Page 11 - 1955-07

Mr. 4 9 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

f—< yí^l? i? ? ? d in , ^Q jaU iuL — MIHAI ŞTEFAN Folosirea raţională a parcelei de locomotive —
delegai la Festival factor important In redeeerea preţului de cost

Lăsându-se dom ol în fotoliu, priete­ Galtiu şi acum tot în grădiniţa de copii Intr-un miting însufleţit, tinerii de la
mina Petrlla au propus ca delegat Ia cel
nul m eu m ă contem pla cîteva clipe, îşi îşi duce activitatea. P od plutitor, încă nu de al V-lea Festival M ondial al Tineretu­ Transporturile ocupă un loc important la costu l m aterialului plastic cu 30.000 lei sanalul de locom otivă este obligat ca în
lui şi Studenţilor de la Varşovia, pe tî- în econom ia noastră naţională. Z i şi noap­ lunar. Această deficienţă a existat în pri­ timpul spălării să-şi cureţe cutia de foc,
aprinse cu mişcări calculate ţigara şi su- pluteşte pe Mureş. Atunci, după multă nărul miner fruntaş Mihal Ştefan. te trefiuiriie străbat m ii şi mâi d e k ilom e­ m ăvara anu lui 1954, cîn d la locom otivele de „bureţii“ form aţi şi de funingine. Fie­
tri ducând alimente, îm brăcăminte şi alte de construcţie nouă, s-au turnat cuzineţi care locom otivă este înzestrată şi cu o
rîzîcidu-md îm i s p u s e : frământare, la care au contribuit Holtiş Mulţumind tinerilor de cinstea şi în­ bunuri de larg consum pentru oamenii de asii şi biele — m otoare şi cuplare. vergea pentru ca în timpul de staţionare
crederea ce i-au acordat-o, el s-a angajat muncii, m aterii prim e şi m ateriale pentru să fie curăţite ţevile.
¦— V rei să ştii. c e -i fru m o s la utem iştii C o m e i, Ju rca A u relia, B a rb u Cornel, M îr­ ca împreună cu brigada sa, pînă la ple­ uzine şi fabrici. Direcţia de transporturi a dus o cam ­
carea la Festival, să dea peste plan o panie serioasă în această privinţă prin şe­ O altă cauză care contribuie la ridica­
noştri din raionul A lba ? Totul e frum os; za Lucxeţia, Tom aşiţ Bavel, Silvia şi V asi- cantitate de cărbune egală cu aceea nece­ Parcul de locom otive ou care se tran­ dinţe tehnice şi şcoala de împrospătare, rea preţului de cost, o constituie piatra şi
sară transportului delegaţiei noastre pînă sportă trenurile este legat de o serie de ajungînd ca astăzi un cuzineţ să ruleze năm olul care se depun pe pereţii cazanu­
d a r în deosebi sânt cai din satul Galtiu. le P otopea, adică în tr-u n cuvânt a p ro a ­ la Varşovia. re v izii period ice oare se lim itează iha n u ­ 10-12 luni, să f ie con trola t n/umai la r e ­ lui în urma vaporizării apei. A pele sînt
mărul de kilom etri parcurs într-o perioa­ vizii planificate şi turnat după uzajul lui m oi, dure şi foarte dure. Cu cît duritatea
Despre aceştia tu vei putea să scrii m ul­ pe toţi m em brii brigăzii, s-au prezentat In numele brigăzii, tînărul Neagu E- dă de tim p. lo c o m o t iv a în general est© le ­ normal prin exploatare. apei este mai mare, cu atît şs măreşte
mil, s-a angajat de asemenea ca pînă la gată de graficul de spălări oare trebuie cantitatea de corpuri străine care se de­
te lucruri interesante. cîteva spectacole la rind, în care ţăra­ 30 decembrie, să îndeplinească şi planul respectat pentru a putea u tiliza 80 la suită O altă problem ă importantă este unge­ pun pe părţile cele mai calde, sub form ă
pe anul 1959. conform prescripţiunilor tehnice. rea oare, prin consumul în plus de idei de crustă aderentă atunci cînd apa are du-
— Dar ce fac ei ? A m întrebat eu. nii m uncitori avură prilejui să vadă cum influenţează asupra preţului de cost In ¦ritate perm anentă, şi, sub form ă de n ă ­
iiiiiinHumiHiinti Pentru respectarea la tim p a graficelor m edie, o lo com otiv ă are 60 v ase de ungere, mol, atunci cînd apa are duritate tem po­
Zâmbind d e neştiinţa mea, îm i povesti priutr-un telescop enorm, un m em bru de spălări, revizii periodice şi revizii teh­ iar uleiul se com pletează de două ori în rară.
SCRISORI nice, este necesară dotarea cu instalaţii 24 ore. D in n eglijen ţa personalului oare
d e „B rigada artistică d e agitaţie“ , care... din brigadă căuta disperat pe M ureş a - speciale şi creşterea de meseriaşi price­ unge locom otiva şi din cauza cănilor de Ou cît duritatea apei este mai mare, ou
trim ise delegaţiilor participante puţi pentru ca lucrările să se poată execu­ uns, care nu sînt bine întreţinute, se pot atît creşte şi crusta aderentă pe părţile
¦Sr ee l p o d ce... n u putea f i găsit. la C ongresul M ondial ta în condiţiim i bune şi la timp. pierde la fiecare vas aproape 8-10 grame interioare ale cazanului, îm piedicînd tran­
al M am elor ulei. A stfel cifra preţului de cost creşte lu­ sm iterea căldurii la apă, >întrucât un m m .
Satul, înşiruindu-şi casele m ici cu fe­ Altădată, cînd „şef“ al com unei se nu­ Solicitarea locom otivelor şi vagoanelor nar ou 11.000 lei. • de piatră depusă ps pereţii cazanului, îm­
în com binatul nostru diferă foarte mult piedică cu .13. la sută transm iterea că l­
restre rareori mai arătoase, m ărturie a mea Budula Ioan, fost preşedinte al de solicitarea locom otivelor şi vagoanelor Luându-se o serie de măsuri prin teh­ durii.
C.F.R. Ele sânt supuse la d iferite efortu ri nicieni şi instructorul respectiv care asis­
u n o r vrem u ri de oprelişti trecu te, se aş­ sfatu lu i p o p u la r com u n al Sîntim bru , c'ed în curbe cu raze mici, precum şi încărcări­ tă la ungerea locom otivelor şi care dau Din partea direcţiei de transporturi s-au
lor şi descărcărilor pe ram pe foarte mari, indicaţiile necesare, vasele de uns nu se luat măsuri pentru com baterea pietrei şl
terne în întregim e pe m alul stîng al M u­ din Galtiu aflară de la brigadă povestea aşa cu m sînt la noti. mai um plu decât pînă la supapa de unge­ a năm olului în,-căldare, prin tratarea cu
re, iar dopurile şi supapele de închidere dezinorustanţi şi purjşrea çazanelor de
reşului. unui sultan despotic şi nepăsător de gri­ Locom otiva fiind considerată o uzină asigură etanşeitatea. Fitiiele de ungere sînt c d puţin d ouă ori în 24 d e ore. D acă nu
term ică înzestrată cu diferite aparate spe­ îngroşate sau subţiate în raport de ano­ s-ar face tratarea apelor şi purjarea Caza-
D inspre rîu, bătea o boare răcoroasă. jile supuşilor, pe oare însă „supuşii“ ciale sub presiune, cu piese asamblate în tim p pentru ca, consum ul să se facă egal . nelor, un calcul, sumar ne arată că se
m işcare oare sânt supuse d iferitelor efortu ri în toate vasele de uns. Prin m ăsurile lua­ consum ă ou aproap e 250 ţone cărbu n e în
Era o seară de ianuarie din a cest an. pînă la urm ă l-a u m azilit. şi u zu rii; uzura pieselor este m ult mai te s-a reuşit să se reducă pierderea de ulei plus în fiecare lupă.
pronunţată din cauza prafului sticlos, a cu 80 la sută.
M ulţi galtieni s-au culcat la ora cînd, D espre soarta de „cop il vitreg“ al că­ Încrucişărilor des atacate, a m anevrelor Experienţa arată că, luându-se măsu­
dese şi din cauza sm uciturilor la opriri, se O altă cauză care influenţează asupra rile corespunzătoare se poate jnări tim pul
douăzeci de tineri adunaţi la căm inul cul­ minului „H oria", galtienii cunoscură lu­ p ro d u ce ruperea apa ra telor d e lega re şi preţului de cost este slaba întreţinere a de fu n cţion a re tal loco m o tiv e lo r între spă­
ciocnire, oare de m ulte ori duce la scoa­ cutiei de fo c şi a cam erei de fum. Locom o­ lări. L ocom otiv a R. 14 deservită de m eca­
tural în jurul unei m ese bătute de vrem e cruri neştiute de nim eni pînă atunci, re­ terea lo co m otiv elor d in uz. D acă zilnici am tiv a are în m edie 150-200 ţevi de fum . Prin nicii Csanady Oarpl, Stanciţi Ioan şi F aza-
avea 5-6 distrugeri de aparate de legare şi arderea cărbunilor în cutia de foc, iau caş L adislau şi locom otiva R. 12 pe oare
şi ploi, hotărârii după m ulte discuţii în ­ date în versurile pişcătoare din reper­ ciocnire, pierderile s-ar ridica lunar la o naştere gaze volatile, iar prin depresiu­ lucrează m ecanicii Ivinici Ştefan, Bekeş
c ifr ă d e 90.000 lei. nile form ate în cutia de fum aCeste gaze L u d ov ic şi S oim oşi Ioan, au rulat cu 1Ô0
fiinţarea unei brigăzi artistice d e agita­ toriu l brigăzii : „T oa te-s bune nedouliţă“ sînt d irijate spre coş în atm osferă. Part© la sută mai m ulţi km. între două spălări,
Direcţia de transporturi a combinatului din gaze se depun pe interiorul ţevilor, lucru ce a contribuit la buna desfăşurare
ţie. / „I n căm in la grădiniţă” / „F iin d că sfatul Intîmpinînd cu căldură şi încredere a luat o serie de m ăsuri în această pri­ împiedicând transmiterea căldurii la apă. a transportului din com bin at şi la red u ce­
Congresul Mondial al Mamelor, numeroa­ vinţă. In majoritatea cazurilor s-a adap­ deoarece un m ilim etru de funingine îm ­ rea preţului de cost ol transporturilor.
...Zilele de iarnă, scurte, friguroase, popular” / „S -a gindit că e norm al“ / „Să se femei şi mame din Valea Jiului au tri­ tat o cuplă specială oare îm piedică încă­ piedică transm iterea căldurii la apă cu
mis peste 80 de scrisori diferitor delega­ lecarea vagoanelor. 24 la sută şi m ăreşte consum ul d e cărbune Luptând şi în viitor cu toată hotărârea
se succedau cu repeziciune. Seara, tîrziu, dea căm inul cultural” / „învăţăm ântului ţii participante la Congres. ou 2,4 la sută. Un calcu l foarte sum ar ne pentru îngrijirea mai bună a parcului de
Preţul de cost mal este ridicat de to­ arată un consum lunar în plus de aproa­ locom otiv e şi utilizarea lud, v o m reuişi şă
la căm inul cultural încă ardea lumina. preşcolar“ . In aceste mesagii, ele arată aspecte din pirile cuzineţilor de la bielele cuplare-m o- ne aducem din plin Contribuţia la redu­
munca şi traiul lor sub regimul de demo­ toare şi de osii, care nu au fost controlate pe 400 tone cărbune la num ărul de loco­ cerea preţului de cost şi la întreţinerea în
Cu stropi de sudoare, ca pentru o mare Să nu uităm a spune — înainte de a craţie populară, arată dorinţa lor de a la tim p de personalul executiv, lipsându-i bune condiţiuni a m ijloacelor de transport.
lupta pentru pace şi un viitor fericit pen­ filtrul respectiv, de ulei între suprafeţele m otive pe care îl avem.
bătălie, cei douăzeci de tineri în frunte trece la alte întâmplări — că acum, în tru toţi copiii din lume. Tot aci, ele îşi de frecare. In acest caz, locom otiva este M ARCU ViASILE
exprimă speranţa că Congresul va aduce scoasă din funcţiune pentru mai mult Direcţia de transporturi a luat măsuri şeful serviciului de tracţiune din direaţia
c u învăţătoarea satului B retoi E m ilia şi Galtiu, unde trebu ie să se construiască un aport însemnat în împiedicarea dez­ timp. Dacă zilnic am avea 2-3 topiri de
lănţuirii unui nou măcel mondial, făcînd cuzineţi, preţul de cost s-ar ridica numai pentru curăţirea funingiinei din ţevile de transporturi a Combinatului siderurgic
ţăranul Curta Traiaci, de curând venit podu l plutitor, au sosit lem ne în vederea să se audă puternic glasul sutelor de mi­ „Gh. Gheorghiu-D ej” — Hunedoara
lioane de femei şi mame din lumea întrea­ fum cu aparate de suflat şi vergele. Per-
din armată, pregăteau program ul brigă­ viitoarei construcţii, iar până atunci să­ gă împotriva războiului.

zii. întocm irea program ului n -a fost lu ­ tenii au prim it de la sfat o barcă ce se Printre cele ce au trimis asemenea seri
sori s în t : Haîdu Elisabeta, soţia Eroului
cru uşor. Se cerea un „p oet“ pentru tur­ num eşte cin. Muncii Socialiste Haîdu Iuliu, Mihai Au- .
relia, soţia tînăruluî miner fruntaş Mihai
narea versurilor, un „com pozitor“ pentru Satul Galtiu — ca toate satele — are Ştefan din Petrila, Hegeduş Ana din Lu-
peni, Feher Iuliana din Lonea, mamă a 5
m elodii. D ar satul i-a dat pe aceştia. oam eni doritori de slova cărţii. Dar b i­ copii decorată cu „Gloria Maternă” , Moga
Maria, „Mamă Eroină” din Petroşani, Foghel
Curta Traian şi M îrza Favei, în tim p ce blioteca (bibliotecară tovarăşa Ţăran M a­ Elena, văduvă de război, mamă a 5 copii,
din Aninoasa şi altele.
poate ascuţeau fierul de plug pentru a - n a) de mult tim p îşi ţinea uşile prinse
Iată de pildă ce a scris tînăra Şimon
rătura din primăvară, în m intea lor ză­ într-un lacăt. Aceasta a fost pînă în tr-o Eva- în scrisoarea adresată delegaţiei fe­
meilor in d ien e: „In numele celor cinci
m isleau versuri. C om poziţiile m uzicale zi... cîn d lacătul a căzut, uşile b ib lio te ­ frafi, copii de mineri rămaşi orfani de ta­
tă din fragedă copilărie şi care am sim­
s-a u găsit şi e l e : erau doinele, cîn tece- cii s-au deschis, căci în ziua aceea, bi­ ţit din plin greul vieţii, dar care am sim­
ţit şi bucuria unei vieţi noi într-o patrie
le, pe care la şezătbrile de iarnă fetele bliotecara cunoscu un cuplet nou, neîn- liberă, vom lupta din toate puterile pen­
tru a merge pe calea educaţiei ce am prl-
şi feciorii le oîntau. tiln.it d e ea în le c t u r i : „S p u n e -m i unde, mit-o şi o primim de la părinţii noştri şl
de la partidul nostru, pentru ca niciodată
A şa s-a născut întâiul repertoriu al când şi cum ” / „P o t să te găsesc v reo da­ umbrele războiului să nu se abată peste
ţara noastră.
brigăzii „Călătorind prin satul Galtiu“ . tă” / „V reau o carte să citesc“ / „D ar de
Propun ca delegaţia mamelor din In­
M ulte au fosţ spectacolele prezentate unde s-o găsesc ?“ / „Biblioteca stă-ncu- dia, participantă la Congres, să lupte pen­
tru asigurarea unei educaţii a copiilor in­
d e brigadă. P este zece. Şi d e fie c a r e da­ dată“ . dieni asemenea celei care o asigură ma
mele din ţările de democraţie populară co­
tă, bu n e şi rele, n u scăpau n erem arcate .Şi tot în această zi, d in tr-u n alt c u ­ piilor lor, să-i educe în spiritul luptei pen­
tru menţinerea păcii în lume şi crearea u-
în repertoriu. plet, conducerea gospodăriei de stat cu nei vieţi fericite".

In primăvară, ţăranii m uncitori din sediul în Galtiu află cum grădinarul gos­ IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

G altiu au fo s t pe raza co m u n ii lo r pri­ pod ă riei sale se plânge că „S pan acu l şi Pentru strângerea
la timp a recoltei
m ii la însămînţări, apoi la întreţinerea alte legum e“ rămân nerecoltate. în timp

culturilor. Brigada, prin versuri simple ce la sediul gospodăriei de stat „După

dar din inimă, a salutat acest f a p t : „C ă ce fiecare“ / „Stă cu nasul în dosare“ —

pe-ntreagă-ne com ună“, / „E fruntaş ia -n - plictisiţi apoi pleacă „Ou o paletă şi o

sămînţat“ / „Cine? chiar al nostru sat“ . plasă“ / „Drept la tenisul de masă“ .

D ragostea p entru rod u l gliei noastre, a N -a scăpat d e asprim ea criticii 'mânuită

fost cîntată fierbinte de artiştii b rig ă zii: ou îndemânare de brigadă, nici tractoris­ Convenţiile reciproce, mijloc important de realizare a planului la achiziţii

„C a grădina vrem să fie “ / „G lia noastră tul O prinescu D um itru d e la S.M.T.

mândra glie“ / „In tr-ai nost’ogor iu­ Aibă. Trim is de staţiune pe ogoarele gal- Pentru a putea realiza planul de achiziţii, consum a raionului Sebeş, a obţinut perativele din comunele Roşia de Şecaş,
lucrătorii din cooperaţia de consum din ra­ frumoase realizări în problema achi­ Vingard, Pianul de Sus şi Girbova. La a-
bit“ / „S-avem rodul înzecit“ . tîenilor, în drum, tractorul s-a defectat ionul Sebeş, folosesc o serie de metode cum ziţiilor pe trimestrul II. In luna apri­ ceste cooperative în trimestrul 11 planul
sîn t: organizarea de caravane Ia sate, în zilele lie, pe baza convenţiilor a achiziţionat de achiziţii s-a realizai numai în procentaj
Dar acest rod tot mai bogat, nu poate în Coşlar, unde a stat în „reparaţie“ toa­ de sărbători, unde duc mărfurile cele mai peste 15.000 kg. porumb, în lţina mai de 4-18 la sută.
bune, în zilele de tîrg organizează ieşirea 17.000 kg. porumb, Iar în luna iunie
I fi zmuls pămîntului lucrîndu-1 aşa cum tă campania agricolă de primăvară. T o­ unor tarabe cu mărfuri în piaţă, cît şi prin 15.000 kg. porumb. Printre cooperativele Rezultatele slabe de aici, se datoresc în
încheierea unor convenţii între cooperative fruntaşe care au contribuit la obţinerea primul rind consiliilor de conducere şi
j „n e-am găsit din străm oşi“ . R odul se tuşi, Oprinesou, sub scutul nopţii, nu ra­ şi producători. Prin convenţii cooperativele acestor rezultate se numără cooperativa consiliilor săteşti, ale cooperativelor, care
se angajează să ducă diferite mărfuri c a : „Sebeşana", care în luna mai a obţinut o nu s-au. ocupat aproape de; loc de proble­
! poate îm belşuga num ai cu ştiinţă, lum i­ reori şi-a încercat tractorul pe terenurile sobe „Vesta" vase emailate, îmbrăcăminte şi depăşire de plan la achiziţii de 55 la sută, ma achiziţiilor, n-au avut nici măcar un
încălţăminte de bună calitate, iar producă­ filiala din Lancrăm o depăşire de 100 Ia plan de muncă în vederea achiziţiilor şi
nă, cu măsuri practice agrotehnice. Şi acelora „U nde-a prim it plocon mai m a­ torii se angajează să valorifice diferite sută, iar cooperativa din Miercurea a de­ ..încheierii de convenţii. Vinovat pentru
cantităţi de cereale prin cooperativă. păşit sarcina de plan la grîu cu 306 la aceasta se face şi serviciul raional de va­
brigada n -a întârziat să arate acest lu - re“ cum reiese dintr-un cuplet. sută. lorificări, care deşi a ştiut că munca de
In raionul Sebeş, dintre toate m ijloace­ achiziţii la aceste cooperative se desfă­
! cru. D ar cum arată versurile din reperto­ le folosite la realizarea planului de a- In raionul Sebeş sînt unele cooperative şoară slab, lotuşi, nu a analizat nici mă­
chlziţii pînă acum, cele mai bune rezulta­ care nu au avut sarcină de plan să achi­ car odată activitatea conducerilor acestora.
D in vatra GaltiuLui, m u n ca a înălţat riu l acestei m ici lu cră ri a r t is t ic e : „D e te le-a dat ' încheierea convenţiilor între ziţioneze cereale, însă prin încheierea con­
cooperativă şi consumatori. Astfel, coope­ venţiilor cu producătorii multe din acestea Pe viitor, serviciul de valorificări a ra­
| oamenii ce pun tem elie de nădejde vie- toate noi vom spune“ / „D e rele şi de rativa din Ohaba, a încheiat 88 de conven­ au achiziţionat cantităţi mari c|e cereale. ionului Sebeş, va trebui să ţină seama de
ţii, cooperativa „Sebeşana” 26 convenţii, coo­ De exemplu, cooperativa din Petreşti, a lipsurile ce s,-au manifestat în activitatea
i ţii noastre, pe fru ntaşii re co lte lo r bogate, bu n e“ — strădania brigăzii n -a răm as perativa din Ungurei 17 convenţii. Prin a- achiziţionat 550 kg. porumb, iar coopera­ sa pe trimestrul II în problema achiziţiilor,
ceste convenţii producătorii s-au angajai tiva din Poiana 300 kg. porumb. şi să ia măsuri de a antrena toate condu­
o a : Filipesou Zaharia, Barbu Partenie, fără rod. Intr-un sat da toate celelalte, cerile cooperativelor din raion, în munca
să predea cooperativei cantitatea de Pe lîngă aceste rezultate pozitive, în de achiziţii şi la încheierea convenţiilor îrţ-
Barbu Carolina, despre a căror hărnicie m unca a sporit tot m ai mult, faim a sa­ raionul Sebeş mai sînt totuşi unele coope­ tre cooperative şi producători. Numai asl-
Ş.745 kg. porumb. rative care nu s-au ocupat cîtuşi de puţin . fel va putea obţine şi pe viitor rezultate
artiştii satului au arătat în cîntecele lor. tului Galtiu ou oam eni harnici la muncă de problema achiziţiilor şi a încheierii con­ bune în munca de achiziţii.
Pe baza convenţiilor încheiate, serviciul venţiilor. Printre acestea se numără coo-
Ei n -a u uitat să închine versuri şi ace­ şi v eselie trecând hotarele raionului. APOLZAN AUREL
de valorificări de pe lîngă cooperaţia de
lora ce a u în ţeles scop u l achitării la v re ­ ...Şi ziic tin erii din b r ig a d ă :

m e a autoim punerilor şi a cotelor. — De la faza regională vrem să ajun­

D ar fa p tele rele (v o r spune cei c e au gem la Bucureşti, să spunem şi acolo,

citit aceste rânduri) oa re b rigada artistică orişiund e şi tuturor dă în tr-u n sat de După ce în Comitetul executiv al Sfatu­
a uitat să le c r itic e ? C ăci dacă ele nu p e m alul stâng al M ureşului ca p e în­ lui popular al oraşului Deva s-a anali­
zat situaţia pregătirilor pentru lucrările
sînt arătate, relele nu p o t fi îndreptate. tregul cuprins al ţării, „V iaţa noastră de recoltare, în ziua de 4 iulie a fost con­
vocată sesiunea extraordinară în care s-a
Nu, brigada artistică nu le -a cruţat alta-i de acum “ . prelucrai cu deputaţii, planul de măsuri a
comitetului executiv cu privire la organi­
nici pe acestea. L e-a dezvelit cu usturi­ Grădinarul lum ii noi, „R oşul Octom ­ zarea lucrărilor de recoltare, dezmiriştit,
treieriş şi colectări pe anul 1955.
me, chiar dacă cei de la Sfatul popular brie“ ne-a dat din rodul său şi nouă,
Sîntim bru s-au „mâniat“ — căci zice se­ iar rodul acesta noi îl păzim m ai scump Dintre cei peste 50 de deputaţi partici­
panţi la sesiune, în urma prelucrării pla­
cretarul : „se ştirbeşte prestigiul“. ca ochii noştri, aşa cum spune la înche­ nului de măsuri, mulţi au discutat despre
felul cum vor organiza munca pentru ca
T o t satul ştie, c ă -n 1952 c e i d e la sfatul ie re în repertoriu l său brigada artistică să evite orice pierdere la strînsul recoltei.

popular au prom is ca din autoim puneri să de agitaţie „Cîntăm viata nouă“ ; „A l ţă­ Tractoristul Cucu I., de pildă, din bri­
gada IV-a de tractoare, care lucrează la
se construiască un pod plutitor şi un rii liber păm înt“ / „R ăzboi nu vrem să-l gospodăria colectivă „.Petofi Şandor“ , a
arătat, că în urma consfătuirii ce a ţinut-o
căm in cultura! pentru com ună. Dar... roa­ mânjească” '/ „A v e m cu toţi doar un gând“ cu tractoriştii din brigada sa. au hotărît să
execute în acelaşi timp şi lucrările de treie
d e prea pu ţin e a u răsărit d in aceste p r o ­ „T răiască v i a ţ a ! Şi pacea trăiască !“ . riş şi de dezmiriştit, astfel ca să asigure
terminarea la timp a acestor lucrări atît la
misiuni. Căminul cultural „H oria“ din I. HUNEDOREANU gospodăria colectivă cît şi la întovărăşirile Sarcinile inginerilor şi tehnicienilor agronomi
pe care le deserveşte brigada. în campania agricolă de vară
Mai multă atenţie activităţii sportive

L a C.C.F.S. regioauai-Deva a avut lo c zi­ fondurilor pentru deplasări şi m ai mult, Tovarăşul Sarvqş losif a raportat sesiu­ în că din toam na anului trecut, când a du cere d in gospodă riile colective, şi com i­ nimea m uncitoare să facă o arătură la
lele acestea o şedinţă în care a fost anali­ realizarea obiectivelor nu este bazată pe nii, că muncitorii Uzinei electrice din Deva, încăput să fie pusă tem elia recoltei din tetele de conducere din întovărăşirile a- 18-20 cm ., sau m ai puţin în ca^ul Cînd
zată m unca pe linia culturii fizice şi a folosirea resurselor locale şi nici m m ca şi-au ţinut angajamentul şi au terminat acest an, ţărănim ea m uncitoare din regiu­ gricole, sub directa îndrumare a ingineri­ arătura este bolovănoasă. Arătura se va
sportului din cadrul regiunii noastre. nu se adoptă la specificul local. lucrările dc electrificare a ariei, asigurînd nea noastră a făcut însăm înţările la- un lor agronom i, trebuie să respecte cu stric­ face cu plugul obişnuit urmat de o grapă,
sesiunea că vor avea grijă în tot timpul nivel agrotehnic mai înalt, însăm înţînd teţe planul de muncă întocm it pentru des­ menţinîndu-se pe mai departe curată de
D in rapoartele prezentate de activiştii C.C.F.S.-ui regional şi cele raionale recoltărilor de buna funcţionare a liniilor totodată c u 4829 hectare m ai m ult grîu d e­ făşurarea campaniei de vară, folosind ou buruieni prin întrebuinţarea cultivatoare­
raioan elor H unedoara şi Hia, din in fo rm ă ­ nu s-au ocupat cu destul simţ de răspun­ şi instalaţiilor electrice. cât în toam na an u lu i 1953. E x perienţa ara­ pricepere num ărul şi capacitatea de lucru lor şi a prăşitoarelor,
rile făcute de către activiştii din celelal­ dere de amenajarea bazelor sportive, ba tă însă, că pentru a obţine recolte bogate a m aşinilor, a tela jelor şi a b raţelor de.
te raioane, a reieşit că în această ramură chiar de m ulte ori cu ştirea sfaturilor Alţi deputaţi ca tovarăşul Biro Ernest, nu este de ajuns numai executarea însă- muncă. Inginerilor şi tehnicienilor agronom i, în
a m uncii au fost obţinute succese frum oa­ populare, m e le terenuri şi baze sportive m ln ţărilor în bu n e condiţiuni, Ci, este n e­ s c o p u l' bunei desfăşurări a treierişuiui le
se în m obilizarea oam enilor m uncii din au fost transform ate în loturi zootehnice, Ciglăneanu Isaia, Nagy Ioan şi alţii, s-au cesar ca în continuare, şi celelalte lucrări In preajm a recoltărilor, inginerii şi teh­ revine sarcina de a urmări îndeaproape
regiunea noastră la practicarea a cel pu­ folosite pentru tîrguri de ţară, sau tran­ să f ie fă c u te în timipul optim şi c u în d e­ nicienii agronom i, sînt chem aţi să iden­ buna pregătire a garniturilor de treierat,
ţin două ram uri de sport. P rocentajul a sformate în magazii şi dormitoare, cum angajat de a duce muncă de lămurire în plinirea m ăsurilor agrotehnice cerute. tifice loturile bune pentru sămînţă, să or­ răspunzînd de buna lor funcţionare. Se vor
crescu t a s tfe l faţă d e a n u l tre cu t c u 3,5 la s-a întîm plat la Hărău, Sebeş şi Hune­ ganizeze recoltarea, treieratul şi depozi­ strădui să facă o repartizare cît mai justă
sută. Concursurile prevăzute în calendarul doara. rîndul alegătorilor în aşa fel, ca fiecare Pentru aceasta, toate organele agricole de tarea separată a seminţei care va asigura a acestui inventar în raport cu capacita­
intern al C.C.F.S-ului sau cele organizate La com u n e, raioan e şi regiune, sîn t c h e ­ în anu l v iito r un ro d bogat. Este d e d a to­ tea de lucru şi cu bogăţia recoltelor cău-
în afara Calendarului au m obilizat un nu­ De asemeni, s-a simţit lipsa de colabo­ ţăran muncitor să aibă cunoştinţă despre mate să depună o m uncă încordată, şi în ria tehnicienilor agronom i, să determ ine tînd a folosi întreg parcul de maşini, cu
m ă r d e 61.000 d e participanţi. rare între activiştii C.C.F.S. şi a celorlal­ condiţiunile specifice fiecărui sat, gospo­ ţărănimea muncitoare, ca aşezarea dăilor m inim um de timpi morţi.
te organizaţii de masă. A colo unde orga­ planul de măsuri a comitetului executiv şi dărie colectivă, gospodă rie de stat şi de grîu pe parcelele recoltate să fie cît
P e linia com plexulu i sportiv G.M.A., de nizaţiile U.T.M. şi-au asumat num ai rolul S.M.T., să se facă faţă îndeplinirii la timp m ai dreaptă ?i -distanţate rîn durile, dinei Cunoaşterea cauzelor oare determină n e-
asemenea s-au obţinut realizări frumoase. „conducător“, fără a fi şi mobilizatorul să execute la timpul cel mai potrivit, fără a lucrărilor de întreţinerea culturilor, re­ posibilitatea executării imediat a dezjniriş- folosirea din plin a capacităţii de lucru a
Astfel, pe prim ul trimestru, un num ăr de principal în acţiunile sportivei, tineretul nici o inlîrziere secerişul, treierişul şi dez- coltare, treieriş şi dezmiriştit. titulul. Inginerii şi tehnicienii agronom i batozelor, strădania de a elimina aceste
2.100 d e tin eri şi tin ere şi-a u tre cu t toate practică sportul dezorganizat. Aşa s-a în­ nu trebuie să fie străini de problem a tran­ oauze, este una din datoriile tehnicieni­
probele G.M.A, dovedind că sînt pregătiţi tîm plat de pildă la C.S. H unedoara, Zam miriştitul. In condiţiunile deosebite din acest an, sportării păioaselor din cîm p la arii, lu­ lor din agricultură.
d in pu n ct d e v ed e r e fiz ic pentru m uncă şi şi Tărtăria, unde num ărul tinerilor este cînd o bună parte din lucrările de între­ crare ce trebuie făcută cel m ult după 5-7
apărarea patriei noastre. destul d e m are şi totuşi organizaţia U.T.M. d* ţinere a prăşitoarelor se suprapun cu lu­ zile de la recoltare. Adeseori au fost înre­ P en tru aceasta se cere oa inginerii şi
nu asigură o desfăşurare sistematică, pla­ crările de recoltat, este necesară o mai gistrate pierderi de recolte din cauza unei tehnicienii să fie cît mai m ult în m ijlocu l
La concursurile sportive ale tineretului nificată, a practicării culturii fizice şi a Sesiune asemănătoare a avut Ioc şi la bună organizare a m uncilor agricole, m o­ greşite aşezări a snopilor în stoguri. Teh­ ţăranilor la aceste munci, unde au un m i­
în cinstea celui de al V -lea Festival M on­ sportului. bilizând toate forţele şi m ijlo a c e le care nicienii agronom i şi de la punctele agri­ nunat prilej de a-şi îmbogăţi experienţa,
dial de la Varşovia, au fost antrenaţi un Sfatul popular al oraşului Orăştie. Planul să asigure întreg acest com plex de lucrări cole au sarcina ca în această perioadă de de a cunoaşte o serie de fruntaşi, de a-şi
n u m ă r d e peste 37.000 d e tin e ri şi tinere O lipsă serioasă este şi aceea că orga­ în condiţiuni optime. timp să fie prezenţi în m ijlocu l ţăranilor cim enta legătura cu m asele şi de a se im­
care s-au întrecut la mai m ulte discipli­ nelor cărora li s-a înoredinţat desfăşura­ de măsuri aprobat în unanimitate de depu­ pe arii, să urm ărească această lu cra re şi pune ca adevăraţi îndrum ători agricoli ai
ne sportive oa volei, atletism , fotbal şi al­ rea activităţii sportive în colective, nu-şi Strîngerea recoltei trebuie să se desfă­ să acorde îndrum ările necesare. ţărănimii noastre.
tele. Tineretul sportiv din regiunea noas­ înţeleg menirea, negiijind sarcinile ce le taţii acestui comitet executiv cuprinde prin­ şoare într-un tim p scurt şi fără pierderi.
tră a muncit, de asemenea, cu însufleţire revin. De exemplu, tovarăşul Barbu de, la Pentru aceasta, este necesar ca tehnicienii Inginerii şi tehnicienii agronom i trebuie Inginerii agronom i fito-sanifcari, au ca
la amenajarea bazelor sportive necesare C. S. H unedoara, O priş d e la „P r o ­ tre altele, organizarea de echipe de mun­ agronom i să urmărească zi de zi p e tar­ să arate ţăranilor m uncitori, că una din sarcină de a controla felul cum sînt pre­
practicării sportului. S -a constatat că în gresul“ Hunedoara, etc., nu dau n ici o lale dezvoltarea procesului de coacere a măsurile agrotehnice principale care con ­ gătite pentru înmagazinare locaşurile res­
m e l e raioane c a A lba, P etroşani, Sebeş şi atenţie sarcinilor sportive pe care le au. citori în aşa fel ca treieratul să se facă păioaselor, stabilind împreună cu frunta­ tribuie la sporirea producţiei agricole, este pective. luând măsuri de curăţire şi de­
Orăştie s-a dus o activitate rodnică în a - şii recoltelor bogate m om entul cînd b oa ­ dezmiriştitul. Trebuie să fie lim pede pen­ zinfectare în toate sectoarele.
cest domeniu, dovedind că acolo unde a Ţinînd seama d e lipsurile ce s-au m a­ atît ziua cît şl noaptea. In acest sens se bele vor da în pîrgă şi să dea semnalul tru fiecare om al m uncii din agricultură
fost o preocupare intensă sînt şi rezultate nifestat în m unca sportivă, C.C.F.S., ajutat p entru în ceperea secerişului. Ei trebu ie să că un teren dezm iriştit imediat după se­ In vederea asigurării sem inţelor de lu­
bune. de celelalte organizaţii de masă, trebuie va organiza la sfatul popular, un curs de com bată cu tărie superstiţiile care mai ceriş şi urmat de o arătură adîncă de toam ­ cerna, trifoi şi borceag, ţărănim ea m u n ci­
să desfăşoare o m uncă susţinută şi tem ei­ dăinuie în m intea unor ţărani muncitori nă, a d u ce cu sine un şp or d e p rodu cţie în­ toare trebuie îndrumată să-şi rezerve su­
Cu toate rezultatele pozitive obţinute nică. instruire a delegaţilor de batoză, a co- înapoiaţi, cu privire la începerea recoltă­ tre 200-800 kg. m ai mujlt decît hectarul n e- prafeţe suficiente, luând m ăsuri de asi­
pîn ă a cu m în m unca sportivă, m ai sînt şi şarilor şi a tuturor muncitorilor de la rilor. dezm iriştit. Iată pentru ce ac'eastă lu cra ­ gurarea recoltării şi treierişuiui în bune
unele lipsuri, oare au frânat dezvoltarea In acest sens, com itetele raionale de cul­ re a devenit obligatorie pentru toate gos­ condiţiuni.
mai largă a mişcării sportive. Astfel, s-a tură fizică şi sport trebuie să-şi întoc­ batoze. Prin m ăsurile organizatorice de pregătire podăriile din toate sectoarele. M ai mult
constatat că la m e le raioane — ca Hune­ mească planuri de muncă concrete, pentru în bune condiţiuni, a secerătorilor şi com ­ decât atît, în alţi ani, datorită bătătoririi pă­ Ingineri şi tehnicieni ce munciţi pe o -
doara de pildă, — lipseşte planificarea a nu mai desfăşura .activitatea sportivă la Pe lîngă lucrările de recoltare, planul binelor, de îndrum area ţărănimii m unci­ mântului din cauza ploilor de primăvară, goarele regiunii noastre, însuşiţi-vă şi lup­
muncii sau dacă există este formală, în- în tâm pla re. toare pentru a se organiza în grupuri de se im pune ca imediat după recoltare să se taţi pentru îndeplinirea m ăreţelor sarcini
trucît sarcinile n-au fost repartizate con­ de măsuri al comitetului executiv, prevede Intr-ajutorare, inginerii şi tehnicienii vor facă dezmiriştitul. In. cazul cîn d dezm iriş- ce vă stau în faţă, m uncind alături, de oa­
cret pe com isii şi oameni. Cultura fizică şi sportul în regiunea trebui să lupte ca recoltarea să nu dureze titui nu se face în cel m ult 3-5 zile după menii muncii din agricultură, pentru o
noastră tre b u ie sp rijin ită să ia o am ploare măsuri pentru aplicarea regulilor agroteh­ m ai m ult de 5 zile la orz şi 7 zile la ce­ recoltare^ tehnicienii v or îndrum a ţără­ rodnicie mai bogată a pămîntului, pentru
In a lte raioane, cu m e cazul la Hia, d in ce în c e m ai m are .şi sa fie antrenaţi lelalte păiease. Conducerile gospodăriilor sporirea producţiei vegetale şi a n im a le !
planificaTea cuprinde foarte m ulte obiecti­ în practicarea disciplinelor sportive tot nice înaintate la întreţinerea culturilor de stat, a S.M.T.- urilor, consiliile d e con­
v e oare sînt greu de realizat din lipsa mai m ulţi tineri de .la oraşe şi sate, Ing. LAS CU IOAN
c a : prăşitul şi plivitul ori de cîte ori e ne directorul Direcţiei ugricele a sfatului
CA ZA N NICOLAE
voie, polenizarea artificială suplimentară popular regional

etc., în vederea asigurării unei recolte

sporite la porumb, floarea-soarelui, cartofi

şi legume.

t