Page 1 - 1955-07

IN A C E S T NÜMAR:
Să recoltăm la timp
colturile de păioase!
Sîntem în pragul bătăliei pentru
strîngerea recoltei. De această lucra­
re, depinde asigurarea pîinii poporului
muncitor. Oamenii muncii din agri­
cultură sînt chemaţi să execute acum,
paralel şi într-un termen scurt, o se­
rie de lucrări ca : recoltarea, dezmi-
riştitul, treierişul şi întreţinerea cul­
turilor. i Orice întîrziere la aceste lu­
crări agricole, de mare importanţă e-
conomică şi politică, aduce scăderi de
producţie, dăunează economiei naţio­
nale şi intereselor fiecărui ţăran mun­
citor în parte. Intîrzierea secerişului
numai cu cîteva zile, face ca zeci de
vagoane de cereale să se irosească pe
cîmp. Pierderea unui singur bob de
grîu la fiecare spic, micşorează pro­
ducţia cu 150—200 kg. la hectar.
Strîngerea recoltei la timp şi în cele
mai bune condiţii agrotehnice, este
condiţionată de buna pregătire a uti­
lajului, de luarea lu timp a măsurilor
tehnico-organizatorice necesare, cît şi
de buna instruire şi îndrumare a oa­
menilor muncii de pe .ogoare.
Organizîndu-şi bine munca şi lu-
crind cu multă hărnicie, mecanizato­
rii din cadrul celor trei S.M.T.-uri, din
regiunea noastră, au terminat în în­
tregime repararea utilajului agricol
necesar strîngerii recoltei, iar în pre­
zent revizuiesc maşinile noi, primite
nu de mult. Tractorişti ca Oniga Au­ recoltare, ei au arat imediat şi au în-
rel şi Iovănescu Gavrilă de la S.M.T. sămînţat porumb furajer. Exemplul
Orăştie, Holeanca Ioan şi Groza Ioan acestora va trebui să fie urmat de toţi
de la S.M.T. Alba, care în campania
de primăvară şi-au depăşit sarcinile
de plan cu 150—250%, aşteaptă acum
cu nerăbdare ziua cînd vor pune în
funcţie maşinile de secerat pe holdele
bogate şi mănoase ale gospodăriilor
colective, întovărăşirilor agricole şi a
ţăranilor muncitori cu gospodării in­
dividuale. După terminarea muncilor
de primăvară, ei s-au străduit să se
deprindă cu tehnica mînuirii maşini­
lor de secerat.
Cu acelaşi elan au lucrat la pregă­
tirea maşinilor..în vederea recoltării,
treierişului şi dezmiriştitului şi munci­
torii şi tractoriştii de la gospodăriile
de stat din Apoldul de Sus, raionul
Sebeş, şi GSltiu, raionul Alba. Mun­
citorii de aci, organizaţi pe trei schim­
buri, fac zilnic proba de manevrare a
maşinilor şi aşteaptă momentul cînd
va trebui să le încerce pe tarlalele în­
tinse cu grîu.
Pentru a răspunde chemării parti­
dului şi guvernului în vederea ridicării
producţiei agricole, oamenii muncii
din agricultură au datoria să depună
toate eforturile pentru a realiza în
anul 1955, o producţie de 10 milioane
tone de grîu şi porumb pe întreaga
ţară şi o producţie medie de cel puţin
2000 kg. porumb-boabe la hectar. La
grîu, trebuie să se obţină cel puţin
1400 kg. Ia hectar, orzul trebuie să
producă 1200—1400 kg. la hectar, se­
cara 1300 kg. la hectar, iar ovăzul
1200 kg. la hectar. Practica fruntaşi­
lor din agricultură ne-a dovedit că a-
ceste recolte se pot obţine cu uşurinţă
dacă lucrările de întreţinere, recoltare
şi treieriş sînt făcute la timp.
In acest an, ca să se poată obţine
recolte bogate, trebuie să luptăm pen­
tru înlăturarea pierderilor la recol­
tare şi să se asigure calitatea recol­
tei. Pentru aceasta este necesar ca fie­
VEŞTI DE PE OGOARE
DUPĂ EXEMPLUL FRUNTAŞILOR
Nu de mult, am trecut printre culturile
ţăranilor m uncitori din comuna Roşcani,
raionul Ilia. Aici, prăşitul pentru a doua
oară a porumbului, cartofilor şi altor cul­
turi. se desfăşoară cu multă intensitate.
P reşedintele sfatului popular, Popa D ra - lui.
gomir, care mă însoţea, mă făcu a te n t:
— Vezi dumneata holdele acestea cu p o­
rumb care sînt terminate de prăşit pen­
tru a doua cară ?
— Da, îi răspunsei eu !
— Sînt ale ţăranilor muncitori Ursu
Ioan, Turc Petru, Bogdan Petru, Pătraş-
cu Dorian şi Lupar Petru. Exem plul lor a
fost urm at şi de alţi ţărani m uncitori la
întreţinerea culturilor, incit com una noas­
tră astăzi a ajuns fruntaşă pe raion la
aceste lucrări. Noi, pînă acum, avem pră­
şită pentru a doua oară o suprafaţă de
316 ha. porum b. 15 ha. legum e şi zarza­
vaturi, 65 ha. cartofi şi 17 ha. sfeclă fu ­
rajeră.
Fruntaşii întreprinderii
M uncind cu avîn t sporit şi aplicînd în
practică m etode sovietice ca : Ciutchih,
Jandarova, K ovaliov şi altele, tineretul din
fabrica „T eba“ -Sebeş obţine rezultate fru­
moase. Brigăzile se întrec între ele pentru
titlul de fruntaşe în producţie.
La data de 29 iunie, în fru ntea ce lo r 13 selor este ireproşabilă. Pe locul II în
brigăzi de la întreprinderea noastră se
afla brigada nr. 11, d e sub con ducerea u te-
m istei G îldeanu O lga de Ia secţia Keb. a
cărei realizări de plan erau de 154%. .Bri­
gada nr. 9 de La aceeaşi secţie, condusă de
tovarăşa Binder Ecaterina, avea o reali­
zare de 143% , iar brigada nir. 3 d e la sec­
ţia Ştrik a tovarăşei Iancu V ictoria — de
131%.
La fabrica „T e b a " vor lua fiinţă în cu- trenat în întrecerea socialistă în proporţie
care ţăran cu gospodărie individuală,
colectivist, întovărăşit, fiecare munci­
tor agricol din gospodăriile de stat şi
S.M.T., să cunoască felul cum se co
cerealele şi cînd este momentul cel
mai potrivit pentru recoltarea lor. Mo­
mentele cele mai indicate pentru re­
coltarea cerealelor sînt următoarele:
secara de toamnă şi griul de toamnă,
se recoltează la sfîrşitul fazei de coa­
cere în pîrgă. Orzul se recoltează în
faza de coacere în pîrgă, griul de pri­
măvară se recoltează la mijlocul coa­
cerii în pîrgă, ovăzul se recoltează
cînd s-au copt boabele în treimea de
sus a spicului. Stabilirea acestor date,
de recoltare pe culturi, trebuie să se
facă de către tehnicienii şi inginerii
agronomi de la punctele agricole şi de
la comună. Datoria lor este să aducă
la cunoştinţă ţăranilor muncitori data
cînd se poate începe secerişul într-o
parte sau alta a cîmpului.
Dînd atenţie cuvenită recoltării pă-
ioaselor în pîrgă, numeroşi ţărani mun­
citori au şi început secerişul orzului
La redacţia noastră au sosit veşti de
la fruntaşii recoltelor bogate ca : Blă-
jan Gheorghe, Păcurar Petru şi Popa
Augustin lui Avei, din Leşnic, Turcu
Ioan, Chişana Nico'lae, Gabor Ianăş
şi Brînduşa Andronic, din Şoimuş, ra­
ionul Ilia, că au recoltat orzul. După'
oamenii muncii din agricultură din
regiunea noastră.
Agronomii, trebuie să explice oame«
nilor muncii de la sate, că orice întîr­
ziere a recoltării aduce mari pagube
atît gospodarului cît şi statului. Lupta
împotriva risipei de recoltă înseamnă
•în acelaşi timp, lupta împotriva meto­
delor înapoiate de lucru, cum este de
pildă obiceiul de a secera griul cînd
spicele se fac cîrlig, obicei care se
practică încă de unii ţărani muncito­
ri din regiunea noastră. Fiecare ţăran
muncitor trebuie să ştie că acest obi­
cei este dăunător prin faptul că spi­
cele sînt prea coapte scuturîndu-se
din această cauză o parte din boabe.
In evitarea pierderilor de recolte, o
mare importanţă o are organizarea
treierişului cel mult Ia- 3-4 zile după
seceriş. Toţi oamenii muncii din agri­
cultură, trebuie să ştie că recolta bo­
gată nu se poate socoti în clăi pe cîmo.
ci numai după ce este în hambar. De
aceea, sfaturile populare trebuie să
aibă în vedere organizarea treieri­
şului imediat după seceriş.
Chezăşia îndeplinirii cu succes, a
muncilor de vară constă în organiza­
rea unei temeinice munci politice de
masă. Organizaţiile de partid au da­
toria să îndrume şi să sprijine munca
sfaturilor populare, să atragă organi­
zaţiile de tineret în aceste munci de
importanţă deosebită. Munca de lă­
murire pe care o desfăşoară agitatorii,
trebuie să facă pe ţăranii muncitori
conştienţi de faptul că orice zi întîr-
ziată, aduce pagube de recolte, pagube
ce duc la scăderea nivelului lor de trai
şi dăunează, economiei naţionale.
In cinstea zilei de 23 August, prin
folosirea întregii capacităţi a utilaju­
lui de recoltat, dezmiriştit şi treieriş,
să obţinem noi succese în mărirea
producţiei agricole.
AU ÎNCEPUT SECERIŞUL
După ce inginerul punctului agricol
făcu controlul spicelor de orz şi constată
că sînt bune de secerat* ţăranii m uncitor
Turcu Ioan, Doda Ioan, G abor Ioan Ion
şl Jula Gheorghe, începură secerişul orzu­
Pînă acum, în comuna Şoimuş din raio­
nul Ilia s-a secerat orzul de pe o supra­
faţă d e 2,5 ha. M unca la seceriş continuă
cu multă hărnicie.
IN TOIUL MUNCILOR
In co m u n a Hărău, raionul Hia, s -a pră­
şit pentru a doua oa ră o suprafaţă de 215
ha. porum b, 16 ha. legum e şi zarzavaturi
143 ha. cartofi, 27 ha. sfeolă d e zahăr, 15
ha. sfeolă furajeră şi 2 ha. flo a re a -so a re - zgribuleau în hainele ude.
luii.
L ocul de fruntaş La ac'este m unci l-a u
ocupat colectiviştii din gospodăria agri­
colă colectivă, care au terminat primii cu
prăşitul culturilor.
rînd încă două brigăzi de tineret. Pe locul
I între fruntaşii fabricii se află utemista
Iancu Victoria, a cărei con tribu ţie La în ­
deplinirea sarcinilor de plan se Concreti­
zează în realizarea în proporţie de 203%,
a planului cantitativ, iar calitatea produ­
întrecere se află tînărul Benea Gheorghe,
de la secţia Cotton, care lucrează după
metoda K ovaliov. El şi-a realizat sarcina
de plan în proporţie de 130%.
Tineretul de La fabrica „T e b a “ . este a n ­
de 95% din efectivul total. Numărul fru n­
taşilor este mare.
BEANGA MARIA
corespondentă
— Pe teme de partid — Fondul de Şard, a primit drapelul de fruntaşă — 123.543.604 semnături pe Apelul
bază — mijloc de dezvoltare a în­
tovărăşirilor de creşterea oilor. pe regiune (pag. 3-a) de la Viena în U.R.S.S. (pag. 4-a)
(pag. 2-a)
— Discuţii — „Ce propuneţi pentru — Prietenia sovieto-indiană, o con­
— Pe pămînt romînesc (pag. 2-a)
— Satira şi-a făcut efectul (pag. 2-a). reducerea preţului de cost al căr­ tribuţie preţioasă la cauza întări­
— Organizaţia de bază U.T.M. din
bunelui şi minereului?“ (pag. 3-a) rii păcii (Pag- 4-a)
— Pentru colectarea unei cantităţi — Conferinţa de presă a preşedinte­
sporite de fier vechi (pag. 3-a) lui Eisenhower (pag. 4-a)
Adunarea Mondială a Păcii Iniţiativă preţioasă
A P E LU L D L LA H E LSIN K I Până în anul acesta, la uzina „V ictoria“
CăLan n u se' nichela nici cea m ai m ică
piesă. Unele piese, s-au diferite, produse
Datorită eforturilor opiniei publice se vor întîlni pen­ Adunarea de la Helsinki a demonstrat că dacă confe­ metalice, se nichelau în alte uzine. T ova­
tru prima oară după zece ani, în condiţiile unei lumi scin­ rinţa celor patru va ţine seama de opinia publică, ea va răşii Vranai Ştefan şi Ungur Ioan, studi­
date, şefii celor patru mari puteri. Lumea întreagă îşi constitui o primă etapă în construirea unei Europe în ind posibilităţile existente, au propus să
îndreaptă speranţele spre ei. Prima lor datorie este de a care să fie garantată securitatea tuturor statelor euro­ se facă şi în uzina „V ictoria” o baie de
învinge neîncrederea reciprocă. pene, în care acestea să păşească pe calea unei strînse nicheiaj. Cabinetul tehnic, împreună cu
colaborări economice şi culturale. Această operă este le­ direcţiunea uzinei au sprijinit această pre­
Adunarea Mondială a Păcii, care a reunit pe repre­ gată de reunificarea Germaniei, în afara oricărei coaliţii ţioasă iniţiativă. Astfel, tovarăşii Vranai
zentanţii a 68 de ţări, a creat certitudinea că, cu toate militare, a unei Germanii ferite de renaşterea militaris­ Ştefan şi U ngur Ioan au fo s t trim işi în,
divergenţele profunde şi diversitatea opiniilor, un acord schimb de experienţă la o uzină care are
asupra unor probleme importante poate fi realizat şi mului. Tot în acest spirit, conferinţa celor patru puteri baie de nicheiaj. După ce s-au întors în
numeroase probleme pot fi rezolvate astăzi prin tratative. uzină, au început să pună în practică ini­
are misiunea de a pregăti prin tratative evacuarea tru­ ţiativa lor.
Opinia publică mondială s-a ridicat împotriva politicii
de forţă, împotriva blocurilor militare, împotriva cursei pelor străine de pe insula chineză Taivan (Formoza). Acum, uzina „V ictoria“ Călan dispune
înarmărilor şi a înspăimînlătoarei primejdii a războiului Conferinţa trebuie să vegheze la stricta respectare a şi de o baie de n icheiaj, u n d e sînt nich e­
late diferite anticda de bunuri de larg
atomic. acordurilor de la Geneva cu privire la Indochina. Ea consum, ca, uşi de teracotă, ram e pentru
Acordurile de la Geneva, încetarea războiului în Indo- trebuie să dea Organizaţiei Naţiunilor Unite posibilita­ maşini de gătit, etc., m ărin du-le astfel re­
zistenţa ta uzură şi făcând în felu l acesta
china, conferinţa de la Bandung, neutralitatea Austriei tea de a dobîndi un caracter cu adevărat universal, prin bunuri de larg consum cu un aspect fru­
consfinţită printr-un tratat, declaraţia de la Belgrad — includerea Republicii Populare Chineze. mos, aşa cum cer oamenii muncii.
toate acestea sînt roade ale trezirii opiniei publice care
şi-a găsit expresia în poziţia guvernelor. In problema de­ Mai există însă forţe cărora le convine războiul rece Schimb de experienţă
zarmării şi a armelor atomice care a rămas nerezolvată
din cauza unor contradicţii ireductibile pînă în prezent şi acţionează împotriva unei apropieri între cele patru In zilele de 25-26 iunie, a avut loc la
punctele de vedere s-au apropiat atît de mult încît un
acord nu mai este decît o chestiune de bunăvoinţă. In mari puteri. Adunarea de la Helsinki cheamă opinia pu­ secţia maternitate a Spitalului unificat de
problema securităţii principiile adoptate la conferinţa de blică a tuturor naţiunilor lumii să se împotrivească aces­
ia Bandung au arătat că pe un întreg continent colabo­ adulţi din Deva, o întâlnire a cadrelor m e­
rarea paşnică între ţări cu orînduiri sociale diferite poate tor forţe şi să sprijine pe participanţii la tratative.
fi întemeiată pe concepţii de felul acelora care au fost Cauza păcii va fi pînă în cele din urmă încununată de dicale din specialitatea obstetrică-gine-
proclamate de China şi India.
succes dacă forţele iubitoare de pace, care au ţeluri cologie, a cărei obiectiv a fost un schimb
comune, şi îndeosebi diferitele mişcări pentru apărarea pă­ de experienţă. La întrunire au participat
cii, marile organizaţii pacifiste de orientare creştină delegaţi din oraşele Sibiu, A lba Iuiia, Hu­
şi social-democrată vor întreprinde acţiuni unite pentru
nedoara şi studenţii stagiari d in localitate.
a risipi neîncrederea şi a apăra pacea.
Contradicţiile internaţionale pot fi rezolvate, pas cu In dimineaţa primei zile, oaspeţii au vi­
pas. Speranţele popoarelor pot fi împlinite. zitat secţia maternitate a Spitalului din
Deva, unde au studiat felul în care e or­
ganizată munca" la această secţie. In după
masa aceleiaşi zile, a avut loc în sala fes­
Minerii se întrec Entuziasm tineresc tivă a Sfatului popular al oraşului Deva
o consfătuire pe tem e de specialitate, unde
Tineretul de la Combinatul siderurgic
pentru mai mult cărbune ,,Gh. G h eorgh iu -D ej“ din H unedoara, îşi doctorul Eugen Duda, şeful secţiei rnater-
sporeşte efortul în îndeplinirea angajamen­
telor patriotice luate în cinstea Festiva­ n it^a a prezentat un referat intitulat:
lului M ondial al Tineretului şi Studenţilor
Zilel9 trecute, după terminarea schim ­ — calificarea a doi tineri de la meseria de la Varşovia. Cot la cot, tineri şi tinere^ ,,Consideraţiuni în legătură cu im portan­
bului I, la sectoru l II al m inei P etriia se de vagonetar la meseria de ajutor miner luptă ou entuziasm pentru a da patriei
strânseseră mulţi mineri. Era acolo între­ şi a doi tineri de la meseria de ajutor noastre c ît m ai m ultă fontă, oţel şi Lami­ ţa calităţii laptelui d e m am ă în alim enta­
gul schimb de dimineaţă, din brigada de miner la funcţia de m iner; nate. Ei şi-au luat angajam entul d9 a da
tineret condusă de tovarăşul Nistoreanu peste plan, pînă la deschiderea Festivalu­ ţia sugarului“ , urmat de discuţii. ,
Gheorghe, şefii de brigăzi K ibedy Adal­ — economie de material lemnos de 7 % lui, trei trenuri de metal.
berts, P a ll Eugen, O ncesou N icclae, m ineri şi de material exploziv de 10% în galerii, D in discuţii a reieşit* că o parte a sec­
fruntaşi din alte brigăzi şi grupe, etc. faţă de consumul specific d a t; In perioada de la 1-27 iunie, brigada de
oţelari condusă de Brânzei Dum itru de la ţiilor de maternitate a centrelor spitali­
Scopul şedinţei a fost arătat de tov. A n­ — lichidarea absenţelor nemotivate cu secţia OSM are o realizare a graficului
drei Constantin, secretarul organizaţiei de sută la su tă ; de 110,6%, iar brigada liui Lăbuneţ V aier ceşti din regiunea noastră, au lucrat fără
bază U.T.M. de la sectoru l II al m in ei..E l d e 111,8%.
a dat apoi cuvântul tov. Nistoreanu, care — lucrările executate să fie de calitate a ţine o strînsă legătură cu m edicii pedia­
a citit în faţa celor prezenţi, obiectivele superioară; In munca de zi cu zi a siderurgiştilor,
ce şi le-a propus brigada sa — în urma ies în evidenţă noi fruntaşi şi brigăzi fru n­ tri, fapt care a împiedecat studierea pe
unei profunde analize a posibilităţilor ce — organizarea a două schimburi de ex ­ taşe. De pildă, tovarăşa N eic Maria de
le are — să le realizeze, în cinstea Celui perienţă pe lună; la secţia reparaţii electrice, lucrând la un plan local a problem elor ridicate de ra­
de al V-lea Festival M ondial al Tineretu­ rotor al unui m otor electric, a realizat o
lui şi Studenţilor, chemând totodată La în ­ — organizarea a cel puţin o excursie pe depăşire de 30% faţă de angajament portor.
trecere toate brigăzile de tineret din ^ a - lună cu toată brigada; SLlion G heorghe de la secţia fo rjă care
lea Jiului. în momentul de faţă lucrează în contul După închiderea acestei consfătuiri a
— întocmirea în termen şi urmărirea zi anului 1958, a obţinut o realizare a n o r ­
Publicăm mai jos chemarea lansată de de zi a programului de lucru. mei de 150%, iar C hdem en Alexandru de urmat un program artistic, care a satiri­
brigada de tineret a tovarăşului Nisto- la aceeaşi secţie — de 175%. De asemenea,
reamu : Sîntem convinşi că realizarea obiective­ sînt fruntaşe, brigada lud Sireţchi Vasile, zat deficienţele diferitor m edici -atît din
lor de mai sus de către toate brigăzile laminorist, care are depăşiri de plan de
CHEMARE noastre de mineri, va duce la întărirea e- 5,1%, a lui M îtcă Rie, fu m a list cu 9 ,2 % şi Deva cît şi din Celelalte localităţi.
conomiei noastre naţionale, la creşterea ni­ altele.
In toate întreprinderile din ţara noas­ velului de trai material şi cultural al oa­ In ziua următoare, oaspeţii au vizitat
tră tineretul desfăşoară o largă activitate menilor muncii din ţara noastră. Un alt exem plu de vrednicie în muncă
în întrecerea socialistă în cinstea celui de este şi colectarea c e lo r peste 250 tone fier Staţionarul de copii din Geoagiu, Casa da
al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi In numele brigăzii vechi, deja transportate la cuptoarele Sie-
Studenţilor ce se va ţine în curînd la Var­ NISTOREANU GHEORGHE m ens-Martin ale combinatului. naştere din aceeaşi localitate şi Staţiunea
şovia. brigadier
Aceste succese dobîndite de harnicul balneo-diim aterică din Geoagiu.
Tineretul de la mina Petriia îşi mani­ ir nostru tineret hunedorean, sînt m anifes­
festă liotărîrea de*a obţine noi succese în tări ale sentimentului fierbinte pentru Participanţii la consfătuire şi-au expri­
muncă în cinstea acestei sărbători a pă­ Chemarea la întrecere a fost primită ou progresul păcii.
cii şi prieteniei. In acest scop, brigada de multă bucurie de m inerii celorlalte bri­ mat satisfacţia pentru organizarea acestui
tineret condusă de mine cheamă la în­ găzi, care se aflau la şedinţă. Brigada noa­ GH. MARINO VICI
trecere socialistă toate brigăzile de tineret stră nu va rămâne pasivă faţă de această schimb de experienţă, lucru care va con­
din Valea Jiului. Noi ne luăm următoarele chem are — a spus tov. VlăduţesCu G heor­ Colectează fierul vechi
ghe din brigada condusă de tov. Mdhai tribui la îmbunătăţirea muncii în acest
Ştefan. Noi ne luăm angajamentul să de­ Paralel ou realizarea şi depăşirea sarci­
păşim zilnic norma cu peste 50%. nilor de plan, colectarea fierului vechi dom eniu.
este una dintre cele mai rodnice activităţi
Răspundem ou bucurie chemării la în­ dusă de către m uncitorii unităţilor I.R.T.A.- Dr. N. A. CIM PO CA
trecere — a spus tov. Cozma Em est, şe­
Realizările lucrătorilor
a nga ja m en te: ful unei alte brigăzi de tineret. Sîntem de Deva. In numai cinci luni şi jumătate, ei déla 0. C. L. Alba-lutia
— sporirea productivităţii muncii cu mi­ acord cu toate criteriile. Aş avea de adău­ au colectat şi predat statului o cantitate
L a O.C.L. „A lim en tara“, filiala A lb a -
nimum 4 0 % ; gat însă, că brigada noastră a re de gînd d e 10.820 kg. fie r vechi şi 250 kg. fontă. Iulia, printr-o bună organizare a muncii,
s-a reuşit ca în cursul lunii mai planul
— reducerea efectivului faţă de preve­ să sporească productivitatea muncii cu în­ Tineretul unităţilor I.R.T.A.-Deva con­ d e aprovizion are să fie depăşit ou 28.70
derile formaţiei tip din indicatorul tarifar că un procent — adică ou 41% . tinuând acţiunea de colectare a fierului La sută, iar la d esfacere cu 8,10 la sută. De
cu 20°/o ; vechi, şi-a luat angajamentul ca în cin­ asem enea, pe prim ele 15 zile ale lunii iu­
B rigadierii şi ortacii lo r d e faţă La şe­ stea zilei de 23 A ugust să colecteze în plus nie, planul de desfacere a fost depăşit ou
— aplicarea graficului ciclic şi depăşi­ dinţă şi-au urat unii altora spor la lucru. o cantitate de 2.500 kg. 9,43 la sută.
rea sarcinilor lunare cu două cicluri; S -a pornit o mare întrecere între tinerii
m ineri ai Văii Jiului. POP I. IOAN Pentru realizările obţinute, salariaţii a -
cestei filiale au fost premiaţi cu suma de
11.400 lei, oare a fost repartizată fiecăruia
după munca depusă şi procentajul de de­
păşire a planului. In mod deosebit, la ob­
ţinerea acestor realizări au contribuit to­
varăşii Andone Ioan, Svaykovschi Ludo­
v ic şi D um itreasa Ioan, îm preună cu c o ­
lectivele lor, precum şi Fleşer Vaier, B r o v -
chin Iuliana, B u doiu A u relia şi alţii de la
sucursala Zlatna.
Cu ocazia şedinţei ce a avut loc in zi­
lele trecute, lucrătorii filialei O.C.L. A li­
mentara A lba-Iulia, s-au angajat de a de­
pune tot efortul lor pentru realizarea şi
depăşirea planului de desfacere pe trimes­
trul III al anului în curs, în vederea bu­
nei deserviri a oam enilor muncii.
O a m e n i m odeşti
Ploaia măruntă şi rece se cernea de spălate. In mijlocul secţiei cîteva zeci încă din tinereţea sa, plaiurile Vidrei, trecut peste umăr, cîteva fire de papură
cîteva zile. Stropii plescăiau oglinda în­ de sticle pline cu produse alimentare aşezîndu-şi locaş undeva pe Tîrnave. De în traistă şi o toporişcă. Noul lor pro­
tunecată a bălţilor ce se întindeau de-a- stăteau aliniate, gata pentru a fi tran­ acolo, pleca prin ţară să repare butoaiele dus dovedeşte hărnicia şi priceperea
lungul drumului de ţară. O maşină go­ sportate la depozit şi de acolo la consu­ dogite ale locuitorilor şi uneori chiar şi omului care se trezeşte la o viaţă demnă.
nea neobosită de la Haţeg la Nălaţi-Vad, matori. ale întreprinderii „Vasile Roaită" din
împroşcînd noroiul pe pomii de pe mar­ Nălaţi. Pribeag, cutreera satele oferin- ?
gini. Pe şosea, puţinii oameni ce se în­ Bătrînică, şefa secţiei, pe nume Bod- du-şi priceperea şi forţa sa de muncă
cumetaseră s-o pornească la drum se nar Alexandrina, în vîrstă de aproape celor care aveau nevoie de ele. Cei trei Şi un lucru mărunt, îşi are importanţa
60 de ani, răsfoia cele cîteva file ale unui flăcăi pe care-i avea, Traian, Graţian şi sa. Ce se făcea de pildă, înainte, din dz-
carnet şi cu multă migală începu să no­ Nicolae, învăţaseră meseria de dogari şeurile de lînă ce rămîneau sub darac ?
Aproape de Nălaţi, drumul cu îm preju­ teze : de la începutul anului şi pînă la rătăcitori.
rimile lui devenise pustiu, aşa cum de 1 Mai secţia noastră şi-a depăşit planul Nimic, se aruncau. Acum, la întreprin­
altfel părea a fi şi întreprinderea „ Va­ cu 6 4 % , ia r în luna mai am dat peste Dar, odată fiind la întreprinderea din derea „Vasile Roaită" se umplu cu ele
sile Roaită“ spre care ne îndreptam. Prin plan 100 litri sirop comercial, 2600 litri Nălaţi li s-a propus să vină să lucreze saltelele pentru spitale. Un lucru conside­
curtea întreprinderii nu se vedea nici sirop industrial şi 105 kg. fructe glasate. permanent aici, fiindcă dacă vor accepta rat uneori ca o nimica toată, aduce o
ţipenie de om. Doar cîteva capre moho- In luna iunie am dat tot cam atit şl pu­ se va deschide o secţie de tapiţerie. Ho- uşurare celor bolnavi.
rîte adăstau încruntate sub adăpostul tem să dăm şi m ai mult dacă ne asi­ tărîndu-se cei patru dogari, tatăl şi fii,
de sub streşini. Un zgomot înfundat de guraţi sticle. Rugăm să interveniţi la sfa­ au trecut la o altă îndeletnicire, aceea Iată de ce tovarăşii Siito Ecaterina,
moară se auzea undeva spre capătul cur­ tul regional, secţia de industrie locală de a fabrica dormeze. La început li s-a Pietraru Maria şi Mohor Doru, de la sec­
ţii mari. Lipsea aici acel dute-vino atit de să ne repartizeze. Tovarăşele m ele de părut greu deoarece treceau la o muncă ţia de darac şi saltele, nu se plîng atun­
firesc întreprinderilor mari, lipsea zgo­ muncă Ştefoni Otilia şi Glud Irma îmi nouă, şi oricum, dormeza nu e butoi. Tea­ ci cînd firişoarele de praf se ridică din
motul maşinilor uriaşe, ce se aude de spun m ereu că vor putea lucra mai mult ma lor de atunci li se pare acum că au scamă de lînă şi se aşează pe feţele lor
la mari depărtări. Dar, această impresie dacă sosesc repartiţiile de sticle şi' zahăr. încercat-o cu *mult timp în urmă, deşi ca un uşor strat de pudră. Fiecare mun­
de pustiu se şterse de îndată ce am des­ Nu uitaţi să ne instalaţi ventilatorul în prima lor zi de muncă la tapiţerie a fost că are părţile ei grele, dar dacă se cu­
chis uşa primei secţii, a aceleia unde se secţie. 17 aprilie 1955. noaşte scopul căruia îi serveşte, greută­
ţile par neînsemnate.
Ar
fabrică siropuri de fructe. Aici lucrau Aruncînd o privire maternă peste în­ Acum e mîndru capul familiei şi şe­ Afară din secţii, liniştea e din nou
doar patru femei. Una cu mînecile bluzei treaga secţie, bătrînică se hotărî să tri­ ful de secţie Trif Filip de rodul mîini- stăpînă. Burniţa se cerne m ai departe,
sumese pînă mai sus de coate, spăla cu mită această notă direcţiunii întreprin­ lor sale şi a fiilor săi. Prima sută de nepăsătoare, peste întinsuri. O răcoare
periuţa o sticlă, alta trebăluia la unul derii din Haţeg, pentru a aranja ei lu­ dormeze e aproape gata şi vor lua dru­ tomnatică te furnică pe sub veşminte.
din cuptoare unde începuse să dea în crurile. Apoi, cu paşi măsuraţi se îndrep­ mul spre magazine, iar tapiţerii vor în­ Totul pare trist, dar inima ţi-e plină de
clocot siropul din crătiţi, dintr-o încă­ tă agale spre o încăpere a secţiei să satisfacţie, că aici, aproape, semeni de ai
pere se ivi o bătrînică cu nişte hîrtii în vadă dacă cei de la atelier vor elibera cepe încă o sută şl apoi alta. Albe, al­ tăi muncesc cinstit, cu dragoste şi fără
mînă, iar a patra lucrătoare era plecată curînd camera lor, pentru a face acolo bastre în carouri, dormezele vor fi în­ să facă mare caz de realizările lor. Sînt
undeva pe la birouri. depozitul de sticle. cărcate în maşini şi duse hăt departe oameni simpli şi modeşti, demni de toată
stima.
Pe un raft, oalele ce fuseseră folosite Ar prin satele şi oraşele pe care constructo­
la „şarja" precedentă, aşteptau să fie Dogarul Trif Filip a părăsit de mult, A. CONSTANTINESCU
rii lor le-au cutreerat cu un fereslrău