnale cu 4,1%. şi o creşă.
lei. Fruntaşi în producţie au fost decla­ In munca depusă s-a evidenţiat echipa Planul de producţie depăşit
raţii tovarăşii Argetoianu Vasile d® la de fum alişti condusă de Bîrlea Iosif, de
secţia vopsitorie, Vagner Măria şi Doro­ la furnalul nr. 1, care şi-a depăşit sarci­ Depunînd noi eforturi în întrecerea so­
banţ Elena de la apretură, Benea Maria nile de producţie la fontă cu 14,9%. In a- cialistă colectivul de muncă al fabricii
de la secţia depănat şi mulţi alţii, care ceastă echipă lucrează harnicii fumalişti „Vidra“ Orăştie. a reuşit oa planul de
s-au întrecut şi continuă să se întreacă în­ Ivaşcu Gheorghe şi Kis Adam, care apli­ producţie pe luna mai să-l depăşească
tre ei pentru succese cît mai însemnate că în mod just metoda maistrului sovietic cu 18,22%, producând peste prevederile
în producţie. A. Filipov. sarcinilor de plan tot mai multe produse
de blănărie şi cojocărie
—
Pregătirea lucrări­ Peste cîteva zile, staţiunea va fi gata să prăşit şi a doua oară. Pe raioane, situaţia
Se prezintă in felul u rm ăto rraio n u l Aibă
Pregătiri pentru lor agricole de vară, pornească la recoltarea cerealelor, la treieriş 4059 ha prăşite, ilia 3172 ha., Orăştie 2798
recoltare este o preocupare de ha., Haţeg 2144, ha;, Hunedoara. 1756 ha.,
seamă a mecanizato­ şi la dezmiriştit. Sebeş 1728 ha. şi Brad 1415 ha. La pră­
şitul porumbului, cel mai bine se prezintă
Dintre muncitorii staţiunii, au lucrat cel raionul Alba cu 2707 ha., iar la prăşitul
cartofilor raionul Orăştie cu 1229 ha. rea­
rilor de la S.M.T. Miercurea, raionul Se­ mai mult mecanicii Markeli Carol şi Bu­ lizate.
beş. încă de acum cîteva luni, paralel cu cur Prip — primul la reparatul batozelor, in celelalte 'şioane, situaţia prăşitului
pe culturi , este mai slabă. Trebuie să' se
muncile de însămînţări şi de întreţinere a iar al doilea la reparatul secerătorilor-legă­ dea bătălia la prăşitul porumbului in ra­
ioanele Hunedoara şi Orăştie, iar ia pră­
culturilor, ei au început repararea batoze­ tori — care au îndeplinit în ultimui timp şitul celorlalte culturi în raioanele Alba,
Haţeg şi Sebeş.
lor, secerătorilor-legători, a motoarelor elec­ şi cîte două norme pe zi.
.,0 praşilă la timp, kste ca o ploaie
trice, etc., necesare campaniei de recoltări. In clişeu ; cîteva din batozele staţiunii bună“. Tehnicienii agronomi au datoria' să
explice ţăranilor muncitori acest lucru, iar
Şi iată că în prezent, aceste lucrări sînt din Miercurea, gata să pornească spre ariile organele de partid şi de stat să ia foaie
pe sfîrşite, iar muncitorii staţiunii se pot gospodăriilor colective din raion.
mîndri cu cele 20 de batoze reparate, 19 In regiunea noastră,
motoare electrice puse la punct, 10 sece- sa grăDim iermins- majoritatea colectivîş-
rători-legători în stare de funcţionare şi rea praşilei t-a tilor, întovărăşiţiloi
şi ţăranilor muncitori
cu majoritatea tractoarelor intrate în re­
vizie. De asemenea, repararea plugurilor. cu gospodării individuale, au început de
discuitoarelor şi grapelor, necesare execu- mult prăşitul culturilor de porumb, cartofi,
tării terminate, sfeclă de zahăr, etc. şi mulţi dintre ei au
măsurile pentru terminarea cît mai grab­
nica a praşilei a I a şi începerea praşilei
a Ii-a. in raioanele Sebeş, Orăştie şi Alba,
Irehuie să se dea mai mare atenţie prâşi-
lului mecanic pe părnipturile gospodăriilor
colective.
FfilîlPilP nliUPQP După terminarea în-
u m an a nincsiw
comuna Draşov raio­
nul Sebeş, an pornii o vastă campanie îm­
potriva buruienilor din culturile de păioa-
sc. Sub îndrumareaorganizaţiei de bază
d;n întovărăşire şi a comisiei de femei
din comună, ele au plivii în numai cîteva
zile o suprafaţă de 14 ha. însămînţală cu
grîu de toamna, fn fruntea acestei acţiuni
se află tovarăşele SoloniiIstina, Moldo-
van Maria, Marcu Maria, Cosma Maria şi
altele. (Pupa Vaieria coresp.)
% mmm$